ULTRASONOGRAFIE CLINICĂ DE BAZĂ

MIRELA GLIGA

Sef de lucrari

Disciplina Medicala 4

Departament M3

ECOGRAFIA ESTE:

 Cea mai folosita metoda imagistica in lume

 Tehnica bine cunoscuta

 Aparatura usor de manuit/portabila

 Rentabilitate (cost-eficienta)

 Undele ultrasonore sint SIGURE

 Uneori unica metoda disponibila/necesara inaintea CT sau RMN

 Vizualizeaza structurile anatomice cu mare claritate

 NU vizualizeaza in spatele osului sau aerului…. Structurile profunde!

 Vizualizeaza miscarea in timp real (circulatia sanguine, peristaltismul)

 Utilizarea substantelor de contrast…

Metodele de teaching in ecografie sunt aplicate din anul 2011 in University of South Carolina, in Europa
incercandu-se o implementare a curiculei de ultrasonografie la toate nivelele educationale din scolile de
medicina.

Punctie venoasa sub ghidaj ecografic

Drenaj
biliar
ecoghidat
ECOGRAFIA REPREZINTĂ NU NUMAI O METODĂ DIAGNOSTICĂ CI ŞI TERAPEUTICĂ!

Simulatorul de ecografie:

 Imagini fidele realitatii

 Reproductibilitatea structurilor anatomice

 Imagine duala anatomico-ecografica

 Module de invatare: abdomen, cord, FAST, obstetrica

 Posibilitate de testare

Modalitatea de producere a ultrasunetelor: EFECTUL PIEZOELECTRIC

CRISTALUL DE CUARŢ (sau alt material piezoelectric) pus într-un circcuit electric suferă o deformare
mecanică şi vice-versa. Deformarea se transmite mediului învecinat sub forma unei unde cu oscilatie de
peste 20 MHz, adică ultrasunete.

PRODUCEREA ECOURILOR: Unda atinge un obstacol (ţintă) care generează o undă emergentă (ecou) ce
se întoarce la transductor, iar o parte din ea
EDUCATIA PENTRU ECOGRAFIE

 “Point of care” ultrasound: ecografia la patul bolnavului

 Răspunde la întrebări clare: „Este durerea de hipocondru drept cauzată de litiaza biliară?”

 Promovează accesibilitatea informaţiei ecografice.

 Aparatura performantă

 Aparatura „easy to use”

 La îndemăna tuturor specialităţilor medicale

 „Bed-side” ultrasound

PRINCIPII FIZICE ALE ULTRASUNETELOR

 Sunetele = vibratii ale materiei

 sunt vibratii mecanice (nu se propaga in vid), spre deosebire de undele electromagnetice

 Ultrasunetele:

 au frecvenţă  20 KHz , nu pot fi auzite de urechea umană

 Frecventele audibile: 20Hz-20KHz

 ultrasunetele pot exista numai într-un mediu fizic (ex. ţesuturile biologice) deoarece ele au ca
suport interacţiunea fizică între particulele materiale componente ale mediului biologic respectiv

VITEZA DE PROPAGARE A ULTRASUNETELOR

 distanţa parcursă de undă în unitatea de timp –

 se măsoară în m/s

 viteza depinde de mediul străbătut de US şi este constantă în mediul respectiv

  valoarea medie a vitezei de propagare a US în ţesuturile moi este de 1.540 m/s cu mici deviaţii
de la aceasta, dependente de organ

 această valoare este utilizată de microprocesorul fiecărui aparat ecografic pentru a calcula
exact poziţia ecourilor în corp (sunt necesare 13 microsecunde pentru ca US să parcurgă dus-
întors distanţa de 1 cm)

TRANSMITEREA ULTRASUNETELOR- PROPRIETATI

 1540m/s (cu usoare variatii)

 Impedanta Acustica: caracteristica unui ţesut fata de ultrasunete

 Atenuarea: slabirea progresiva a unui fascicul de ultrasunete pe masură ce înaintează în

profunzime

 Reflectarea: caracteristică undelor, o parte din fascicul este reflectat producând “ecoul”

