0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
24 vizualizări2 pagini
După realizarea marii unirii România a devenit un stat de marime medie multicultural și multietnic. Din acest motiv era necesară adoptarea unei noi Constituții
După realizarea marii unirii România a devenit un stat de marime medie multicultural și multietnic. Din acest motiv era necesară adoptarea unei noi Constituții
După realizarea marii unirii România a devenit un stat de marime medie multicultural și multietnic. Din acest motiv era necesară adoptarea unei noi Constituții
Eseu-Ideologii si practici politice in secolul al XX-lea
Ideea adoptării unei Constituții apare in secolul 18 fiind propusa
de către iluminiștii francezi. Primele proiecte de Constituție apar in secolul al 19-lea in spațiul românesc , dar prima Constituie adoptată este cea in 1866. După realizarea marii unirii România a devenit un stat de marime medie multicultural și multietnic. Din acest motiv era necesară adoptarea unei noi Constituții . Aceasta a fost adoptată in 1923, era numita Constituția unificării și era o Constituție liberală. Cea mai importantă consecință a adoptării acestei Constituții a fost introducerea votului universal . Acesta Constituție a fost valabilă pana in 1938 atuci când regele Carol al II-lea și a instalat regimul personal . Prin aceasta Constituție se introducea votul universal acordat și femeilor și era practic suprimat principiul separării puterilor in stat in favoarea regelui. Aceasta Constituție a fost valabilă 2 ani și este prima Constituție autoritara românească . Imediat după ce comuniștii au preluat puterea au adoptat o Constituție cu caracter totalitar și anume Constituția din 1948. Aceasta Constituție a fost modificata in 1952 după model sovietic , iar in 1965 atunci când Nicolae Ceaușescu a venit la putere a fost adoptată o noua Constituție . Aceste Constituții aveau foarte multe elemente comune si anume: România era ca forma de guvernământ Republica ,puterea aparținea poporului care își exercita atributiile prin intermediu Marii Adunări Naționale, erau suprimate drepturile și libertățile democratice și era desființat principiul separărilor puterilor in stat. In ambele constituții rolul conducator revenea unui partid unic numit însă in mod diferit: in 1952 se numea Partidul Muncitoresc Român, iar in 1965 se numea Partidul Comunist Roman. Aceste constituții au însemnat renunțarea la principiul separărilor puterilor in stat și introducerea partidului stat. Acest partid teoretic reprezentatul poporului muncitor, de fapt toate instituțiile erau subordonate acestui partid unic și accesul la funcții era condiționat. In 1989 regimul Comunist se prăbușește in toată Europa inclusiv in România. După prăbușirea lui Ceaușescu puterea este preluată de Frontul Salvării Naționale condus de Ion Iliescu. Iliescu adopta un decret la sfârșitul lunii Decembrie prin care se revine la pluripartidism adică sunt reînființate partidele istorice și sunt înființate partide noi. Viața politica devine din ce in ce mai activa, iar in mai 1990 sunt organizate primele alegeri libere și primul președinte democrat a fost ales Ion Iliescu Pentru a consfinți revenirea la democrație in Decembrie in 1991 este alcătuită prima Constituție democratica post revoluționara In concluzie, pe parcursul secolului al XX- lea România a evoluat din punct de vedere politic traversând un regim totalitar cât și unul totalitar și revenind in cele din urma la valorile și principiile democratice