Cuprins

lntroducere in,,Cilitori SI
a

exploratori" 9
a

t
Oameni in cildtorie l0
Mijloace de cilitorie l2
f,,
Sisteme de navigafie l4
, \':,J

Primii cilitori I6
Calitorii medievali t I
in ciutarea mirodeniilor 20
Exploriri ;tiinfifice 22
eilitori in Africa 24
( $0" intAlnirea culturilor 26
A prinde ridicini 28
ConstrAngi si cilitoreasci 30
Celitorii din credinti 32
Popoare risipite 34
fi\:v
.
inceputut unei noi vie{i 36
Se rimAnem unifi 38
Se ne amintim originile 40
$" Noi traditii 42
\Feluri de mincare firi frontiere 44
Mieile patrii 46
Limbile pe glob 48
Povetti din intreaga lume 50
Stilurile de export 52
Firi frontiere 54
t
Glosar de cuvinte-cheie 56
lndex 58
 ITTRoDUcERE iru

Cititori Si
explorntori
Omul a fost dintotdeauna curios si afle
tot ceea ce nu ii este Ia indemAni, tot ce
se afli dincolo de orizont. Primii cilitori au fost
exploratori 9i comercianti, care au descoperit, impingi
de un mare curaj, cii noi de traversare a regiunilor
pline de pericole ti a mirilor neexplorate.

Astizi se cilitoregte mai mult decit in acea perioadi ti,

deseori, oamenii se stabilesc in locuri foarte indepirtate, exact
cum obignuiau cilitorii ;i exploratorii. De asemenea, odati cu noi,
cilitoresc ;i obiceiurile noastre ce se impletesc cu cele ale altor
popoare, dind nagtere unui amestec multicolor de culturi,
limbi ;i minciruri traditionale.

I
b.
 CatAronr gr Exeg

0amenl in cf,lf,torie DATT ULUIT()ARE

./)- tr
Existi persoane
* Aborigenii au ajuns in
€ cirora nu le plac Austratia din Asia de Sud-Est,
cilitoriile gi nu se indeperteazi niciodati acum 40 000 de ani. Tn acea
epoci, nivetut mirii era scizut
de locul in care s-au niscut. Dar au existat 9i se putea strlbate drumut
pe jos sau cu ambarcatiuni
dintotdeauna persoane care au cilitorit in rud imenta re.
locuri indepertate. Unii dintre acetti oameni
si-au petrecut viafa in firi striine, unde au
intilnit popoare cu obiceiuri ;i conceptii
diferite de cele proprii. Nu este utor si
mergi si locuietti intr-un loc necunoscut, Fum 9i cenugi
emanate de un
dar deseori, nevoia de a munci, de a ne vulcan in eruptie
procura hrana sau de a fugi de dutmani ne
obliga si recurgem la aceasti optiune.

f o CnsA NouA?
p@
aq
%

CArRE
Cele mai vechi urme umane au fost
a &
gasite in Laetoli, in Tanzania. Acestea
au fost ldsate cu trei milioane de ani
in urma de un adult 5i un copil
primitivi, care au pa;it pe un strat
moale de cenuSd vulcanica. Nu se Girafele se hrdnesc
cu frunzele copacilor
5tie incotro se indreptau, probabil
spre o noui casi.

$i tu ifi pofi lisa

urma talpii in noroi
sau in nisipul umed

Urme ldsate pe
Urmele din Laetoli, Tanzania
un strat moale de
cenusd vu Ican ica
 OnruENr

Un comerciant
viking incircat
cu provizti ;i api
FuCIND DE INANNICI
Astdzi, in India, se pot intdlni urmaqi
ai religiei parsi. PdnE acum 1300 de ani,
strdmoqii lor trdiau in Persia (parsi inseamnd
tocmai ,rpersan"),
actualmente Iran.
Dar atunci c6nd

f
7
Srren DE PAtvtArur
arabii musulmani
le-au invad at \ara,
parsii au fost nevoifi
in jurul anului 800 d.Hr., in Scandinavia, sd fugd. in cele din
cregterea numirului de Iocuitori a dus la urmd, s-au stabilit
ciutarea de noi terenuri de cultivat. Vikingii in India.
au navigat cu ambarcatiuni lungi, pentru a
cduta locuri noi unde si se stabileasci. Unul
Ceremonie intr-un
d intre locu rile u nde s-au stabilit a fost Anglia.
temptu parsi, in lndia

Adultul aduce *
un tubercul
lru CAurnRE DE MUNcA
comestibil in Antich itate, comerciantii ch inezi
cilatoreau pentru a face comert.
Secole la rind, chinezii au ficut
inconjurul lumii in ciutare de
munci. Multi dintre ace5tia erau
mineri sau construiau cai ferate,
altii deschideau magazine, afaceri
si restaurante.

Negustori chinezi in Birmania

Un adult ;i un (in prezent Myanmar), in 1886
copil primitivi
pleaci la drum, - - -r - --rrr
rr
-
r
-
r r
- !

probabil in baurA gr DEscoPERA

/rrr :
I

ciutarea hranei cAueromE iru srellu: pp. 20-21

sau a unei noi gnlNTA ilu .lunuL NosrRU: pp. 11, 24
locuinte
!
L--IIIIII II-I-IIIIIIII
 CAlAronr gr ExploRAT@Rt

Mtfloace de cf,lf,to Veld realizatd din

fibre de p4lmier

./)- A
+/ Hstizi, e foarte utor si cilitoregti. Pofi ajunge
oriunde cu automobilul, cu trenul, cu avionul sau
cu vaporul. Dar nu a fost mereu ata utor. Existi
multe aspecte ale istoriei referitoare la cilitorii*
surprinzitoare in locuri indepirtate gi prin . 'l ,-
{jf
'..1,-.

.rrNr-t
}l

linuturi neospitaliere. Oamenii au intimpinat *1

deseori mari dificulteti in a se muta, i

dar; cu toate acestea, au fost mereu *{

w

indemnafi de speranfa intr-o viati A

mai bune.

f' MERGAND PE Jos

Ambarcatiune
cu vAsle

Cu mii de ani in urmd, vAndtorii-culegatori

nomazi strabdteau pe jos distanta dintre
Asia si America, traversdnd ,,punti" de
pamant care, ulterior, trebuie sa fi fost
,,inundate". Unii s-au stabilit pe gheturile
din nord, descendentii lor din prezent fiind
O ambarcafiune
aleutii si in u itii (esch imo;ii) . Cea mai mare
polineziani se
parte s-a rdspandit pani in America de Sud. pregitegte si
traverseze
Oceanul Pacific ]*;
*r
Haine cdlduroase
confectionate din
piei de animale
.tToArA LUMEA LA BoRD!
Acum mai bine de 1400 de ani,
polinezien ii utilizau am barcatiu n i
asemindtoare cu catamaranele pentru
a ajunge Ia miile de insule din sudul
Pacificului, acolo unde s-au si stabilit.
Canoele mari erau potrivite pentru
lnuitii aveau
de infruntat cilatorii lungi si puteau transporta
cilitorii lungi in animalele si plantele necesare pentru a
ciutarea hranei Lance cu vArf incepe o viatd noud pe un pamdnt nou.
de piatra
 M r J LoAa E',gA,sI,gH E
='.,?

*'
Platformd de lemn, MARELE TNEK
construita din axe
DATT in 1834, cotoni;tii buri(taranii
legate intre ele cu olandezi) au abandonat in favoarea
fibre de cocotier 5i
ULUITOARE engl ezilor Colonia Capului (in Africa de
sigilate cu rasind * Fiecare car bur era Sud din prezent) si s-au deplasat citre
lipicioasd tras de nu mai putin de nord-est, unde au intemeiat republicile
20 de boi gi putea si Transvaal 5i Orange. Calitoria a durat
transporte p6ni ta doui pani in 1839 si a rdmas in istorie drept
tone de incirciturS. Marele Trek (Marea Calitorie) , la care
au participat aproximativ 14.000 de
persoane care ti-au transportat, in care
Acoperi; central acoperite, tot ceea ce detineau.
de protectie fmpotriva
Carele erau lungi
soarelui
de pAnd Ia 5 metri

Carele b timpul Marelui Trek

rase de boi

fi
.6i"

ln".+'1"
,G
-*:- -.i{"
*,*.!:
,r*,d':'-"r-
,iffi:*,,.

Pe ntru cal ato rft' Ecestea

erau incdrcate cu provizii,
ape si fructe proaspete sau
e ,'.'?
uscate
Pr Cnr !
Mongolii erau nomazi din
Asia Centrala. in 1206, triburile
acestora s-au unit sub comanda
unui razboinic pe nume Genghis
Han. S-au extins spre Occident,
citre Europa ti spre Orient, citre rrrrl

Chilla, cu intentia de a cuceri

noi teritorii. Rizboin icii mongoli
il;;;-;;-;;;GOPERA i
MARILE INVENTII: pp. 20-21
parcurgeau B0 de kilometri pe zi ISTORIA OMULUI: pp. 36-37
calare pe cai mici, dar robusti. L--
-r---- -----r-------

Mongolii ataci Bagdadul

 $fu ede t
a,
BusoLA, SrxrnNTUL 5t CnoNoMETRUL
UtilizAnd busola impreund cu alte instrumente

&navlgap
de navigatie, navigatorii puteau localiza pozitia
proprie pe harta 5i puteau stabili ruta. Cu ajutorul

&- ' I
l
sextantului se calcula iniltimea soarelui la
orizont, stabilind astfel Iatitud inea, ad ica Ia ce
distanti se aflau fata de nord sau de sud. Pentru
ffi'Este foarte usor si te riticesti a calcula longitudinea, sau pozitia de la est sau
pe mare daci nu poti stabili direcfia de la vest, se utiliza cronometrul, care inregistra
durata calitoriei (;i viteza navei). Cronometrul
de deplasare sau nu *ii si calculezi (cu arc, nu cu pendul) functiona chiar si in
ruta. condilii de mare agitata.

