Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Direcţia Generală Management Învăţământ Preuniversitar

Către
Secretariatul General al Guvernului
Unitatea de Politici Publice

PROPUNERE DE POLITICI PUBLICE

Educaţia timpurie – prima treaptă a educaţiei formale

(Studiu de impact ataşat)

1)Instituţia Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

iniţiatoare
2) Formularea Problema educaţiei timpurii în România, ca prima treapta a educaţiei formale, necesită o abordare convergentă, care va include sănătatea, nutriţia
problemei şi protecţia socială a copiilor cu vârste între 0 şi 6 ani.
Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial
şi naţional.
Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie, după cum arată un studiu elaborat de R. Cuhna, unul dintre laureaţii
Premiului Nobel. Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite favorizează
dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari, oportunităţi de învăţare ratate sau slab
valorificate.
Numeroase cercetări arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenţia este mai timpurie, cu atât şansa de
remediere este mai mare. De asemenea, cu cât intervenţia se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul poate fi
nevaforabil.

Mortalitatea infantilă. În ultimii ani România a făcut progrse importante în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii infantile. În 1990 rata mortalităţii
infantile era de 26.9 ‰ şi a scăzut la16.7 ‰ în 2003. În ciuda acestei tendinţe pozitive, România a înregistrat în 2003 şi în prima jumătate a
anului 2004 cea mai crescută rată a mortalităţii infantile (18.4%) din toate statele membre ale UE şi din toate ţările candidate. În ceea ce priveşte
copiii cu vârste între 1 şi 4 ani, rata mortalităţii a scăzut, dar morţile la domiciliu continuă să fie un motiv de îngrijorare. Privind cauzele
1
 morţilor la domiciliu, a accidentelor – considerate a fi morţi care pot fi evitate – bilanţul arată un procent de 38.9% în 2002 şi un procent de
47% în 2003 ( 2004 Publicaţia Centrului pentru Statistici în domeniul Sănătăţii şi pentru Documentaţie Medicală a Ministerului Sănătăţii.).
Următoarea secţiune oferă câteva date importante privind morţile la domiciliu ale copiilor sub 5 ani:
- majoritatea copiilor sub 1 an (26%) mor la domiciliu sau în primele 24 de ore de spitalizare, la vârsta de o lună. Aproape două treimi din aceştia
mor la domiciliu înainte de de vârsta de 4 luni;
- în cazul copiilor cu vârste între 1 şi 4 ani, majoritatea cazurilor de moarte la domiciliu apar în jurul vârstei de 13 luni;
- în cazul copiilor sub 1 an, multe cazuri de deces ar putea fi evitate dacă părinţii ar fi în stare să recunoască semnele unei boli la timp;
- majoritatea copiilor sub 5 ani care mor la domiciliu au urmîtoarele caracteristici demografice: locuiesc în mediul rural, în zone mărginaşe,
aparţin unor familii cu mulţi membri, starea civilă a mamei este neclară; mama are o slabă educaţie şi abilităţi parentale limitate; copiii
afectaţi sunt în general băieţi; majoritatea aparţin familiilor de etnie roma sau familiilor care trăiesc într-o sărăcie extremă, aparţin
comunităţilor ale căror lideri nu sunt implicaţi în viaţa comunităţii..

• Abandonul familial. Studii recente arată că abandonul copiilor sub 5 ani continuă să fie o realitate crudă în România. Mai multe reforme, din 1990
încoace, au avut în vedere serviciile de protecţie a copilului. Cu taote acestea, în 2003 şi în 2004, 4,000 de nou născuţi au fost abandonaţi în
maternităţi şi 5,000 în secţiile de pediatrie ale spitalelor. Rata abandonului în maternităţi în cei doi ani, 2003 şi 2004, a fost de 1.8%. De
asemenea, un număr semnificativ de copii abandonaţi nu au acte de identitate (64% nu au la ieşirea din maternitate, 30% din cei afalţi în spitalele
de pediatrie şi mai puţin de 10% din cei care se află în serviciile de protecţie a copilului)

• Rata abandonului şcolar. Este ştiut faptul că îmbunătăţirea participării copiilor la grădiniţă conduce la o rată mai scăzută a abandonului şcolar în
clasele primare. În România rata abandonului şcolar a crescut din anul 2000. Acesta poate fi un indiciu cu privire la faptul că din ce în ce mai
mulţi copii trebuie înscrişi în grădiniţe.

Ţinând cont de cercetările existente, conştientizăm din ce în ce mai mult faptul că o modalitate clară de reducere a repetenţiei, in special la nivelul
învăţământului primar şi a părăsirii timpurii a şcolii este intervenţia la vârstele mici şi foarte mici.
De asemenea, suntem conştienţi de faptul că, educaţia timpurie poate fi o pârghie esenţială de reducere a inegalităţilor sociale.

