Sărăcia şi starea de sănătate a populaţiei

În ultimii ani asistăm la o intensificare a preocupărilor privind starea de sănătate, mai

precis a studiilor ce analizează starea de sănătate la nivel individual, psihosocial, familial,
organizaţional, comunitar.Probleme precum : bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia,
cancerul , accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoaşterea metodelor de
planificare familială, relaţiile disfuncţionale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a
gestiona factorii de stres, violenţa interpersonală, infectia cu HIV/sida, bolile cu
transmitere sexuală, creşterea serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale şi
unul aproape inexistent la servicii psiho-sociale şi medico-sociale au reprezentat şi
reprezintă de nenumărate ori tot atâtea motive de întreţinere a acestor preocupări şi
eforturi.Iată de ce devin necesare analiza, prevenirea şi combaterea factorilor ce
determină astfel de probleme, scopul fiind acela al menţinerii unei stări de sănnătate
optime dezvoltării normale individuale, familiale.
Rolul sănătăţii este acela de a da indivizilor, familiilor sau comunitatilor sansa de a
se dezvolta fizic, emotional, social, intelectual, ocupational si spiritual astefl incat
calitatea vietii lor sa fie mai satisfacatoare (Lambru M. – “Starea de sanatate a
populatiei”,2005).
Asa cum afirma Friedson (1970) medicalizarea din ce in ce mai accentuată a societătii
contemporane, manifestată prin extinderea medicinei si a modelului medical la zone
nemedicale ale vieţii sociale, a deschis oamenilor de ştiină din domeniul sociologiei,
drumul în dezvoltarea studiilor care să evidenţieze rolul aspectelor psihosociale ce stau la
baza investigaţiilor şi intervenţiilor din domeniul îngrijirii sănătăţii.

Definiţii şi concepte
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a adoptat o viziune multidimensională a stării de
sănătate, ce extinde starea de sănătate de dincolo de structura şi funcţionarea corpului
uman, înglobând sentimentele, emotiile, valorile, abilitatea de a gândi şi natura relaţiilor
interpersonale.În urma analizării dimensiunilor stării de sănătate, Hann şi Payene (1997,
p.11) au definit sănătatea astfel : „Sănătatea reprezintă amestecul resurselor fizice,

1
emoţionale , sociale, intelectuale, spirituale şi ocupaţionale care sprijină o persoană în
realizarea sarcinilor de dezvoltare psihosocială, necesare pentru ca ea să se bucure de o
viaţă satisfăcătoare şi productivă”.
În1996, Spiker a identificat cinci domenii majore ale stării de sănătate :starea fizică şi
capacitatea funcţională, sarea şi bunăstarea psihologică, interacţiunile sociale, factorii
economice şi statutul social, starea spirituală/religioasă..
Dimensiunea fizică a stării de sănătate cuprinde un număr de caracteristici fiziologice
şi structurale ce ajută persoana în dezvoltarea sa, aici fiind incluse nivelul de
suscepibilitate la boli, greutatea corporală, acuitatea vizuală, coordonarea, rezistenţa
fizică, capacitatea de recuperare.Echilibrul fizic poate fi atins printr-o alimentaţie
adecvată care să cuprindă calitativ şi cantitativ substanţele nutritive necesare pentru
susţinerea stilurilor specifice de viaţă, prin exercitii si miscari fizice sustinute si prin
asigurarea unei perioade de odihna, necesare refacerii organismului (somn, relaxare,
managementul stresului).
Dimensiunea emotionala a starii de sanatate include gradul in care o persoana este
capabila sa faca fata stresului, sa ramana flexibila sis a adopte compromisuri in situatii
conflictuale.Ceea ce simte o persoana in relatie cu familia si prietenii sai, cu scopurile si
ambitiile din viata sa, cu situatiile din viata de zi cu zi aparae ca fiind relationat de
aceasta dimensiune emotionala a sanatatii.
Referitor la dimensiunea sociala a starii de sanatate, plecandu-se de la faptul ca
dezvoltarea si maturizarea psihosociala apar, in mare masura datorita prezentei altor
personae, se poate aprecia ca aceasta dimension a sanatatii reprezinta un factor important
in viata fiecarei personae(H.Payne, 1997).Cat de bine se simte o persoana in compania
altor personae defineste sanatatea sociala a acesteia.
In dimensiunea spirituala a starii de sanatate pot fi incluse credintele si practicile
religioase, bunavointa de a-i ajuta pe altii.Cultivand latura spirituala a vietii sale, o
persoana poate descoperi modalitati mai eficiente de a se integra mai eficient in acest
univers.Ea poate dezvolta sanatatea sa spirituala intr-o varietate de modalitati : plimbarile
in natura, miscarile fizice sau muzica.
Dimensiunea ocupationala a starii de sanatate reflecta relatia directa existenta intre
satisfactia profesionala si multe aspecte ale sanatatii unei personae.Cand o persoana se