Pe vremea cind s-au explorat noile

uscaturi, nu existau he{i, iar pe mare
nu existi puncte de referinfi, pr€cum
Exploratorul
fluvii, dealuri, care si te ajute si gisetti pregateste cu grija
drumul. Abia in secolul al Xll-lea, navigatorii calatoria inainte
de plecare Hartd de navigatie
au inceput si utilizeze busola, care servea ind icAnd uscatu I si
la stabilirea direcfiei in care se deplasau. marea
A trebuit si mai treaci inci 600 de ani
pentru a putea localiza pe harti punctul
exact in care se aflau. Echipamentele
pentru navigafie au fost perfecfionate
lent, de-a lungul secolelor:

Un explorator european
din secolul al XVII|-lea,
Sextantul este alcituit din oglinzi alituri de instrumentele
9i dintr-un mic telescop sale de navigafie
 f ASTRoLABUL
Atunci cand cerul se afli in mi;care
su prafata Pamdntu lu i, aspectu I ceru lu i
se schimbi: ai impresia ci stelele isi
schimba locul. Pentru a stabili pozitia
Soarelu i si a stelelor, pentru a intelege
in ce punct se afla nava ;i pentru a
planifica ruta, navigatorul utiliza
astrolabu l.
e7
VnluRr, VArur 5r Srelr
pe
Acum mai bine de 1 400 de ani, vikingii
si polinezienii au strabatut oceanele
pentru a se stabili in teritorii noi. Pentru
a se orienta, se foloseau de stele, de
m iscarea valu rilor, de zboru I pasarilor
marine ti de d irectia vantu lu i. Polinezien ii
au intocmit pe hartie de trestie ha4i,
care descriau curentii din diverse puncte
Astrolab din secolul pe mare.
al XIll-lea

Cuvr FuxcTroNA
MAGNETITUL
Navigatorii chi nezi au fost
probabil primii care au utilizat
magnetitul, utr mineral feros,
cate avea ca rol magnetizatea
acelor. Atunci cAnd sunt libere
sd se miqte, acele urmeazd,
magnetismul natural al
Magnetit din secotuI Pdm6ntului, indicdnd nordul.
al, XVI-lea
Ambarcafiunit€ru
vikinge se orientau ffi
dupi migcarea
Acul busolei indicd fn valurilor
permanentd nordul

Cronometru,
pentru mdsu rarea
longitud in ii
7
I
f
I
al
a
I
M

Sextant, rr-i

pentru calcularea il;;;-;;-;;;COPERA :

latitudinii $TltNTA itu .lunuL NosrRU: pp. 26-27
SPATIUL COSMIC: pp. 40-43
 CAlAronr gr Explog Rt

Primii gf,ldntori c 7
ExPLoRAToRlt GnEcr
Grecia a fost dintotdeauna o tari

&Unul dintre motivele care de navigatori. Atunci cAnd plecau pe

mare, grecii imbinau cucerirea de noi
determina oamenii si cilitoreasci, pamAnturi cu colonizarea ti comertul.
pe lAngi curiozitatea de a descoperi Deja incepAnd cu anul S00 i.Hr.,
ace;tia ficeau comert cu Sicilia, Libia
terimuri striine, era dorinfa de a-ti si Calia, Franta de ast azi. in 325 i. H r.,
vinde marfa sau de a cumpira marfe un explorator grec, pe nume Pytheas,
a vizitat minele de pe insulele
de la alte popoare: primii cilitori au britanice gi a navigat probabil prin
Marea Nordului, pAnd in Norvegia.
fost deci comercianfii, precum chinezii,
care vindeau mitisuri si bronz.
Veld simpld, pentru
valorificarea vAntu lu i

O navi comerciali feniciani \

intr-un port striin

t"MERcrANTr r FrN rcr EN r

Acum mai bine de 3 000 de ani,

actualu I teritoriu al Liban u lu i era
*'
qffi
ocupat de o natiune numeroasd ffi
ffiffi
constituind Fenicia. Fenicienii erau ffi
comercianti abili si marinari pricepuli.
Navigau pe mare mii si mii de mile,
explorind tarAmuri noi si intemeind
orate comerciale de-a lungul coastei
Africii de Nord.
#

Rame utilizate
pe post de cArmd

Membrii
echipajului
cArmuiau
ambarcatiunea
cu rame de pe
o platforma de
lemn aflata la
pupa navei
 PnrMn

f PELERINUL CnINEz
DATE ULUIT()ART
't in secolul at Vll-lea i.Hr.,
navigatorii fenicieni au
navigat ?n jurut Africii,
orientindu-se dupi Steaua
Polari, cunoscuti in acea
epoci drept Steaua
Feniciani.
Monahul budist Fa-Hsien a cilitorit
in lndia incepind cu anul 405 pana
in 41 1d.Hr., in cdutare de relicve 5i
de inscrisuri budiste. Atunci cAnd s-a
intors, dupa tase ani, a adus cu sine
descrieri ale larii gi texte budiste
necu noscute pani atu nci.
SUTRA DIAMANTULUI,
unul din textele culese de
Fa-Hsien, tradus in chinezi

Cal de ambrd gravat,

descoperit in partea
de nord a Europei,
in jurul anului
2 000 f.Hr.

Drumul ambrei din Marea

Baltici in ltalia si in Grecia

e' CoMERTUL cu AtvtBRA

Ambra este o raSini fosila produsi de
##'
,.,,.
plante, utilizata inci din Antichitate
,'ll4:;: pentru a fabrica podoabe. Negustorii
'**F,;-i.
l_;+t#,i*::,'
din preajma Mirii Baltice
."'r'-l-- ti din
------. t- Europa
.'---.'--
de transportau ambtl og-1 lungui
rncarcaturd asezatd
? v v-

T.:rd
r'' depa5ind
t|...,.,1a- al.n I ..uana I aaluala alan

pe fundut nu,zi-E'DE
lt"','?:li,:iffliz,t;:l:
Corp al navei construit
cu scAnduri din lemn

rrrl

Ambarcafiune greaci antici, il;;;-;l-;;;coPERA i

cu pAnze, transporti ulei ;i ISTORIA OMULUI: pp" 2O-21
alte mirfuri destinate
I MIJLOACE DE TRANSPORT: p. 30
I
L-----r-------- ------ - J
comertului
 Expl

Cf,lf,torll medtevall
&l n Evul Mediu, exploratorii Lo RAro RU L irvrpARAru LU r

porneau in lungi cilitorii pentru "iP intre 1 40 5-1433, amiralul Ch€ng Ho a

intreprins gapte expedilii lungi in serviciul
a descoperi noi finuturi. Multi impiratului chinez Yung-lo. A navigat pe
Oceanul Indian gi pe Marea Rotie cu o floti
dintre ace;tia, precum Marco Polo de ambarcatiuni mari, denumite jonci.
gi chinezul Ch6ng Ho, au devenit
PAnze intdrite
renumiti. intorti in firile lor; au cu axe din bambus
adus cu sine mirfuri necunoscute
gi idei noi, dar;i povestiri
referitoare la aventurile
emofionante, la creaturi
fantastice li locuri indepertate.

* 'lBN
BnrrurAH
A fost un explorator curajos, de religie Chdng Ho s-a
musulmani, niscut in Tanger; in nordul intors din Africa
aducAnd o girafd
Marocului. Din 1325 pana in 1 35 4 a
pentru a o ardta
calitorit in Africa de Nord, in Orientul
impdratuluf,
Mijlociu, in sudul Spaniei, in lndia ti in
China, punind pe hartie aventurile din
timpul vietii, sub titlul de Calatoriile Iui
lbn Battutah. A stribitut, in anii 1 3 34-
I 335, si Dobrogea de Nord.

Ora;ul musulman Mopti,

din Mali a fost, probabil, Jonci chineze;ti
vizitat de lbn Battutah ancorate intr-un
port african

in epoca lui Chilng Ho,
j o n ci le. Q!;1i neze5ti erau
cele mW' mari ambarcati
din lume
Sac cu
mirodenii
Comercianti cu cap de cAine
4"vEsnRr DrN cAl-AroRrl
Povestirile din calatorii descriau deseori
intAlniri cu animale fantastice. Calatorii
intorgi in tara de origine relatau istorisiri
referitoare Ia locuitorii insulelor indepartate
un i din Extremul Orient, unde aveau un picior
uriaS sub care se addposteau de soare. AIte
povestiri se refereau la comerciantii din
*Y lnsulele Andamane, care aveau cap de caine.
Mnnco PoLo
in 127 1 , doi frati din Venelia,
Niccolo ;i Matteo Polo, au pornit
spre China. Au parcurs anticele
cii comerciale cunoscute sub
denumirea de Calea Matasii.
Acegtia au fost insotiti de fiul lui
Niccolo, de Saptesprezece ani,
ale cirui amintiri au fost adunate
in cartea intitulata Milionul.
DATT ULUIT()ART
* Famitiei Polo i-au trebuit
gase luni si traverseze Asia
Centrat5: cititoreau cu un Marco Polo se apiri
pagaport speciat din aur de bandifi in China
inscriplionat, s€mnat de
Kubtai Han, conducitorul
Chinei.
GnurA gr DEscoPERA
/rrr;-----rrrrrrr-rrrrrl
i
ISTORIA OMULUI: pp. 32-33
MIJLOACE DE TRANSPORT: p.22
Comercianlii chinezi cumpdrau
mirfuri precum lemn ti tamAie
si vindeau testuri si vase
 CA"ffironr Sr Expr-speJpRt
-"''.
--x;r.;i-. ;*i:.. _.

In edutarea mlrodenlllor
,\

&ln.a din Antichitate, mirodeniile din Extremul f

Orient, foarte apreciate in intreaga Europi, Rrvnur Eunoperur
Spania, Portugalia, Olanda
erau considerate peste tot o marfi de schimb Anglia erau marile puteri maritime
si

prefioasi. Perioada cuprinsi intre anii l415 9i si comerciale din secolele al Xv-lea
si al XVI-lea, in competitie acerba
1535 a reprezentat epoca marilor cilitorii ale pentru a detine controlul
exploratorilor europeni, care s-au indreptat citre comertului rentabil cu mirodenii.
Acestea erau interesate de
locuri in care nu indrizniseri si se aventureze asemenea ;i de po(elanurile, de
pini atunci, in ciutare de noi contacte pentru mitasea ti parfumurile din China
si din alte regiuni, precum Persia
comer_tul cu mirodenii ;i pentru a gisi cele mai si sperau sa gaseasci aur.
utoare cii de a ajunge in Oceanul lndian li in Cilitoriile lui Columb,
lnsulele Moluce, in lndonezia. Vasco da Gama gi Magellan

Columb a ajuns in
Busoli America apoi s-a intors
in Portugalia

ASnzoNAREA cu MrRoDENrr
Neqtiind cum sd conserve hrana, europenii
addugau mirodenii, precum piperul, ardeiul
iute sau scor[iEoara. Astfel, gustul mdncdrii
ce nu mai era proaspdtd,, in special al cdrnii,
era ascuns.

din Spania, [a O'atiOe

SeviLl,a
29 septembrie 151,9. Un4dintre
nave s-a intors [a Sevittb.trei ani
mai t6rziu, in septemUriellS2?.
',
ct--,r'l

Magellan a navigat
cdtre Brazilia, a iedd.F j

inconjurat America
de Sud ti a continuat
drumul spre Filipine

Cronometru, inventat
in secolul al XVlll-lea
 I ru €[urAREA MlRoDEryS-oR

4nsco DA Gnmn ir.r lruon

Vasco da Cama a demonstrat ci exista
o cale directd din Portugalia citre lndia.
in 1497 , a trecut de doui ori prin dreptut
Capului Bunei Speranle (punctul cel mai
sudic al Africii), navigAnd cdtre Coa 5i
Calicut, in lndia. Molemo Canaqua, un
comerciant din aceasti tard, i-a servit
pe post de ghid pe Oceanul lndian.
Model in mirime naturali al navei
Santa Maria a lui Columb
Canaqua ;i Vasco da Gama

4ur-AroRrA LUr coLUMB

Cristofor Columb a pornit din Spania si a
traversat Oceanul Atlantic, indreptandu-se DATE ULUIT()ARE
citre I nd ia, ignordnd existenla continentu lu i
american. ln momentul in care, la data de * Din cele 265 de persoane
care au navigat atituri de
1 2 octom brie 1 492 , a aju ns in insu la San
Metru 9i jurnal ageltan in cilitoria in jurul
Salvador in Caraibe, a crezut cd a ajuns in
utilizate umii, au supravietuit doar 18.
lnd ia.
in timpul
Vasco da Gama expedifiilor
a inconjurat Africa ti a ajuns
pe coasta esticd a Indiei
*;:i

\t
I
!

irl'
4'.