În prezent nu există o politică coerentă privind Dezvoltarea Timpurie a copilului în România, lipsesc politicile publice pentru educaţie timpurie,
stimulare psihosocială a copiilor de la naştere la 3 ani) şi inconsecvenţe în susţinerea educaţiei timpurii( şcoala de educatori puericultori, ilegalitatea
grupei precoce)
Politicile sectoriale şi strategiile se adresează diferitelor aspecte ale dezvoltării copilului fără a avea o viziune clară şi integrată. Atât priorităţile pe
plan naţional, cât şi cele pe plan internaţional impun cu stringenţă stabilirea unei politici şi a unui sistem de educaţie timpurie în interiorul cadrului
mare al programului de Dezvoltare Timpurie a Copilului. De asemenea, este important ca sistemul naţional de educaţie timpurie să se dezvolte în
contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015 şi de precondiţiie
pentru integrare europeană a României, ca membru cu drepturi depline.

Prevederi legale în ceea ce priveşte educaţia timpurie a copilului cu vârste între 0-3 ani. În acest domeniu există un număr de legi şi reglementări
pentru protecţia drepturilor copilului sub 3 ani. Cu toate acestea, toate se referă la îngrijirea copilului, sănătate, nutriţie şi protecţie specială. Multe
Hotărâri de Guvern privesc în mod deosebit protecţia copilului aflat în situaţie de risc şi drepturile copilului, dar nu există nici o lege specifică
pentru educaţia timpurie în general.

2
• Legea învăţământului. Prezenta Lege a învăţământului se referă la nevoile educaţionale ale copiilor cu vârste între 3 şi 6/7 ani care sunt cuprinşi în
învăţământul preşcolar. Nu există o politică educaţională pentru copiii cu vârste între 0 şi 3 ani sau pentru instituţiile care se ocupă de această grupă
de vârstă.
• Legea privind concediul maternal/paternal pentru îngrijirea copilului. Legea privind concediul maternal (paternal) pentru îngrijirea copilului din
1997 stipulează că mamele (sau taţii) au posibilitatea de a-şi lua 2 ani de concediu pentru îngrijirea copilului. Acest lucru a condus la o descreştere a
numărului de copii cuprinşi în creşe şi, ca urmare, multe creşe au fost închise (desfiinţate).

Serviciile pentru copiii cu vârste între 0 şi 3 ani sunt furnizate prin sistemul creşelor, care oferă câteva forme de îngrijire medicală fără nici o
componentă de educaţie timpurie. În trecut creşele au fost în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii. Cu toate acestea, în 2002, Ministerul Sănătăţii
s-a absolvit de această responsabilitate şi creşele au fost lăsate fără nici o identitate formală şi fără sprijin guvernamental. În prezent creşele sunt
finanţate de municipalitatea locală în timp ce grădiniţele sunt finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Deşi lucrurile se prezintă astfel,
directorul grădiniţei este, de asemenea, responsabil de calitatea îngrijirii furnizate în creşă.

În prezent la nivelul ţării sunt 287 de creşe (înainte de 1989 erau 902 creşe cu 90,000 de copii) cu aproximativ 11,000 de copii. Cu toate acestea,
numai cei cu venituri familiale mici şi medii îşi trimit copiii la creşă. În unele ţări autorităţile locale oferă reduceri ale costurilor serviciilor, în
special pentru familiile sărace sau pentru familiile cu doi sau mai mulţi copiii în creşă. Marea majoritate a părinţilor care îşi trimit copiii la creşă
sunt părinţi care lucrează şi nu pot sau nu intenţionează să-şi părăsească serviciul pentru concediul de maternitate/paternitate pentru îngrijirea
copilului până la 2 ani (numai 8 % dintre taţii copiilor din creşe sunt neangajaţi şi 4% dintre mame sunt neangajate/casnice).

Resursele umane din sistemul de educaţie preşcolară:

• expertiza educatoarelor este limitată pentru grupa de vârstă de la naştere la 3 ani la nivel central şi local
• instituţii de formare profesională pentru grupa de vârstă de la naştere la 3 ani
• rezistenţa la schimbare a personalului din sistem
• insuficienta reactualizare a programelor de formare continuă cu activitatea practică
• lipsa de corelare a obiectivelor, conţinuturilor programelor de formare continuă cu activitatea practică a cadrelor didactice care sunt din ce
în ce mai mult implicate în proiecte de educaţie şi dezvoltare comunitară în lipsa unui sistem de informare funcţional privind politicile de
dezvoltare a educaţiei preşcolare, conţinuturi şi metode actuale, eficace şi eficiente, experienţe din alte ţări ale UE.
• Lipsa bazelor de date locale şi centrale, realizate prin cooperarea dintre sistemele de învăţământ, protecţie socială, sănătate şi primării,
privind toţi copiii de vârsta preşcolară (incluzând copiii din familii care nu apelează la serviciile de protecţie socială) care au nevoie de sprijin
pentru a beneficia de stimulare şi educaţie timpurie.
• Lipsa de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini corespunzătoare. Nu există un plan de acţiune pentru educaţia părinţilor care să includă forme de
educaţie formală ( a viitorilor părinţi) nonformală şi informală.
- Trecerea creşelor din subordinea administrativă a consiliilor locale şi astfel, privarea sistemului creşelor de un organism de reglementare şi
privare a personalului respectiv de îndrumare profesională şi a copiilor de partea educaţională.
- Desfiinţarea masivă a creşelor, odată cu acordarea concediului de maternitate până la vârsta de 2 ani a copilului, corelată cu lipsa unui
sistem de educaţie parentală coerent la nivel naţional pentru femeile gravide şi/sau tinerii părinţi (justificarea constă în servicii nesatisfăcătoare).
- Riscul rămânerii unui segment de vârstă 2-3 ani în afara educaţiei, deoarece în creşe nu se face educaţie, părinţii ar dori sa-şi ducă copii la
grădiniţă, iar grădiniţa nu-i poate primi decât la 3 ani.

