CONŢINUTUL-CADRU

al Planului de management cinegetic

Partea I
Cadrul administrativ şi natural

Capitolul 1. Situaţia administrativ-teritorială

Va cuprinde referiri succinte privind:
- Situarea geografică. Fondul cinegetic se situează în … (exemplu: Carpaţii de Curbură, la
altitudini între … şi ..)
- Încadrarea administrativă. Se fac referiri la situarea fondului cinegetic din punct de vedere
al administraţiei silvice şi al administraţiei teritoriale (judeţ, raza comunei, defalcare pe
comune). Se preiau şi tab. 4 – 5 din fişa fondului cinegetic.
- Limite şi vecinătăţi. (se enumeră limitele şi vecinătăţile în ordine, începând din nord spre
est, sud şi vest, întocmai cum sunt descrise în fişa fondului cinegetic)
- Căi de acces. Se descriu căile de comunicaţie: căi ferate, drumuri naţionale, judeţene,
locale, drumuri forestiere, arătându-se lungimea lor pe raza fondului cinegetic ca şi
localităţile între care fac legătura.

Capitolul 2. Prezentarea condiţiilor staţionale

2.1. Condiţii geomorfologice

Se prezintă în mod succint principalele substrate geologice şi principalele forme de relief
(depresiuni, vârfuri, versanţi, văi) de pe raza fondului cinegetic cu denumiri, localizare
precum şi altitudinea medie, maximă şi minimă.

2.2. Condiţii climatice

Se redau sub formă sintetică principalii indicatori ai temperaturii, precum temperatura

medie anuală, temperatura minimă şi maximă absolută, temperatura medie a lunilor de iarnă,
data primului şi ultimului îngheţ, temperatura medie precum şi extremele din perioada
creşterii puilor, în măsura în care se dispune de date.
Se mai prezintă cantitatea medie de precipitaţii anuale, cu referiri la nivelul acestora în
perioada creşterii puilor (aprilie – iunie), la repartizarea acestora pe durata anului, ca şi
grosimea medie a stratului de zăpadă şi durata acestuia, defalcată pe expoziţii.
Se vor face referiri succinte la direcţia şi frecvenţa vânturilor dominante, ca şi la
consecinţele acestora (doborâturi de vânt).
În încheiere se face o caracterizare sintetică a elementelor climatice şi a influenţei acestora
asupra vânatului. Este important ca datele să fie culese de la o staţie meteorologică apropiată
fondului cinegetic atât în ceea ce priveşte distanţa cât mai ales altitudinea acesteia, care
trebuie să fie cât mai apropiată de altitudinea medie a fondului cinegetic.
 2.3. Condiţii edafice
Se prezintă sintetic principalele tipuri de sol întâlnite în cuprinsul fondului cinegetic,
precum şi modul în care influenţează calitatea hranei vânatului prin lipsa sau prezența în
acestea a calciului, fosforului, potasiului şi a altor elemente chimice importante în nutriţia
vânatului. Se mai fac referiri la profunzimea lor, structură (nisipoase, argiloase etc.) şi
conţinutul lor în schelet.

2.4. Condiţii hidrologice

Se prezintă reţeaua de ape curgătoare şi stătătoare, modul de răspândire. Se vor face
precizări privind debitele cursurilor de apă (medii şi fluctuaţiile lor sezoniere) precum şi
accesibilitatea apei în perioadele de secetă. Se va comenta şi interferenţa vânatului cu
animalele domestice la utilizarea apei.

2.5. Condiţii de vegetaţie

Se prezintă tabelar pe suprafaţă şi procente folosinţa terenurilor din cuprinsul fondului
cinegetic:
(se preiau datele din fişa fondului cinegetic, tab. nr. 2)
Tabelul nr. 1
Folosinţa
Alte terenuri
Pădure cu folosinţă Gol Productiv TOTAL
UM Luciu Nepro
şi păşuni Arabil Fâneţe Păşuni agricolă de cinegetic GENERAL
de apă ductiv*
împădurite (vii , munte Col(1-7) col. 8+9
livezi etc.)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ha
%
* Notă: categoria neproductiv nu cuprinde terenul intravilan şi se referă la halde de steril, cariere de
piatră, sonde, exploatări miniere de suprafaţă, căi de comunicaţii, etc.