;
i+Yi.*
\s'"t Revolti pe una dintre navele lui Magellan
s*
Istee.
'{ldh

t^lAroRrA LUr Mn.ELLAN

\ in I 5l9, Fernando Magellan a condus cinci
I
l nave din Spania, incercind o cale vestica de
I
\ a ajunge in lnsulele Moluce. Calitoria a fost
{
t marcata de revolte, foamete 5i boli. Magellan
t
I
)

a fost ucis in Filipine in 1521 . O singurd navi

.t

L-t * \g
a reu;it si se intoarci.
h!
Vasc-o da Gama a pornit din Lisabona, Portugalia, '^r-.1 |

[a 8 iutie 1t 97, a trecut a doua oari prin dreptuI t:

t-:-

tffi f llr;gni,!!!3}:ffi |i:'-w# 'cAUTA

rr-rrrr-rrr-rrr-I-rr-r!

ATLAS: pp. 12-13

$t DESCOPERA i

r !I' MARILE INVENTII: pp. 30-31,45

L--r-----r----r-rr-rrr

Ochean, inventat la inceputul

secolului al XVll-lea

{F2r'
 CALAronl gr ExploRAUpRt

Explorf,rl qttinffflee
&l n a doua jumitate a secorutui ar
q
Xv-lea gi pe toati durata secolului al ArvrERrcA DE NoRD
XVI-l€d, navigatorii europeni au ajuns in 1804, colonistii americani Meriwether
Lewis ti William CIark au pornit cu intentia
in locuri mai indepertate ca niciodati. de a intocmi harta vastei regiuni cuprinse
intre fluviul Mississippi si Oceanul Pacific, in
Come(ul gi dorinta de a explora noi America. Expeditia a durat aproape 1 B luni.
tinuturi au continuat si fie motivele Au studiat fauna ti flora din regiune 5i 5i-au
facut multi prieteni printre pieile rosii.
principale ale cilitoriilor; dar
expeditiilor au inceput si li se aliture
;i oameni de ttiinfa. Acegtia studiau
noile teritorii, animalele gi plantele Sacajawea cunottea
Muntii
pe care le giseau aici. StAncosi Iimba si obiceiurile
locuitorilor din regiune,
devenind ghidul
colon istilor
Mulli coloni;ti Jurnal pentru
americani au notife 5i schige
descoperit cd hainele
amerindienilor erau
mai calduroase
5i mai durabile

' ***i*' t -

Lewis gi Clarkalituri de ghidul

lor amerindiir, Sacajawea
 *
r' lN AtvtERIcA DE Sup
in 1799, omut de ;tiinta german
Alexander von Humboldt a pornit
intr-o calitorie de cinci ani pentru
a-ti aprofunda cunostinlele despre
America de Sud. Colaborand cu
un botanist (expert in plante),
a cilatorit in Venezuela, Columbia,
Ecuador, Mexic 5i Peru, ficdnd
insemniri cu privire Ia plante,
animale si climi.
Von Humboldt ia notife
in timpul cilitoriei in
America de Sud
*'
DATT ULUIT()ART
* Pentru a preveni boata
denumiti scorbut, membrii
echipajutui [ui Cook trebuiau
si minince un kitogram de
vrv^
varzi murati sau de varzi
?n o[et pe siptiminS.
I NsEMNAR I DE C.A.'l.A,ron I E
Exploratorii au infeles cd era important
sd noteze cu precizie ceea ce intdlneau in
timpul cdldtoriilor, fiind deseori insofifi
de artiqti qi de oameni de qtiin[d.
ln secolul al XVIII-lea,
cdpitanul James Cook, spre
exemplu, a fost inso[it de
botanistul Joseph Banks gi
de artistul Sydney
Parkinson, in cdlStoriile
sale in Oceanul Pacific.
Desenele [ui Parkinson
reprezinti 9i azi o sursi
importanti pentru botanigti
Sosirea cipitanului Cook in Noua Zeelandi
lN AUSTRALIA
Un olan dez, Abel Tasman, a fost primul
european care a explorat continentul
australian, in 1642. A trebuit si se agtepte
pana in 1769 pentru ca englezul James
Cook sa studieze cu atentie coastele
Australiei, ale Noii Zeelande si ale insulelor
din Pacific.
bnurA gr DEscoPERA
/rrr:--rr---r-rrr---rrrl
I
PIANTELE: pp. 45
ISTORIA OMULUI: pp. 40-41
L--r-----------r-r----
 CAiAronr gl Exq, RI

Cf,If,torl in Afnlea
&l n secolele at Xv-lea si al XVI-tea
negustorii europeri, in special
ln arta din Madagascar se gisesc
portugh ezt, au constituit baze influente indoneziene si africane
comerciale pe coastele africane.
Regiunile interne erau pentru ei
un mister: se spuneau povegti despre Drru SuMATRA itrt ArRtcA
deterturi aride gi jungle intunecate, Madagascar este o insula in largul
coastei orientale din Africa, colonizatd
dar abia acum 200 de ani a inceput si de locuitorii din Sumatra (lndonezia) in
secolul I d.Hr. 5i astizi, in Madagascar se
se exploreze interiorul continentului. vorbeSte o limbd care se aseamana mai
mult cu indoneziana decAt cu africana.

MISIUNEA LUI LIVINGSTONE

David Livingstone a fost un misionar scotian
din secolul al XIX-lea, care a explorat Africa
Centrald, in speranta ci va imbunitati
cond itiile de viata ate popu tatiei. in an u I

1 855 a fost primul european care a vizut

im presionantele cascade Victoria.

Nu s-a mai 5tiut nimic de el timp
de cinci ani, pana cand ziaristul
american Henry Stanley a
plecat sa il caute gi l-a gasit
in anul 187 1in satul Ugigi,
in Tanganyika (in prezent #**ue446ffij
Tan zania).

Satul Ugigi, Tanganyika,

cu case din namol si iarba

Bdgtinagii il respectau pe
Stan ley

Stanley I-a salutat pe

lntAlnirea dintre Stanley 9i Livingstone misionar cu faimoasele
in anul 1 871 , ?n Tanganyika cuvi nte: ,, Do m n u I

zr+$ Livingstone, presupun

 ItvtPERIUL ASHANTT
Populatia Ashanti traia in actuala
Chana. incepand cu anul167O
aproximativ, in timpul regatului Osai
Tutu, natiunea lor a devenit foarte
puternici datoriti bogatiei in aur.
Negustorii englezi si olan dezi isi
vindeau pu;tile in schimbul aurului,
fildeSului 5i sclavilor. Folosind acele
pu;ti, Ashanti au reuSit sa infranga
popoarele vecine 5i sa i5i creeze un
vast imperiu.
Artizanii arabi au creat gresia
cu motive decorative rafinate
Sculptura in aur a f,7
lmperiului Ashanti AnnBIr
Spre deosebire de alli exploratori, in secolele al Vll-lea ;i al VII!-lea d.Hr.,
Livingstone a locuit si a lucrat
arabii din Orientul Mijlociu au cucerit o
cu indigenii
buna parte din Africa de Nord si din Spania,

k aducAnd cu ei religia ti cultura musulmani.

Noii sositi au influenlat stilul constructiilor,
imbrdcimintea 5i obiceiurile culinare din
regiunea ocupata.

f"H
hf4

DATI ULUIT()ART
>t in cititoriite in Africa, rrr-
'caurA gr DEscoPERA
rrl
Stanley nu renunla [a confort: /r-r:-
-rr----r---

i
in cortut siu se afla un covor
POPOARELE LUMII: pp. 36-39
persan gi o cadi de baie. ISTORIA OMULUI: pp. 38-39
L---r-----r-rrr---r-rr
 CAfAroRr gr Explo6S9gnr
..,"--.,i,41rti4g,g1fiiii#,t4$;,.-.

hA
irea
0dffiil0r
C,ind persoane apa4inind
unorrctculturi si unor tiri diferite
se intAlnesc
rtA ;i triiesc impreuni,
;tei invate unele de Ia
acestea
altele.
le. Din fuztunea ideilor si a
obiceiurilor
:eir rezulte noi stiluri de
4rrA RrcuNosrNrEr
Primii colonisti englezi care s-au stabilit in Statele
viafi: se modifici limba, Unite au fost denumiti parinti pelerini. Au sosit Ia
Capo Cod in anul 1620 ;i un indian dintre pieile
muzicEr, artele si obiceiurile ro;ii wampanoag cu numele Squanto i-a invdtat
culinare. si cultive pamAntul. in anut urmdtor, cotonistii
au organ izat sarbitoarea Recuno5tintei pentru
a celebra cu Wampanoag prima recolta.
Statele Unite sunt definite ca un
melting pot (amestec): aici s-au stabilit La masd, fipari,
;i s-au amestecat imigranfi din intreaga pAine 5i cereale
lume. Cu sute de ani in urmi, €uropenii
au adus cu ei propriile traditii. Recent,
imigranfii hispanici din America
Centrali gi de Sud au fost cei care
au influentat stilul de viati american.

