PDF Jocuri Didactice Prescolari

JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI

COPIILOR PREŞCOLARI
Dezvolt
Dezvoltare
areaa vor
vorbir
biriiii copi
copiilor
ilor con
constit
stituie
uie una dintre
dintre problem
problemele
ele de bază ale activi
activităţi
tăţiii din
grădiniţă, învătământul
precum şi însuşirea preşcolar
corectă avândfonetice
a structurii ca obiective principaleaîmbogăţirea
şi gramaticale limbii române.vocabularului acestora,
Experienţa
Experi enţa acumulat
acumulatăă în munca cu copiii, mi-a dat posibilitatea
posibilitatea să văd în jocul didactic
didactic unul
dintre
din tre cele mai efici
eficient
entee mijloac
mijloacee de dezvoltar
dezvoltaree a vocabula
vocabularulu
ruluii copiilo
copiilor,
r, deoare
deoarece
ce el asigură
asigură o
participare activă, atractivă şi deconectantă din partea lor .
Muncaa cu vocabu
Munc vocabularu
larull are o impor
importan
tanţă
ţă covârşi
covârşitoar
toare,
e, cuvinte
cuvintele
le alcătuin
alcătuindd materi
materialul
alul de
construcţie al limbii. Înflorirea vorbirii, cultivarea şi îmbogăţirea ei, constituie o preocupare majoră a
fiecarei educatoare.
Pornind de la faptul că Programa activităţilor instructiv– educative din grădiniţă prevede pentru
fiecare grupă o multitudine de jocuri didactice atât de cunoaşterea mediului cât şi de limbaj, care
faciliteaza
faciliteaza îmbogăţirea
îmbogăţirea şi activi
activizarea
zarea vocabula
vocabularului
rului copiilor, mi-am
mi-am propus să realizez următoarele
următoarele
obiective cu copiii grupei mari:
1 - dezvoltarea posibilităţilor copiilor de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale şi de a-şi
însuşi corect semnificaţia lor;
2 - folosirea de către copii a cuvintelor cu semnificaţia corespunzăoare în situaţii
adecvate;
3 - clarificarea şi precizarea unor noţiuni prin exersarea în forme noi a jocurilor didactice
cunoscute.
Toate aceste obiective mi-am propus să le realizez printr-o desfăşurare în variante noi, cu
elementee ludice cât mai ppronunţ
element ronunţate
ate şi prin
prin suplim
suplimentar
entarea
ea zestrei
zestrei jocurilo
jocurilorr didac
didactice
tice cun
cunoscute
oscute cu cu
altele concepute de mine. Mi-am propus, de asemenea, să folosesc procedee didactice care să vizeze
cu precădere influenţarea
influenţarea înţelegerii
înţelegerii sensului cuvinte
cuvintelor
lor nou însuşite şi activizarea vorbirii
vorbirii copiilor,
prin exersarea şi folosirea acestora în situaţii de joc anume create de mine, în diferite momente ale
zilei.
Pe baza analizei
analizei rezultatelor obţinut
obţinutee în urma evaluărilor iniţiale,
iniţiale, am reuşit să desprind
desprind unele
concluzii şi anume
copiilorr sunt
copiilo că, în ,aceasta
încă neclare,
neclare reduse,fază,
repre sfârşitul
reprezentăr ile grupei
zentările lor suntmijlocii
încă şi începutul
slabe, grupei
ciale, mari,
superficiale,
superfi noţiunile
iar uşurinţa în
exprimare lasă de dorit.
Alegerea celor mai bune metode şi procedee pentru explicarea cuvintelor noi, repetarea lor
planifi
planificat
catăă în con
contex
texte
te diferite
diferite şi folo
folosir
sirea
ea lor în practic
practicăă printr
printr-un
-un sistem
sistem de exerciţi
exerciţiii bine
bine
organizat, poate duce la însuşirea temeinică şi folosirea lor în vorbirea curentă.
După ce am desfăşurat cu copiii activităţile din programă care se referă la meserii - observări,
lecturi după imagini, jocuri didactice - am conceput o variantă nouă de joc didactic, Ca să vezi şi să
nu crezi, prin care am urmărit clarifi
clarificarea
carea noţiunilor
noţiunilor copiilor referi
referitoare
toare la meserii şi rezultate
rezultatele
le
muncii meseriaşilor. Această variantă am exersat-o
exersat-o în cadrul etapelor trei şi patru ale zilei. Jocul a
constat în prezentarea unor texte greşite, cu conţinut hazliu, copiii având sarcina de a preciza unde
este greşeala.
- 1-
Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit.

Mare pâine face un croitor cu patru ace .
1

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine .

Bucătarul cel vestit un cui mare a prăjit .
Avionul de conduci , un bun doctor o să ajungi .
Un pescar
pescar cu plasa deasă înalţă şi el o casă .
Desfăşurarea jocului sub această formă hazlie a contribuit din plin la crearea unei atmosfere
plăcute, relaxate, în care copiii erau dornici să descopere greşelile şi să dea răspunsurile corecte,
iar eu am putut urmări în ce măsură
şi-au însuşit noţiunile despre meserii şi meseriaşi .
Pe tot parcursul activităţii cu copiii, am urmărit să denumesc clar şi corect cuvintele implicate,
să dau explicaţii
explicaţii acolo unde simţe
simţeam
am că este nevoie, deoarece
deoarece este
este necesar să nu lăsăm copilul
singur în faţa observaţi
observaţieiei fără a interv
interveni,
eni, spre a intr
introduce
oduce în memoria
memoria lui noţiunile
noţiunile exacte,
exacte, ce se
vor fixa şi păstra în acest fel, contribuind astfel la formarea şi dezvoltarea vocabularului.
În rândul jocurilor prin care am urmărit îmbogăţirea vocabularului copiilor cu unele noţiuni
referitoare la aspecte caracteristice anotimpurilor, am folosit cu mare succes jocul Case minunate.
La acest joc, copiii
copiii aveau
aveau în faţa lor câtevcâtevaa case din carton cu ferestre
ferestre mobile
mobile.. În spatele
spatele
ferestrelor erau fixate imagini
imagini reprezentând dife
diferite
rite aspecte din anotimpuri. Pe măsură ce copiii
deschi
des chidea
deauu fer
ferest
estrele
rele,, ei spuneau
spuneau ce văd de la fereastr
fereastraa casei
casei lor. Eleme
Elementu
ntull de joc folo
folosit
sit,,
deschiderea ferestrelor, a constituit un procedeu deosebit de atractiv, copiii participând cu mare
interes la joc, iar imaginile privite de la geam le-au rămas întipărite în memorie mult timp.
jocul Tot pentru