3
 Există o diversitate de instituţii pentru educaţie timpurie, fără standarde educaţionale clare:
• Centre de zi pentru copii sub 6 ani aflaţi în situaţie de risc, coordinate de Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului;
• Centre de zi sau grădiniţe particulare pentru copiii sub 6 ani, aprobate de Ministerul educaţie şi Cercetării, care oferă exemple de bună practică în
domeniu;
• Grădiniţe cu creşă pentru copiii din aceeaşi grupă de vârstă ca şi cei din centrele de zi (sub 6 ani);
• Grădiniţe pentru copiii de la 3 la 6/7 ani. Acestea sunt finanţate de consiliile locale şi sunt coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
• Creşe pentru copiii de la 4 luni la 3 ani, care primesc copii şi peste 3 ani în vederea menţinerii personalului angajat. Acestea sunt finanţate şi
coordonate de consiliile locale, fără o supervizare din punct de vedere profesional şi fără standarde educaţionale sau de alt tip.

Deşi educaţia preşcolară nu a constituit o prioritate în cadrul politicilor educaţionale din România, în ultimii ani se constată următoarele:
• Rata de înscriere a copiilor la grădiniţă a crescut anual de la 65, 2% în 1999 -2000 la 74, 7% în 2004 -2005
• Programul educaţional „Organizarea învăţământului preprimar’’ , lăsat în anul şcolar 1999 – 2000 a adus o nouă viziune despre
educaţia preşcolară, un prim pas pentru formarea tânărului şi specialistului de mâine şi a stimulat apariţia unui curriculum
compatibilizat cu cele europene pentru acest nivel, precum şi deschiderea deosebită a sistemului de formare continuă a cadrelor
didactice din învăţământul preşcolar către noi abordări educaţionale;
• Eforturile MECT s-au concentrat pe elaborarea şi iniţierea unei Strategii naţionale în domeniul educaţiei timpurii
Cu toate acestea, se înregistrează în continuare aspecte îngrijorătoare privind accesul la educaţia preşcolară şi calitatea acesteia în România:
o Numărul crescut al copiilor cu vârste între 5-6 ani înscrişi în grădiniţe, comparativ cu cel al copiilor cu vârste între 3 şi
5 ani înscrişi;
o Înscrierea copiilor în grupe de vârstă, care se face în 90 % din cazuri, în urban şi numai în 55% din cazuri în mediul
rural unde predomină grupele mixte, cu copii de 3 până la 6/7 ani;
o Rata de parcurgere a educaţiei preşcolare în rândul populaţiei rome este de 4 ori mai scăzută decât cea generală, pe
ţară;
o O perpetuă subfinanţare a sistemului de educaţie preşcolară (ex: în 2005, costurile pentru educaţia preşcolară au fost de
15, 24% din totalul cheltuielilor pentru educaţie, atâta timp cât cheltuielile pentru educaţie au fost de 3, 9% din PIB.
o Numai 5% din grădiniţe au facilităţi pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale;
o 7% din grădiniţe semnalează dificultăţi în legătură cu distanţa mare dintre casă şi instituţia de învăţământ, lipsa
mijloacelor de transport sau dificultăţi în transportul copiilor în caz de vreme nefavorabilă;
o 2, 1% dintre grădiniţele din mediul urban şi 38, 3% dintre cele din mediul rural nu au sursă individuală de apă;
o mai mult de 20% dintre grădiniţe necesită reparaţii capitale şi 54, 7% au o uzură medie;
o un număr crescut de cabinete medicale în grădiniţe, în special în mediul rural (2% în rural comparativ cu 32, 4 în
urban) – lipsa asistentelor medicale în grădiniţe.

Concluzii:

Educaţia timpurie este crucială pentru dezvoltarea şi educaţia ulterioară a copilului şi se realizează prin folosirea unei metodologii şi a unui
curriculum adecvate, precum şi a unui personal calificat, în strânsă colaborare cu familia şi serviciile de sănătate şi protecţie a copilului.

