Criticul lit susține existența a 2 modele cosmologice adoptive la nivel poetic și ontologic: modelul

cosmologic platonician și modelul cosmologic kantian. Modelul cosmologic platonician și modelul

cosmologic Kantian.
1. Modelul platonician anunță existența unui univers sferic paradisiac, ideal. Acesta este în structura lui
muzical și funcționează după legile armoniei. Filozofii antici susțin că universul are o formă sferica, în
mijloc este "focul central" și este mărginit la exterior de un înveliș incandescent. Între sâmburele de foc
și înveliș se rotesc 10 sfere concentrice care poartă corpurile divine însuflețite ale astrelor. Mișcându-se
fiecare planeta produce o nota a carei inaltime depinde de viteza astrului. Prin urmare, miscarea astrilor
(manifestare vizibila) are un corespondent muz in muzica sferelor. Faptul ca nu se aude aceasta muz,
acest cântec etern, neîntrerupt al lumilor nu înseamnă ca nu exista, muz sferelor ne însoțește întreaga
existență, trăim în inima unui univers perfect și a cântecului veșnic si așteptăm sa ne întoarcem in
aceasta.
Romantismul adopta acest model platonician și crede intr-o consubtialitate fiinta univers. Exista la
romantici aceasta patrie celesta pierdută către care poetul aspira. Motivele dominante sunt :
lumina,cântecul, Armonia, ipostazele bardului și al copilului . Prin urmare modelul cosmologic sferic
propune o viziune muzical-armonica inteligibila a universului. In acest cosmos ființa nu este straina , și
chiar dacă trăiește sentimentul romantic al unui exil pe pământ ea are certitudinea nostalgica.

Modelul cosmologic kantian propune universul a o creatie mecanica, o rotire continua, decor pur
ceresc si sisteme. Demiurgul este o pura inteligenta mecanica, abstracta, retrasa in interiorul Legii care
prezideaza nasterea si ruinarea lumilor, o gandire suficienta sie-si care arunca fiinta in istorie .
ioana m petrescu demonstreaza ca in creatia eminesciana se manifesta ambele modele impartind-
o in 3 etape: 1. Creatia dominata de optimismul naiv si de existenta unui univers paradiziac, imaginar
dominat de modelul cosmologic platonician
2. Etapa in care scrierile ,etapa in care se manifesta pesimismul schoten hauerian, pierderea credintei,
instrainarea, in care gandirea nu mai percepe muzica divina a universului lasandu-se dominata de
absurditatea existentei. Patria cosmica se pierde definitiv iar poetul aspira la neuitare si nefiinta pe
nedeterminare pura ( in aceasta etapa a creatiei divinul isi cauta sensul prin proiectarea in lume ca intr-o
oglinda .Gandirea umana este calea aleasa de divinitate in dorul ei de autocunoastere ). In aceasta etapa
universul nu mai sta sub semnul unicitatii, nu mai este sfera muzicala ci se manifesta o pluralitate a
lumilor care se nasc si mor continuu lipsita de unitatea primordiala.
Singura cale de salvare este generarea unor universuri compensative . Constiinta istorica si drama
instrainarii spiritului prin coborarea in timp pot fi alaturate, negate prin: somn, moarte, iubire, magie,
poezie, creatie si prin cultul epocilor istorice aurorale(la inceput, mitice). Prin urmare la nivel poetic,
gandirea eminesciana urmareste o refacere , o reautentificare a constiintei instrainate .
-timp echinoxial= timp pierdut paradiziac in care natura si ideea devin mit .
Exista o ultima etapa in evolutia imaginarului poetic eminescian ,cea in care poetul are constiinta
tragica al unui univers din care zeii s-au retras reprezentativ fiind poemul „Oda in .. antic”, in 9 ani a scris
versiuni a poemului.
1. Universul paradiziac
2. Constiinta istorica si drama instrainarii spiritului in timp ( instrainarea, uitarea, dedublarea,
melancolia, biserica ruinata, criza comunicarii, poezia de limbaj natural al mitului devine joc de icoane )
3. Universul conpensativ (incercare de salvare )
4. Oglinda de aur
5 in metru antic
Miturile eminesciene :
1. mitul nasterii si mortii universului : Scrisoarea I, Rugaciunea unui dac, Gemenii, Memento Mori.
2. Mitul istoriei : Scrisoarea III, Epigonii, Imparat si proletar, Scrisoarea IV.
3. Mitul inteleptului, al magalului, al dascalului : Rugaciunea unui dac, Glossa, Andrei Muresanu,
Scrisoarea I.
4. Mitul erotic : Calin- file din poveste, Dorinta, Lacul, Sarmanul Dionis, Floarea albastra, Luceafarul, Sara
pe deal.
5. Mitul oniric : Sarmanul Dionis
6. Mitul creatorului: Luceafarul, Scrisoarea I, Oda(in metru antic)
7. Mitul intoarcerii la elemente generale: Fiind baiet…, O, ramai.., Revedere, Floarea albastra, Povestea
dochiei.
8. Mitul poetic,artele poetice : Epigonii, Nevorbiti?, Numai poetul, Icoana si privaz, Oda (in metru antic),
Glossa.