2
simte bine la locul de munca, ea tinde sa se simta bine in pielea ei sis a aiba un stil de
viata mai sanatos.De obicei, oamenii au sentimente pozitive in legatura cu situatia lor
profesionala daca locul de munca le ofera satisafctii extrinseci( cum ar fi un salariu mare
si alte beneficii) cat si satisafctii intrinseci (cum ar fi interactiuni sociale pozitive si
oportunitatea de a fi creativ in munca lor).
Progresele realizate în domeniul medical au făcut ca starea de sănătate în lume să se
îmbunătăţească considerabil.Cu toate acestea, starea de sănătate a categoriilor de
populaţie afectate de sărăcie rămâne precară, iar a celor afectate de sărăcie extremă, cu
atât mai mult.În paralel cu creşterea inegalităţilor sociale determinare de libertatea
comertului şi a investitiilor se observă o creştere a inechităţilor sociale în sănătate
(Chelcea S., Iluţ P. „Enciclopedie de psihosociologie”).
In Romania, ca de altfel in toate tarile ex-comuniste din estul Europei, tranzitia
economica si sociala a determinat numeroase schimbari la nivelul populatiei.Cresterea
saraciei in ultimul deceniu este o trasatura comuna acestui grup de tari, care se datoreaza
in principal scaderii productiei si cresterii inegalitatilor.Din perspectiva regionala,
Romania cunoaste niveluri moderate de saracie, mai mici decat in tarile Comunitatii
Statelor Independente, dar mai ridicate decat in tarile Europei Cnetrale.
Raportul din anul 2004 al Bancii Mondale si al Comisiei Nationale pentru Antisaracie
si Promovare a Incluziunii Sociale privind Romania, informeaza ca , desi rata saraciei a
scazut in 2003, ea se mentine la 25,1%, iar a saraciei extreme la 8,6% din populatie.
Conform definitii date de Banca Mondiala este considerata saraca, persoana care nu
are acces la un pachet minimal de bunuri necesare supravietuirii.Pragul saraciei a fost
stabilit la valoarea de doi dolari, iar cel al saraciei extreme la valoare de un
dolar/zi/locuitor.
Raportul OMS privind sanatatea lumii in 2003 prezinta noi conceptii despre
saracie.OMS considera ca saracia este un fenomen multidimensional, care depinde nu
numai de situatia materiala ci si de nevelul de educatie, de starea de sanatate , de
vulnerabilitatea si de expunerea la factorii de risc ecologici si profesionali, precum si
posibilitatea limitata a persoanei in cauza de a-si exprima si de a-si face auzite si intelese
nevoile.

3
 La inceputul anil 90 se trece de la conceptul de „ bunastrae materiala” la cel de
„bunastare umana”, evaluat cu ajutorul Indicelui de dezvoltare umana, elaborat in cadrul
ProgramuluiNatiunilor Unite pentru Dezvoltare.In virtutea acestui nou concept, saracia
nu rezulta numai dintr-un venit insuficient ci si din alterarea unei serii de potentiale
insatisfaceri ale nevoilor umane.Notiunea de saracie se refera la privarea persoanei de
mijloacele de realizare si de accedere la aceste potentiale.