ic La activizarea
didactic
didact vocabularului
piaţă, în cadrul tematicii copiilor
tematicii Toamna,,cuprin
Toamna noţiuni
care specifice
am urmăritanotimpurilor,
fixarea am organizat
fixarea denumiri
denumiriii părţilor
componente ale legumelor. Copilul care interpreta rolul vânzătorului trebuia să precizeze care este
partea necomestibilă a fiecărei legume vândute.
Exemple : Roşia se consumă fără codiţă .
Ardeiul se consumă fără seminţe şi cotor .
Vinetele se consumă fără coajă .
Morcovul se mănâncă fără frunze .
Un alt joc pe care îl organizez adeseori cu copiii este jocul Şi jucăriilor le place să fie alintate,
tot pentru diversificarea mod modului
ului de exprimare al copiilor. Fiecare copil primeşte câte o jucărie pe
care o denumeşte
denumeşte şi apoi o alintă (urs – ursule
ursuleţ,
ţ, păpuşă – păpuşi
păpuşică
că etc). În continuare
continuare,, copiii pot
pot fi
încurajaţi să alcătuiască propoziţii scurte, corecte din punct de vedere grammatical, cu sens şi
originale, folosind diminutivele formate de ei .
cadru Jocul
de jocEu bazat
sunt…peeste un joc
încrederecare
încredere dezvoltăre,autocunoaşterea
şi colaborare,
colabora fixând, în acelaşişi timp,
fixând, intercunoaşterea
noţiunile
noţiunile carecopiilor într-un
se referă la
trăsături de caracter
caracter.. Pe masă sunt aşezate je jetoane
toane cu imagini
imagini ce reflectă în acţiuni astf astfel
el de
trăsături,, de exemplu : un copil care udă florile cu stropit
trăsături stropitoarea
oarea (hăr
(hărnicie),
nicie), doi copii
copii care dau mâna
(prietenie),
(prietenie), un copi
copill care ajută o batrânică
batrânică să treacă strada
strada (polite
(politeţe)ţe) etc. După ce copiii s-aus-au
familiarizat cu imaginile şi cu sensul lor, se alege din grup nu copil care va fi caracterizat în acel joc,
iar restul se aşază în cerc, în jurul celui ales şi iau, pe rând, câte un jeton care consideră că
reprezintă o calitate a acestuia, rostind cu voce tare : Andrei este harnic .
harnic .
-2-
Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu , Andrei

Andrei,, sunt harnic , iar
dacă nu crede că îl caracterizează, va pune jetonul deoparte. La sfârşit el va spune toate trăsăturile
pozitive de caracter care i-au fost atribuite şi cu care a fost de acord: Eu sunt harnic , vesel,
politicos , atent etc.
atent etc.
Un alt joc folosit pentru dezvoltarea vocabularului copiilor şi fixarea unor noţiuni despre cele
învăţate, precum şi pentru formarea imaginii de sine prin exprimarea alegorica a acesteia, a fost
2

jocul Ce aş fi , dacă aş fi …? Astfel, fiecare copil a trebuit să spună şi să motiveze de ce i-ar place
să fie un anumit animal, pasăre, legumă, fruct, pom etc. în funcţie de tema la care eram în acea
săptămână. Exemple :
Dacă ai fi un animal, ce animal crezi că ai fi ?
Aş fi un leu pentru că este puternic .
Dacă ai fi culoare, ce culoare crezi că ai fi ?
Aş fi culoarea portocaliu pentru că este veselă .
În cadrul aceleaşi tematici Omul, am folosit jocul didactic Ascultaţi ce se spune la radio, cu
scopul de a recunoaşte numele şi prenumele colegilor de grupă, unele însuşiri fizice şi calităţi
sufleteşti
suflete şti ale acestora
acestora,, de a-şi identi
identifica
fica adresa
adresa şi, nu în ultimul rând,
rând, de a se exprima corect
corect în
propoziţii, făcând dovada că stăpânesc toate informaţiile pe care le folosesc.
Sarcina didactică a jocului a fost aceea de a-şi recunoaşte şi denumi corect colegii după
descrierea fizionomiei şi a unor calităţi individuale ale acestora. Regulile jocului cereau copiilor să
asculte ce spune crainicul la radio şi apoi să ghicească despre ce coleg este vorba. La început, rolul
crainicului este interpretat de către educatoare, mai apoi acesta putând fi preluat şi de către copii.
Motivaţia jocului era rătăcirea unui copil de părinţi şi prezentarea anunţului la radio.
Am acordat atenţie selecţionarii caracteristicilor care să fie reprezentative pentru fiecare
copil, cu accent pe manifestări pozitive sau fapte deosebite din viaţa lor, chiar amănunte cu privire
la îmbrăcăminte, mai ales când copiii nu reuşeau să-l recunoască pe cel descris.
metodProblema
metodelor eficientizării
elor tradiţ
tradiţionale procesului
ionale şi, pe de altăinstructiv-educativ
parte, introd presupune,
introducerea
ucerea pe dee,o parte,
unor metode,
metod proce perfecţionarea
procedee
dee şi tehnici
tehnici
educative
educati ve noi care să răspundă mai bine nevoi nevoilor
lor actuale de formar
formaree a indivizilor. Toate aceste
aceste
mutaţii apărute în metodologia
metodologia acţiunii instructiv-educ
instructiv-educative
ative determină
determină schimbări
schimbări de prim ordin în
ceea ce priveşte rolul
rolul şi funcţiile educatorului.
În principal, are loc o modificare a poziţiei educatorului în raport cu obiectul şi subiectul
educaţiei, în sensul structurării unei noi funcţii, aceea de îndrumător, de animator, de descoperitor
şi de stimulator al efortului propriu al copiilor.
Învăţareaa activă dezvoltă
Învăţare dezvoltă gândir
gândireaea critică, crea
creativă
tivă şi responsabilitat
responsabilitatea.
ea. Cadrul nece
necesar
sar
învăţării active
active trebuie să fie stimulativ,
stimulativ, bazat pe încredere şi respect între educeducator
ator şi educat.
Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea şi stimulată implicarea activă a tuturor
copiilor.
În proce
procesul
sul predă
predării
rii interactive,
interactive, rolul educatorului
educatorului se schimbă.
schimbă. Acesta formulează
formulează probleme,
probleme,
ascultă
acesto
ace ra,părerile
stora, copiilor,
dată nusugerează
dar niciodată
nicio impune rezolvări,
impune un punct lucrează
punct de vede re.împreună
vedere. Cu alte cucuvinte,
copiii,
cuvi corectează
nte, este organizgreşelile
organizato
atorul
rul şi
conducătorul acţiunii, devine consilier, dar şi coechipier.
-3-
Tinând seama de aceste considerente, am încercat să folosesc pe tot parcursul anului astfel
de metode în jocurile didactice pe care le-am organizat cu copiii şi am observat imediat rezultatele.
Astfel, o metodă intens şi cu succes utilizată a fost aceea a ping-pongului verbal care
verbal care s-a dovedit
a fi foarte îndrăgită de către copii. Această metodă se aplica astfel: copiii sunt aşezaţi în semicerc, în
faţa lor aflându-se o măsuţă cu două scăunele; se aleg doi jucători, restul grupului formând mulţimea
arbitrilor; din coşuleţul cu bileţele de pe masă, se alege unul care va arăta tema meciului . Temele pot
varia în funcţie de tema săptămânii: animale, păsări, fructe,
fructe, legume, flori etc.
Cei doi copii, aşezaţi faţă în faţă la măsuţă, numesc, pe rând, obiecte care fac parte din clasa
enunţată prin temă. Copiii - arbitri
arbitri sunt
sunt atenţi dacă afirmaţiile jucătorilor
afirmaţiile jucătorilor sunt
sunt corecte. Meciul este
câştigat de copilul care a formulat mai multe răspunsuri, în funcţie de tema dată.
3

