Proiect de lecţie

Profesor Ilincar Valerica

Data 10.02.2011
Ora 10-11
Clasa a IX-a B
Obiectul Limba şi literatura română
Subiectul Situaţia de comunicare. Funcţiile limbajului
Tipul lecţiei Consolidare de cunoştinţe
Competenţa generală Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi
în producerea mesajelor în diverse situaţii de comunicare
Competenţa specifică Utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi
scrise în diverse situaţii de comunicare
Redactarea unor texte diverse din care vor reieşi funcţiile
dominante ale limajului
Obiective operaţionale O1: să recunoască situaţiile în care se desfăşoară un act de
cognitive comunicare
O2: să precizeze elementele situaţiei de comunicare aşa cum
reies ele din anumite enunţuri date;
O3: să identifice funcţiile limbajului dominante în enunţuri
date;
O4: să precizeze scopul unor sloganuri publicitare şi politice;

Metode şi procedee conversaţia catihetică, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia,

problematizarea
Mijloace de învăţământ fişe de lucru, planşe, calculator
Bibliografie Crişan, Alexandru, Papadima, Liviu- Limba şi literatura
română, Editura Humanitas Educaţional, 2004
Got, Mioriţa, Lungu, Rodica, Limba şi literatura română,
Editura Corint, 2006
Dinu, Gabriela, Zbarcea, Maria- Dicţionar de terminologie
literară, Editura Paralela 45, 2006
 Or Tipul
Momentele Ob. Conţinutul Strategii didactice
g.î lecţiei Evaluare
lecţiei Op lecţiei Metode, mijloace, procedee
nv IGC
1. C1: Salutul, -conversaţia, explicaţia R D
Organizare efectuarea Asigurarea climatului de lucru; E I
a clasei prezenţei, verificarea temei avute pentru C R
controlul temei acasă, discutarea ei (ca temă elevii E I
au avut) P J
T A
I T
V
Ă
2. Evaluare C2: -conversaţia, explicaţia R D
curentă Comunicarea Comunicarea C I
-Ce este comunicarea? (Este un E R
proces de transmitere a unui mesaj P I
de la o sursă către o destinaţie, T J
folosind un anumit cod şi un anumit I A
canal.) V D T
-Care sunt codurile specifice prin I
care se realizează în mod curent R R
comunicarea interpersonală? E I
(Limbile folosite de diverse P J
comunităţi) R A
-Prin comunicarea interpersonală O T
doar ne transmitem informaţii unii D
altora? (Comunicarea U
interpersonală este şi un mijloc de a C
stabili şi a menţine diverse tipuri de T
relaţii sociale şi poate avea şi I
funcţie persuasivă) V
-Ce tipuri de comunicare Ă
cunoaşteti? (Comunicare verbală,
nonverbală şi paraverbală, directă, D
mediată, bilaterală sau unilaterală) I
C3: Elementele Elementele situaţiei de R D
situaţiei de comunicare: R I I
comunicare Emiţătorul- cel care transmite un E J R
mesaj (sursa informaţiei); C A I
Receptorul- destinatarul sau E T J
beneficiarul informaţiei; P A
Mesajul- cantitatea de informaţie ce I T
se transmite; V
Codul- reprezintă sistemul de
comunicare bazat pe semne R
lingvistice comune emiţătorului şi E
receptorului (Ex. limbile naturale, P
ansamblurile de gesturi, poziţii ale R
 corpului, expresii ale feţei, semnale O D
sonore sau vizuale de diverse feluri; D I
Canalul de transmitere realizează U R
legătura dintre E şi R; în C I
comunicarea orală: aerul prin care T J
circulă vocea, în comunicarea I A
scrisă: scrisoarea, biletul, V T
telegrama; în comunicarea rapidă la Ă
distanţă: telefonul, faxul, poşta D
electronică; I
Care sunt funcţiile limbajului? R
Funcţia expresivă sau emotivă cand I
E îşi exprimă sentimentele, iar în J
text pot fi pronume şi verbe la A
persoana I şi interjecţii cu valoare D T
afectivă. I
Funcţia conativă (centrată pe R) R
când E încearcă să-l influenţeze, să- I
l incite la acţiune pe interlocutor J
prin îndemn, ordin, rugăminte, iar A
în text pot fi prezente: pronume şi T
verbe la persoana a II-a sau la R
imperativ, formule de adresare, E
subsatntive în vocativ. C
Funcţia poetică centrată pe mesaj E
(pune în valoare mesajul), iar în P
text pot fi prezente: cuvinte cu sens T
conotativ, figuri de stil, imagini I
artistice, elemente de V D
prozodie.Această funcţie se I
manifestă nu numai în poezie, dar R
şi în vorbirea curentă, în expresii şi R I
locuţiuni populare, în sloganuri, E J
proverbe, etc P A
Funcţia metalingvistică (centrată pe R T
cod) când în text există formulări O
care verifică înţelegerea D
informaţiei. (Ai înţeles despre ce U
vorbim? sau Ai priceput ce ţi-am C
zis?) T
Funcţia fatică (centrată pe canal) I
controlează canalul, menţinând V
contactul dintre interlocutori, prin Ă
verificări şi confirmări: Mă auzi?
Mă vezi când îţi explic?
Funcţia referenţială (centrată pe
context sau referent): transmite
informaţii despre lumea reală sau
imaginară.
2. Captarea C9: Planşă cu -conversaţia, explicaţia R D
atenţiei situaţia de Se poartă discuţii pe marginea celor E I
(5 min) comunicare prezentate. C R
E I
P J
T A
I T
V
3. C10: Situaţia de -conversaţia D
Anunţarea comunicare. Astăzi vom recapitula cunoştinţele I
noului Funcţiile dobândite pe parcursul orelor de R
subiect limbajului comunicare de până acum. I
J
A
T
4. Dirijarea O1 C11: Rezolvarea Se rezolvă exerciţiile de pe fişe şi R D
învăţării O2 exerciţiilor se explică rezolvarea lor. E I
O3 Voi lucra cu elevii frontal, pe C R
O4 grupe, în perechi şi individual E I
P J
T A
I T
V
R D
5. Tema C12: Tema de -conversaţia E I
C R
pentru casă Se dă tema pentru acasă. E I
P J
acasă T A
I T
V