3)Denumirea Educaţia timpurie – prima treaptă a educaţiei formale

4
politicii
4) Scop Îmbunătăţirea calităţii sistemului naţional de educaţie în general prin furnizarea educaţiei timpurii copiilor cu vârste între 0 şi 6 ani, în aşa fel încât
aceştia să fie mai bine dotaţi pentru a face faţă încercărilor cu care se pot confrunta în şcoala primară şi mai departe.
5)Obiective Introducerea educaţiei timpurii ca primă treaptă a educaţiei formale în învăţământul obligatoriu vizează, pe termen lung:
generale/obiective - Creşterea accesului în învăţământul preşcolar (copii cu vârste între 3 şi 6/7 ani) şi crearea unor oportunităţi de educaţie timpurie pentru copiii cu
specifice vârste între 0 şi 3 ani, inclusiv pentru copiii care aparţin unor grupuri ale minorităţilor, cum ar fi copiii romi
- Asigurarea accesului egal la o educaţie de calitate în perioada educaţiei timpurii (între 0 şi 6 ani) a copiilor din grupuri dezavantajate şi grupuri
vulnerabile
- Reducerea repetenţiei, in special la nivelul învăţământului primar şi a părăsirii timpurii a şcolii
- Îmbunătăţirea calităţii Educaţiei Timpurii a Copilului printr-un curriculum adaptat, printr-o formare specifică a cadrelor didactice (atât formare
iniţială cât şi formare continuă) şi prin formularea unor standarde de dezvoltare socială, cognitivă şi emoţională
- Compatibilizarea sistemului educaţional românesc cu sistemele europene:dezvoltarea sistemului naţional de educaţie timpurie se petrece în
contextul dat de Convenţia pentru Drepturile Copilului, de Ţintele Mileniului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în 2015 de România, ca
membru cu drepturi depline a UE.

6) Beneficiari Beneficiari direcţi: Copii, părinţi/familii

Beneficiari indirecţi şi categorii afectate de implementarea politicii:
comunităţi locale, personalul din creşe, grădiniţe şi şcoli
7) Variante de Varianta 1 Impact 1 Buget estimat
soluţionare Menţinerea actualei politici de fragmentare Nu rezolvă problema de fond şi anume:
a educaţiei timpurii - copiii sub 3 ani nu beneficiază de proces
educativ în creşe;
- copiii cu vârste între 2 şi 3 ani rămân în
continuare o problemă (creşele sunt foarte puţine
şi nu oferă partea educaţională; legislaţia
permite părinţilor să se întoarcă la muncă după
împlinirea vârstei de doi ani a copilului şi, în
acest context, părinţii doresc să îşi dea copiii la
creşe ci la grădiniţe; grădiniţele nu primesc copii
sub 3 ani);
- se menţin în continuare grădiniţele aglomerate
şi fără posibilitatea înscrierii tuturor copiilor
măcar de la vârsta de 3 ani (deficit în ceea ce
priveşte educaţia şi intervenţia timpurie), în
contextul în care prioritară rămâne doar grupa
pregătitoare care este generalizată.
Varianta 2 Impact 2 Buget estimat
Instituirea unui sistem naţional de educaţie Definirea educaţiei timpurii în legislaţia
timpurie românească va da posibilitate autorităţilor
5
 centrale şi locale să concentreze fonduri spre
această zonă a educaţiei şi, această investiţie, pe
termen lung, va conduce la scăderea ratei
abandonului şcolar şi familial, la îmbunătăţirea
ratei de succes şcolar a copilului pe traseul
şcolarizării viitoare, la punerea bazelor pentru
învăţarea de-a lungul vieţii şi la o rată crescută a
inserţiei socio-profesionale.

8) Procesul de Organizaţii, instituţii consultate Rezultatul consultării

consultare
Instituţii care deţin expertiză în acest Consultările cu organizaţii neguvernamentale şi alte organisme implicate sunt în curs de
domeniu: ISE, UNICEF, World Bank, desfăşurare
Centrul pentru Educaţie si Dezvoltare Partenerii de dialog social sunt:
Profesională Step by Step, ANPCA, - sindicatele din invatamant: FSLI, FSI Spiru Haret, FEN, de 2 ori pe saptamana, in
Comisia Europeana, ONG-uri cu expertiză şedinţe de cate 3-4 ore, începând cu data de 1.03.2007.
în domeniu şi alte organisme implicate
- 22.03.2007, la sediul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a avut loc întâlnirea între
reprezentanţii ministerului şi cei ai Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi
(FNAP) pe marginea dezbaterii proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar.
În cadrul acestei întâlniri, reprezentanţii FNAP au prezentat propriile propuneri la
proiectul legii, urmând ca în cadrul întâlnirilor lunare ce vor avea loc să fie dezbătute
şi prevederile pentru celelalte două proiecte legislative din pachetul ce vizează
sistemul de educaţie;
- În reuniunea de la Sinaia 22-24 august 2007 Grupul de lucru format din experţi ai
MECT şi ai sindicatelor naţionale din învăţământ şi din reprezentanţi ai federaţiilor
studenţeşti reprezentative la nivel naţional a finalizat încă o rundă de discuţii privind
proiectul de legi în domeniul învăţământului.
- continuarea discuţiilor la sediul MECT în perioada 27-30 august