- Vegetaţia forestieră (pădurea): se prezintă succint principalele tipuri de pădure, conform

amenajamentelor silvice, se vor face referiri la compoziţie, consistenţă şi, foarte important, distribuţia pe
clase de vârstă; se arată prezentă subarboretului şi a păturii erbacee. Tratamentele aplicate şi cele
preconizate pentru viitor precum şi influenţa acestora asupra ofertei trofice vor fi prezentate în mod
sintetic. Se vor preciza: avantajele hrănirii naturale a vânatului, perioadele în care se impune hrănirea
complementară şi perioadele în care să se prevadă hrănirea artificială integrală deoarece accesul la hrana
naturală este blocat de factori adverşi (grosimea stratului de zăpadă etc.).
 Culturile agricole: după datele din tabelul nr. 1 se prezintă succint principalele culturi agricole
existente la data întocmirii studiului (dacă există date) şi se va încerca prezentarea tendinţelor din zonă
privind structura culturilor agricole, pe grupe (ex: cereale, cartofi, legume, culturi de leguminoase - trifoi,
lucernă, etc).

Capitolul 3. Studiul faunei de interes cinegetic

3.1. Prezentarea faunei cinegetice

Se prezintă tabelar, la nivelul anului de întocmire a studiului, efectivele evaluate ale

principalelor specii de faună sălbatică de interes cinegetic cuprinse în lucrarea de bonitare
(cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreţ, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoş
de munte, lup, râs, pisică sălbatică), conform ultimei evaluări, precum şi cotele de recoltă
aprobate pentru sezonul de vânătoare în curs.
Tabelul nr. 2
Specia
Anul cerb cerb căpri- capra mis- iepu- fazan potâr- cocoş urs lup râs pisică
... co- lopa- or neagră treţ re niche de sălba-
mun tar munte tică
M*
Efective
F*
Total
Cote aprobate/plan
de intervenție
20…../20…..
*Notă: doar pentru cervide şi capră neagră.

Situaţia comparativă a cotelor de recoltă/plan de intervenție aprobate şi a realizărilor din

ultimul sezon de vânătoare
Tabelul nr. 3
Cote de
Specificări Cote de recoltă
recoltă
realizate
aprobate
Specia M F M F
Cerb comun
Cerb lopatar
Căprior
Capra neagră
Mistreţ
Iepure
Fazan
Potârniche
Cocoş de munte
Urs
Lup
Râs
Pisică salbatică
*Notă: Pentru cervide şi capră neagră cotele de recoltă aprobate şi realizate se vor defalca pe sexe.

3.2. Studiul efectivelor reale în raport cu efectivele optime

Se vor trece tabelar categoriile de bonitate pentru principalele specii de vânat ce se găsesc
pe fondurile cinegetice şi efectivele optime determinate prin lucrarea de bonitare a fondurilor
cinegetice.
Tabelul nr. 4
Specia
Specificări
... ... ... ... ... ... … … …
Efective reale (20…..)
Categoria de bonitate
Efective optime
Pe baza acestor date se va face un scurt comentariu referitor la cauzele care au dus la existenţa diferenţelor (+ / - ) dintre
efectivele reale şi cele optime.
 3.3. Calculul teoretic al cotelor de recoltă
Pe baza sporurilor naturale la principalele specii de vânat (redate în anexe), a efectivelor
reale şi optime (conforme condiţiilor locale) se va prefigura evoluţia efectivelor şi a recoltei
pe următorii ani de aplicabilitate a planului.
Conform reglementarilor din Legea 407/2006, cu modificările și completările ulterioare,
aprobarea cotelor de recoltă se va face pe fiecare fond cinegetic de către autoritatea publică
central care răspunde de silvicultură. În planul de management se va face un calcul teoretic
(propuneri de recoltă făcute de către gestionar) pe baza efectivelor reale preconizate pentru
fiecare an şi a celor optime stabilite, urmând ca autoritatea publică centrală să aprobe recolta
efectivă, în fiecare an.
Tabelul nr. 5
Specia ...............
Anii Efectiv real Efectiv optim Spor natural Recoltă
(sezonul) buc. buc. buc. buc.
20… – 20…*
20..... – 20 .....
20… – 20…..
*Notă: pentru care recolta a fost aprobată.