6. Aprecieri C13:Aprecieri -conversaţia R D

E I
individuale şi Se fac aprecieri asupra modului în C R
colective care au răspuns şi au lucrat elevii E I
P J
T A
I T
V
 Situaţia de comunicare. Funcţiile limbajului- Exerciţii
1. Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de
comunicare:
□ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor;
□ câţiva elevi discută într-o pauză;
□ un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
□ la un megafon se anunţă vreme proastă pe o plajă pustie;
□ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare;
□ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat;
□ un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde la telefon nu-l aude;
□ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri;
2. Pornind de la schema comunicării şi de la modelul de mai jos, completaţi tabelul
următor, cu elementele care corespund fiecăreia dintre situaţiile bifate de voi la
exerciţiul 1.
situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cod canal context
cineva urmăreşte scenaristul telespectatorii actele verbal electronic tema piesei
o piesă de teatru la , regizorul, piesei de (limbă), de teatru
televizor actorul etc teatru vizual
(imagine)
etc
 3. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal):
a) „ În decursul acestei săptămâni, jumătatea vestică a Europei va fi dominată de un vast
câmp anticiclonic, pe când în cea de răsărit va domina activitatea depresionară.
Intensificările de vânt se vor resimţi în zonele vestice ale ţării îndeosebi la mijlocul
săptămânii, corelate cu ninsoare.
În Moldova, Bărăgan şi Dobrogea va fi viscol, în timp ce în restul ţării valorile termice
vor fi deosebit de coborâte, caracterizând o vreme geroasă “.
( prognoza meteo în Jurnalul Naţional )

b) “Ca să judeci drept un lucru, trebuie să te îndepărtezi oarecum, dupa ce l-ai iubit. Nevoia
aceasta e adevărată cu privire la ţări, la fiinţe şi la tine însuţi.” – André Gide
“Ochiul minţii vede cel mai bine atunci când ochii simţurilor rămân închişi.” - Jonathan
Swift
“Lasă-i să vorbească: fii tare ca un turn ce nu se clatină oricum ar sufla vântul.” - Dante
“Dacă doriţi să aveţi succes atunci înconjuraţi-vă de oameni ce ştiu să reuşească în viaţă.”
“Dacă-i dai unui om un peşte îl hrăneşti o zi. Dacă-l înveţi să pescuiască, il hrăneşti pentru
toată viaţa.”
“Nu e important cât de mic eşti, important e cât de mare vrei să fii.”
“E imposibil să zbori ca un vultur, dacă te-nconjori doar de ciori.” - John Kalench
4. Identificaţi funcţiile limbajului dominante în fiecare din enunţurile următoare:
a) Îmi place în mod deosebit această carte, este extraordinară!
b) Domnule, daţi-mi vă rog voie să trec!
c) Sunt mai aproape dinţii ca părinţii.
d) Trenul pleacă la ora şapte.
e) “Moftangioaica româncă vorbeşte româneşte numai avec les domestiques, încolo
franţuzeşte – acu ia lecţii de limba engleză.” (I.L.Caragiale, Moftangii, Românca).
f) Tu, Oltule, să ne răzbuni! (Octavian Goga, Oltul)
g) Trenul pleacă la ora 17:30 de la linia 3.
h) „- Ce este optimismul? întrebă Cacombo.
- Vai! zise Candide, este furia de a susţine că totul e bine când îţi merge rău.”
i) Vai, ce vreme frumoasă!
j) „Alo, mă auziţi?”, „Vorbiţi mai tare, vă rog!”
k) „Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal)
l) Alo! Mă auzi?, Mai eşti pe fir?, Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?, Ai putut să deschizi
fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi? –Aşa, da, da.
m) Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni incompatibili:
tăcere asurzitoare, dureros de dulce, ţiuitul tăcerii, cioară albă;
Când spun aici scriitor clasic, mă refer la valoarea sa reprezentativă în cadrul unei literaturi,
nu la faptul că opera sa aparţine clasicismului.
5. Precizează scopul comunicării:
“Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi”. (slogan politic)
“D.A.- te-a furat în ultimii patru ani”. (slogan politic)
“Radio de pici”. (slogan publicitar al unui post de radio condus de copii)
“Ciuc, încă una şi mă duc!” (slogan publicitar)
“Paxeladin : se dă la tuse! »  ( slogan publicitar pentru un medicament contra răcelii)
“Mulţumim pentru creditul acordat !”( slogan publicitar pentru o bancă )
6. Găsiţi trei exemple de utilizări ale limbajului în care funcţia poetică să se manifeste în
afara literaturii (sloganuri publicitare sau politice).
7. Identifică elementele situaţiei de comunicare în următoarele scrisoare :
 Sinaia, 24 aprilie, 2010
Dragă Dana,
Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de pimăvară. Totul este aici
minunat, vremea este superbă şi mă distrez extraordinar.
N-am uitat că pomâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou
pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta,
dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.
Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes
deplin la examenele care urmează.
Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag, Paula
8. Proverbele circulă de obicei în mai multe variante. Alegeţi pentru fiecare din
perechile de mai jos varianta care vi se pare că „sună mai bine”:
a. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine./ Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.
b. Lupu-şi schimbă părul, dar năravul, ba./ Lupul îşi schimbă părul, dar nu şi năravul.
c. Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti./ Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să
ştiu cine eşti.
d. Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi cele opinci./ Geaba vii, geaba te duci, geaba rupi nişte
papuci.
9. Alcătuiţi enunţuri care să ilustreze următoarele funcţii ale limbii:
a. metalingvistică
b. expresivă
c. referenţială
d. fatică
e. poetică
f. conativă