6
 Planul de acţiuni
Educaţia timpurie – prima treaptă a educaţiei formale

Activitate necesară Termen de realizare Responsabil Buget Rezultate Raport de Raport de evaluare
implementării monitorizare
I. PLAN LEGISLATIV

I.1. iniţierea unui Septembrie 2007 MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: Noul pachet Aprilie 2007 Decembrie 2007
demers legislativ de caiete de lucru pentru copii, legislativ
modificare a Legii rechizite, jocuri educaţionale
învăţământului pentru copiii de 5-6/7 ani
nr.84/1995, cu (anual, aprox.400.000
modificările şi pachete cu rechizite şi caiete
completările ulterioare, de lucru; valoare pachet – 80
în vederea introducerii RON; anual, aproximativ
grupei mari 20.000 grupe pregătitoare;
pregătitoare (5-6/7 valoare jocuri educaţionale –
ani) în învăţământul 100 RON)
obligatoriu.

I.2. studierea Septembrie 2008 MECT, ISE IMPLICAŢII FINANCIARE: Noul pachet Martie 2008 Decembrie 2008
posibilităţii şi crearea dotare spaţii (mese, scaune, legislativ
condiţiilor necesare paturi, catedră şi scaune
pentru a cuprinde cadre didactice, dulapuri
copiii cu vârste între jucării pentru 8 copii/grupă),
2 şi 3 ani în grupe identificare spaţii necesare
preşcolare precoce, (chirie sau construcţie spaţii
fără frecvenţă noi), jocuri şi jucării specifice
obligatorie. nivelului de vârstă, plata
educatoarei şi a ajutorului de
educatoare (anual,
aprox.200.000 copii cu vârste
între 2-3 ani intră în sistem –
25.000 grupe; valoare iniţială
dotare grupă – 2000 RON;
valoare jocuri şi jucării – 100
RON; plata educatoarei şi a
ajutorului de educatoare –

7
 1800 RON / lună), chirii,
construcţii noi.

I.3. aplicarea unor teste Septembrie 2008 MECT şi ISE IMPLICAŢII FINANCIARE: Teste standard Martie 2008 Decembrie 2008
standard pentru grupuri de lucru pentru pentru copiii de 6-7
stabilirea nivelului real elaborarea testelor şi a ani şi pentru cei
de cunoştinţe, priceperi programelor specifice, echipă sub 3 ani
şi deprinderi pentru pentru aplicarea testelor
copiii de 6-7 ani, specifice (3 grupuri de lucru
precum şi pentru cei de a câte 5-7 persoane fiecare; 5
0-3 ani, în vederea întâlniri într-un an,
conceperii aproximativ 10 zile; valoare
programelor de globală/întâlnire: 1500 RON;
învăţământ specifice o echipă pentru aplicare teste
acestor grupe de vârstă; formată din 10 operatori; 2
deplasări/operator a câte 5
zile fiecare; cost pe
deplasare: 800 RON).

I.4. introducerea Septembrie 2008 MECT - Noul pachet Aprilie 2008 Decembrie 2008
funcţiei didactice de legislativ
educator-puericultor
pentru nivelul 0-3 ani
şi, eventual, a funcţiei
de ajutor de
educatoare pentru
toate grupele cu copii
între 2 şi 6/7 ani.

I.5. necesitatea unei Septembrie 2008 MECT - Noul pachet Aprilie 2008 Decembrie 2008
legislaţii clare legislativ
referitoare la:
sponsorizarea în
educaţie, scăderea
vârstei de pensionare în
învăţământ (ca urmare a
stresului).

I.6. subvenţionarea de Permanent MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: Periodic Anual

către stat a hranei anual, plata hranei pentru

8
pentru copiii aproximativ 250.000 copii cu
provenind din medii vârste între 1 şi 6/7 ani;
defavorizate şi valoare contribuţie lunară de
susţinerea acestor copii, hrană pentru un copil: 150
prin sponsorizări, RON; sponsorizare lunară
pentru alte cheltuieli pentru sprijinirea dezvoltării
decât cele de hrană. acestor copii în valoare de 50
RON / copil.

I.7. preluarea ideilor şi Permanent MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: -angajare mediatori Periodic Anual
iniţiativelor pozitive plata mediatorului şcolar (un şcolari în
din cadrul unor salariu mediu pe economie), comunităţile
programe dotare ludoteci/camere de dezavantajate;
educaţionale şi joacă din comunitate
- înfiinţare şi dotare
dezvoltarea lor până la (mobilier şi jucării în valoare
generalizare la nivelul de aproximativ 2500-3000 centre de resurse;
întregului sistem: RON/cameră) şi plata - dotare ludoteci şi
grădiniţa de vară, educatorului/angajatului alte spaţii pentru
grădiniţa de week-end, respectiv (plata cu ora), servicii dedicate
grădiniţa în familie, dotare centre de resurse educaţiei copiilor
camerele de joacă (mobilier, TV cu video, sub 7 ani.
(ludotecile), mediatorul calculator/laptop,
şcolar, centrele de videoproiector/retroproiector,
resurse pentru părinţi rafturi cărţi şi cărţi, reviste în
etc. valoare de aproximativ 4500
– 5000 RON), consumabile
centre de resurse
(aproximativ 150 RON lunar)
şi plata personalului (cel
puţin 3 persoane – plata cu
ora).