În ceea ce priveşte calculul (stabilirea) recoltelor se pot deosebi trei situaţii distincte:
Efectivul real = efectivul
optim (situaţii normale) sporul anual
Recolta =
25% din sporul anual, când I (indicele de efectiv = efectivul
Efectivul real < efectivul
real/efectivul optim) este cuprins între 0,75 şi 1,00
optim
Recolta =
0, când I este mai mic de 0,75 (cota de extras = 0)
Efectivul real > efectivul
sporul anual + 0,25 x (efectivul real – efectivul optim),
optim
atunci când I este mai mare de 1,00
Recolta =
*Notă: Calculul recoltei se va face anual, în funcţie de situaţiile concrete din teren (efective reale, optime,
mortalităţi etc.).

Sporul natural calculat de ICAS pentru principalele specii cinegetice

Tabelul nr.6
Sporul mediu anual în procente
Specia de vânat
Câmpie Deal Munte
Fazan 40 20 -
Iepure 30 20 -
Cerb lopatar 20 15 -
Mistreţ 40 25 15
Căprior 25 15 8
Cerb comun 15 15 10
Urs - - 10
Capra neagră - - 10
Procentele se aplică la efectivele integrale (cuprinzând atât femelele cât şi masculii) şi prezintă valori
maximale pe toate tipurile de fonduri cinegetice.
 Capitolul 4. Influenţa factorilor antropici reflectaţi prin modul de gospodărire a
fondului cinegetic

4.1. Consideraţii istorice

Se vor face referiri succinte cu privire la istoricul proprietăţii terenurilor din cuprinsul
fondului cinegetic şi gestionarii fondului cinegetic în ultimii 10 ani.

4.2. Construcţii, instalaţii şi amenajări vânătoreşti existente

Se va face o prezentare succintă a amenajărilor, construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti
existente. Se preiau datele din fişa fondului cinegetic, tab. nr. 6, corespunzătoare anului în
curs.

4.3. Zona de liniște

Se prezintă succint amplasarea zonei de liniște, cu precizarea dacă aceasta este sau nu
corespunzătoare scopului destinat, ca şi eventualele propuneri de îmbunătăţire. Se figurează şi
pe harta fondului cinegetic cu linii de culoare roşie.

4.4. Influenţa factorului antropic reflectat prin activităţi care dăunează vânatului
Se vor face referiri, în măsura în care se dispune de date, la următoarele aspecte:
- activităţi industriale – se redau principalele activităţi industriale din zonă şi eventualele
influenţe ale acestora asupra mediului în general, şi a vânatului în special;
- activităţi din zootehnie - se prezintă zonele cu păşunat şi animalele ce păşunează (specii,
număr aproximativ de exemplare) şi influenţa acestora asupra efectivelor de vânat. De
asemenea, se vor prezenta tendinţele de viitor privind activităţile zootehnice din zonă.
- braconajul – se vor face câteva consideraţii legate de acest fenomen şi evoluţia lui în
viitor, prin prisma altor aspecte sociale (şomaj, dezvoltarea zonei etc.).
- alte influenţe – se vor reda influenţele altor factori din zonă asupra faunei cinegetice,
precum turismul, dezvoltarea rurală, şomajul etc.

4.5. Principalele trofee recoltate

Se vor face referiri privind influenţa factorilor antropici (modul de gospodărire) şi a
condiţiilor de habitat, reflectate prin calitatea trofeelor obţinute şi o scurtă caracterizare
privind trofeele obţinute. Se va prezenta şi situaţia trofeelor medaliabile obţinute în ultimele 5
sezoane de vânătoare, pe specii, folosind capul de tabel al tab. nr. 11 din fişa fondului
cinegetic.