Relaţia existenă între starea de sărăcie şi starea de sănătate

Intre starea de sanatate si nivelul de saracie exista o relatie directa.Saracia determina
malnutritie, limiteaza accesul la ingrijiri, creste vulnerabilitatea la factorii de risc
individuali sau de mediu.Starea de sanatate precara reduce capacitatea de munca,
productivitatea individului si veniturile.Toate acestea afecteaya calitatea vietii
individului, determinand sau perpetuand in cele din urma, saracia.
Modelul de morbiditate din populatia generala se regaseste si in cadrul grupurilor
populationale afecate de saracie, dar o prevalenta crescuta au bolile infectioase si bolile
cu transmitere sexuala.Mortalitatea infantila si mortalitatea materna, determinata de lipsa
de educatie, accesul dificil la produsele contraceptive, rata crescuta a avorturilor,
inregistreaza valori crescute in randul categoriilor de populatie defavorizata.
Ultimele cercetari privind mirbiditatea populatiei sarace constata faptul ca, alaturi de
bolile cu transmitere sexuala, apar cu o frecventa ridicata, fenomene determinate de
comportamente viciate sau la risc.Studiile au demonstrat ca fenomenele de violenta
indreptatea asupra celorlalti, sau a propriei persoane, alcoolismul, tabaismul raspund
degradarii sociale.Aparitia lor este determinata de statutul socio-economic al individului,
sau al grupului din care face parte si de conditiile de munca (stres, insecuritate, somaj ).
Faptul ca o stare buna de sanatate poate preveni saracia, sau cel putin reprezinta o
modalitate de o evita, este un aspect care a fost initial mai putin luat in
considerare.Studiile au demonstrat ca starea buna de sanatate, prin contributia sa la
dezvoltarea capitalului uman si social si in consecinta a productivitatii, poate determina
crestrea venitului personal si dezvoltarea economica nationala.Ameliorarea starii de
sanatate a populatiei ar putea sa se evidentieze la un moment dat prin cresterea

4
veniturilor.Ameliorarea si protejarea starii de sanatet a categoriilor de persoane sarace
devine astfel, un element important in lupta impotriva saraciei.

Implicarea sistemelor de sanatate in combaterea saraciei

Relatia directa existenta intre saracie si starea de sanatate presupune necesitatea
implicarii sistemelor sanitare in activitatile de diminuare a fenomenului saraciei.In cadrul
sistemelor de sanatate se incearca astazi, gasirea unor solutii si raspunsuri referitoare la
impactul pe care il are saracia asupra starii de sanatate.
OMS a incercat sa identifice exemple de interventii ale sistemelor de sanatate care pot
remedia diferite aspecte specifice saraciei.In urma studiilor effectuate au putut fi
identificate cateva concluzii privind implicarea serviciilor de sanatate in combaterea
saraciei.
- Sistemele de sanatate pot contribui prin actiuni eficace la ameliorarea starii de
sanatate a categoriilor defavorizate, fara a fi necesara reformarea practicilor existente
sau dezvoltarea unor modele stintifice complexe ,
- Un sistem de sanatate poate fi uneori un obstacol si devine astfel, o cauza a saraciei
pentru persoanle defavorizate, care nu-si pot permite plata serviciilor directe sau
indirecte ,
- Chiar daca se asigura gratuitatea serviciilor de sanatate, uneori ele raman in
continuare innacesibile, la nivel cultural sau geografic ,
- Pe langa deblocarea unor resurse financiare pentru combaterea saraciei, este necesara
si formarea unui personal specializat in intampinarea nevoilor populatiei sarace.

Saracia in Romania
In Romania, saracia este prevalenta in zonele de dezvoltare : NE, SV,SE, in mediul
rural, in zonele cu somaj crescut, in grupurile de rromi, in gospodariile de pensionari, in
familiile numeroase si cele care au peste trei copii, in familiile unde capul failiei este
neinstruit si in familiile monoparentale.Aici se gasesc persoanele cele ,mai susceptibile
in a contacta o boala si a caror adresabilitate si acces la ingrijiri sunt limitate.
În România calculul ratei sărăciei si a numărului de săraci se face utilizând două
metodologii, și anume:

5
Institutul NaŃional de Statistică calculează indicatorii privind sărăcia relativă, ca
parte a setului comun european de indicatori de incluziune socială (conform
recomandărilor EUROSTAT)
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale calculează indicatori privind sărăcia
absolută, potrivit unei metodologii naŃionale stabilite în anul 2002 de expertii
Guvernului României, Institutului National de Statistică si Băncii Mondiale, ca parte a
setului national de incluziune socială.