O altă metodă activă folosită de mine în cadrul jocurilor didactice desfăşurate cu copiii, a fost
metoda Răspunde -Aruncă - Interoghează . Aceasta este o metoda de fixare şi sistematizare a
cunoştin
cuno ştinţelo
ţelorr cop
copiilo
iilor,
r, dar şi de verifi
verificar
caree a acesto
acestora,
ra, având la bază stimular
stimularea
ea şi dezvol
dezvoltar
tarea
ea
capacităţii acestora de a comunica
comunica prin întrebări şi răspunsuri ceea ce au îînvăţat.
nvăţat.
Participanţii activi se selectează ad-hoc, printr-un joc de aruncare- prindere a unei mingi uşoare.
Copilul care aruncă
aruncă minge
mingeaa trebui
trebuiee să adresez
adresezee o întreba
întrebare
re legată
legată de tema propusă
propusă celui căruia
căruia i-o
aruncă. Acesta
Acesta răspunde la întrebare
întrebare după ce prinde minmingea,
gea, apoi o aruncă altui coleg, adresându-
adresându-ii
acestuia o noua întrebare. Copilul care prinde mingea, dar nu ştie răspunsul, iese din joc.
Argumentul supraâncărcării copiilor prin folosirea în mod sistematic a unor astfel de jocuri, este
discutabil pentru că cei mai mulţi dintre ei depăşesc pe cont propriu această limită, o influenţă mare
având emisiunile transmise prin mass-media. De asemenea, sunt mulţi copii care vin din familie cu un
bagaj mare de cunoştinţe, care pot fi foarte bine sistematizate şi consolidate în grădiniţă prin astfel
de procedee.
Am considerat, aşadar, că este mai benefic să îmi propun obiective specifice subsumate celor
generale, axându-mă pe concretizarea comportamentelor pe care doream să le dezvolt în fiecare
activitate.
activitate. În acest sens, ariile de stimula
stimulare
re mi-au oferi
oferitt un prilej foarte bun pentru a-mi
a-mi realiza
scopul propus, prin organizarea unor jocuri - exerciţiu deosebit de agreate de către copii.
Exemple la sectorul Biblioteca :
a ) - pentru cultivarea fluenţei ideaţionale - să observe nedirijat elemente componente
ale unei
imagini precizând
Exemplu acţiunile ilustrate
: Eu văd copaci - joc Spune
, frunze ce vezi
ingălbenite !
, păsări călăoare, copii care culeg mere
etc.
b ) - pentru cultivarea fluidităţii expresionale - să completeze sau să lungească
propoziţia prin adăugarea unor cuvinte - joc Găseşe cuvintele potrivite ! sau Din scurt , să facem lung
!
Exemplu : Baiatul construieşe …
Baiatul construieşte castele ….
Baiatul construieşte castele din nisip .
-4-
c ) - pentru cultivarea fluiditaţii, flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare - să

enumeree cât mai multe cuvinte din noţi
enumer noţiunea
unea gen de care aparţi
aparţine
ne exemplul
exemplul - joc Găseşte-i
Găseşte-i pe fraţii
mei!
Exemple : : Câine
Câine - pisică , cal , oaie , porc etc
porc etc..
Papuşă - minge , ursuleţ, camion etc.
camion etc.
d ) - pentru cultivarea gândirii analogice
analogice – să atribuie cât mai multe însuşiri unor obiecte
sau fiinţe – joc Să înconjurăm …
Exemple : Iepuraşul - iute , fricos , alb , pufos etc .
Mărul – rotund , roşu , dulce , zemos etc .
etc .
e ) - pentru dezvoltarea imaginaţiei, a originalităţii
originalităţii - să găsească soluţii pentru o situaţie
problemă - joc De ce am nevoie ca să…(aduc de la piaţă trei pepeni) ?
Exemplu : Un cărucior,o maşină, mai multe sacoşe etc.
f ) - pentru cultivarea capacităţii de asociere –să enumere acţiuni - joc Ce poţi face cu
mâinile ?
? (Ce fac păsările ? ) etc.
Exemple : Culeg flori ,sterg
,sterg praful ,scriu ,mă spăl etc.
Păsările zboară , cântă , mănâncă etc.
4

Cea mai mare

mare bucurie a părinţi
părinţilor
lor este aceea ddee a-şi vedea copiii sănătoşi,
sănătoşi, bine dezvoltaţi
dezvoltaţi,, cu
vorbireaa “ frumos curgătoa
vorbire curgătoare
re şi limpede ca crist
cristalul
alul “, cum ar fi zis marele nostru
nostru povestitor
povestitor Ion
Creangă.
Creang ă. Bucuria firea
firească
scă a părinţilor este împărtăşită
împărtăşită şi de părinţii spiritua
spiritualili - educatorii
educatorii.. Toţi,
părinţi şi educatori, îşi fac un ţel nobil din a dezvolta o personalitate armonioasă copiilor pe care îi au
în grijă.
Cum vorbesc copiii noştri ? -este o problemă permanentă pentru cei mari. Unii vorbesc fără
dificultăţi, cursiv, expresiv şi frumos, dar alţii se poticnesc, vorbirea lor este neclară, nesigură şi
uneori
uneo ri pelti
peltică.
că. Cu timpul,
timpul, ca urmare a reacţireacţiei
ei celorl
celorlalţi
alţi,, la aceşti copii
copii se dezvoltă
dezvoltă un penibi
penibill
sentiment de jenă, un apăsător complex de inferioritate.
Făcând din învăţarea prin jocurile didactice un stil obişnuit de lucru cu copiii, am putut constata
nu numai
numai progre
progresese din pa
parte
rteaa celor m mai
ai puţi
puţinn vorbă
vorbăreţ
reţii şi cu un ritm mai len lentt de lucru
lucru,, ci şi o
participare voluntară tot mai deschisă a tuturor copiilor din grupă, un interes sporit pentru activităţi.
Imper
Imp erat
ativ
iv al înv
învăt
ătăm
ământ
ântulu
uluii mo
modedern
rn trtrat
atar
area
ea didifefere
renţ
nţia
iată
tă rerepr
prez
ezin
intă
tă o ne nece
cesi
sita
tate
te a
învaţământului
învaţămâ ntului preşcolar,
preşcolar, un principiu de organizar
organizare,e, constând în egalizare
egalizareaa şanselor de instruire a
preşcolarilor în vederea integrării în clasa I.
Educato
Educ atoare
areaa are dato
datoria
ria de a fructif
fructifica
ica în per
perma
manenţ
nenţăă noile modalităţi
modalităţi de realizare
realizare a
activităţilor cu copiii, găsind forme şi mijloace cât mai originale pe care să le adapteze nevoilor
acestora, sporindu-le în acest fel capacitatea de a aplica cele învăţate în situaţii noi .
Co
Consi
nside
derr că rerezul
zulta
tate
tele
le obţin
obţinututee la sfsfâr
ârşit
şitul
ul gr
grup
upeiei ma
mari
ri,, mă în
îndr
drep
eptătăţe
ţesc
sc să crcred
ed că
desfăşurarea
desfăşur
oferit opoarea acesto
acestor
oportunita teardejocuri
rtunitatea le-a cele
a folosi creatînvăţate
copiilor
copiilorînosituaţii
experienţă colec
colectivă
de viaţă tivă
variat plăcută,
variate, nu i-a obosit,
e, optimizându-le
optimizâ ndu-le, ci le-a
, în acelaşi
timp, capacitatea de relaţionare atât cu adulţii cât şi cu alţi copii, de integrare eficientă în mediul
natural, social şi cultural.
Concluzia generală desprinsă după o perioada
perioada de un an ddee muncă după modelul prezentat, este
aceea că jocurile didactice îşi îndeplinesc cu succes sarcina de a îmbogăţi, clarifica şi preciza noţiunile
nou introduse în vocabularul copiilor, contribuind în în acelaşi timp din plin, la activizarea lui.
-5-
JOCUL UMBRELOR
Întregul efectiv se împarte în două echipe. Jucătorii se dispun în perechi, alcatuite din câte un
copil din echipele A şi B. La semnal, copiii din prima pereche încep săsară într-un picior.
Cel care reuşeşte să calce umbra adversarului său câştigă un punct pentru propria echipă. Pierde
jucătorul care coboară pe sol celălalt picior. În timpul jocului este interzisă schim-barea piciorului.
Urmează a doua pereche, a treia pereche ş.a.m.d.
Câştigă echipa care obţine un număr mai mare de puncte.
MINGEA ÎN CERC