4.6. Vânat găsit mort şi cauze

Se va face un scurt comentariu privind unele cazuri mai deosebite de mortalitate, datorate
unor epizootii,(rabie, pesta, etc.)
Se prezintă şi o statistică, conform capului de tabel al tabelului nr. 9 din fişa fondului
cinegetic, pe ultimile 5 sezoane de vânătoare.
 PARTEA A II-A.
PROGRAMUL DE GOSPODĂRIRE A EFECTIVELOR DE VÂNAT ŞI DE
AMENAJARE A FONDULUI CINEGETIC, ÎN PERSPECTIVA PERIOADEI DE
VALABILITATE A CONTRACTULUI DE GESTIONARE

Capitolul 1. Priorităţi în promovarea speciilor de vânat

1.1. Acţiuni necesare refacerii potenţialului biogenic al fondului cinegetic prin

reintroducerea unor specii din fauna sălbatică de interes cinegetic dispărute, sau prin
introducerea unor specii noi de vânat ce pot valorifica nişele ecologice libere.
1.1.1. Istoricul prezentei şi cauzele dispariţiei unor specii de vânat, în decursul timpului.
1.1.2. Analiza oportunităţii acţiunii de reintroducere a speciilor dispărute sau speciilor noi
de vânat.
În vederea întreprinderii acestor acţiuni, gestionarul fondului cinegetic va trebui, conform
legislaţiei în vigoare, să prezinte un studiu detaliat, separat de prezentul plan de management,
întocmit de specialist în domeniu, care va fi analizat şi avizat de organele competente.

1.2. Revigorarea populaţiilor existente prin acţiuni de „reîmprospătare de sânge”

Se va analiza oportunitatea acţiunii şi efectele acesteia asupra populaţiei existente.
Datele se vor prezenta tabelar şi vor include toţi anii de valabilitate a planului de management,
după cum urmează:
Tabelul nr. 7
Specia Specia
Anul
- nr. exemplare - - nr. exemplare -
acțiunii
Sex Clasa de vârstă Sex Clasa de vârstă
20--
20--
*Notă: în tabel se trec numărul de exemplare, pe specii, prevăzute a fi introduse în fiecare an de aplicarea a
studiului

1.3. Creşterea potenţialului nutritiv al fondului cinegetic

Aceasta se va realiza în funcţie de speciile de vânat ca şi de condiţiile existente în fondul
cinegetic, în principal prin:
- terenuri de hrană noi
- introducerea subarboretului
- crearea de plantaţii de ros
- crearea de insule forestiere în zona de câmpie
Pentru fiecare din acestea se va prezenta oportunitatea realizării acestora, localizarea lor,
suprafeţele şi speciile propuse a fi cultivate (introduse).
În aplicarea măsurilor de mai sus se va ţine cont şi de acordul proprietarilor/ deţinătorilor
suprafeţelor respective de teren.
 1.4. Îmbunătăţirea reţelei de amenajări, construcţii şi instalaţii vânătoreşti
În funcţie de numărul de amenajări, construcţii şi instalaţii vânătoreşti prevăzute în aceste
instrucţiuni, diferenţiat pe zone (câmpie, deal, munte) se va decide de la caz la caz asupra
necesităţii sau obligaţiei construirii ulterioare de astfel de amenajări, construcţii şi instalaţii,
astfel încât să fie respectat numărul minim prevăzut în contractul de gestionare.
Pe baza necesarului privind amenajările și instalațiile vânătorești, se va calcula și reda
tabelar, în mod concret, în funcție de condițiile fiecărui fond cinegetic, necesarul minim
pentru efectivele reale de vânat cât și pentru efecivele optime, astfel:

Necesarul minim de amenajări, construcţii şi instalaţii vânătoreşti

în fondul cinegetic ...............................................
Tabelul nr. 8
Amenajări Existent, necesar pentru efectivele reale şi necesar pentru efectivele optime
Construcţi Specia Specia Specia Specia Specia Specia Specia
Instalaţii Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec.
real real real real real real real
(la nivelul anului
…………..*) Nec. Nec. Nec. Nec. Nec. Nec. Nec.
optim optim optim optim optim optim optim
Terenuri de hrană
Poteci
Scăldători
Adăpători
Sărării
Hrănitori
Depozite
Linii de vânătoare
Standuri
Observatoare
Bordeie
Colibe
Case
*Notă: Anul încheierii contractului de gestionare
La amplasarea lor se va ţine cont de anumite condiţii specifice, precum: locuri de iernat,
locuri de trecere, locuri de concentrare etc.
Situaţia se referă la efectivele actuale iar necesarul de instalaţii, amenajări şi construcţii
din teren se va actualiza anual, în funcţie de evoluţia efectivelor reale pe durata valabilităţii
contractului de gestionare.
Necesarul minim de amenajări, construcţii şi instalaţii vânătoreşti se calculează ţinând cont
de specie şi efectiv utilizând indicatorii din tabelele de mai jos, pentru zona de câmpie, deal şi
munte.
 Calculul necesarului minim de amenajări şi instalaţii de vânătoare (zona de câmpie)
Tabelul nr. 9
Numărul necesar pentru speciile Necesar la
Tipul
Cerb 100 ha
lucrării Iepure Potârniche Fazan Căprior Cerb lopătar Mistreţ
comun pădure
Terenuri de
- - - - - - - 0,3 ha
hrană
Poteci - - - - - - - 0,1-0,5 km
Scăldători* - - 1 la 20 ex. - - 1 la 10 ex. 1 la 5 ex. -
Adăpători* - 1 la 20 ex. 1 la 20 ex. 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. -
Sărării - - - 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. -
Linii de
- - - - - - 0,1-0,3 km
vânătoare
Hrănitori 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. -
(*) În fondurile cinegetice în care se găsesc cervide adăpătorile lor vor satisface şi nevoile fazanilor, cu condiţia să
fie suficiente – să acopere nevoile a 10 fazani fiecare.
Calculul necesarului minim de amenajări și instalații de vânătoare (zona de deal)
Tabelul nr. 10
Necesar pentru speciile Necesar la
Lucrarea Cerb 100 ha
Cerb lopatar Căprior Mistreț Urs
comun padure
Terenuri de hrana - - - - - 0,2 ha
Poteci - - - - - 0,1-0,5 km
Scăldători* 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 10 ex. - -
Adăpători* 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. 1 la 10 ex. - -
Sărării 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. - -
Linii de vânătoare - - - - - 0,1-0,3 km
Hrănitori 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. -
(*) In fondurile de vanatoare în care se găsesc cervide adapătorile lor vor satisface și nevoile fazanilor, cu
condiția să fie suficiente – să acopere nevoile a 10 fazani fiecare
Calculul necesarului minim de amenajări şi instalaţii de vânătoare (zona montană)
Tabelul nr. 11
Necesar pentru specii Necesar la
Lucrarea 100 ha
Cerb comun Căprior Mistreţ Urs Capră neagră
pădure
Terenuri de hrană - - - - - 0,1 ha
Poteci - - - - - 0,3 -1,0 km
Scăldători 1 la 5 ex. - 1 la 10 ex. 1 la 3 ex. - -
Sărării 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. - - 1 la 5 ex. -
Linii de vânătoare - - - - - 0,1-0,3 km
Hrănitori 1 la 5 ex. 1 la 5 ex. 1 la 10 ex. 1 la 3 ex. 1 la 5 ex. -
Nota: Pentru scăldători şi adăpători valorile sunt orientative şi vor fi amplasate şi ajustate în funcţie de condiţiile
concrete din teren.

1.5. Calculul necesarului de hrană complementară

Pe baza tabelelor din anexe ce cuprind necesarul minim orientativ de hrană
complementară la principalele specii de vânat diferenţiat pe zone, se va calcula necesarul de
hrană complementară pentru principalele specii de vânat din fondurile cinegetice.
Prevederile contractului de gestionare privitoare la hrana complementară sunt minimale.
 Tabel cu necesarul orientativ de hrană complementară
la principalele specii din fondul cinegetic (zona de munte)
Tabelul nr. 12
Între 1 mai. şi 15 oct. Între 16 oct. şi 30 apr.
kg/specie kg/specie
Nr. Din care Din care
Specia
crt. Fân
Total Suculente, Total Fân Suculente,
Concentrate masă Concentrate
rădăcinoase frunzare rădăcinoase
verde
1.
2.

Tabel cu necesarul orientativ de hrană complementară

la principalele specii din fondul cinegetic (zona de deal şi câmpie)
Tabelul nr. 13
Între 1 apr. şi 31 oct. Între 01 noi. şi 31 mart.
Nr kg/specie kg/specie
crt Specia Din care Din care
... Total Suculente, Total Suculente,
Concentrate Fân Concentrate Fân
rădăcinoase rădăcinoase
1
2
Suculentele se vor distribui în zilele cu temperaturi de peste 0 0C.
*Notă: Se va folosi tabelul corespunzător zonei unde este încadrat geografic fondul cinegetic, şi se
raportează la ultimele efective reale evaluate şi se reactualizează anual, în funcţie de efectivele evaluate.