Coloni;tii englezi 9i
Wampanoag au pregitit
Mayflower a transportat pirinfii prima zl a Recunogtinfei
pelerini in New England
 I HTIALN I REA Cu LTURILOR

f' BrsERrcA iru AmERrcA

in secotut al XVI-lea, europenii au cucerit
Mexicul si America de Sud, aparand cregtinismul.
lnd igen ii au contopit noua religie cu propriile
credinte. Astizi, in multe ceremonii creStine din
lari ca Mexic ;i Brazilia se roagi la lisus Hristos
Pictorii moguli si la zeii trad itionali ai locu lu i.
erau faimogi prin
picturile lor
rafinate

?fiDrA
irrr Trmpul MocuLrLoR
Mogulii erau rdzboinici musulmani din Asia
Centrala inruditi cu Mongolii. imparatii moguli
au guvernat India din 1526- 1 B5B, creind o noui
culturi, care imbina credinte hinduse, budiste
si musulmane. Acest lucru este evident in arta,
in m uzica Si in arh itectu ra mogu I ilor.

Unul dintre pdrinlii Ceremonii religioase mexicane imbini

in America, obiceiuri maya ti aztece cu traditii cregtine
pelerini ii multumeste
se sdrbdtoreSte
lui Dumnezeu inainte
5i in prezent Ziua
l'
Recu nostintei
de a lua prAnzul

f DIVINITATI MoDERNE
La inceputul secolului al Xx-lea
locu itorii insu lelor d in Pacific
vedeau in vizitatorii europeni
divinitati sau spirite. Astfel,
au luat na;tere noi culturi si multe
persoane erau convinse ci aceste
,,spirite" le-au adus multe mdrfuri
moderne.

Statueti in formi de
polifist aferenti noilor
culte

'cnurA gt DEscoPERA
/-rr:--rr-r--rrrrr---rrlI
I

POPOARELE LUMII: pp. 50-51

ISTORIA OMULUI: pp. 44-45
L---------r-------rr--

+-:
 Cnn-Aronl gl ExploRATpRl

Aprlnde ridielnl DATE ULUITOABT

* Pe pista din Oregor,
in Americo, se inainta incet.
Pionierii aveau nevoie de
&Er" greu si te stabiletti intr-o fari gase luni pentru a parcurge
cei 3 200 km cu care trase
noui. Unii se mutau in locuri pu{in de cai.
locuite, unde construiau case gi se
striduiau si i;i procure hrana. Altii
se stabileau unde exista deja un popor IwTPERTUL KnMER
gi trebuiau si geseasci solu{ia pentru lntre secolele al lX-lea 5i al XV-lea,
in Cambodgia, in sud-estul asiatic, a
a munci 9i a trii impreuni cu vecinii. inflorit marele imperiu khmer. Aici s-au
Multi dintre cei nou-sosifi contribuiau stabilit negustori indieni 5i chin ezi, care
au adus cu ei propriile credinte budiste
la construirea unor mari imperii ce au si hinduse. Regii khmer au construit
marele ora5-templu din Angkor, in
durat secole. onoarea zeilor noilor sositi, atit
budisti cAt 5i hindusi.

Statuile zeilor qi
demonilor hindusi
aliniate de-a lungul
ir.r spnrurn strazii care duce cdtre
in secolul al Vlll-lea, maurii, musulmani
"fiusuLMANr
din Africa de Nord, au cucerit o parte din
templu

Spania. S-au stabilit in sudul tarii, pe care

au numit-o al-Andalus, unde au triit si au
muncit impreuni cu cregtinii si cu evreii.
Comertu l, activitatea agricola si m ineritu I
Ziduri construite
au facut ca regiunea sa prospere. din mari blocuri
de piatra
suprapuse

Alhambra, elegantul palat arab din Granada,

in Spania, construit in secolul al Xlll-lea

,2g;1|
 {A PmNDE RAoAcrNr;
.4'

Casi de coloni;ti-pionieri din Australia

€RoPENr inr AusrRALrA

in secolul at XIX-tea europenii au
emigrat in Australia, unde au construit
ferme pe un teren salbatic. Pentru
Partea superioard pionieri (colonisti ai unei noi regiuni)
a intrdrii in formd Cap de statuie mesele erau modeste, pana cand
de munte budista pe uta pamAntul a dat primele roade. Multe
de acces dintre enormele ferme australiene de
astizi s-au ndscut ca mici loturi de
pamant despadurite.

PTSTA DTFICILA
intre 1840 qi 1870, mii de americani
au cdldtorit de-a lungul pistei din
Oregon, de la Missouri la Oregotr,
prin Muntii Stdncoqi. Pentru a
traversa fluviile, demontau carele
Ei le transportau.

Pionieri pe pista din 0regon

rr- r rr r r ri

'caurA gr DEscoPERA
,J--
-
:
- - -r - --r -

POPOARELE LUMII: pp. 54-55

t ISTORIA OMULUI: p. 35
I
f
lntrare ---r-------r---------

+:=
 CAfiroRt $r ExploRAT@Rt

Bdrbali, femei

Oonstrm$$ si chiar copii erau

vAnduti ca sclavi

df,torcabcf,
,\
Strigdtorul accepta
oferta cea mai buna
pentru vAnzarea
sclavilor
./,]
-?p
,'l\

&ln astizi, oamenii au cilitorit

tr".ut, ca gi
in ciutarea muncii 9i a cigtigului. Deseori
mergeau in firi striine pentru ci in patrie
nu mai aveau de lucru sau pentru a
cAgtiga mai mult. Totuti, uneori, erau
obliga{i si-gi piriseasce propriul
pAmint ti sA munceasce in alte
parte chiar ti ca sclavi, maltratati
si vAnduti asemenea unor
mirfuri . Asti zi, sclavia a fost
aproape definitiv invinse, dar
reprezinti un capitol nefericit gi
semnificativ din istoria mondiali.

*7
ScLAVU ilv AwTERIcA
Cand europenii au colonizat America, au adus cu
ei sclavi africani pentru a cultiva tutun, trestie de
zahdr ti alte produse. Nu mai putin de 15 milioane'
de muncitori au fost transportati pe mare de pe
coasta occidentali a Africii ?n America, pentru a fi
vAnduti ca sclavi. De obicei erau foarte riu tratati
si mureau in calatorie.
4RAN'F'RMAt ir.r scLAVl
Multe popoar. untice foloseau
sclavii pentru muncile cele mai
grele. De exemplu, se spune c5,
DATT ULUITOARE egiptenii ii foloseau pentru a
* in secotut at XIX-tea, utr construi piramidele. in Roma antici,
cowboy din cinci era de origine unii sclavi greci, mai noroco;i,
africani. Mutli erau sclavi erau profesori. Deseori, popoarele
etiberati sau fugari. cucerite deveneau sclave, precum
aztecii, dupa invazia spaniola din
secolul al XVI-lea.
O sclavi romani cu patroana sa,
secolul l-l I d.Hr.
 SCA

f FoRTAT iru AusrRALtA

Din 17BB ;i pAna in I 865, Anglia a trimis
in Australia mii de detinuti condamnati Ia
munci silnica. Pedeapsa consta in munci
grele ti extenuante in locuri numite colonii
de pedeapsi.

Un proprietar de
sclavi face o ofertd
Un proprietar
de sclavi alege
noi sclavi Colonia inchisoare din Port Arthur,
Australia, asa cum se prezinti astizi

MUNcA LA CArlr FTRATE

Calea ferati canadian5,, care leaga
Montreal de Vancouver, a fost
inaugurati in anul 1 BB6. Au construit-o
mii de muncitori chin ezi, imigrati in
Canada, in ciutare de munci. Nu erau
sclavi, dar traiau in conditii grele ti erau
prost platiti.

Muncitori chinezi
lucrAnd la caile ferate

O licitalie de sclavi africani

in America

LTBERTATE A
PBNTRU SCINvT frl l,v
4t
Mul[i s-au luptat pentru
a pune capdt crudului comerf
cu fiin[e umane. In Imperiul Tren cu abur pe calea ferati
britanic, sclavia a fost abolitd care traverseazi Canada
in anul 1833, in Statele
Unite in anul 1865 rrrrl

qi in Brazilia in 1888. {";;;-;;-;;;coPERA i

ln secotul a[ XIX-tea, persoanete care ISTORIA OMULUI: pp.21
doreau abolirea sctaviei purtau medatii cu
I MIJLOACE DE TRANSPORT: pp. 46.47
I"-F
inscrisUl ,,Nu sunt oare un om si un frate?" L----rr---------------
 CatAroRr gr ExploRAT@Rr

Cf,lf,torii 4*?

dinGdiry
&M"ri deptasiri pot avea toc din
motive religioase. Unii cilitori sunt I
r
.,1
lll

pelerini, adici persoane cu o credin{a fl

rt$'
lil'

puternici, hotirati si parcurgi distanfe *

mari pentru a se ruga. Locuri de

pelerinaj se gesesc in intreaga lume t1
ri
,tt.-,tii
.H
9i sunt deseori legate de persoane *#,
r s#'t;rnl llrt

sau evenimente demne de veneratie.

F
Trepte care duc
din orat cdtre rAu

Dr REA Bu DrsMU LU r
Marele suveran indian Ashoka a devenit
"i^spA*
budist in secolul lll d.Hr. A trimis cAtiva Hindugi in Gange
membri ai familiei sale gi multi misionari la Varanasi, lndia
si converteascd lumea Ia credinta sa. Prin apele Gangelui
urmare, incepind cu secolul al lV-lea d.Hr. purificd sufletul
budismul s-a rispandit in zone vaste din
sud-estul asiatic pani in Indonezia. f 7
CnEDINcrosrr HINDU
in lndia sunt multe tocuri sacre pentru hindusi.
Cel mai important este la Varanasi, un oraS pe
malul Cangelui cu aproximativ 1 500 de temple.
in fiecare an, mii de pelerini parcurg distante mari
pentru a intra in apele fluviului si pentru a se ruga
in acest loc sacru.

DATT ULUIT()ART
* Sirbitoare hindusi Kumbh Mela
este sirbitoarea religioasi cea mai
impunitoare din [ume. Are loc o dati
ta 12 ani. Cu aceasti o cazi peste 15
ilioane de persoane se aduni pentru
Replici a unei roci pe care misionarii lui
a intra in Gange.
Ashoka au gravat invi{iturile acestuia

iz$
 t

' CAlAroRn

DnroRr r LE Musu LMAN I LoR

Musu Iman ii cred ca fiecare
e.41
cred incios trebu ie sa efectueze
-# micar o datd in viata pelerinajul la
Mecca, denumit hajj . Yizita incepe
cu ;apte ture pe jos in jurul Kaaba,
o constructie cubici ce inconjoara
Piatra Neagri, considerati sacra.