Temă: Aruncarea cu schimbare de direcţie la comanda dată.
Copiii formează un cerc, cu un interval între ei cât întinderea laterală a mâinii drepte. În centrul
cercului stă conducătorul jocului. Acesta aruncă unui copil mingea, însoţind-o de indicaţia: „Mingea la
dreapta !”. Co-pilul care a primit mingea o trimite la dreapta. Mingea trece mai departe, până când
conducătorul de joc dă semnalul de schimbare a direcţiei. Co-pilul care greşeşte este scos din joc până
ce alt jucător greşeşte.
5

Jocuri de exterior pentru

şcolari şi preşcolari
Atenţie la fluier
LParticipanţi
oc — în aer —
liber.
Două sau mai multe echipe. Materiale — Fluier.
Scop — Dezvoltarea atenţiei, vitezei şi promptitudinii.
Compone nţii echipel
Componenţii echipelor
or stau în colo
coloană
ană cîte unul.
unul . Conducătoru
Conduc ătorull jocului
jocului stabile
stabileşte
şte că,
la un semnal cu fluierul, copiii
să execute
execute două genoflexiun
genoflexiuni, i, la două semnale,
semnale, toţi trebuie
trebuie să menţină
menţină poziţia de
dr
drep
epţi
ţi,, iar
iar la trei
trei se
sem
mna
nale
le,, ssăă exe
execu
cutte 4 sări
sări turi
turi pe loc.
Cei care greşesc
greşesc sînt eliminaţi
eliminaţi din joc, joc care trebuie
trebuie să se de
desf
sfăş
ăşoa
oare
re
rapid, iar ordinea semnalelor să surprindă pe copil
Bate din palme

Loc — în aer liber.
Participanţi — 20 —30 de copii.
Materiale — O minge uşoară.
Scop — învăţarea prinderii şi pasării mingii.
Par
arti
ticcipan
ipanţi
ţiii fo
form
rmeeaz
azăă un cerc
cerc,, în cent
centru
rull căru
căruia se află
află con
con du
ducă
căto
toru
rull jo
jocu
cului
lui..
Acesta pasează mingea la întâmplare, iar cel care o primeşte
primeşte este obligat să bată din
palme, înainte
înainte de a prinde
prinde mingea. Dacă
Dacă nu bate din palme
palme sau scapă mingea este eliminat.
Câştigă cel care rămîne ...ultimul în joc.
Culesul mingilor
Participanţi — Două, trei echipe a cîte 8—20 copii.
Materiale — 3— 4 mingi de oină sau tenis şi un coşuleţ pentru fiecare echipă.
Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie şi a
îndemînării.
Copiii stau în coloană cîte unul, în spatele unei linii,

linii , primii din fiecare echipă avînd
un coş
coşul
uleţ
eţ cucu 3—4
3—4 min
mingii.
gii. In faţ
faţa fie căre
căreii echi
echipe pe,, pe o di
dist
stan
anţă
ţă de 5—8
5—8 m, se
găsesc nişte
ni şte spaţii dinaint
dinainte
e marca
marcatete cu
cu cretă,
cretă, cu hârt
hârtieie sau cu sfoară
sfoară.. La semnalu
semnalull
6

conducătorului de joc, primii din fiecare echipă aleargă pînă la primul spaţiu unde lasă o
minge, apoi aleargă la al doilea spaţiu unde lasă o minge,
minge, ajunge
ajunge la al treilea
treilea ş.a,m.d.,
apoi mai străbate
străbate încă 2—3 m pînă la un reper, se întorc şi strâng pe rând fiecare
minge, predînd ştafeta
ştafeta următorului,
următorului, Cîştigă jocul echipa care termi
termină
nă prim
primaa de parcurs
parcurs
traseul. Distanţa dintre spaţiile de plantare a mingilor este de circa 2 m. Jocul poate fi
repetat de două, trei ori.
Cursa cu cercul

Participanţi — 10 —30 de copii.
Materiale — 2-4 cercuri
Scop — Dezvoltarea îndemînării şi vitezei .
Organizaţi în două sau mai multe echipe, la semnal, primii din fiecare echipă vor
porni să parcurgă traseul stabilit, condu-cînd câte un cerc.
Cercul este lovit succesiv cu palma sau cu un beţişor pe o distanţă de 10—15
metri. Predarea cercului şi a beţişorului următorului din echipă se face pe linia de plecare.
Va câştiga echipa care termină prima.
Pe traseul de deplasare a copiilor,
copiil or, la repetarea jocului
joculu i se pot amp
amplas
lasaa ev
event
entual
ual un
număr de oobsta
bstacole
cole care vor ttrebu
rebuii ocolite
ocolite făr
fărăă a fi atin se sau
s au doborâte
dobo râte..
Jocuri de interior pentru

şcolari şi preşcolari
Căpitan de navă
Loc - în sală.
Participanţi - 6 — 15 copii.
Materiale - Sfoară, scaune şi vaporaşe confecţionate de copii.
Scop - Dezvoltă îndemînarea.
Participanţii la acest joc stau fiecare pe câte un scaun, scaune care sânt aşezate
unul lîngă altul ; ei primesc
primesc cîte o panglică (sforicică)
(sforicic ă) lun
lungă
gă de 4—6
4— 6 m.
La un capăt al panglicii fiecare leagă cîte un vaporaş confecţionat în prealabil, fie din
lemn, fie di
dinn hârt
hârtie.
ie. Ce
Celălalt
lălalt ca
capăt
păt va fi ţin ut în mină.
min ă.
La un semn al conducător
conducătorului
ului jocului, toţi copiii încep să înfăşoare
înfăşoare panglica
panglica în jurul
degetului arătător de la mâna stângă, trăgând în felul acesta vaporaşele spre ei, fără ca
ele să se răs
răstoar
toarne.
ne. Dacă unul dintdintre
re vaporaşe
vaporaşe se răstoar
răstoarnă,
nă, cel căruia
căruia îi aparţ ine,
trebuie să-1 re pună în poziţia iniţial ă şi apoi va re relu
luaa jo
jocu
cul.l.
7

Cine reuşeşte să treacă primul vaporaşul său peste linia de sosire, trasată înaintea
scaunelor,
scaunel or, este desigur cel mai bun... „căpi
„căpitan
tan de navă”
navă” !
Cărăuşii de porumb
Loc - în sală.
Participanţi -Individual sau pe echipe de cîte 4 — 6 copii.
Materiale - Boabe de porumb sau ghindă şi cîte două
echipa sau participant.
beţişoare pentru fiecare echipa
Scop - Dezvoltarea îndemînării.
Pe o masă se gă găseşte o grămadă de bo boabe dede po

porumb. Echi pele sau
jucătorii
jucătorii se află în faţa uneiunei linii, la o distanţă
distanţă de 4— 6 m, iar
iar în drep
dreptu
tull
ec
echip
hipei
ei es
este
te câ
câte
te o cut
cutiuţ
iuţă.
ă. La
La sem
semnal
nalul
ul con
con ducăto
ducătorului
rului de joc,
joc, primi
primiii din fiecare
fiecare
echi
echipă
pă,, avîn
avînd
d câ
câte
te două
două beţişoare în mină, aleargă spre masă, apucă cu
be
beţi
ţişo
şoararel
ele
e un sing
singu
ur bob de poru
porum mb şi re
revi
vin
n la echip
chipaa lo
lorr un
unde
de in
intrtro
o duc
bobul în cutiuţă,
cuti uţă, dând beţişoar
beţi şoarele
ele următorulu
următor uluii din echi
echipă
pă,, el tre
trecân
când la
coada şirului ş.a.m.d. Câştigă echipa care a terminat prima transportul boabelor.
Dacă se pierde bobul
bobul pe traseu, cel care 1-a pierdut, trebuie să se ducă să
ia altul şi nu
num
mai după
după ce a pus bobu
bobull în cutie,
cutie, poat
poate
e preda
preda beţiş
beţişoa
oare
rele,
le,
următorului
Ce s-a schimbat?
L oc - în sală.
Participa
Participanţi
nţi -10-30
-10-30 copi
copii i
Materiale -
Scop - Dezvoltarea spiritului de observaţie. Trei, patru copii se aşează

