Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei dr.

Pavel Cerbuşca

Elaborarea şi redactarea un eseu

Eseul este o dezvăluire a unor idei, un studiu de proporţii reduse pe unele teme, fără
pretenţia de a epuiza problema.

A.Pregătirea subiectului
(îndrumări pentru profesor)

Pentru scrierea unui eseu, elevii ar trebui învăţaţi să studieze cu grijă conceptele şi problemele
referitoare la subiect. Pentru înţelegerea conceptelor, vor fi selectate exemple care vor ajuta la
înţegerea şi dezvăluirea subiectului eseului. Este importantă ortografierea corectă a termenilor şi
numelor personajelor.
La începutul scrierii eseului este de dorit să fie formulate argumentele necesare pentru susţinerea
unor idei, iar studiul să fie continuat prin reflecţii pe care elevii şi le vor nota în agenda personală.
Pentru scrierea eseului, ei trebuie să opereze cu concepte critice şi teoretice, formulând în scris
propriul discurs.
Elevii vor fi atenţionaţi să nu prezente o idee împrumutată drept una personală. Citatele se vor
scrie între ghilimele, fiind însoţite de numele autorului. Eseul trebuie să fie o compoziţie de idei, nu de
fraze goale. Este important ca toate cunoştinţele să fie expuse în funcţie de subiect, şi nu subiectul în
funcţie de cunoştinţe. În acest context, vor fi folosite experienţa, reflecţiile personale, precum şi ideile
studiate. Subiectul eseului trebuie să fie dezvăluit în mod coerent ca un tot întreg, nu ca pe o sumă de
idei, puse una lângă alta.

B.Planul eseului
(ghid pentru elevi)

Schiţaţi un plan şi stabiliţi compartimentele eseului. Selectaţi ideile pe care doriţi să le dezvoltaţi în
fiecare capitol. Reţineţi că diferite genuri de subiecte cer planuri cu structuri difverse. În general, un
plan bun are două, trei compartimente principale, urmate fiind de două, trei subpuncte. Verificaţi dacă
planul tratează întregul subiect şi dacă este gândit prin raportare la alte părţi ale subiectului. Un plan
complet conţine şi idei secundare, derivate din cele principale.

C.Redactarea eseului
1. Reguli generale:
 Scrieţi lizibil, ordonaţi riguros gândurile, respectaţi alineatele şi amplasarea materialului în
pagină;
 Respectaţi ortografia şi punctuaţia, potrivit normelor lingvistice actuale;
 Exprimarea trebuie să fie clară;
 Nu scrieţi idei interminabile, formulate fraze clare şi concise;
 După redactare, recitiţi eseul.
2. Reguli specifice:
 Nu abuzaţi de citate din literatură, evitaţi judecăţi de ordin sentimental, nu subliniaţi ostentativ
opinia personală;
 Evitaţi utilizarea excesivă a persoanei I singular (eu, mie).

D.Scrierea eseului
1. Introducerea
În introducere, conturaţi problema şi relevaţi importanţa ei. Stabiliţi punctul de plecare pentru
formularea problemei. Introducerea nu trebuie să ofere soluţii, ci să lanseze o ipoteză. Dacă începeţi
printr-un citat, aveţi grijă să nu-l prezentaţi ca fiind ultimul cuvânt în tratarea subiectului. În
introducere e bine să puneţi problema în aşa fel, încât să fie semnalate şi alte compartimente ale
eseului.

2. Realizarea sensului eseului

Respectaţi planul întocmit. Dezvoltaţi compartimentele în funcţie de importanţa lor.
Delimitarea între componente şi subdiviziuni trebuie să fie clară. Structuraţi materialul în aşa fel, încât
fiecare capitol să „pregătească terenul” pentru următorul, stabilind o punte de legătură între ele.

3. Concluzii şi reflecţii personale

Concluzia ar trebui să fie un rezumat al lucrării şi să conţină idei generalizatoare. Rolul esenţial
al concluziei este relevarea soluţiei pentru problemele formulate în introducere. Concluziile nu trebuie
să fie exprimate în termeni vagi.
Nu formulaţi concluzii ce nu derivă din tratarea anterioară a subiectului. Într-un eseu, concluzia
nu poartă un caracter închis, ci deschis. Concluzia trebuie formulată în două, trei fraze. Reflecţiile
personale trebuie să fie în concordanţă cu subiectul eseului şi cu argumentele propuse.

E.Maniera de tratare a subiectului

1. Consideraţii generale
- În tratarea subiectului trebuie să fie puse în evidenţă capacităţile de gândire ale omului.
- Nu reproduceţi un text învăţat mecanic; daţi exemple din experienţa proprie.
- Dimensiunile eseului nu asigură totdeauna şi calitatea acestuia.
- Nu folosiţi termeni şi fraze al căror sens nu-l cunoaşteţi.

2. Argumentarea ideilor
- În scrierea eseului evitaţi folosirea afirmaţiilor neîntemeiate.
- Explicaţi semnificaţia termenilor-cheie.
- Afirmaţiile trebuie să fie clare; evitaţi-le pe cele categorice şi nerelevante.
- Aduceţi argumente întru susţinerea punctelor de vedere expuse.
- Nu confundaţi noţiunile “a afirma”,“a demonstra”,“a argumenta”.
- Faceţi apel la raţionamente. Unitatea de păreri a mai multor savanţi într-o problemă nu este
suficientă pentru adoptarea acestui punct de vedere.
- Este binevenită abordarea critică a ideilor.
- Argumentele dumneavoastră nu trebuie să conţină sofisme şi nu trebuie să facă apel la
sentimentele cititorului.
 Reţineţi: Un eseu bun rezultă din corectitudinea limbajului, puterea de analiză, capacitatea de argumentare şi
măiestria de a dezvolta în mod creator ideile altora. Suntem convinşi că eseurile scrise şi redactate de dvs vor completa
materialele pentru portofoliile pregătite şi prezentate la filosofie. Vă dorim succes!