Necesarul minim de hrană complementară şi sare la principalele specii de vânat din zona
de câmpie, deal şi munte se prezintă în continuare. Cantităţile date reprezintă valori minimale,
ele putând fi mărite în funcţie de necesităţi şi condiţii.

Tabel cu necesarul minim de hrană complementară la principalele specii

din zona montană
Tabelul nr.14
Între 1 mai. şi 15 oct. Între 16 oct. şi 30 apr.
kg/zi/ex. kg/zi/ex.
Nr. din care din care
Specia
crt. Fan,
Total Suculente, Total Fan Suculente,
Concentrate masa Concentrate
rădăcinoase frunzare rădăcinoase
verde
1 Urs 5,0 3,0 - 2,0 10,0 6,0 - 4,0
2 Cerb comun - - - - 5,5 1,0 1,5 3,0
3 Căprior - - - - 1,5 0,4 0,6 0,5
4 Mistreţ 0,3 0,3 - - 2,0 1,3 - 0,7
5 Capra n. - - - - 1,8 0,4 1,0 0,4
6 Iepure - - - - 0,25 0,05 0,1 0,1
Suculentele se vor distribui în zilele cu temperaturi de peste 00 C.
 Tabel cu necesarul minim de hrană complementară la principalele specii
din zona de deal şi câmpie
Tabelul nr. 15
Între 1 apr. şi 31 oct. Între 1 nov. şi 31 mart.
kg/zi/ex. kg/zi/ex.
Nr
Specia din care din care
crt Tot
Suculente, Total Suculente,
al Concentrate Fân Concentrate Fân
rădăcinoase rădăcinoase
1 Cerb comun - - - - 2,5 1,0 1,5 1,0
2 Cerb lopătar - - - - 2,2 0,5 1,2 0,5
3 Căprior - - - - 1,3 0,3 0,7 0,3
4 Mistreţ 0,3 0,3 - - 1,6 1,2 - 0,4
5 Fazan 0,03 0,03 - - 0,15 0,10 - 0,05
6 Iepure - - - - 0,25 0,5 0,10 0,10
Suculentele se vor distribui in zilele cu temperaturi de peste 0 0C.

Tabel cu necesarul minim de sare la principalele specii din zona montană.

Tabelul nr. 16
Nr. Sare
Specia
crt. kg/an/ex.
1 Urs 0,2
2 Cerb comun 10
3 Căprior 5
4 Mistreţ 2 -3
5 Capră neagră 8

Tabel cu necesarul minim de sare la principalele specii din zona de câmpie şi deal
Tabelul nr. 17
Nr. Sare
Specia
crt. kg/an/ex.
1 Cerb comun 10
2 Cerb lopătar 6-8
3 Căprior 5
4 Mistreţ 2-3

1.6. Terenuri de hrană pentru vânat

Se prezintă tabelar, situaţia terenurilor de hrană pe durata valabilităţii studiului, pe sezoane
şi suprafeţe cultivate, a necesarului şi a realizărilor.
Tabelul nr.18
Suprafață cultivată
An Existent Necesar Realizat
- ha - - ha - - ha -
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
20... – 20...
20... – 20...
Necesarul va fi stabilit de fiecare gestionar, anual, în funcţie de efective, mersul vremii, posibilităţi de cultivare a diverselor
specii etc.
Prevederile contractului, ca şi în celelalte cazuri, vor fi minimale şi obligatorii.
1.7. Combaterea dăunătorilor vânatului
Se va face o estimare cantitativă a dăunătorilor pe specii şi măsurile de combatere a
acestora preconizate a se realiza în conformitate cu prevederile legale.
Numărul de exemplare estimat a fi extras anual din speciile dăunătoare speciilor
principale de vânat
Tabelul nr. 19
Specia
Sezonul Câini hoinari Pisici hoinare Ciori Coţofană Gaiţă
-------
-------

Pe baza tabelului se va face o analiză privind impactul acestor dăunători asupra

efectivelor de vânat şi a efectelor extragerilor preconizate.