't"
*
I

K
I
I

,,i
^'
{f"
bg
d
I
{r
"d
T
*n
{
tft
llr
h:
Pelerini musulmani in
jurul Kaaba, la Mecca

f' MrsroNARn CnESTtNr

in urma cu aproximativ 2 0OO de
ani, lisus Ie-a spus discipolilor Sai sa
meargA sa propoviduiasci cuvarrtul
Sau. De atunci, misionari crestirri du
Un hindus fnainteazd in
*dF*l*.

Credirtcict;i rugerrdu-se apeie Cangelui aparandu-se

calitorit in intreaga lume pentru d
pc ii elttele dirr pia(.i'a cu o urnbrela de soare
propovadui religia printre ceilalti )r
pentru a construi scoli si spitale

.\
O sori misionari
CnucIADELrl in lndia ingrije;te
intre 109tj Ui I27O, suverauii o femeie bolnavi
curupetii au culrcius Eapte mari
t ruciade, acisvdi'ate rdzboaic
rcligit-rasc. Arrnatel s ut eqtiue
au urganizaL cxpeditii pentru a
elibera Ict usaiiurul dirr nrdinile
lllusulrlralrilut !l pclrlt u a ob[inc
colltrol ul asupl a Pdnrdnl" ul ui
Sfdn [, sact.u perr Lr u acqtia, r--rl

ua $l ptrll[tu cvrdl
il;;;.;;.;;;COPERA !
Papa Urban aI it-tea il lrrviti pe LOCURI CELEBRE: pp . 32-33
toli cavaterii crestirri si participe MARTLE PERsorunllrAlr: p. 34
La Prilna Cruciadi L---------r-----------

{F3,3uoi*
 CflAronr gt ExploRAToRt

Poprlstplte DATE ULUITOARI

* oin 1941 9i pini in 18s1,
in lrlanda poputalia a scizut
&Uneori, rdzboiut, revoltele sau
de [a 8,2 ta 6,6 ffiiLioane. Din
picate, mutli au murit de foatn€,
marile catastrofe naturale, cum ar fi atlii au ptecat s5-gi refaci viata
Tn atti parte.
foametea, au constrins oamenii si-;i
abandoneze in masi propriul pimAnt. >k gvreii nu au avut o patrie
Tncepind cu anut 70 d. Hr. 9i pini
Acestea au parcurs sute de kilometri, in in anul 1948, c6nd s-a constituit
speranfa ci vor incepe o viafi noui pe statut lsrael.

un pimAnt nou, Iuind cu ei obiceiurile.

Evreii utilizau orice
armd pe care o gdseau
pentru a se ap;dra

*'
EvRErr ilv Exn
ln anul70 d.Hr., romanii au reprimat
o revolta a evreilor in Palestina, au distrus
templul din lerusalim si le-au interzis evreilor
si rimdni in Palestina. A inceput astfel
diaspora (imprastierea) evreilor in intreaga
tume. in secotele urmitoare, evreii s-au
stabilit in diverse regiuni din Africa de Nord,
in Spania, Europa de Est 5i Statele Unite.
Pe unde au mers au dus cu ei religia ;i
obiceiurile. *,r

t-l--o
-*'-- 'r
:*#-*
-!"4
:

Itn ofiler roman;*"dd{&;1# , * 4.

isi indeamnd oamenii ry:i'

sd atace

Soldafii romani
se lupti cu evreii
rebeli in Palestina

,.
"--3'=
-+.
 e'" PoPoARE RslPlrE r

+,
7
FonmETEA irv lnmNDA
intre an i i 1845- 1 B 46, in lrtanda, recolta de cartofi,
singurul aliment pentru majoritatea populatiei, a fost
distrusa de o boali, provocdnd foamete, adica foame in
masi. Mai mult de jumitate de milion de persoane au
murit ;i peste un milion au fost constrdnse sd pdriseasci
lrlanda din cauza lipsei de hrani. Multi au plecat in Statele
Unite, in Australia si in Canada.

I rlandezi agteptAndu-gi

rAndul pentru o farfurie

de supi in timpul foametei

Templul sikh,
o gurdwara pdzeSte
textele sacre,
reprezentAnd un
Ioc de regd.sire
pentru credinciosi
t'r
&
F

.,,'j J

l'+

Templul sikh Ia Bradford, Anglia

*'
'al ;tI
SIKH itrt LuME
Fondata in lndia de Nanak (?n secolul
'*?rrr

al XVI-lea), comunitatea sikh practicd

o credinta care imbina islamismul
si hinduismul. Chiar daci nu au fost
MUNCA IN STNATNATATE niciodata constranti sa plece, sikh au
crezut intotdeauna cd ar fi trait mai
CAnd sdrdcia qi gomajul ingreuneazd
bine in afara lndiei. inca din 1 900 s-au
supravie{ui rea) un membru al familiei
organizal pentru a emigra in Anglia,
pleacd in strdindtate in cdutarea unui
State le Un ite si Canada.
loc de muncd. Egiptenii, fili pinezii qi
pakist anezii, de exemplu, se aldturd
comunitdtilor deja existente in trdrile -
r r
-
r r rr
-r
r-
-
r
-
r- r
- -- !

strdine. iqi gdsesc un loc de muncd qi

trimit bani familiei.
e q6"urA gr DEscoPERA
p.23
:

PoPoARELE LUMII : /
Muncitori fitipinezi intr-o zi -r ISTORIA OMULUI: pp. 2O-21
de sirbitoare [a Hong Kong L--- --- -- -------------
 CAlAronr gr ExplonATffil
A

D" la sfArsitul secolutui al Navele care se indreptau spre Statele Unite erau
aglomerate de imigranfii plini de speran{e
XIX-lea, Statele Unite au devenit
finta imigranfilor din intreaga lume, 4ur.,AroRrE LA cr-nsn A TnErA
astfel ci in Ellis Island, in portul in anul 1904, calatoria cu vaporut citre Statele
New York, s-a construit o zoni Unite costa doar 1 0 dolari. TotuSi, pentru acest
pre! persoanele erau ingrimadite in cabine de
speciali pentru a-i primi. clasa a treia pe fundul navelor cu spatiu mic
pentru dormit, spelat 5i mdncat. Multi acceptau
aceste conditii in speranta cd vor avea in curdnd
intre anii 1895-1924, EIIis lsland a fost o viata mai bund.
prima escali pentru aproximativ 12 milioane
de imigran{i. in acea epoci de deplasiri
in masi, navele transportau un milion de
persoane pe an. Dupi ce erau interogate
;i supuse controlului medical, s€ decidea
daci Ie era permis accesul sau daci erau
trimigi inapoi. Pe insuli existau spitale gi
spafii pentru dormit, mAncat gi spilat. in
fiecare zi, puteau fi primite pAni la 8 000
de persoane.

4rNrRoLUL NorLoR sosrTl

Ellis lsland, la poarta New York-ului
Pe Ellis Island, imigrantii erau examinati de
citre medici si interogati de funclionari
americani. Trebuiau sa demonstreze ca au bani
suficienti pentru a se intretine sau ca au pe
cineva care se ocupa de ei. Cei care erau
acceptati luau feribotul cdtre New York. Dar
criminalii si persoanele cu boli infectioase erau
de cele mai multe ori trimisi in tara de origine.
 ITcEPUTUL Uruer Nor Vrcn

*' DESTINATIA AUSTRALIA

O SurA DE Mll PE Aru
incepAnd cu anul 1870, o sutd de
mii de italieni plecau in fiecare an
spre America, ldsAnd in tard femei,
copii si bitrani: tintele sunt
Irguntina, Brazilia, U ruguay, SUA.
ln anul I 914, cifra totala era de
I 6 m ilioane de em igranli.
La jumdtatea anilor pat ruzeci, in
Australia lipsea mdna de lucru
speci alizatd,. Guvernul incuraja
imigrarea, ajutdndu-i pe cei care
soseau sd-Ei pldteascd biletul gi sd-
qi caute o casd sau un loc de
muncd. Peste -1 milioane de
persoane au acceptat oferta.

0 vitrini din Londra in anuI l9lrs

ne inviti si ne mutim in Australia

Steagul Statelor U nite Dupd vizita medicald, imigranlii Funclionarii stdteau Ia birou
ale Americii treceau in camera de interogatoriu pentru a interoga im igranti i

T
l
,f)
fri'
l- --{

,,^WIl,
,si!

'cnurA gr DEscoPERA
/r-r:----r--r-rrr
-- - - - - I

POPOARELE LUMII: pp. 44-45

lmigranfi interogati Un numdr mare de persoane
la Ellis Island, Statele Unite insemna 5iruri lungi de oameni
si a5teptari

{F37
 CALAronr gr ExproRATgRr

DATE ULUIT()ABT
* ,,Biscuilii norocutui" gi
populara chop suey lmincare
cu carne 9i tegumel sunt feluri
de mincare create de imigranf ii
chinezi pentru a satisface
deseori in marile orate, unde se gusturite americane.
organizeazd, sau se alituri unor comunitifi
avind aceeagi culturi. Aici pot continua
*
si foloseasci limba, mincirurile, traditiile Iw AwUNTIREA ltrtprEl
gi religia care le sunt familiare, lndienii isi mentin propriile obiceiuri
si propria religie oriunde s-ar deplasa
in timp ce se integreaze in noua tarA. si construiesc temple pentru a-ti putea
practica in continuare credinta: cel mai
mare templu hindus din afara lndiei este
Shri Swaminarayan Mandir din Londra.

Templul hindus de Ia Shri

Swaminarayan Mandir din Londra
Cupole gi turnuri, conform r.
I

traditiei templelor i ndiene tli

,y
ll'
s
y'--- "--i-_
\
Co n struclia te m pl u I u i, -.-tr*-

inaugurat in anul 1995,

a durat trei ani

incepAnd cu anii
cincizeci, multi
indieni au emigrat
in Marea Britanie

Majoritatea pietrelor
^Au
fost sculptate in tndia
5i transportate in Anglia
 dSA RArvlAruEM UruH;

* {LAMUL PE BArrrcrLE ScoLu

CHTNATowN
Pistrarea identitatii religioase este
Chinezii au emigrat, in
deseori foarte importantd pentru cei
numir mare, in multe tari
ale lumii. Sunt putine orate
din strdinitate. in multe oraSe ale tumii
imigrantii musulmani gi-au infiintat
in Europa, in Asia gi in Statele
propriile 5coli, u nde baietii si fetele
Unite care si nu aiba restaurante
si magazine chinezeSti. Unele au
urmeazi cu rsuri separate.
ch iar cartiere ch inezeSti , deseori
n u m ite ,,Ch inatown".
I,1.