Rezolvarea exerciţiilor
1. □ cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor;
□ câţiva elevi discută într-o pauză;
□ un tânăr se destinde navigând pe reţele de socializare;
□ purtătorul de cuvânt al guvernului tocmai citeşte în faţa ziariştilor un comunicat;
□ pe Stadionul „Dan Păltinişanu” are loc un concert la care asistă foarte mulţi tineri;
2.
situaţia emiţător(i) receptor(i) mesaj cod canal context
cineva scenaristul, telespectatorii actele verbal electronic tema piesei de
urmăreşte o regizorul, piesei de (limbă), teatru
piesă de actorul etc teatru vizual
teatru la (imagine)
televizor etc
câţiva elevi fiecare ceilalţi elevi prietenie, verbal aerul prin tema
discută într- dintre elevi modă (limba) care circulă discuţiilor
o pauză fotbal, ansamblu de vocea
filme gesturi
poziţii ale
corpului,
semnale
sonore sau
vizuale
un tânăr se tânărul şi tânărul şi jocuri, comunicarea Calculatorul tema
destinde persoanele persoanele cu pasiuni, scrisă , circuitele discuţiilor
navigând pe cu care care sentimente electronice
reţele de comunică pe comunică pe
socializare internet internet
purtătorul purtătorul de ziariştii legi, verbal aerul prin tema
de cuvânt al cuvânt hotărâri, (limbă), care circulă comunicatului
guvernului precizări, vizual vocea,
tocmai comunicate (imagine) microfoane
citeşte în
faţa
ziariştilor
un
comunicat
pe formaţia tinerii semnificaţi verbal aerul prin tema
Stadionul care spectatori a versurilor (limba) care circulă cântecelor
„Dan interpretează cântate ansamblu de vocea,
Păltinişanu” pe scenă gesturi microfoane,
are loc un poziţii ale staţii de
concert la corpului, amplificare
care asistă semnale a sunetului
foarte mulţi sonore sau
tineri vizuale

3. Emiţătorii sunt înţelepţii care au emis judecăţile de valoare, receptorii sunt elevii,
cititorii, canalul poate fi calculatorul, suportul de hartie.
4. a) conativă
b) fatică
c) poetică
d) referenţială
e) metalingvistică
f) conativă
g) referenţială
h) metalingvistică
i) emotivă
j) fatică
k) poetică
l) fatică
m) metalingvistică

5. Scopul comunicării:
1.convingerea în scopul obţinerii voturilor
2. convingerea în scopul obţinerii voturilor
3. informare/persuasiune în scopul cuceririi audienţei
4. convingerea în scopul consumului/creşterea vânzărilor
6. Dormi linistit. FNI veghează.
Activ în interior, te simţi bine în exterior.
Casa de copii nu-i acasă.
Tutunul dăunează grav sănătăţii.
7. E- Paula, R- Dana, mesaj- felicitări cu ocazia zilei de naştere, cod- limba română în
varianta sa scrisă, canal- scrisoarea, context-ziua de naştere.
8.
9.