Acordarea primului ajutor în caz de insolaţie

Hîrdea Mihail
Turcuman Mihail Traian
Conversie EFS, Anul I

1. Ce este insolaţia?
Insolaţia este una dintre cele mai severe forme a tulburărilor cauzate de
căldura excesivă, intervenind atunci cȃnd organismul se supraîncălzeşte şi nu
poate să-şi scadă temperatura prin propriile metode. Aceasta poate apărea
dacă temperatura corpului creşte pȃna la 40 grade C (sau mai mult), fiind
frecventă în lunile estivale. Astfel, cȃnd temperatura internă a corpului depăşeşte
40 grade C situatia devine critica pentru sănătate şi poate ameninţa viaţa. 
Extenuarea cauzată de căldură apare atunci cȃnd persoana devine prea
fierbinte şi pierde lichidele şi sarea din organism, ceea ce conduce la o stare de
oboseala, slăbiciune şi crampe musculare. Afecţiunea poate fi însoţită şi de
greaţă, convulsii, confuzie, dezorientare şi, uneori, pierderea conştienţei (sau
coma).
2. Care sunt cauzele insolaţiei?
Cauzele majore ale insolaţiei sunt clasificate în doua categorii, ţinȃnd cont
de tipul de insolaţie pe care îl provoacă.
În cazul insolaţiei clasice (expunerea la un mediu fierbinte) principala
cauză este căldura care se afla în acest mediu şi care conduce la o creştere a
temperaturii corpului. Acest tip de insolaţie apare, de regulă, după expunerea la
temperaturi extrem de ridicate, în condiţii de umiditate crescută pentru perioade
lungi de timp şi afectează cel mai adesea adulţii în vȃrstă şi persoanele cu boli
cronice.
În cazul insolaţiei de efort, discutăm despre insolaţia cauzată de o creştere
a temperaturii corporale generată de o activitate fizică intensă în condiţii de
vreme caldă.
Dar, în oricare tip de insolaţie, starea persoanei poate fi agravată şi dacă
aceasta:
a. poartă imbracaminte excesivă (aceasta împiedică transpiraţia să se
evapore cu usurinţă, răcind astfel corpul;
b. consumă alcool (alcoolul poate afecta capacitatea organismului de a-şi
regla temperatura);
c. se deshidratează (din cauza consumului unei cantităţi insuficiente de apă
pentru a compensa lichidele pierdute prin transpiraţie.
De asemenea, un rol important este jucat de prezenţa unor diverse afecţiuni
medicale, cum ar fi tulburările neurologice, bolile cardiovasculare, ale pielii sau
ale glandelor sudoripare (care pot inhiba abilitatea pielii de a transpira), diabetul,
bolile pulmonare obstructiv cronice, hipertiroidia, hipokaliemia (deficitul de
potasiu), unele infecţii sau tratamentul medicamentos prescris pentru bolile
psihice.
3. Care sunt factorii de risc pentru insolaţie?
Oricine poate fi afectat de insolaţie, însă există numeroşi factori măresc riscul
de a cădea victime ale acestei afecţiuni.
Vȃrsta. Capacitatea unui individ de a face faţă căldurii extreme depinde de
puterea sistemului nervos central. La cei foarte tineri, sistemul nervos central nu
este pe deplin dezvoltat, iar la adulţii de peste 65 de ani sistemul nervos central
începe să se deterioreze, ceea ce face organismul mai putin capabil de a face faţă
schimbărilor în temperatura corpului. Ambele grupe de vȃrsta au de obicei
dificultăţi în a rămȃne hidratate, ceea ce creşte riscul de insolaţie.
Efortul fizic cȃnd sunt temperaturi ridicate. Pregătirea militara, fotbalul sau
alte evenimente de lunga durată, la temperaturi mari, se număra printre situaţiile
care pot duce la insolaţie.
Expunerea bruscă la temperaturi ridicate. Este posibil ca un individ să fie
mai sensibil la afecţiuni cauzate de căldură dacă se expune la o creştere bruscă a
temperaturii, cum ar fi în timpul unor valuri de căldură de vară sau atunci cȃnd
călătoreşte într-un climat mai cald. Se recomandă limitarea oricărei activităţi
pentru cel putin cȃteva zile pentru a permite aclimatizarea organismului. O
aclimatizare completă nu se poate obţine decȃt după o perioadă de cȃteva
săptămȃni.
Lipsa aerului condiţionat. Ventilatoarele oferă impresia de confort termic,