unul lingă altul. Conducătorul jocului invită alţi doi participanţi să se uite la cei 3—4 copii, să
ob
obse
serv
rvee şi să mememo
more
reze
ze popozi
ziţi
ţiaa şi ţinut
ţinutaa lor ve
vest
stim
imen
enta
tară
ră.. Du
După
pă 60 se secucund
ndee de
,,examinare"
,,exami nare" vizuală, cei doi părăsesc camera,
camera, iar cei 3—4 copii, stabiliţi
stabiliţi iniţi
iniţial,
al, fac un
număr de schimbări în ceea ce priveşte poziţia, locul şi îmbrăcămintea lor. (De exemplu :
unull dintr
unu dintree ei îşi poate
poate pun
punee sau scoa
scoate
te o in
insig
signă
nă ; altul
altul îşi poate
poate suflec
suflecaa mâneci
mânecile le sau
descheia haina ; alţii îşi pot schimba hainele sau locurile între ei ş.a.m.d.).
Apoi cei doi copii, care au ieşit din încăpere, sunt chemaţi în cameră şi trebuie să
remarce şi să numească schimbările survenite în legătură cu copiii observaţi.
Va fi câştigător cine are spirit de observaţie mai dezvoltat şi va remarca mai
repede şi mai multe schimbări.
Figuri geometrice
8

Lo
Locc — In sală.
Participanţi — 20—
20—3030 copii.
Materiale — O tablă, cretă, creion şi hîrtie pentru fiecare copil.
Scop — Dezvoltarea memoriei.
Conducăto
Conducătorul
rul de joc deseneaz
deseneazăă pe tablă 5 figuri geome
geometric
trice,
e, una lângă alta. Copiii
trebuiecopiilor
indica săiilor
cop fie săatenţi, pentru
deseneze şi eicăpedupă 30—
hârtie 605secunde
cele educatoarea
figuri care au fost pevatablă.
şterge tabla şi va
Câştigă cei care au efectuat desenul corect în timpul cel mai scurt.
9

Căţelul
Căţelul şi pisica
Loc
Loc — In sală.
Participanţi — 10—
10—2020 copii
Materiale — Două mingi mari şi două mingi
mici
Scop — Dezvoltarea vitezei de execuţie .
Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele

picioarel e sub ei (turceşte), pe circumferinţa unui
cerc.
cerc. Doi
Doi co
copii
pii ca
care
re stau
stau pe lin
linia
ia cercu
cercului
lui faţă în faţă,
faţă, au unul
unul o minge
minge mare —
„căţelul”” şi celălalt
„căţelul celălal t o minge mică — „pisica”.
La semnalu
semnalull condu
conducăt
cătoru
orului
lui de joc,
joc, mingiile
mingiile încep
încep să fie deplasate în cerc prin
faţa copiilor,
copiil or, în acelaşi sens şi cât mai repede.
repede. Scopul
Scopul jocului
jocului este ca mingea
mingea mare
mare
(căţelul) să ajungă mingea mică (pisica). Jucătorul în dreptul căruia cele două mingi se
întîlne
întîlnesc
sc este
este eliminat,
eliminat, din joc. JoJocu
cull poat
poate
e fi îngreu
îngreuna
nat,
t, în sensu
sensull că se mai pot
pot
introduce încă o „pisică” şi un „căţel”.
Aer , apă, sol
Loc — în aer liber sau în sală.

Participanţi — 20—20
20—20 copii.
Materiale — O minge de cauciuc sau de handbal.
Scop — Dezvoltă promptitudinea, gîndirea rapidă.
Participanţii la joc sunt aşezaţi în cerc. Conducătorul jocului se află în centrul
cercului avînd în mâini o minge. El începe jocul arunând mingea unuia dintre copiii aflaţi în
cerc,, spun
cerc spunând
ând,, în acelaşi timp, cu voce tare : „aer”,
„aer” , sau „apă”, sau „sol”.
„s ol”. Cel care prime
primeşte
şte
mingea trebuie — dând mingea din nou conducătorului — să numească o fiinţă care
trăieşte
trăie şte în mediul numit de condconducăt
ucător.
or. Dac
Dacăă el nu răspund
răspundee repede,
repede, răspun
răspunde
de greşit
greşit sau
repetă o denumire dată anterior de un alt copil, este eliminat din joc. joc.
Jocul continuă pînă când în cerc mai rămîn 1—2 jucăt jucători,
ori, care
care vor fi conside
consideraţ
raţii
câştigători.
— în aer liber sau în sală.

— 8—40
8— 40 copii.
— 2—44 ace şi aţă de cusut.
2—
Aţa-n ac — Dezvoltarea
Dezvoltarea îndemînării.
Din copi
copiiiii car
caree iau parte
parte la joc,
joc, se formeaz
formeazăă două
două sau mai multe echipe. Prim
Primulul
jjucăt
ucător,
or, din fiecare
fiecare echiechipă,
pă, prim
primeşt
eştee cîte
cîte un ac de cusut şi o aţă. La un semnal
semnal,, ei
introdu
intr oducc aţa în ac, predpredînd
înd apoi acul cu aţă urmă
următoru
torului
lui copil din echi
echipă.
pă. Acesta va
scoate aţa din ac şieste
Invingătoare o introducecadin
renou
echipa care ş.a.m.d. prima de trecut aţa prin ac.
a terminat

JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂ

ACTIVITĂŢILOR
ŢILOR DE
EDUCAŢIE ECOLOGICĂ
JOC DIDACTIC:
SĂCULEŢUL CU SURPIZE!
SCOP:
• Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte de uz personal;
• Demonstrarea şi denumirea acţiunii pe care o întreprindem cu ajutorul
acestora;
•
SARCINA DIDACTICĂ: Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.

REGULI DE JOC:
Elevul chemat alege un obiect din săculeţ, îl pipăie şi fără să se uite îl numeşte, apoi îl arată
copiilor şi spune după ce l-a recunoscut de ce trebuie folosit. Ceilalţi vor executa acţiunea care poate fi
îndeplinită cu obiectul respectiv( acolo unde este cazul).
ELEMENTEDE JOC: deschiderea şi închiderea sacului, ghicirea, imitarea acţiunilor, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: un săculeţ în care se găsesc diferite obiecte de uz personal: pahar,
periuţă de dinţi, pieptene,
pieptene, oglindă, prosop, săpun, savonieră
savonieră,, batistă, şerveţ
ş erveţel,
el, perie de haine, perie de
ghete.
DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Învăţătoarea va aduce în clasă un săculeţ cu surprize. Elevii chemaţi vor veni în faţa clasei, şi
fără să osevauite
săculeţ, introduc
arăta mâna necesitatea
şi va explica în săculeţ şişi spun: ,,Eu am
importanţa găsit acesteia
folosirii o periuţă(cum
de dinţi’’.
trebuieOutilizat,
va scoatecânddinşi
de ce este bine să-l folosim într-un anumit fel) după care va trebui să imite folosirea ei. Dacă răspunsul
este bun va fi aplaudat, iar dacă nu este corect, va fi chemat alt elev pentru a da răspunsul bun.
JOC DIDACTIC:
SĂ PROTEJĂM NATURA (Micii ecologişti)
SCOP:
• Verificarea cunoştinţelor elevilor în legătură cu normele de comportare
specifice asigurării şi protejării naturii.
• Formarea deprinderii de a culege date necesare în scopul informării pe o
temă dată.
• Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime.
• Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec
cunoscut.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. să ident
identifi
ifice
ce imag
imagini
inile
le în car
caree om
omul
ul acţi
acţione
oneaz
azăă în fa
favo
voar
area
ea med
mediuiului
lui;;
2. să identifice acţiunile omului prin care se deteriorează natura (care produc distrugeri);
3. să aşeze în albumul potrivit imaginea decupată anterior, motivând alegerea;
4. să găsească
găsească antonimele unor cuvinte date;
5. să interpreteze corect melodia şi textul unui cântec.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Identificarea şi gruparea imaginilor în funcţie de urmările acestora asupra
mediului (protejarea sau distrugerea lui).
• Alegerea unor cuvinte cu sens opus şi utilizarea lor corectă în propoziţii.
• Interpretarea adecvată a unui cântec cunoscut.
REGULI DE JOC:
Răspunsurile bune sunt aplaudate, cele greşite sunt corectate de colegi.
Câştigă echipa care aşează prima jetoanele corect.
ELEMENTE DE JOC:
Mişcarea, mânuirea materialelor, aplauzelor, surpriza.
Grupa va fi împărţită în două subgrupe, fiecare să le aşeze pe care trebuie
să le aşeze pe panou după următoarele criterii:
- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a