 Refractia: devierea undei transmise de la direcţia undei de bază

 FEREASTRA ACUSTICA: zonă prin care ultrasunetele se transmit bine, asigura o imagine de
calitate. Exemple:

 Organe solide (parenchimatoase)

 Zone care contin lichid

 exemple: FICATUL, SPLINA, VEZICA URINARA, STOMACUL PLIN CU APA

 REZOLUTIA: abilitatea de a oferi o imagine clară a doua obiecte/puncte apropiate

TRANSDUCTORUL

 Componentă esenţială! Conţine cristalle de material piezoelectric

 Transformare reciprocă: energie electrică- energie mecanică

 Structura:

 Materialul piezoelectric

 Strat adaptativ- spre corp

 Material atenuator- opus

 Strat protector
TRANSDUCTOR CONVEX: imagine caracteristică

TRANSDUCTOR SECTORIAL: segment de cerc

TRANSDUCTOR LINIAR: imagine dreptunghiulara

REGLAREA IMAGINII

 Alegerea transductorului în funcţie de organul examinat

 Focalizare: la nivelul dorit, pentru o claritate maximă a imaginii

 Gain: amplificarea ecourilor pentru o buna vizualizare

 Total: amplifică toate ecourile

 De suprafata

 De profunzime

 Freeze: îngheţarea imaginii

 Masurători: distanţa, arie, volum, %stenoze, viteze, indici velocimetrici

 Profunzime/zoom

 Salvarea imaginilor
SCHEMA GENERALA A UNUI APARAT ECOGRAFIC

 Elemente tehnice constructive

 Comenzi comune

 Caracteristici ale producatorilor!

BUTOANE CONTROL

 selectare transductor

 selectarea tipului de examinare

 selectare mod de examinare (B, M, A, Doppler)

 ingheţare imagine (freeze)

 profunzime (depth)

 zoom (write / read)

 gain total

 TGC

 orientare imagine

TIPURI DE TRANSDUCTOARE

 TRD pentru aplicatie externa

 frecventa 2,25-3,5 MHz examinare abdomen

 frecventa 5-7,5-10 MHz structuri superficiale

 frecventa 2,25-3,5 MHz ecocardiografie

 TRD endocavitare

 transesofagian

 endorectal, endovaginal, ecoendosopie

 TRD pentru uz intraoperator

TIPURI DE SECTIUNI

 transversal

 longitudinal

 frontal

 Oblic

 In timp real: MARELE AVANTAJ AL ECOGRAFIEI!!

VOCABULAR ECOGRAFIC

 ANECOGEN/TRANSONIC: NU generează ecouri

 ECOGEN: generează ecouri intense

 HIPERECOGEN vs HIPOECOGEN vs IZOECOGEN: generează ecouri de diferite intensităţi

intermediare

 UMBRA ACUSTICA: artefact aparut posterior de structuri calcare, aer, intens reflectogene

 INTARIREA ACUSTICA: artefact aparut posterior de structuri transonice

MENTENANTA-INGRIJIREA TRANSDUCTORULUI

 MANUITI TRANSDUCTORUL CU MARE GRIJA

 NU SCAPATI/LOVITI TRANSDUCTORUL

 NU TRAGETI/RASUCITI/INTINDETI CORDONUL TRANSDUCTORULUI

 STERGETI TRANSDUCTORUL DE GEL DUPA UTILIZARE

 INGHETATI IMAGINEA DUPA SCANARE

 INCHIDETI APARATUL DUPA UTILIZARE

PREZENTARE DE CAZ CLINICO-ECOGRAFIC

 Pacientul VF de 20 ani, din mediu urban

 Acuze:

 dureri de etaj abdominal superior

 vărsături incoercibile

 stare generală alterată

 Antecedente: tratat de 2 săptămâni cu prokinetice, antisecretorii

 Examen obiectiv:

 sensibilitate epigastrică şi de hipocondru drept la palpare

 tahicardie, AV100/min, TA 100/80mmHg

 Laborator:

 Hb 11,9g%, Htc 38%, L 10800/mmc, T 923000/mmc, GOT 41U/l, GPT 83 U/l, Na

137mEq/l, K 5,2mEq/l, Br.T 0,41mg%, Br.D 0,15 U/l, amilaze 36U/l

 Anticorpi anti-echinococus granulosus ?? (nu s-au efectuat datorită urgenţei)

  Ultrasonografia abdominală

Secţiune longitudinală în hipocondrul drept. Se vizualizează o formaţiune ovalară cu diametrul maxim

de 13,61cm, inomogenă, care conţine numeroase formaţiuni chistice în interior bine delimitate între ele
prin septe ecogene groase. Formaţiunea ocupă mai multe segmente la nivelul ambilor lobi hepatici.

În secţiuni oblice în hipocondrul drept se vizualizează CBP( Calea Biliară Principală) dilatată conţinând în
porţiunea distală un material ecogen care o ocupă în întregime. De asemenea se remarcă vezica biliară

destinsă.

Dimensiunile mari ale CBP sunt confirmate prin ecografie Doppler, care diferenţiază imaginea de vasele

din hilul hepatic: lipsa semnalului color în CBP dilatată.

În secţiuni epigastrice se vizualizează stomacul destins, explicând simptomatologia pacientului de

vărsături incoercibile. Peretele gastric este normal, stratificat conform structurii anatomice.
CONCLUZII:

Chist hidatic hepatic masiv cu vezicule fiice cuprinzând mai multe segmente ale lobului stg şi drept,
determinări secundare în calea biliară principală şi epiploon şi
cu efect compresiv asupra antrului gastric

IMAGINE DE CHIST HIDATIC IN PROGRAMUL SIMULATORULUI DE ECOGRAFIE

ECOGRAFIA NORMALĂ A FICATULUI

Cel mai mare organ parenchimatos al abdomenului, se pretează foarte bine la examinare ecografică,
fiind moderat ecogen, cu o sctructură omogenă fin granulară ce decurge din anatomia microscopică
constând în cordoane de hepatocite, vase organizate în spaţiile porte ( vene porte, artere hepatice,
canalicul biliar) şi vene hepatice, cu traseu hepatofug ( ies din ficat) spre Vena cavă inferioară.

Dimensiunile normale ecografice sunt: lob stâng antero-posterior 6 cm, măsurat în secţiuni transversale
în epigastru; LOB DREPT cranio-caudal 14-15 cm, măsurate în secţiune sagitale pe linia medio-claviculară
dreaptă.

Hilul hepatic poate fi identificat cu uşurinţă printr-o secţiune oblică, perpendicular pe rebordul costal
drept şi con.ine, de jos în sus următoarele elemente: vena porta, artera hepatică şi calea biliară
principală (CBP).
Diametrele CBP şi venei porte se măsoară “a jeun”, modificându-se postprandial (cresc). Diamentru
maxim al venei porte este 12mm, iar cel al CBP este 1-2 mm.

Vascularizaţia hepatică poate fi evaluată prin metoda Doppler color, care identifică mişcarea sângelui în
vase şi sensul de circulaţie intravascular. Totuşi ecografia Doppler are limitarea că nu sesizează fluxuri
lente, cum ar fi cele din capilare şi microvascularizaţie. În acest sens se utilizează ecografia cu substanţe
de contrast, care pun în evidenţă chiar şi microcirculaţia. Substanţele de contrast în ecografie sunt
reprezentate de microbule de aer, de marimea hematiei, care sunt foarte slab alergenice, nu sunt
nefrotoxice sau hepatotoxice şi se pot utiliza în siguranţă în insuficienţa renală. Ecografia cu substanţă
de contrast ( Contrast-Enhanced ultrasonography) se utilizează în caracterizarea leziunilor focale sau
difuze ale organelor parenchimatoase (ficat, rinichi, splină), vase, adenopatii etc crescând acurateţea
diagnosticului pozitiv, specificitatea şi sensibilitatea diagnostică. Pot fi utilizate chiar la patul bolnavului
sau în sala de examinare, necesitând un soft special în dotarea aparatului ecografic. După injectarea în
bolus într-o venă periferică, dinamica captării contrastului poate fi urmărită permanent, în timp real la
nivelul organului de examinat, caracteristica acesteia oferind cu mare acurateţe informaţii despre
vascularizaţie.