Persoane dupa regiunea de dezvoltare Valori 2008

Nord - Est 27,2
Sud-Est 22,7
Sud-Muntenia 17,5
Sud-Vest Oltenia 23,3
Vest 13,3
Nord -Vest 15,6
Centru 14,5
Bucuresti -Ilfov 4,7

Tabelul nr.1: rata saraciei in 2008 dupa zonele de dezvoltare din Romania( conform datelor Institului
National se Statistica).

Populația săracă continuă să fie concentrată în mediul rural înregistrând o valoare de

9,8% cu 7,5 puncte procentuale mai mare decât în mediul urban.Trebuie remarcat însă o
scădere semnificativă a ratei sărăciei absolute din mediul rural față de anul 2007 când se
înregistra 15,8%.
Analizând rata sărăciei absolute în funcție de statutul ocupațional se poate constata
că lucrătorii pe cont propriu, atât cei din sectorul agricol cât și cei din sectorul
nonagricol, înregistrează cele mai ridicate valori și anume 15,8%, respectiv
13,7%.Pensionarii înregistrau un număr de 3,0%, salariații 1,0%, iar șomerii 13,1%.Un
alt element ce trebuie menționat se referă la faptul că cea mai ridicată valoare a ratei
sărăciei absolute se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 – 24 ani,
și anume 8,4%.
Proiectiile asupra sărăciei pentru anul 2009 prezentate în Raportul Băncii Mondiale se
bazează pe un număr de presupuneri simplificate si ar trebui să fie interpretate mai

6
degrabă ca si rezultate indicative, decât ca si estimări precise.Pentru anul 2008, conform
calculelor realizate de MMFPS, rata sărăciei absolute a fost de 5,7%, ceea ce înseamnă
circa 1,22 milioane de săraci. Banca Mondială a prognozat pentru 2009 o crestere a ratei
sărăciei absolute la 7,4%, ceea ce înseamnă un număr de aproximativ 1,58 milioane
persoane.
Saracia este o sursa de marginalizare sociala, deoarece priveaza individul de
drepturile sale funsamentale si de libertatea de a-si satisface nevoile primare (de la cele
legate de igiena si alimentatie la cele referitoare la medimente esentiale) si sociale, care
includ capacitatea individului de a particpa la viata comunitatii, de a se alatura discutiilor
publice, de a particpa la luarea de decizii politice.Ulterior, aceasta lipsa de libertate
impiedica dezvoltarea potentialului personal, si dauneaza astfel societatii.
In concluzie, apartenenta la o retea sociala este conditia minima pentru a beneficia de
actiuni de suport, in timp ce suportul perceput reflecta in mare parte tranzactiile
interpersonale.Asadar, starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la
sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la
sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori
genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali.
Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea
sistemului sanitar.

Bibliografie:

7
1.Constantinescu Cornel - “ Probleme sociale ale educaţiei.”,Editura Universităţii Piteşti,
2003;

2.Constantinescu Maria - „ Tehnici de Asistenţă Socială a familiei „ in Buletin Ştiinţific,seria

Socio-Umane,Nr.17, 2007 :

3.Chelcea, S, Ilu, P.(coord.) - „Enciclopedie de psihosociologie „ ,Ed.Economica,

Bucurest, 2003,
4. Ghebrea G. – “ Perspective sociologice asupra saraciei “, Ed.Trei, Bucuresti, 2000,
5.Lambru M. – “Starea de sanatate a populatiei” in “Sanatate publica si management
sanitar”, Ed.Universitara Carol Davila, Bucuresti, 2005,
6.Lupu I. - “Sociologie medicala.Teorii si aplicatii”, Ed.Polriom, Iasi, 1999,
7.Mardare I. – “Suportul social si starea de santate” in Revista de Asistenta Sociala,
nr.3-4, 2005,

Internet:
-www.mmuncii.ro/ro/domenii/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala ,
-www.institutul national de statistica/situatia-saraciei-in-romania