II. PLAN ORGANIZATORIC ŞI

FUNCŢIONAL
II.1. studierea Septembrie 2007 MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: Noul pachet Periodic pentru Anual
posibilităţii de dotare spaţii şcolare care vor legislativ eventuale revizuiri
reorganizare a funcţiona ca grupe de
sistemului de preşcolari nou constituite
învăţământ obligatoriu, (aproximativ 3500 spaţii noi
inclusiv prin pentru cuprinderea, anual, a
includerea grupei unui număr de 70.000 copii
mari pregătitoare în cu vârste între 5-6/7 ani –
şcoală, acolo unde valoarea dotării iniţiale a
9
spaţiul o permite. Va unui spaţiu se va ridica la
apărea, astfel, o unică aproximativ 4500 RON).
entitate grădiniţă-
şcoală, în scopul
asigurării unui mediu
educaţional unic şi a
armonizării influenţelor
educative.

II.2. diversificarea şi Periodic MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: Periodic Anual

flexibilizarea plata cu ora pentru cadrele
programului didactice şi pentru alte tipuri
grădiniţelor. În plus, de personal care vor asigura
toate grădiniţele, servicii de educaţie şi
indiferent de tipul de îngrijire peste norma lor.
program vor avea
posibilitatea ca, în
funcţie de solicitările
părinţilor, să ofere şi un
serviciu suplimentar
“de sfârşit de
săptămână”.
Flexibilizarea
programului creşei,
astfel încât familia să
fie ajutată, chiar dacă
părintele sau persoana
de îngrijire lucrează în
schimburi.

II.3. definirea Septembrie 2007 MECT în colaborare - Noul pachet Aprilie 2007 Decembrie 2007
coordonării instituţiei cu alte ministere legislativ
de îngrijire, protecţie partenere
şi educaţie a copiilor
de la 0 la 7 ani (o
singură instanţă -
Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi
Tineretului) şi
încheierea
memorandumurilor de
colaborare cu alte
10
instituţii centrale a
căror activitate poate
sprijini demersurile
MEdCT (Ministerul
Sănătaţii Publice,
Ministerul Muncii,
Familiei şi Egalităţii de
Şanse, Ministerul
Economiei şi
Finanţelor).

II.4. conceperea unui Ianuarie 2008 MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: vezi Grupe pregătitoare, Periodic Anual
program naţional de punctul II.1 la care se mai clase I şi clase a II-
dotare a grupelor adaugă încă 14.000 clase I-II a dotate conform
pregătitoare din a câte 4500-5000 valoare programului
învăţământul preşcolar dotare/clasă.
şi a claselor I-II din
învăţământul primar,
pentru crearea unui
mediu educaţional
stimulativ şi unitar în
cadrul aceluiaşi ciclu
curricular.

II.5. plata personalului

Permanent MECT în colaborare IMPLICAŢII FINANCIARE: Periodic Anual
medical din unităţile cu MSP plata a aproximativ 1500
preşcolare de către cadre sanitare (valoare medie
primărie sau includerea lunară a salariului de
respectivei categorii de aproximativ 900 RON).
personal în
organigrama
grădiniţelor şi
asigurarea
personalului medical
pentru toate
grădiniţele, indiferent
de program şi de mediu
de rezidenţă.

II.6. regândirea Permanent MECT - Periodic Anual

parteneriatului
11
sistemului de
învăţământ cu
comunităţile locale, în
vederea asigurării
finanţării
corespunzătoare a
grădiniţelor, pentru a
permite cuprinderea în
unităţile de învăţământ
preşcolar a unui număr
cât mai mare de copii
de la o vârstă mică (de
la 1 an sau cel puţin
începând cu 2 ani).

III. PLANUL FORMĂRII

PROFESIONALE
III.1. elaborarea unui Septembrie 2008 MECT şi - Proiectul de Aprilie 2008 Decembrie 2008
proiect de metodologie univeristăţile metodologie
pentru reconversia
profesională a
educatoarelor şi a
învăţătoarelor care nu
au dublă specializare, în
vederea creşterii
şanselor de mişcare în
interiorul sistemului a
cadrelor didactice
implicate.

III.2. iniţierea unor Permanent MECT şi CNFPDIP IMPLICAŢII FINANCIARE: Programe de Periodic Anual
programe-pilot de elaborarea modulelor de formare
formare continuă a formare specifice (grup de
educatoarelor şi a lucru 10-15 persoane, cel
cadrelor medicale, puţin 5 întâlniri pe an, de 2-3
pentru a face faţă zile, valoarea unei întâlniri
cerinţelor copiilor de fiind de aproximativ 3000
0-3 ani. RON), taxă de acreditare
cursuri 5000 RON, formarea
personalului din cel puţin 10
unităţi de învăţământ (40 ore
de formare/modul – total 200

12
 de ore de formare, 30
persoane formate – total
cheltuieli materiale: 7500
RON, total cheltuieli
transport şi cazare:35000
RON, plata a 10 formatori
9600 RON).

