Comunicare verbală,comunicare non-verbală și

paraverbală.Comunicarea în scris.

Elaborat : Chitic Daniela

Grupa : Amg-202
Profesor : Tomac Vera
• Prin„comunicare”se înţelege orice transmitere a informaţiilor, ideilor şi
emoţiilor dela o entitate sociala ( persoană, grup uman, colectivitate) la
alta prin intermediul mesajelor.
Comunicare poate fi :
-verbală
-noverbală
Comunicarea verbală

• Comunicarea verbală este o acțiune comunicativă, direcționată

reciproc, care are loc între un individ, mai mulți subiecți sau mai
mulți, care implică transmiterea informațiilor cu o altă orientare și
recepția acesteia. În interacțiunea comunicativă verbală, vorbirea
este folosită ca un mecanism de comunicare, care este reprezentat
de sistemele de limbaj și este împărțit în scris și oral. Cea mai
importantă cerință pentru comunicarea verbală este claritatea
pronunției, claritatea conținutului, accesibilitatea prezentării
gândirii. Comunicarea verbală poate declanșa un răspuns emoțional
pozitiv sau negativ. De aceea, fiecare individ trebuie să cunoască și
să aplice corect regulile, normele și tehnicile de interacțiune verbală.
Pentru eficiență în comunicare și succes în viață, oricine ar trebui să
stăpânească arta retoricii.
Comunicarea nonverbală

• Comunicarea nonverbală (CNV) între oameni este comunicarea prin

trimiterea și primirea de indicii nonverbal.Aceasta include utilizarea de
indicii vizuale, cum ar fi limbajul corpului (kinezică), postura fizică
(proxemică), tonaliComunicarea nonverbală implică procese de
codare și decodare conștiente și inconștiente. Codarea reprezintă
activitatea de generare de informații prin expresii faciale, gesturi și
posturi ale corpului. Informațiile codate folosesc semnale care ar
putea fi considerate ca universale. Decodarea reprezintă
interpretarea informațiilor din senzațiile transmise de comunicator.
Informațiile decodate utilizează cunoașterea pe care o poate avea
cineva cu privire la senzațiile primite. De exemplu ridicare a două
degete în sus îl poate face pe decodificator să înțeleagă din
experiențele anterioare că aceasta înseamnă cifra doi.
Comunicarea paraverbală

• In cazul acestui tip de comunicare informatia este codificata si transmisa

prin elemente prozodice si vocale ce insotesc cuvantul si vorbirea in
general si care au semnificatii comunicative aparte. Aceste elemente sunt:
caracteristicile vocii (care comunica date primare despre locutori: barbat –
femeie, alintat – hotarat, etc.) particularitatile de pronuntare (care ofera
date despre mediul de provenienta: urban – rural, zona geografica, etc.)
intensitatea rostirii, ritmul si debitul vorbirii, intonatia, pauza, etc.
Comunicarea în scris

• Comunicarea in scris implica stapanirea unor aptitudini specifice, cum ar fi

utilizarea cu precizie a limbii, exprimarea clara, construirea argumentelor
logice, luarea notitelor, editarea si rezumarea unui text. In general scrierea
unui text implica faza pregatitoare si cea de redactare propriu-zisa a
textului. Cu cat stapanesti mai bine aptitudinile de comunicare in scris, cu
atat vei avea mai multe sanse sa-i impresionezi pe cei din jur, fie ei clienti,
parteneri sau sefi.
• Etapa de pregatire a comunicarii in scris :
- scopul comunicării
- identificarea audienției
- stabilirea ideii principale
-stabilirea formatului
• Concluzie: fiecare tip de comunicare este important în viața
noastră.Pentru a comunica/interacționa cu ceilalți.Dar cel mai
important pentru a putea trăi.De exemplu:multe lupte sau rezolvat
doar prin comunicare.Deci comunicarea are un rol foarte mare în
viața noastră.