'T
.H$

ii
Poarti chinezeasci ce
semnaleazi intrarea in
E

hfr
Chinatown

ln multe gcoli musulmane, fetele

c
urmeazi obiceiul de a-;i acoperi capul

7
MrcA lrnur
Multe orate din lume gazduiesc mari
comunitdti italiene. Pentru italieni,
fotbalul este important iar emigrantii
acestora se reunesc deseori pentru a
sustine Nationala. 5i mincarea este
importanti, iar restaurantele italiene
din strainitate sunt foarte populare.

On,q. CnAIULUI
ln secolul al XIX -lea,
guvernatorii engl ezi din
India au pdstrat multe
traditii. Chiar qi in [dri
indepdrtate, la prdnz, se
t
obiqnuia sd se bea ceaiul Italienii susfin echipa nafionali
in cegti din por{elan cu
prdjituri qi sandviciuri.
cAurA $r DEscoPERA
/rrr;---rrr-rrrr--r-:--t
i
POPOARELE LUMII: pp. 24-25
I LOCURI CELEBRE: pp. 30-31

P Servirea ceaiutui in lndia I

I
-----rr-r--------rrr-
britanicS, in secotut at XIX-tea

{Fr-;
 CAlAronl gt Exngoq4rBnr

*'
ZruA SrANrrrrrtl PnrRtcK
$* He &mimGtm 17 martie este ziua Sfantului Patrick,
sirbatoarea nationala i rlandeza.
Pentru irlandezii em igrati d in intreaga

crt$iHlIe lume este o zi speciala. La New York,

americanii irlandezi celebreazi aceasti
zi printr-o defilare in rostt tme

Multor emigranfi din Frile indepirtate

le place si celebreze propriile sirbitori
nationale gi religioase. Unele au caracter
privat 9i familiar: membrii unui grup mic
se reunesc pentru a-gi intiri propriile tradi{ii
gi pentru a pistra vie amintirea originilor,
Altele sunt publice gi constituie o ocazie
pentru a arita vecinilor cit de bogati
este cultura lor. Sirbitorile sunt deseori
acompaniate de muzici, steaguri gi
costume traditionale.

a,
SARBAToRILE
CnESTtN-OnroDoxE
l- pA rtesirea aceleiasi cred inte
rrneste persoanele. Cregtinii
nrtndocsi d in intreaga lu me S,A,NBATOAR EA Ltnul NI I
qlrnt rn numar de cel putin
l oO de milioane. Joia Mare,
Oriunde ar f rdi, hindugii
shrh5tnresc in lr!na octomhrie
rarP aminteste de Cina cea
Diwal i, o s5rhSloare care d rt reazd
de TainA a lui lisus ti de ziua
cinci zile. Pe strdzi, tn temple qi in
rare precede moartea sa, este
case se aprin d
o data importanti, pe care
lrrmfrndri qi
crestin ii ortodoc5i o
lFmpi crr rtlei
sa rha to resc im p re u n d. ,ij
Familiile fac
sch imh de
Preoti i cre;tin-ortodocgi c:adorr ri qi
sirbitoresc Joia Mare SCTVCSC

mA n chrrr ri
trad i[ion ale.
Apa pentru spdlarea
picioarelor aminteste PAinea se mdnincd Diwali la l. nntlra
credinciosilor cd lisus a spalat pentru a aminti de
picioarele d isci pol i lor Sei Cina cea cle Taina
 SA NE ArvuNTt

Participanlii poartd
steagul american pentru
cd sunt mAndri de noua
lor patrie
Steaguri in culorile
n ii d in
statu lu i sau regiu
care provin participantii
DATE ULUIT()ARE
* Oe origini ne putem aminti
9i cu un c6ntec- Emigranlii
ital,ieni ?n America obignuiau
si se reuneasci, din cind in
cind,pentruafredona
metodii, cum ar fi Santa
Lucia, care exprimi nostatgia
comuni pentru tara de
obirsie.

imbrdcdmintea este Verdele este culoarea Un moment din timpul

identicd cu cea pe traditionald a I rlandei Carnavalului de la Notting Hill
Defilarea in costume de ziua
care o purtau primii SfAntului Patrick Ia New York
imigranti irlandezi
}'I^RNAVALUL
DE LA NorrrNG H*l
in anii cincizeci, multi afro-caraibieni s-au mutat
in Marea Britanie. in luna august, comunitatea
afro-caraibiani engl ezd, organizeazi un mare
carnaval la Notting Hill, la Londra. Carnavalul
este sarbatorit, printre altele, cu muzici, mdncare,
dans si costume traditionale.

r r I II rI II I II Ir r r r al
-rrr -

bnurA gr DEscoPERA i
POPOARELE LUMII: pp. 48-49
t
,
DATUA TEAThU $, MUZTGA: pp. 10-13
t---rr---r-r-rr--r--
- --f
 CfiLAroRt gl ExPLoRArpRl

mi
ffifffii )

Arunci cind mai multe

persoane cu obiceiuri ;i tradifii
diferite triiesc impreuni, Fast food in Rusia
culturile lor se amesteci,
dind na;tere astfel unor .FQ
M oDA FnST.FOOD-ULUI
noi obiceiuri. ln prezent, in multe tari se mininci
hamburgeri si hot dog, mancaruri de
origine germand care s-au raspandit in
Samba gi sals?, muzici gi dansuri din
intreaga lume. Lanturile de fast food
America de Sud, de exemplu, derivi adapteazi deseori retetele la gusturile
din fuziunea traditiilor muzicale culturii locale. in Japonia, de exemplu,
spaniole gi africane. Populafia Cajun hamburgerilor li se adaugi teriyaki,
u n sos trad itional .

din Louisiana, Statele Unite, vorbe;te

gi cinti in franc ezd, Iimba strimotilor,
amestecati cu engl eza;i spaniola;
servesc minciruri, precum gumbo
gi jambalaya, care sunt un amestec
creativ de multe ingrediente
tradi{ionale. La fel ca mincarea
gi limba, jocurile ti juciriile s-au
rispindit rapid in intreaga lume.

Jr.rciriile copiilor prorrin din

toati lumea

a,
JocuRr 5r JucAnrr
Sahul este un joc de masd, de origine indiand,
care s-a raspdndit in intreaga lume. Vulturii, folositi
odata de rdzboinicii chinezi pentru a-i speria pe
dutmani in bitilie, astizi ii distreaz6, oriunde pe
cei mari si pe cei mici. Fotbalul, un joc inventat
ocu I o e co I u I
r in Anglia, este sportul cel mai popular din lume.
l''il', i$1,f:1l'ili L'

az$
 .,,p

MnoTCINA AnTICA
$r MonnRNA
4u auNEA srLURrLoR M tJzrcALE Ayurveda este o metodd veche
a medicinii indien ebazat5 pe echilibrul
Mu zica a favo rizat d intodeau na intaln irea
d intre cu ltu ri. Rock'n'roll amesteci jazz, dintre corp qi mintg pentru a preveni
qi vindena bolile. Medicina occidentald,
blues, gospel si muzicd alba. CAntecul
popular al Chinei de Sud amesteci muzica modernd incepe
traditionala din Canton cu melodii s5-qi facd multe
occidentale. Bhangra este un amestec de idei proprii asupra
muzica indiani din Punjab, muzica disco, Ayurveda qi
rap si ritmuri latine. asupra altor
metode
tradilionale
din Orient.
Schema hindusi
CAntdrelii scandeazd a centrelor de
in ritm de rap Tobele mici sunt energie din corp
cuvintele cAntecului batute cu betisoare

mentele
unt un amestec
intre traditional
si modern

imbrdcdmintea/fmbind
O formatie moderni bhangra lul i ndian traditional
sti
cu cel modern

*.9
 CAlAronl gl

Pvzet

fiffi Pizza a fost inventatd

"?^spA^tDIREA
la Napoli in
secolul al XVIII-lea. Pana in anul
I905, cand unii imigranti sicilieni
din Statele Unite au deschis o
pizzerie Ia New York, aceasta nu
&Unele feluri de mAncare era cunoscuti in afara sudului
Italiei. Astazi, pizza se giseSte in
folosesc aceleagi ingrediente, dar aproape toati lumea.
au forme diferite in diverse tiri ;
de exemplu, wanton chinezetti, Pizzarul aruncd in
aer aluatul pentru
pakora indiene gi pierogi polon ezi a-l intinde
sunt diferite feluri de paste cu
carne. Dar existi gi mAnciruri care in cuptorul tradilional
cu lemne, pizza se tI
1

rimin aceleagi in intreaga lume

d

t
prepara in doar I

I 0 minute

9i oferi pu{in ,,gust" din {ara din

care provin.

Pe lAngd rogii gi
mozzarella, se adauga
deseori alte ingrediente

Lopata folositd
pentru a introduce
1I

in cuptor pizza are un mlner

Iung pentru a ajunge pAna in
partea din spate a cuptorului

Pizzari la lucru in bucitirie

 FeLURT DE MAruCARE FANA F-FoNTtERE
'--r'i:'*'.5"'-
' ''''-r 4'r!"';1i,-.1J,iffi1$illii{rp"''ii":+:'i"-:':i

DATT ULUIT()ART
* lnventarea tizilor frigorifice
?n jurut anului 1870 a ficut
posibit transportul pe mare
al mAncirurilor traditionate
in !5ri striine. Astizi, tizite
transporti mSnciruri
congelate dintr-o tari in
alta pe o distant; de mii
Un vAnzator de inghefati asteptind clienti. de kitometri.

a,
lNcHErArA lrnuANA
Se spune ci Marco Polo a adus
din China in ltalia reteta de bazi
t a inghetatei. Apoi italienii au
t**
t.,
t; raspAndit arta inghetatei in restul
'ii* t--** lumii.
I"t ,iI

ilt**
,il
FV
ll Sare

I
I
(I INTALNTREA LA CnrEA
Cine este departe de casd doreqte sd lngrediente de bazi pentru gogogi
int0lneascd persoane care provin
din \ara sa. De aceea existd localuri *r
precum cafenelele, unde se poate bea GocoStLE
un suc tradi{ional la o intdlnire cu Mii de ani, popoare din diferite tari
prietenii. iIn intreaga lume existd au pregatit gogosi de diferite tipuri.
cafenele turcegti, pol onezq marocane, ln general, acestea sunt facute din fiind,
columbiene qi liban eze pentru a lapte, oud., sare gi uneori zahdr. Pentru
intdlni gusturile de acasd. c latite Ie fran ceze , raice
b Ii ntzes eb ,

dosai indiene, blinele ruse;ti, se folosesc

aceleaSi ingrediente de bazd, cu diverse
umpluturi .