mediului(sădirea pomilor, adunarea şi aruncarea gunoaielor în locuri special amenajate, etc.)
- pe panoul gri se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de deteriorare a
mediului:(tăiere pomilor, foc în pădure, aruncarea gunoaielor pe jos).
După ce fiecare echipă aşează imaginile se verifică cu întreaga grupă
dacă au fost corect aşezate. Câştigă echipa care nu a făcut nici o greşeală .
VARIANTĂ:
Elevii au două albume:
1. Să ocrcrot
otim
im na
natu
turra.
2. Nu dis
distr
trug
ugeţ
eţii natu
natura
ra..
Anterior
reviste sau planificării
din cărţi imagini cuşi acţiuni
desfăşurării jocului,
ale omului elevii
asupra au drept
mediului. sarcină
Fiecare copildevaa lipi
decupa acasăsadin
imaginea în
albumul la care crede că se potriveşte, motivând alegerea.
În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj: li se vor
spune elevilor cuvinte, iar ei vor găsi opusul lui (antonimul) şi va formula propoziţii cu cele două
antonime.
Cuvintele alese trebuie să corespundă temei jocului şi să pună elevii în
situaţia de a conştientiza cele două modalităţi de acţiune asupra mediului: una
benefică şi alta dăunătoare.
Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – rău etc.
În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este
evidenţiată dragostea şi grija faţă de natură: ,,Frumoasă-i strada noastră ’’.
JOC DIDACTIC
UNDE TRĂIEŞTE FIECARE VIEŢUITOARE
SCOPUL:
• Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor despre natură;
• Consolidarea deprinderilor de orientare.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea locului sau mediului în care trăiesc diferite vieţuitoare şi
formularea acestor relaţii în propoziţii dezvoltate.
MATERIAL DIDACTIC:
• coală mare de desen la care se vor face 4-5 pliuri prin îndoirea în sus a
hârtiei
• cartonaşe cu imagini reprezentând diferite vieţuitoare(animale, păsări etc.)
Jocul se desfăşoară individual. Se amestecă imaginile şi se aşează pe catedră. Un elev vine la
catedră, ia un cartonaş, îl priveşte şi denumeşte vieţuitoarea reprezentată de imagine, apoi se aşează în
dreptul imaginii de pe planşă care arată mediul de viaţă al animalului respectiv. Se întoarce către clasă
şi formulează propoziţia. Se face aprecierea şi se acordă câte două puncte(câte unul din cele două)
pentru ambele răspunsuri corecte(unul pentru asociere şi unul pentru formularea propoziţiilor).
Elevii care nu reuşesc să facă o asociere între vieţuitoare
vieţuitoare şi locul ei de trai au dreptul să mai
tragă un cartonaş şi dacă răspund bine, li se mai acordă doar un punct.
După rezolvarea sarcinii de către elev se comunică aprecierea de către învăţător.
JOC DIDACTIC:
POŢI SĂ RASPUNZI CORECT?

SCOP:
• Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă( apă, aer,
pământ).
• Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător.
• Verificarea capacităţii elevilor de a formula propoziţii.
• Verificarea unor deprinderi de muncă şi practic – gospodăreşti.
1. să grup
grupeze
eze anim
animale
alele
le în ffunc
uncţie
ţie de mediul
mediul lor de viaţă
viaţă (apă,
(apă, aer,
aer, pămân
pământ);
t);
2. să înlătu
înlăture
re ddin
in ttablo
ablouri
uri acele
acele eleme
elemente
nte care pot polua
polua acest
acestee medii
medii (natura
(natura););
3. să forformu
muleleze
ze pr
prop
opoz
oziţi
iţiii pe baz
bazaa imag
imaginiinilor
lor pr
prez
ezen
enta
tate
te;;
4. să aplic
aplicee la colţ
colţul
ul naturi
naturiii depri
deprinde
nderil
rilee pprac
ractic
tic –gospod
–gospodăre
ăreşti
şti format
formate.
e.
5.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă:apă, aer, pământ.
• Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă
respectiv.
• Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
•
MATERIAL
Trei tablouriDIDACTIC:
reprezentând cele 3 medii de viaţă: apă, aer, pământ;siluete de animale, imagini
reprezentând acţiuni realizate de elevi, câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare copil.
În prima parte elevii intuiesc cele trei tablouri
tablouri afişate. Vin apoi pe un rând şi aleg de pe masă
câte un jeton cu un animal, îl denumesc şi îl aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.
Învăţătoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar elevii trebuie s-o corecteze.
După gruparea animalelor, elevii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care
pot dăuna naturii (poluează mediul). Ex: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum.
În partea a doua învăţătoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă
de către om. Elevii precizează dacă imaginea dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea
naturii se
suport ridică
pot bila
mimaalbă, dacă acţiuni,
diferite acţiuneafiedăunează
de cătrenaturii ridică bila
învăţătoare, neagră.
fie de cătreÎnelevi.
loculÎnimaginilor folosite ca
final se desfăşoară
activităţi gospodăreşti la colţul naturii, iar apoi elevii vor sădi în curtea şcolii flori, adună hârtii.
CERCUL NATURII
SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor, a legăturilor care se fac între plante şi animale.

SARCINA DIDACTICĂ: denumirea elementelor din mediul înconjurător, a locului pe care îl
ocupă;
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aranjarea copiilor care au jetoane corespunzătoare, întrecere,
aplauze, reguli.
REGULI: elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe care le
reprezintă.
MATERIAL DIDACTIC: ecusoane reprezentând plante, animale.
Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar
fi: lup, grâu,vierme, pasăre, şoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb, bufniţă, insectă, oameni. Aceste
etichete se prind de piept. Elevii se vor uni în perechi în funcţie de legăturile dintre plante şi animale pe
care le reprezintă. Elevul care are ecusonul ,,iarba’’ se va uni cu elevul care are ecusonul ,,cerb’’, care se
va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul ,,oameni’’, etc. În final toţi elevii se vor prinde de
mâini formând cercul naturii.
USCAT, AER, APĂ
SCOP:
• Consolidarea şi verificarea cunoştinţelor despre animale şi mediul lor de
viaţă.
ELEMENTE DE JOC: ghicirea animalului, întrecere, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC:o minge mică
PARTICIPANŢI: poate fi jucat de orice număr de jucători într-o încăpere.
Jucătorii se aşează în cerc, în poziţia şezând, iar conducătorul jocului în mijlocul cercului; de
unde aruncă mingea unui jucător rostind totodată şi unul din cuvintele: uscat, aer, apă.
Jucătorul care a primit mingea este obligat să denumească o fiinţă care trăieşte în mediul
respectiv. De exemplu: dacă se strigă apă se va răspunde delfinul.
Jucătorii care nu răspund repede sau numesc fiinţe care nu trăiesc în mediul respectiv primesc
câte un punct penalizare.
CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ

SCOPUL: Sistematizarea cunoştinţelor despre:
• Elementele necesare vieţii plantelor, animalelor şi omului (apă, aer, soare);
•
Importanţa plantelor (mai ales a pădurilor) pentru viaţa animalelor şi a omului;
• Cauzele producerii dezechilibrelor în natură (încălzirea planetei, secetă,
furtuni, dispariţia unor animale etc.).
• Să enumere elementele necesare vieţii pe Pământ;
• Să înţeleagă ce se întâmplă când lipseşte unul dintre elemente;
• Să explice de ce pădurea este ,,plămânul verde’’ al planetei;
• Să enumere cauzele care determină dezechilibrele în natură;
• Să găsească soluţii pentru salvarea planetei şi implicit a animalelor şi
plantelor;
• Să enumere câteva reguli de comportare în excursie;
•
ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.

SARCINA DIDACTICĂ:
• Sortarea imaginilor corespunzătoare cerinţelor conducătorului de joc;
• Copiii lucrează pe două echipe.
REGULI DE JOC:
• Elevii se consultă (pe grupe) îşi aleg un reprezentant care formulează răspunsul.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea.
MATERIAL DIDACTIC: imagini (desene, CD, casete video, diapozitive) cu:
• Plante(animale)cărora le lipsesc unul două elemente necesare vieţii (câte unul
pentru fiecare echipă);
• Păduri incendiate, defrişări;
•
• Ape poluate
Aspecte din şi peşticumorţi
oraşe saucare
fabrici altepoluează
animale(păsări, mamnifere
aerul, maşini etc.); gaze de
care elimină
eşapament;
• Aspecte din natură în timpul secetei;
• Poluarea naturii cu gunoaie (gunoaie în poieniţă şi în pădure după plecarea
excursioniştilor);
Strângerea materialelor refolosibile (hârtie, plastic).
Strângerea materialelor refolosibile (hârtie, plastic).
În funcţie de imaginaţia fiecărui învăţător se pot folosi diferite materiale care să contribuie
la realizarea scopului propus. Jocul se desfăşoară pe două echipe, sub forma de întrecere. Învăţătorul
îşi fixează întrebăril
întrebărilee corespunzător
corespunzător obiectivelor
obiectivelor operaţionale urmărite şi materialul
materialul folosit, aceleaşi
pentru ambele echipe. După rezolvarea fiecărei sarcini, echipa primeşte (pe un panou) stimulente
diverse, imaginate de învăţătoare. La sfârşit este câştigătoare echipa care a însumat mai multe
stimulente. Echipele vor avea nume (din domeniul ecologiei:,,Delfinii’’ şi ,,Balenele’’ etc.)şi vor premii care
constă în cărţi cu conţinut ecologic(,,Doxi’’, ,,Planeta Albastră’’, insigne etc.
AŞA DA! AŞA NU!
SARCINA DIDACTICĂ: gruparea propoziţiilor după criteriul AŞA DA! AŞA NU! Prin ridicarea
mâinii pentru AŞA DA! Şi verbalizarea pentru AŞA NU!
DESFĂŞURAREA JOCULUI
Pe jetoane vor fi scrise propoziţiile:
Îngrijesc animalele şi plantele.
Chinuiesc animalele.
Mă joc frumos cu animalele.