dar în timpul temperaturilor ridicate, aerul condiţionat este cel mai eficient mod
de răcire şi scădere a umidităţii.
Anumite medicamente. Unele medicamente afectează capacitatea
organismului de a rămȃne hidratat şi de a răspunde la căldură. Mare atenţie
trebuie acordată în cazul tratamentelor cu medicamente care îngustează vasele
sangvine (vasoconstrictoare); medicamente care reglează tensiunea arterială
prin blocarea adrenalinei (beta-blocante); medicamente care elimină din corp
sodiul şi apa (diuretice) sau medicamente ce reduc simptomele psihiatrice
(antidepresive sau antipsihotice ). Stimulanţii pentru tulburarea de
atentie/hiperactivitate (ADHD), precum şi stimulanţii ilegali (cum ar fi
amfetaminele şi cocaina) cresc, de asemenea gradul de vulnerabilitate la
insolaţie.
Anumite condiţii de sănătate. Unele boli cronice, cum ar fi afectiunile
cardiace sau pulmonare, ar putea creşte riscul de insolaţie. 
4. Care sunt semnele şi simptomele insolaţiei?
În unele cazuri, simptomele insolaţiei pot imita un atac de cord sau alte
condiţii medicale, iar în altele, pacientul poate manifesta într-o primă fază
simptome ale epuizării termice, cum ar fi o stare de greaţă, vomă, slăbiciune,
oboseală excesivă, cefalee, crampe sau dureri musculare sau o stare confuză.
Simptomele cele mai comune ale insolaţiei includ: temperatura ridicată a
corpului, absenţa transpiraţiei, piele roşie şi/sau foarte uscată, puls rapid,
dificultăţi respiratorii, comportament neobişnuit, halucinaţii, stare confuză,
agitaţie, dezorientare, iar în cazuri extreme stare de şoc şi/sau comă.
5. Cum acordăm primul ajutor în cazul insolaţiilor?
Dacă se constată că o persoană prezintă simptome de insolaţie, trebuie
solicitat de urgenţă ajutor medical. Pȃnă la sosirea ambulanţei pot fi luate
următoarele măsuri:
- Aşezarea victimei la adăpost de razele solare (zone umbrite sau camere
răcoroase);
- Facilitarea circulaţiei sangvine prin desfacerea elementelor vestimentare care o
pot împiedica;
- Pozitionarea corpului victimei într-o poziţie întinsă cu picioarele ridicate
deasupra nivelului inimii;
- Stropirea victimei cu apă sau aşezarea ei într-o cadă cu apă călȃie.
- Facilitarea consumului de lichide mai reci (preferabil, apă), băute frecvent, cu
înghiţituri mici (deşi, în acest caz părerile sunt împărţite).
6. Care sunt recomandările experţilor pentru perioadele de caniculă?
Experţii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii recomandă,
pe cȃt posibil, evitarea expunerii prelungite la soare în intervalul critic 11-18. De
asemenea, în perioadele de caniculă este recomandat consumul zinic de lichide
între 1,5 – 2 litri, fără a aştepta sa apara senzaţia de sete.
Totodată, medicii recomandă consumul zilnic de fructe şi legume proaspete,
deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă şi nutrienţi.
Pe de altă parte, nu trebuie consumat alcool, deoarece acesta favorizează
deshidratarea şi diminuează capacitatea organismului de a lupta împotriva
căldurii. Trebuie evitate şi băuturile cu conţinut ridicat de cofeină sau de zahăr,
deoarece acestea sunt diuretice;
Pe parcursul zilei sunt recomandate duşurile călduţe, iar dacă există aer
condiţionat, acesta trebuie reglat astfel încȃt temperatura să fie cu 5 grade mai
mică decȃt temperatura ambientală.
Dacă expunerea la soare între orele amiezii este neapărat necesară, trebuie
folosită o ţinută adecvată şi trebuie evitate activităţile în aer liber care necesită
un consum mare de energie.

Bibliografie

1. https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/insolatie-cauze-simptome-
tratament
2. http://www.farmaciacanadiana.ro/articole/masuri-de-prim-ajutor-in-caz-de-insolatie/
3. https://www.farmaciata.ro/primul-ajutor-in-caz-de-insolatie/
4. https://www.sanador.ro/primul-ajutor-tratament-simptome-insolatie
5. https://www.catena.ro/sanatate/articole/insolatia-si-raul-de-caldura-cum-acordam-primul-
ajutor