ECOGRAFIA NORMALA A COLECISTULUI

o organ cavitar cu rol de rezervor pentru depozitarea si concentrarea bilei situat pe faţa viscerala
a ficatului într-o fosetă dispusă în segmentul anterior al şanţului sagital drept; fisura interlobara
este reperul anatomic

o forma sac/pară, de 7-10 cm in diametrul longitudinal şi 2–4 cm în diametrul transversal si

anteroposterior

Structura peretelui veziculei biliare → 4 straturi:

 mucoasă,musculoasă, subseroasă (ţesut conjunctiv lax), seroasă (peritoneul)

o Peretele veziculei biliare → grosime normală: 1-2 mm

o Grosimea peretelui depinde de gradul de distensie al veziculei biliare:

- vezicula biliară este destinsă: nu se vizualizează ultrasonografic aceste structuri,

- contractată poate fi distinsă mucoasa hiperecogenă de stratul muscular neted

hipoecogen
ECOGRAFIA NORMALĂ A RINICHILOR

Avantajul examinării constă în imaginea dublă anatomică si ecografică, facilitând procesul de învăţare!

INDICATIILE ECOGRAFIEI RENALE

 infecţiile urinare;

 colica renală

 litiaza urinară;

 hematuria macroscopică;

 evaluarea nefropatiilor medicale (glomerulare şi tubulo-interstiţiale);

 diagnosticul diferenţial al maselor abdominale solide de cele chistice;

 diagnosticul şi evaluarea tumorilor renale şi ale căilor urinare;

 traumatismele abdominale şi/sau renale;

 diagnosticul hipertensiunii reno-vasculare şi a eficienţei revascularizării;

 malformaţiile aparatului urinar;

 rinichiul nefuncţional urografic, atunci când urografia este contraindicată;

 diagnosticul etiologic al insuficienţei renale acute (obstructivă, nonobstructivă);

 diagnosticul etiologic al insuficienţei renale cronice;

 localizarea rinichiului în scopul procedurilor de interventie diagnostică (puncţia biopsie renală)

sau terapeutică (evacuare de chisturi).

 Evaluarea renală la bolnavul cirotic

 Evaluarea nefropatiei obstructive

 diagnosticul diferenţial dintre insuficienţa renală acută şi cea cronică;

 evaluarea grefei renale;

Pregatirea pacientului

• a jeun + nu micţionează 8 ore înaintea exam.

• colaborarea

• manevra Valsalva repetat

• vezica urinară in repleţie

• pozitia
 • decubit dorsal

• decubit lateral

• decubit ventral

Sectiuni ecografice

• Sagitale

• abord anterior

• abord posterior

• Frontale

• abord din flancuri

• Transversale

• abord anterior

• abord posterior

ASPECT NORMAL Sectine longitudinala in hipocondrul drept, linia medioclaviculara, in inspir profund.
Rinichiul drept are urmatoarele caracteristici ecografice: corticala este mai hipoecogena decat
parenchimul hepatic si usor mai hiperecogena decat medularele; dimensiuni ax lung de 10.8 cm,
indice parenchimatos 13.6mm.

ECOGRAFIA NORMALĂ A PANCREASULUI

Metodologie de examinare:

• Transabdominală.
• Endocavitară: ecoendoscopie.
 • Intraoperatorie:
• Deschisă.
• Laparoscopică.
• CEUS.
Organ incurbat in sectiuni transversale in epigastru, cu ecogenitate uniformă pe toată suprafaţa
(omogenitate). Coada este frecvent ecranată datorită artefactelor gazoase.