Capitolul 2. Concluzii

2.1. Concluzii economice

Se va face o scurtă prezentare, pentru un an mediu de aplicare a studiului sub formă
tabelară, privind cheltuielile, veniturile şi balanţa cheltuieli/venituri.

Tabelul nr. 20
Sezon de vânătoare Balanţa
Total cheltuieli Total venituri
de aplicabilitate cheltuieli/venituri
-----------
-----------

Se fac câteva comentarii referitoare la modul în care sunt acoperite cheltuielile, precum şi
unele comentarii referitoare la sursele de finanţare ale unor eventuale deficienţe în balanţa
C/V.

2.2. Concluzii sintetice privind aplicabilitatea şi rezultatele studiului

Se vor face referiri la efectele aplicării studiului în gospodărirea vânatului, a conservării
biodiversităţii şi a relațiilor cu alte sectoare de activitate.

2.3. Indicatori cantitativi, calitativi şi valorici

Eficienţa aplicării studiului, punctele 2.1. si 2.2., se va exprima alternativ şi sintetic şi prin
câţiva indicatori cantitativi, calitativi şi valorici, şi anume:
- Indicatori cantitativi pe specii
Număr piese (bucăţi)/1000 ha fond cinegetic
Număr piei şi blănuri (bucăţi)/1000 ha fond cinegetic
Carne vânat recoltată (kg) /1000 ha fond cinegetic
- Indicatori calitativi pe specii
Număr trofee recoltate (bucăţi)/1000 ha fond cinegetic
Număr trofee medaliabile (bucăţi) /1000 ha fond cinegetic
Număr trofee selecţie (bucăţi) /1000 ha fond cinegetic
Se face precizarea că trofeele medaliabile, la rândul lor pot fi grupate pe aur, argint şi bronz
raportate la aceeaşi unitate de suprafaţă.
- Indicatori valorici
Valoarea cheltuielilor realizate/1000 ha fond cinegetic
Valoarea venitului realizat/1000 ha fond cinegetic
Valoarea balanței cheltuieli/venituri/1000 ha fond cinegetic

BIBLIOGRAFIE *

Bodea M, Cotta V, Micu I, 2001, Vânătoarea în România, Editura

CERES, Bucureşti
Negruţiu A. 1986, Vânătoare şi salmonicultură -
îndrumar de lucrări practice,
Universitatea din Braşov
Negruţiu A. si colab. 2002, Amenajarea fondurilor de
vânătoare, Universitatea Transilvania
din Braşov
Legea vânătorii și a protecției fondului Monitorul Oficial al Romaniei, Parte I,
cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și Nr. 944/22.11.2006
completările ulterioare.
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei Monitorul Oficial al României, Parte I,
şi pădurilor nr. 193/2002, privind Nr. 317/2002
reactualizarea delimitării fondului cinegetic
al României în fonduri de vânătoare, cu
modificările și completările ulterioare
Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei si pădurilor nr. 393/2002, privind
aprobarea cheilor de bonitare şi a densităților optime pentru speciile cerb comun,
cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreţ, iepure, fazan, potârniche, cocoş de
munte, urs, râs, lup şi pisică sălbatică şi pentru determinarea efectivelor optime, pe
fondurile de vânătoare, pentru aceste specii de faună sălbatică de interes cinegetic.
*)
Nota: *) – Se vor indica toate lucrările de specialitate care au fost consultate şi din care au fost preluate date
care au servit la elaborarea planului de management cinegetic.
 Partea A III-a
Date statistice

Se preiau tabelele din fişa fondului de vânătoare şi se completează, în rubricile

corespunzătoare, de către personalul împuternicit al gestionarului fondului cinegetic în fiecare
an din perioada de valabilitate a planului de management.
3.1. Harta fondurilor de vânătoare (Anexa nr. 3 la Ordinul 193 / 2002, al ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al
României în fonduri de vânătoare, cu modificările și completările ulterioare)
3.2. Situaţia efectivelor, a cotelor de recoltă şi a realizărilor cotelor de recoltă
3.3. Hrană complementară, administrată pe sezoane de vânătoare
3.4. Culturi speciale pentru hrana vânatului
3.5 Vânat găsit mort şi cauze
3.6. Populări sau repopulări cu specii de vânat
3.7. Trofee extrase de pe fondul cinegetic
3.8. Numărul de exemplare braconate pe sezoane de vânătoare