FACTORI DE RISC

DOBORÂTURI DE VÂNT DIN CADRUL OCOLULUI

SILVIC VALEA IERII, UP IV BONDUREASA

Coordonator ştiintific: Masterand:

Ionuţ Ovidiu Paşca
Conf. Dr. Ing. Ioan Tăut

Cluj-Napoca
2016
 DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂŢII DE PRODUCŢIE
IV BONDUREASA

• Pădurile ce fac obiectul prezentului studiu sunt

cuprinse în unitatea de producţie U.P. IV
Bondureasa, din cadrul Ocolului Silvic Valea
Ierii.

• U.P IV Bondureasa are o suprafaţă de 2200,3

ha şi este situată în bazinul Valea Ierii, de o
parte şi de alta a Văii Bondureasa.

• Principala cale de acces în teritoriul

U.P.-ului este drumul forestier Capsu-Galbena.

Fig. 1 Amplasarea unităţii de producţie

IV Bondureasa, imagine satelit
 Vecinătăţi, Limite, Hotare

• Limitele teritoriale ale unităţii de producţie sunt clare şi stabile, materializate

cu semne convenţionale şi borne.

Puncte Vecinătăţi Limite Hotare

cardinale Felul Denumirea

Nord Muntele Mare- Naturală Culmea Vladeasa Culme

Vlădeasa

Est U.P III Naturală Culmea Valea Ierii-

Bocu - Huda Şesul Cald Culme

Sud U.P VI Valea Ierii Naturală Culmea Culme

Ghergheleu

Vest UP V Şoimul Naturală Culmea Grindeu Culme

Condiţii geologice, geomorfologice şi hidrologice

• În fondul forestier din unitatea de producţie IV Bondureasa substratul litologic

este format în cea mai mare parte din roci cristaline, dintre care cele mai frecvene
sunt : şisturile, curtitele, micaşisturile, insular se întâlnesc şi granite.

• Din punct de vedere geomorfologic teritoriul pe care se afla unitatea de

producţie face parte din Munţii Apuseni şi anume din masivul Munţii Gilaului –
Muntele Mare şi cuprinde munţii cristalini cu înălţimi de 1000-1600 m.

• U.P. IV Bondureasa este situată în bazinul Valea Ierii de o parte şi de alta a Văii
Bondureasa. Reţeaua hidrografică a teritoriului luat în studiu este formată de
pârâul Maruţiu, Răţoiu Mare, Răţoiu Mic şi Pâraul Crucii. Aceste cursuri de apă
formează barajul Bondureasa.
Condiţii climatice
• Valoarea maximă a temperaturii medii se înregistreaza în luna iulie + 14 C,
iar valoarea minimă a temperaturii medii în ianurie - 10C.
Maximă absolută, după datele staţiei meteo Baişoara – 1 180 m, a fost + 35  C
( 1952 ), iar minimă absolută - 28 C ( 1954 ). Amplitudinea medie a valorilor
termice anuale este de 18C.
Regimul pluviometric
• Cele mai secetoase luni sunt ianuarie, februarie, martie, septembrie şi
decembrie iar lunile cele mai bogate în precipitaţii sunt iunie şi iulie. Cele
mai ridicate cantităţi de precipitaţii cad primăvara şi vara. Cantitatea
maxima de precipitaţii căzute în 24 de ore pentru aceasta regiune s-a
înregistrat la data de 1.09.1941, fiind de 56,5mm.

Regimul eolian
• Vânturile cele mai frecvente, în
majoritatea anlui, sunt cele care bat din
direcţia nord-vest.

Fig. 2 Roza vânturilor

 Descrierea factorului de risc
• Prin termenul de doborâtură produsă de vânt se înţelege orice vătămare
mecanică ce afectează un arbore sau un arboret ca urmare a acţiunii vântului.
• Sistematizarea doborâturilor produse de vânt de face în două mari grupe
respectiv:
I)Doborâturi produse de vânt cu efecte catastrofale sunt acele doborâturi
masive, datorate unor condiţii meteorologice particulare, vânturi de intensitate
foarte mare, ce afectează o suprafaţă întinsă.
II)Doborâturi produse de vânt endemice sunt acele doborâturi care se produc an
de an în arboretele montane ca urmare a unor vânturi de intensitate medie şi au
cele mai mari efecte economice prin cumulare.

Fig. 3 Arbori doborâţi în U.A 105

 ARBORETE AFECTATE DE DOBORÂTURI ÎN
U.P IV BONDUREASA
• În U.P IV Bondureasa doborâturile de vânt reprezintă cel mai important
factor destabilizator.
• Cele mai recente doborâturi au fost semnalate în U.A 105 (21,3 ha; 10
MO) şi U.A 106 (15,3 ha; 10 MO) însumând o suprafaţă de 6,2 ha.

Fig. 4 Harta U.A.-urilor

În cele doua U.A-uri:
• Tratamentul aplicat în data de 09.07.2015: ACCIDENTALE II
• Tehnologia de exploatare aleasa: TRUNCHIURI ŞI CATARGE
• Procedura de inventariere: FIR CU FIR
• Natura produsului: DOBORÂTURI ÎN MASĂ II

• În data de 09.07.2015, în cadrul efectuării operaţiei de înventariere în U.A

105, pe o suprafaţă de 5 ha, delimită cu dispozitiv special de marcat pătrat
au fost inventariaţi 3455 de arbori (din care 3400 au fost răşinoase, restul
de 55 diverse tari) iar în U.A 105 pe o suprafaţă delimitată, de 1,2 ha, au
fost inventariaţi 983 arbori (răşinoase). Numărul total de arbori inventariaţi
este de 4438 ( din care 4384 răşinoase, 55 foioase).

• Volumul total de masă lemnoasă este de 1716 mc.

Actul de punere în valoare
Concluzii
Cauzele principale ale acestui fenomen sunt următoarele:
• Ponderea foarte mare a molidului în componenţa arboretelor.
• Prezenţa pe suprafeţe mari a solurilor superficiale şi puţin compacte.
• Manifestarea frecventă a vânturilor puternice.
• Înclinarea versanţilor (pantă de 30 grade)

Fig. 5 Doborâtură de vânt în U.A 105

• Combaterea fenomenului se va realiza în timp, prin realizarea unor
arborete cu structuri corespunzătoare, diversificate, folosind provenienţe
locale cu rezistenţă la doborâturi probată, aplicând corespunzător
lucrările de ingrijire şi de igienizare, utilizând cele mai potrivite tehnologii
de exploatare, etc. Este recomandat un amestec de molid cu larice.

Fig. 6 Limita U.A. 105 şi U.A. 106

• Doborâturile produse de vânt au constituit şi reprezintă în continuare o
problemă a cercetării silvice, actualitatea lor accentuându-se în noile
condiţii generate de necesitatea elaborării de sisteme silvotehnice de
gestionare durabilă a pădurilor.

• Doborâturilor produse de vânt constituie principalul factor perturbator al

ecosistemelor montane având efecte negative atât pe plan ecologic, prin
modificările structurale pe care le induce, cât şi pe plan economic prin
pierderile de valoare a volumului lemnos
Vă mulţumesc !