--r r----r--r- -- - - r rl

EeurA sr DEscoPenA
-a---
I

CORPUL UMAN: pp. 32-33

0 cafenea PLANTELE: pp. 46-47
Libanezi L--------
-------------
[a Londra

+4i
 CAf,hroRr gr Exp

Mloileptrn
I
€ ln cere mai nea;teptate rocuri se
pot intilni mici comunititi care, prin
culoarea pielii, Iimbe sau obiceiuri, se
diferenti azd, de restul popula{iei. Este
vorba de persoane care, din diferite
motive, se afli in alte tiri decAt in
(ara de origine.

in Fiji, copiii merg

deseori la scoala cu
barca

f IrrrDtENu iw FUI
lnsulele Fiji se afla in Oceanul Pacific,
la est de Australia. Aproape jumitate
din populatie reprezinti urma;i ai
muncitorilor pe care engl ezii i-au adus
din lndia pentru a munci pe plantatiile
Pielea indienilor Habshi este mai
inchisi decAt cea a altor indieni de trestie de zahar. in Fiji se vorbesc
limbile engl e25,, hindi si fijiani.

ArRrcANrr iw lruprn DATT ULUIT(}ART

Habshi din lndia occidentali sunt descendentii
sclavilor african i d in Etiopia. Probabil, in secolu
* Tn Patagonia, [o 16 000 km
I
de Jara Galitor, se sirbitoresc
al Vlll-lea au fost vinduti de negustorii arabi in des eisteddfod,si rbitori [e
Colful Persic ti mai tirziu revinduti in lndia. traditionale galeze.
Deti traiesc precum ceilalti indieni, incd
seamini cu african ii.
 $colarii imbracd o
uniforma deschisa la
culoare pentru a se
apdra de caldurd

Copii galezi ;i argentinieni

in costume traditionale

Gnlrz.t irrr PnrnGoNrA

in anul 1 865 citiva galezi au sosit
in Patagonia, o regiune izolati din
sud-estu I Americii. Ciutau patu n i

potrivite pentru pdscutul oilor.

Actualii locuitori ai regiunii vorbesc
inci limba galeza ;i sunt mandri
de sdrbatorile lor: de obiceiurile
religioase 5i de casele Ior din arbore
de ceai.

Copii indieni gi fijieni merg la gcoali impreuni

SoInATII
Nnpa.'LEZI
Ca urmare a dominafiei
britanice in Asia, solda[ii
nepalezi Gurkha fac parte
qi astdzi din armata
britanicd qi sunt deseori
de gdsit in garnizoana
din Anglia pe perioade
indelungate de timp.
Nepalezi Gurkha

rrr!

il;;;-;;.;;;COPERA i
MARI PERSONALITATI: pp. 18-1 9, 28-29
I ISTORIA OMULU: pp. 54-55
I
L---rrr----------r--r-
 CntAronl gt Expl

lidilepegloh Primele sunete

ale copiilor se
aseamini intre ele,
oricare ar fi limba
pirinfilor

&Cu timpul, o limbe asimile azd,,

altfel zis, i;i insutette cuvinte din
alte limbi. Acest lucru poate avea
loc ca urmare a dorninatiei striine LTtvtBAJUL CoPITLoR
Cand incep sd vorbeasci, copiii emit
sau a sosirii emigran{ilor. Multi sunete precum ,,pa-pa" si ,,ma-ma",
imigranti invate limba firii in care poate de aceea cuvintele mama ;i
tati sunt asemdnitoare in aproape
s-au mutdt, dar contribuie ;i Ia toati lumea. Copiii italieni si chinezi
aparifia de cuvinte noi in aceasti spun la mami,,mama", israelienii
,,imah" si englezii ,,mum".
limbe.

Femeie
portughezi
(europeani)
DATT ULUITOARE
* Sunt cel putin 5 000
de timbi vorbite in lume.

;k in Papua Noua Guinee sunt

doar 3,5 miLioane de locuitori,
care vorbesc 869 de timbi
d if e rite.

O femeie portughezd
reutette sa-5i inteleaga
p ri eten e I e m ozam b i can e
si braziliene

O LrruBA, Mnr MULrE NnTruNI

Uneori, aceea;i limba poate fi vorbita in
tari diferite. De exemplu, portughezii s-au
stabilit in Brazilia, Mozambic si Angola
si i-au invitat limba Ior pe locuitori. Astizi,
limba de bazi este aceeasi, dar in fiecare #'
tard s-au niscut noi cuvinte , rezultatul
ele
a

fuziunii cu limbile locale. braziliani

(sudamericani)
 Jodphurs Veranda Pajama
Avr NrE LE irvr P R u M urArE Bungalow
(pantalon i
de calarie) (pijama)
Timp de secole, Anglia a fost invadati de
diverse popoare, care aduceau cu ele si
propria lim ba. Du pa sosirea roman ilor care
vorbeau latina (43 d.Hr.) si a norm anzilor
care vorbeau fran ceza (l 066) , astizi unele
cuvinte engleze deriva din latini sau din
fran cez6,. in timpul dominatiei in tndia, in
secolul al XIX-lea si la inceputul secolului
al Xx-lea, engl ezii au adoptat diverse
cuvinte indiene.

Tapiserie din Bayeux, care ilustre azd,
istoria invaziei normanzilor in Anglia,
in anul 1066
LIMBA IxTnRNATToNALA
Mai bine de 1500 ani, in intreaga
Europd s-a vorbit latiro, limba
vechilor romani. Vorbind aceastd
limbd, persoane din [dri diferite au
reuqit sd se in[eleagd. Astdzi, mulli
oameni de afaceri Ei de gtiin[d acceptd
in cadrul reuniunilor sd vorbeascd
limba engl ezd,. in viitor, spaniola sau

$
mandarina (limba oficiald ch inezd,)
ar putea deveni limbi interna[ionale.

fr[ffi*
Ktu*rt
'brtrildr
Este mai ugor si comunici in cadrul unei
reu n iu n i daci toti vorbesc aceeasi timbi

Femeie
mozambicani - - r - - - -- ---------- - --.t

(af ricanA) t\ q6"urA gr DEscoPERA i

coMUNrcATuLE: pp. 12-13 /
-- CORPUL UMAN: p. 21
Fiecare dintre ele vorbette
I
po rtu gh eza, C a r in ,,,ersiuni diferite, - - -- -- -- -----------r-

care incluC cu','i,1t€ si forme locale

{F4s
 CAlAronl gt ExPLoRAToRI

BnER RneBrr
Povestirile lui Uncle Remus (unchiul Remo) erau
fabule umoristice cu animale, povestite de sclavi
ft africani in Statele Unite. Au fost transcrise de scriitorul

ffi,Hffi american Joel Chandler Harris. Printre personaje sunt

W
Brer Rabbit (Fratele Iepure) si Brer Fox (Sora Vulpe) .

frwffie
Multe povetti pentru copii,
astizi faimoas€, au fost intr-o
vreme povestiri populare care
s-au rispAndit ulterior in lume #;"
tr'?S
'
prin intermediul ce(ilor;
cinematografelor gi televi ziunii.

Fiecare culturi are propriul folclor; basme

gi personaje tradifionale transmise din
tati in fiu. Aceste basme au fost culese,
transcrise ;i povestite de-a lungul secolelor.
Povestirile cu animale doresc si arate
,tffi
"-'; .!"
'.ii''i
.-

" #''r" /
intr-un mod distractiv cum trebuie si te
compo4i. in altele, protagonigtii triiesc Brer Rabbit
aventuri extraordinare care se termini dus la plimbare
de Brer Fox
cu cisitoria cu un prinf sau cu o printesi. CTNUSAREASA
Povestea Cenu;iresei, cu cele doua
surori vitrege urite, pantoful de
sticla ;i prinlul cel frumos a devenit
faimoasi in intreaga lume datorita
celor doi frati germani, Jacob si
I lustratiile din cir-tile
Wilhelm Crimm.
cu fabule fac
povestirile mai vii

f*

fti

rf
?

Cenugireasa este umiliti de surorile vitrege,

dar, la final, aceasta se cisitoregte cu prinful
 /\
PovE$Tr DrN lrurnEAGA LUME
'#

{
O mie ;i una de nopli este o carte *
Scene din Brer Rabbit 9i cu multe povesti de dragoste si cu
din O mie li una de nopti aventuri emotionante t"

t
{
t
\

+.* t
I

'-,;fr;-::??'
q

f,lO Mrr Sr Urun DE NoPTr

,, Povestea lu i AIad in" , ,, Ali Baba si cei

patruzeci de hoti " si ,,Sindbad marinarul"

fac parte din cele 200 de povestiri populare
asiatice ti nord-africane care compun ,,O mie
si una de nopti". La inceput se transmiteau
pe cale orala, dar Ia inceputul secolului al
XVI-lea, povestile au fost transcrise in araba.
Astazi sunt citite in intreaga !ume.

PovEgTI LE cu Am MALE' -fl;-;"1$i

\=-1 \N
Din cele mai vechi timpuri, animalele a !il ]

au fost protagoniqtii unor frumoase \\

LlIg. Defecte
fabule.
LA.U L)Vtgr-tg qi calitdti o.Lv
lr ryclrrt4gr omului c:.,
ale LrlrrLrlLll tr
sunt atribuite vulpii qirete, cdinelui fidel , ,'n'
leului sdlbatic, mdgarului rdbddtor, de
cdtre fabulistul grec Esop (sec. al VII-lea
i.Hr.) Ei cel latin Fedru (secolul I d.Hr.).

VuLpea gi corbut, fabuti de Fedru

!r.sr
 CAtAronr gr

Stllurlle de erynrt G**ExrRemu,u

lntre secolele al XVll-lea si al
&Crtrrorind prin lume, negustorii 9i XIX-lea, stilul chinezesc era foarte
rispAndit in Europa. Companiile
exploratorii se intorceau in patria lor cu comerciale englezeSti si olandeze
experienfe din alte culturi. Cdnd cineva se i m po rtau tesitu ri , po 4e lan s i

mobila. Motivele chinezegti,

stabilea intr-o fari noui, aducea cu sine precum ramurile de salcie, au
propriile idei asupra arhitecturii, modei, fost adoptate de artistii engl ezi.

frumusefii gi decorafiunilor. Rezultatul il

constituie varietatea de expresii culturale
care astizi, cilitorind, il regisim aproape
in intreaga lume.
)
Serviciu de ceai din
*' secolul al XIX-lea, decorat
GRAND ToUR cu desene reprezentind
in secotete at XVIII-lea si al XIX-lea, ramuri de salcie
m u lti bogitasi eu ropen i si american i
Ornamentele din piatrd
vizitau oratele cele mai importante au fost copiate pentru
din Europa, mai ales pe cele din edificiile europene si
Italia. Aceastd traditie a primit americane in secolele
denumirea de Crand Tcur (Marea al XIX-lea si al XX-lea
Caldtorie) . Unii rdmdneau atdt de
impresionati de palatele mirete pe Tampa Bay Hotel,
care le vedeau, incdt, dupa ce se din Florida, Statele
intorceau in tara lor, construiau unele Unite
aseminitoare.