III.3. analiza Septembrie 2008 MECT - Studiu de impact Aprilie 2008 Decembrie 2008
comparativă a celor
două rute de formare
iniţială a personalului
didactic din
învăţământul preşcolar,
redefinirea statutului şi
rolului lor.

III.4. conceperea unui Permanent MECT şi CNFPIP IMPLICAŢII FINANCIARE: : Programul de Periodic Anual
program naţional de elaborarea modulelor de formare
formare a directorilor formare specifice (grup de
de şcoli, în vederea lucru 6-7 persoane, cel puţin
conducerii eficiente, 5 întâlniri pe an, de 2 zile,
precum şi a valoarea unei întâlniri fiind
monitorizării procesului de aproximativ 1500 RON),
de învăţământ taxă de acreditare curs 1000
desfăşurat în grădiniţe. RON, formarea personalului
din cel puţin 85 unităţi de
învăţământ (40 ore de
formare, 85 persoane formate
– total cheltuieli materiale:
4250 RON, total cheltuieli
transport şi cazare: 20000
RON, plata a 2 formatori
1920 RON).

III.5. stimularea Permanent MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: vezi Un Centru de Periodic Anual
înfiinţării Centrelor punctul I.7. (partea care se resurse la fiecare
de Resurse şi referă la costurile pentru un 5000 locuitori
Perfecţionare în toate centru de resurse) –
zonele judeţelor ţării. În aproximativ 4 centre noi /
aceste centre vor exista: judeţ
informaţii de

13
specialitate şi informaţii
despre dezvoltarea
copilului în perioada 2-
7 ani (pentru educatoare
şi alţi specialişti, pentru
părinţi şi alţi membri ai
comunităţii) şi, tot aici,
se vor derula formările
cadrelor didactice din
sistem.

III.6. introducerea la Septembrie 2008 MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: Curriculumul Periodic Anual
nivel naţional în acreditarea modulului de specific şi ordinul
curriculumul pentru formare a cadrelor didactice de ministru pentru
ultimele clase care vor preda acest opţional promovarea lui
gimnaziale a unor – 1000 RON.
noţiuni legate de
importanţa primilor ani
de viaţă şi cunoştinţe
minime necesare pentru
a fi părinte (programul
a fost deja pilotat în 8
judeţe, urmează să fie
aprobat curriculumul de
către CNC şi să fie
postat pe site-ul
MEdCT) .

III.7. conceperea unui Septembrie 2009 MECT IMPLICAŢII FINANCIARE: 5 Periodic Anual
sistem de microbuze, fond de carte,
perfecţionare tip xerox, consumabile (3 luni pe
“biblioteca mobilă”, an), benzină, plata şoferului
care să pătrundă cu şi a însoţitorului (3 luni pe
informaţia de an)
specialitate şi în zonele
izolate şi care să
stimuleze studiul
individual şi
perfecţionarea continuă
a cadrelor didactice.

14
IMPACT BUGETAR

Tabelul I: modificări ale cheltuielilor bugetare, plus, din care: bugetul de stat- cheltuielile anuale cresc în medie cu 3.929178123 lei faţă de cheltuielile actuale

2008 2009 2010 2011 2012 Media pe 5 ani

Total 1483492456 4450477372 4570640261 4570640261 4570640261 3929178123
Din care
1. Cheltuieli de personal: 1282677317 3848031952 3951928815 3951928815 3951928815 3397299143
2. Bunuri şi servicii 166814956 500444870 513956881 513956881 513956881 441826094