Ecogenitate variabilă cu vârsta: hipoecogen la tineri, hiperecogen la vârstnic (depoziţie de ţesut adipos)
Ecostructura omogenă, uniformă, fără formaţiuni focale. Capsula – linearã, ecostructurã – omogenă,
-ecogenitatea - crescută fată de ficat, duct Wirsung < 2 mm, diametrul cefalic < 30 mm. VENA SPLENICĂ-
REPER IMPORTANT PE FAŢA POSTERIOARĂ. CONFLUENTUL SPLENO-MEZENTERIC- REPER AL CAPULUI.

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ ÎN EPIGASTRU

Pancreas

Vena splenica

Artera mezenterică superioară

Aorta abdominală

Dimensiuni normale
ECOGRAFIA MARILOR VASE ABDOMINALE

Sectiune longitudinala in epigastru

Aorta abdominala: traiect, calibru, pereti, continut, ramuri; NU are amprente fiziologice!

• Intra in abdomen la nivel D11-D12 prin hiatus diafragmaticus

• Pozitionare:

• Anterior spre stanga faţă de coloana vertebrala

• Se bifurca la nivel L4

• Cele 2 artere iliace comune – anterior si lateral de vv iliace

Eco Doppler pulsat: traseu de aspect normal

Emergenta arterelor renale

• Ramurile aortei abdominale: Trunchiul celiac

 • Artera mezenterică superioara

• Arterele renale

• Artera mezenterică inferioara

• RAR se pot vizualiza:

• A gastrică stangă

• A gastro-duodenală

SEMNUL ARIPILOR DE PESCARUS: trunchiul celiac si ramurile sale vizibile ecografic: artera hepatica si
artera splenica (spre stanga)

ARTERA MEZENTERICA SUPERIOARA

• Emergenta la L1

• Dorsal de pancreas si vena splenica

• Coboara la marginea inferioara a capului pancreatic

• Anterior de D III

Semnul “ochelarului”: artera si vena mezenterica superioara in sectiune transversala in epigastru

Arterele renale: emergenta laterala

VENA CAVA INFERIOARA

• Secţiuni longitudinale usor spre dreapta

• Concavitate anterioara “in hamac”

• Calibrul creste spre cranial

• In medie 18-20mm (9-28mm )

• Pulsaţii

• Ritmate de respiratie

• Ritmate de activitatea cardiaca

• Indice de colaps respirator: normal 55-100%

Sectiuni longitudinale si transversale

VENE TRIBUTARE

• Venele lombare

• Vena ovariene (testiculara) dreapta

• Vena renala si suprarenala dr

 • Vena renala stg

• Venele hepatice

• Venele frenice inferioare

VENA PORTA

Examinare in scala “gri” si Doppler cu vizualizarea traseului si a sensului de circulatie a sangelui:

hepatopet.

CATEVA ASPECTE PATOLOGICE

TURBULENTE LA NIVELUL ARTEREI RENALE STANGI - SEMN DE STENOZA IN PORTIUNEA INITIALA

ANEVRISM TROMBOZAT PARIETAL CU LUMEN EXCENTRIC AL AORTEI ABDOMINALE

ATEROMATOZA AORTEI ABDOMINALE

• Imagini focale parietale ecogene

• Contur parietal neregulat

• Hiperecogene cu con de umbra: calcificare

• Inomogene cu zone hipoecogene: placa instabila

 • PATOLOGIE FRECVENTA LA VARSTNICI

STENOZA ARTEREI MEZENTERICE SUPERIOARE

TROMBOZA VENEI CAVE INFERIOARE

• MODIFICARI DE CALIBRU (9-28mm)

• DILATARE: insuficienta cardiaca dreapta, obstructii/compresii in aval

• Ecografic:

• Diametru peste 25mm

• Flux lent

• Colaps respirator sub 30%

• Diminuare: obstructii in amonte, fibroza retroperitoneala

• Tumorala metastatica

• Carcinom renal

• Hepatocarcinom
TROMBOZA VENEI PORTE

FICATUL DE STAZA: DILATAREA VCI SI A VENELOR HEPATICE

Hepatomegalie, Sensibilitate la compresiunea cu transductorul, Dilatatia VCI, Lipsa colapsului respirator