Palatul Ducal
din Venetia
il
l,,C
It i\ ll*
ffii
UAF$fTI
tl el U-ii
, ii ;l l-lr

ff*
 f 7
DTSENE lruorENE
Motivul in forma de pana
denumit Paisley este originar din
lndia. A aparut in Europa in anul
1 800, cdnd soldati englezi care

se intorceau din India au adus

cu ei cdteva;aluri traditionale.
Motivul a fost imediat copiat in
ora5ul scotian Paisley ;i folosit
de atunci pentru tesituri, hArtie
ornamentala ;i pentru fete de
masa.

f PTERcTNG Sr TnruAJE
Tatuajele, desenele cu cerneala pe corp,
body piercing, giurirea unor pirti ale O femeie indiani poarti
corpu lu i s-au rispAnd it in intreaga lu me. un ;al Paisley
Populatia maori din Noua Zeelanda, de
exemplu, se tatueazd ;i i;i gaure5te pielea
Motivul Paisley este astizi
conform traditiei, in timp ce locuitorii din foarte des folosit pentru cravate
Am azonia folosesc tatuaje 5i piercing ca
semn al apartenentei la un anumit trib. O fatd cu tatuaje
Aceste obiceiuri vechi au devenit o moda si piercing moderne
la tinerii din Europa ti din Statele Unite.
DATT ULUIT()ARE
* Tn anu I 17 69, cipitanul
Indienii din englez James Cook a adus
Amazonia isi gduresc [a Londra, din Tahiti, o insuti
nasul, obrajii din Pacificut de Sud, un
si buzele birbat tatuat. Lumea a
rimas fascinati 9i, mai
tirziu, tatuajele au devenit
o modi a marinaritor.

Piercing al frunlii

-- t
Tatuaje cAurA gr DEscoPERA
/r-r:--rrrrrr-r-r-r-:
i
pe fafa DANS, TEATRU $t MUzlcA' pp. 1 1, 13
I ISTORIA OMULUI: pp. 36
I
Piercing gi tatuaje Piercing al nasului L----r--r-------------

traditionale si moderne

*.t3
 CAtAroRt St Expt-oRATgRt
Beli;oare
chinezesti Grill
Wok pentru

3tuf,tunfiw mAncare
ch

Caserold
inezeascd

&Dupe secole de exptori n,

come{ ti colontzare in intreaga lume, Pasator cartofi

nafiunile s-au imbogetit cu obiecte gi Ustensile

de bucitirie Lingurd
idei provenind din locuri indepertate. de lemn
Este mai utor se celitoretti gi se faci
come4, televi ziunea 9i calculatoarele
wOnlr sr TrcAr
reduc distan{ele dintre oameni, astfel in trecrt r. foloseau doar oalele si tigaile
necesare propriei bucdtirii traditionale.
incAt multe nafiuni se aseamini din Dar intr-o bucatarie modernd,, pentru a
pregati toate felurile din lume, este
ce in ce mai mult. nevoie de un set complet de ustensile,
cum ar fi caserolele franceze sau vasele
wok chinezesti.

Rapperi japonezi
imbracati in gangsta,
adica haine stil rap

MnzrcA PE GI-oe
i
Astazi se asculta muzica din \.
intreaga lume ti aceasta ne \-
influente a25,. in Japonia, de
/
t-*. i'
,',

;4
\\
1
A
,-u
/ .
I
exemplu, multor tineri le place
I
T

rap-ul american iar unii muzicieni

si cintdreti au adoptat acest stil.
Astdzi, trupele rap japoneze sunt fr
destul de numeroase. Rap-ul occidental
este foarte popular
in Japonia

DATE ULUITOARE
* Locuitorii din Caraibe s-au
stabitit in diverse pirli ate tumii
gi datoriti [or, muzica raggae din
Caraibe a devenit din ce in ce
mai poputarS. Astizi este
ascuttati de mitioane de
persoa ne.

,,5_4f
 f' O Brur BUNA
U neori trad itiile nalionale
devin populare in striinitate.
Sauna finlandezi 5i baia
turceasci s-au rispindit in
intreaga lume ti chiar baia
in tea tree oil (ulei din
arborele de ceai), o traditie
a aborigen ilor australien i,
devine din ce in ce mai
popu lari.
Femei finlandeze intr-o sauni

Ritmurile de rap
fascineazd tot globul
l;--"*''

:"e
c
7
NonPTE BUNA!
in Japonia, mulli dorm pe saltele
denumite futon, care ziua se pot
infa5ura. Primele hamacuri provin
din Caraibe: aici te puteai odihni
ferit de cilduri. in tirile reci,
Salteaua europeani pentru a se incilzi, oamenii folosesc
este ridicati de Ia sol
paturi si saci cu puf. Astizi, aceste
diverse obiceiuri sunt raspindite
in intreaga lume.

Hamacul este intins

intre doui puncte fixe

r-rrr-rrrrrrrrrr r r I
- -

6nurA sr DEscoPERA
-rrr
:

Salteaua japonezi futon este POPOARELE LUMII: pp. 15

.v joasi ;i sprijinita pe pemint il--- onNs, TEATRU gt MUztcA, pp. 48-49

g sau pe suporturi din lemn L-

-rr-rrrrrrrrrr-rr--r

+a15"
 Glosar de euvintgreheie
Astrolab: instru ment utilizal
in perioada antica de oamenii
de ttiinle si de navigatori
pentru a calcula pozilia
Soarelui si a stelelor.
Botanist: om de ttiinle
care stud iaza plantele.
Busoli: instru ment utilizat
de navigatori pentru
a identifica punctele
cardinale. Acul magnetic
osci leazi intotdeau na pentru
a indica Polul Nord magnetic.
Colonizare: intrarea in posesie
5i stabilirea pe un teritoriu.
Colonizator: persoani
care merge si locuiascd 5i
si munceasci pe nou
te rito ri u .
Comerciant: persoani care
traieSte din schimbul
marfurilor, in general in
cantitati mari.
Come(: vinzare 5i cumparare
de mirfuri. inainte de a uti liza
ban i, oamen ii ficeau troc,
adica schimbau o marfi
cu o alta.
Comunitate: grup de
persoane care triiesc intr-o
anumita regiune si sunt unite
prin legaturi comune precum
cultura si limba.
Cronometru: aparat pentru
misurarea timpul ui, uti I izat
pe mare pentru a calcula
durata cilitoriei si viteza
navei.
Cruciadi: fiecare dintre
cele Sapte exped ilii m ilitare
intreprinse de armata cre;tina
din Europa din secolul al
Xl-lea pani in secolul al
Xlll-lea pentru a recuceri
Pamintul Sfant, ce se afla
su b stipan ire m usu Iman5,.
Culturi: stil de viati creat
de un grup de persoane
;i transmis din generatie
in generatie.
A emigra: a merge intr-o alta
tard pentru a locui. Persoanele
care i;i parasesc propriul
pamint se numesc emigranli,
cele care ajung intr-un nou
!in ut, im igranli.
Expedi{ie: calitorie
organizati in scopuri
de explorare sau
descoperi re geografici.
Explorator: persoani care
calitore;te in alte !inuturi
pentru a afla mai multe
despre acestea.
Fabuli: povestire scurte
ce transmite o invatiturS,.
Fabulele au de obicei
ca protagoni5ti, animale.
Fo(e de munci: ansamblul
de persoane care i5i caStiga
traiul desfaSurind munci
manuale dificile.
lmperiu: ansamblu de liri,
state sau popoare conduse de
u n im parat sau o im pariteasd
sau de alli conducitori
putern ici.
Harti: desen al unei parli
a Pamintului vdzuti de sus.
Aceasta indica forma
pamintului, ceea ce se gase;te
intr-o regiune gi calea ce
trebu ie u rmati.
Latitudine: distanla dintre
Ecuator 5i cei doi poli (nord
;i sud). Pe planiglob existi o
serie de linii imaginare care
pornesc de la est Ia vest.
Longitudine: d istanla
misurati de-a lungul unei
lin ii imaginare ce u ne;te cei
doi poli. Pe planiglob, liniile
longitud in ii pornesc de la u n
pol la celilalt.
Mirodenii: arome cu gust
puternic, precum sco(i;oara
s i n ucSoara, utilizate in
b u catirie.
Misionar: persoani care
pleaci in striindtate pentru
a rispandi o religie.
Navigare: modal itate de
a gasi o ruta la bordul unei
ambarcatiuni, al unui avion
sau unui alt mij loc, cu aj utorul
ha(ilor, schitelor si
instru mentelor.
Nomad: persoani ce apartine
unui popor ce calitoreSte
dintr-un loc in altul ;i care
nu i;i stabilegte o Iocuin!i.
Obicei: modalitate de
comportare pe care un
grup a adoptat-o in timp.
Pelerin: persoani care
calatoregte din motive
religioase.
Punct de referin{i: punct
caracteristic ;i vizibil clar in
peisaj , spre exemplu, un copac
mare sau virful unui munte.
Servette drept reper pentru
calitori, ii ajuta si inteleagi
unde se afli 5i ce cale trebuie
si aleagd.
Revolte: rebel iune impotriva
conduceri i, in genera revolta
a marinari Ior impotriva
oficialilor.
Sclav: persoani care se afla
in proprietatea altei persoane,
nu este liber ti este constrins
si indeplineasci munci
foarte dificile fari a fi
p litit.
Sextant: instrument utilizat
de marinari pentru a-ti putea
stabili propria pozitie in
functie de inclinatia Soarelui
gi a stelelor.
Striin: orice persoani sau
orice lucru ce provine dintr-o
naliune diferita de cea
p rop rie.
Strimot: membru al unei
familii ce a triit cu multe
generatii in urm5,.
Tatuaj : ornament permanent
al pielii, oblinut cu ajutorul
acelor modelatoare si al
coloranlilor.
Tradif ie: totalitatea de regu Ii,
obitn u inte 5i tehn ici ce su nt
transmise din generatie in
generalie.
57