Tabel II: Cheltuieli detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare

Nr 2008 2009 2010 2011 2012 Media pe 5

crt ani
Total cheltuieli personal 1282677317 3848031952 3951928815 3951928815 3951928815 3397299143
din care:
Studierea posibilităţii şi crearea condiţiilor pentru a cuprinde copiii cu 232200000 696600000 71508200 715408200 715408200 615004920
vârste între 2 şi 3 ani în grupe preşcolare precoce, fără frecvenţă
obligatorie.
Introducerea funcţiei didactice de educator puericultor pentru nivelul 283800000 851400000 874387800 874387800 874387800 751672680
0-3 ani şi, eventual de ajutor de educatoare pentru toate grupele cu
copii între 2 şi 6/7 ani;
Preluarea iniţiativelor şi ideilor pozitive din cadrul unor programe 34530032 103590096 106387029 106387029 106387029 91456243
educaţionale şi dezvoltarea lor până la generalizare la nivelul
întregului sistem: grădiniţa de vară, grădiniţa de week end, grădiniţa
în familie, camerele de joacă, mediatorul şcolar, centrele de resurse
pentru părinţi;
Plata personalului medical de către primărie şi includerea 6966000 20898000 21462246 21462246 21462246 18450148
personalului respectiv în organigrama grădiniţelor şi asigurarea
personalului medical pentru toate grădiniţele, indiferent de program
şi de mediu de rezidenţă
Elaborarea unui proiect de metodologie pentru reconversia 3200 9600 9859 9859 9859 8475
profesională a educatoarelor şi învăţătoarelor care nu au dublă
specializare în vederea creşterii şanselor de mişcare în interiorul
15
sistemului a cadrelor didactice implicate
Iniţierea unor programe pilot de formare continuă a educatoarelor şi 640 1920 1972 1972 1972 1695
a cadrelor medicale, pentru a face faţă cerinţelor copiilor de 2-3 ani
Analiza comparativă a celor două rute de formare iniţială a 725130672 2175392016 2234127600 2234127600 2234127600 1920581098
personalului didactic din înv. preşcolar, redefinirea statutului şi
rolului lor
Conceperea unui program naţional de formare a directorilor de şcoli, 333 1000 1027 1027 1027 833
în vederea conducerii eficiente, precum şi a monitorizării procesului
de învăţământ desfăşurat în grădiniţe
Stimularea înfiinţării Centrelor de resurse şi Perfecţionare în toate 46440 139320 143082 143082 143082 123001
judeţele ţării. În aceste centre vor exista: informaţii de specialitate şi
informaţii despre dezvoltarea copilului în perioada 2/7 ani
Total cheltuieli bunuri şi servicii 166814956 500444870 513956881 513956881 513956881 441826094
Din care:
Iniţierea unui demers legislativ de modificare a Legii Învăţământului 11.333.333 340000000 34918000 34918000 34918000 30017466
nr 84/1995, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea
introducerii grupei mari pregătitoare în înv. Obligatoriu
Studierea posibilităţii şi crearea condiţiilor pentru a cuprinde copiii cu 175000000 52500000 53917500 53917500 53917500 46350500
vârste între 2 şi 3 ani în grupe preşcolare precoce, fără frecvenţă
obligatorie.
Aplicarea unor teste standard pentru stabilirea nivelului real de 7833 23500 24135 24135 24135 20748
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi pentru copii de 6-7 ani, precum şi
pentru cei de 2-3 ani, în vederea conceperii programelor de
învăţământ specifice acestor grupe de vârstă
Subvenţionarea de către stat a hranei pentru copiii provenind din 137500000 412500000 423637500 423637500 423637500 364182500
medii defavorizate şi susţinerea acestor copii, prin sponsorizări,
pentru alte cheltuieli decât cele de hrană.
Preluarea iniţiativelor şi ideilor pozitive din cadrul unor programe 18133 54400 55868 55868 55868 48028
educaţionale şi dezvoltarea lor până la generalizare la nivelul
întregului sistem: grădiniţa de vară, grădiniţa de week end, grădiniţa
în familie, camerele de joacă, mediatorul şcolar, centrele de resurse
pentru părinţi
Elaborarea unui proiect de metodologie pentru reconversia 27500 82500 84727 84727 84727 72836
profesională a educatoarelor şi învăţătoarelor care nu au dublă
specializare în vederea creşterii şanselor de mişcare în interiorul
sistemului a cadrelor didactice implicate.

16
 Iniţierea unor programe pilot de formare continuă a educatoarelor şi 12250 36750 37742 37742 37742 32445
a cadrelor medicale, pentru a face faţă cerinţelor copiilor de 2-3 ani
Analiza comparativă a celor două rute de formare iniţială a 380800 1142400 1173245 1173245 1173245 1008587
personalului didactic din înv. preşcolar, redefinirea statutului şi
rolului lor
Conceperea unui program naţional de formare a directorilor de şcoli, 333 1000 1027 1027 1027 883
în vederea conducerii eficiente, precum şi a monitorizării procesului
de învăţământ desfăşurat în grădiniţe
Stimularea înfiinţării Centrelor de Resurse şi Perfecţionare în toate 34772 104320 107137 107137 107137 92101
judeţele ţării

Total active nefinanciare 102000550 104754565 104754565 104754565 90052886

Din care:
Studierea posibilităţii de reorganizare a sistemului de învăţământ 5250000 15750000 16175250 16175250 16175250 13905150
obligatoriu, inclusiv prin includerea grupei mari pregătitoare în
şcoală
Conceperea unui program naţional de dotare a unităţilor de 28583333 85750000 88065250 88065250 88065250 75705817
învăţământ preşcolar şi a claselor I-II din inv primar, pentru crearea
unui mediu educaţional stimulativ şi unitar în cadrul aceluiaşi ciclu
curricular
Stimularea înfiinţării Centrelor de resurse şi Perfecţionare în toate 166850 500550 514065 514065 514065 441919
judeţele ţării
Total general 1483492456 445077372 4570640261 4570640261 4570640261 4570640261

Pentru stabilirea influenţelor financiare pe anii 2010, 2011, 2012 a fost folosită rata inflaţiei de 2, 7%

17