Respect animalele şi plantele.
Distrug plantele.
Ocrotesc plantele şi animalele.
Rup florile îndrăgite din parc.
Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.
POLUAREA RÂULUI
DESFASURAREA JOCULUI:
5- 6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Apoi, 5 sau 6 elevi vor reprezenta
peştii, imitând mişcările peştilor prin apă. În apă vor apărea 5 – 6 elevi care au în piept etichete pe care
sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi:,,gunoaie’’, ,,chimicale’’, ,,detergenţi’’, ,,sticle’’, ,,ambalaje’’,
etc. ÎN momentul când poluanţii intră în apă, peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească,
ghemuindu-se la pământ. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie, iar ,,peştii’’ îşi revin şi încep să
înoate iar prin apă.
CAMPANIE ECOLOGICĂ
Echipelor li se acordă un anumit timp(15 minute) pentru a stabili de comun acord care este
campania ecologică pe care o consideră prioritară (reciclarea deşeurilor, curăţenia unei zone, protecţia
animalelor, protecţia unui copac etc.) şi modul în care tinerii se pot implica (participare directă în
campanie, colectare de fonduri, realizarea unor afişe sau a unui reportaj la radio/tv. , etc.)
Toate echipele urmează să mimeze acţiunea respectivă.
respectivă. Echipa care ghiceşte subiectul mimat
capătă un punct.
COLECŢIONARII NATURALIŞTI
PARTICIPANŢI:se joacă în jurul mesei, pe grupe formate din 5-7 jucători.
MATERIALE FOLOSITE: se confecţionează 32 de cartonaşe de 7/10 cm.
Pe una din feţele acestor cartonaşe se lipesc poze reprezentând plante şi animale din diferite
specii.
din O specie
specia aleasă va figura pe câte 4 cartoane, pe fiecare carton fiind însă o altă plantă sau animal
respectivă.
Jucătorii se numerotează, şi apoi cartoanele se amestecă şi se împart câte 4 la fiecare, cele
care rămân se pun la pachet la mijlocul mesei.
Ţinând cartoanele în mână, în formă de evantai, jucătorii vor observa subiectele de pe cartoane,
hotărând să colecţioneze o specie sau alta şi păstrând acest lucru secret. Cartoanele care fac obiectul
colecţiei vor fi puse jos, pe masă în faţa jucătorului, acesta rămânând în mână cu subiectele care nu-l
interesează.
Jocul începe cu jucătorul numărul 1 care ridică un carton din pachet (cartonul de deasupra),
dacă acesta completează colecţia sa îl va opri depunând un alt carton în dreapta sa.
Dacă dimpotrivă acest carton nu îl interesează, îl poate pune pe el în dreapta jos.
Jocul continuă cu jucătorul numărul 2, adică cel din dreapta numărului 1, care trebuie să ridice
o1. carte. De data aceasta el poate ridica fie o carte din pachet, fie cartea dată jos de jucătorul numărul
ŞTAFETA GUNOIULUI
Elevii sunt împărţiţi în două şiruri. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşează câte un
coş de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte,
pe care să o arunce în coşul de gunoi. La comanda start, elevii aleargă spre coşurile de gunoi, aruncă
deşeurile în coş, apoi se întorc în fugă, dând ştafeta următorului elev. Câştigă echipa care termină mai
repede, aruncând toate gunoaiele în coş.
DE-A DIVERSITATEA
Se poate face un exerciţiu de imaginaţie: fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre
diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. De exemplu:
DIVERSITATE
Dansul florilor, Inocenţa ciocârliei,
În lumina amiezii, Tunetul ploii,
Vâltoarea apelor, Aceasta este lumea noastră,
Energia vântului, Tot ce ne înconjoară,
Răsăritul soarelui, Este Terra, casa noastră!
Susurul pâraielor,
,,ÎNFIAZĂ’’ UN COPAC
SCOPUL:
• Educarea atitudinii ecologice faţă de mediul înconjurător;
• Întărirea comportamentelor pozitive de îngrijire a copacilor;
SARCINA DIDACTICĂ: participarea la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului;
REGULI DE JOC: elevii vor ,,înfia’’ un copac şi vor trebui să îl îngrijească;
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, mişcarea.
MATERIALE NECESARE: un copac, creion de desen, hârtie, carneţel, aparat foto.
Când ieşiţi la plimbare, invitaţi copiii să ,,înfieze’’ un copac (din parc sau de pe stradă). Prin
acest gest se dezvoltă legătura dintre copii şi mediul înconjurător. Explicaţi-i că de fapt nimeni nu
poate avea un copac al lui într-un domeniu public, dar că omul se poate ,,împrieteni’’ cu un copac şi poate
să-l îngrijească.
Ce răspunderi ar putea avea cineva care ,,deţine’’ un pom? În primul rând trebuie să cunoască
foarte bine copacul. De aceea cu ajutorul creionului şi al hârtiei desenaţi copacul iarna; sau toamna,
adunaţi frunzele căzute pe jos şi presaţi-le, studiaţi florile şi fructele, primăvara şi vara.
Când ieşiţi la plimbare, fiecare copil trebuie să aducă apă într-o sticlă, cu care va uda copacul.
Copiii
mirosulmai
pemari
carepot să facă un florile,
îl răspândesc calendarforma
al copacului,
fructelorîn etc.
care pot nota înălţimea, perioada când înfloreşte,
În final, o dată sau de două ori pe an faceţi fotografii copilului împreună cu copacul ,,înfiat’’.
Cu timpul, copacul va deveni un reper important pentru cunoştinţele de botanică ale copilului.
JOC DE ROL
,,ÎN EXCURSIE LA PADURE’’
SCOP:
• Evaluarea cunoştinţelor despre ocrotirea mediului înconjurător;
• Evaluarea unor deprinderi practic-gospodăreşti;
• Activarea interesului şi a plăcerii pentru învăţarea prin joc, dezvoltarea spiritului de echipă şi de
competiţie;
•
Formarea
SARCINA şi dezvoltarea
DIDACTICĂ: unor comportamente civilizate;
REGULII DE JOC: În dr
REGUL drumul
umul prin pădure elevii vor de
descoper
scoperiiii ,,capcane
,,capcane - surprize’’
surprize’’ şi vor
trebui să facă ce li se cere. –Dacă sarcinile au fost îndeplinite, se vor deplasa mai departe în adâncul
pădurii, până la un alt indiciu. –Echipa ai căror membri greşesc răspunsurile, este penalizată sau va primi
un supliment de ,,muncă’’,iar cea ai căror membri greşesc ştiu să răspundă corect va înainta mai repede
pe traseu, ajungând prima la ,,Cabana Pădurarului’’.
ELEMENTE DE JOC: competiţia, situaţiile surpriză, ghicirea, mişcarea, aplauze, stimulente.
MATERIAL DIDACTIC: cărţi, buline, o trăistuţă, hârtie, ambalaje ouă Kinder, cuib de păsări
natural, coş de nuiele în care se află alimentele, o carte de imagini despre ocrotirea naturii, pături,
casetofon, pubelă pentru resturi alimentare, tacâmuri şi veselă unică folosinţă, recompense.
Prima echipă va purta în piept buline de culoare roşie, iar a doua echipă buline de culoare verde.
Se dă startul şi, căutând, copiii pornesc spre pădure, pe cărarea şerpuită dintre copaci. Ei sunt invitaţi
să observe vegetaţia unor copaci, adăposturile unor animale, un muşuroi de furnici, să culeagă floricele,
să asculte susurul unui pârâiaş ce străbate pădurea, să salveze de la înec o gâză mică ce a căzut în apă,
s-o aşeze uşor pe iarba verde şi moale. Copiii sar apoi peste un pârâiaş, observă cum ,,doctorul pădurii’’
îşi face datoria şi, deodată, observă cum pe crenguţa unui stejar stă atârnată o trăistuţă. În ea se
descope
descoperă
răspundără): nişte plicur
plicurii în care
care se găsesc bileţ
bileţele
ele cu anu
anumite
mite sarcini
sarcini (întreb
(întrebări
ări la care
care trebuie
trebuie să
Echipa 1 : - Cum este solul?
- Cum este iarba?
- Cum este aerul?
Echipa 2 : - Cum sunt copacii?
- Cum sunt păsările?
- Cum este apa din pârâu?
După ce echipele răspund la întrebări (vom lua trăistuţa cu noi ), se consemnează răspunsurile,
vom vorbi de animale şi păsările din pădure, cu ce se hrănesc, ce foloase aduc, câteva curiozităţi, apoi
vom continua traseul până la marginea pădurii pe malul Dunării. Aici într-un cuib de păsărele care a
căzut, probabil dintr-un copac înalt descoperim printr-o mulţime de păsări o mulţime de ouă Kinder
(ambalaje). Deschizând fiecare ou, pe rând, aflăm întrebările:
Echipa 1 : - De ce mor plantele?
- Ce s-ar întâmpla dacă n-ar fi pădurea?
- De ce nu este voie să se defrişeze pădurea?
- De ce trebuie să păstrăm acest loc curat?
Echipa 2 : - Cum este apa Dunării faţă de a pârâului?
- Care sunt cauzele? Ce credeţi că se întâmplă cu peştii?
- Cum este malul Dunării?
- Care sunt cauzele? Ce se întâmplă cu plantele şi vieţuitoarele?
Înaintează echipa care ,,s-a descurcat’’ cel mai bine. Pentru că timpul trece, se propune alerge
uşor unii după alţii pentru a ajunge în poieniţa unde îi aşteaptă nişte surprize plăcute. Nu departe se
vede ,,casa pădurarului’’, o căsuţă din lemn cu flori la ferestre. Odată ajunşi la acest popas, copiii
descoperă
descope ră în mijlocul poieniţei însorit
însoritee un coş mare de nuiele. Folosind
Folosindu-se
u-se metoda
metoda descoperirii
descoperirii prin
surpriză, din coş se vor scoate bunătăţi cu care copiii se vor ospăta. În continuare au loc discuţii pe
marginea temei ,,Să ocrotim natura!’’. În acest sens, ei îşi vor aduna masa de la picnic şi îşi vor depune
resturile alimentare (pungi, flacoane de plastic, şerveţele şi vesela de unică folosinţă ) într-o pubelă
aflată în apropiere, pe care scrie ,,Păstraţi curăţenia!’’.
Li se prezintă aici o carte cu imagini pregătită anterior, care reprezintă diferite modele de
comportamente
compor tamente.. Răsfoind filă cu filă, vor răspund
răspundee prin ,,aşa da’’ şi prin ,,aşa nu’’ la întrebarea: ,, - Cum
credeţi că este corect? Şi cum nu ?’’
Echipa 1 : - imaginea reprezintă o fetiţă care udă florile cu stropitoarea;
- oameni care taie şi defrişează copacii;
- un grup de oameni care montează o cantină pentru păsărele într-un copac;
- un grup de copii care aruncă pe apă flacoane de plastic.
Echipa 2 : - un medic veterinar care pansează lăbuţa unui căţel;
-
-
un
un grup de oameni
cetăţean care plantează
care aruncă hârtia jos;pomi şi răsădesc flori;
- o fetiţă care omoară gâzele şi calcă în picioare florile.
Se vor consemna răspunsurile după care se totalizează punctele. Echipa câştigătoare va primii
cărţi drept premiu.
CEVA………….
În timpul unei plimbări, conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe
care sunt notate următoarele întrebări:
Poţi să-mi arăţi:
- -
- Ceva înalt şi drept?
încovoiat? - Ceva rotund?
ascuţit?
- Ceva strălucitor? - Ceva verde cu galben?
- Ceva făcut de mâna omului? - Ceva important pentru echilibrul

- Ceva ce nu-şi găseşte locul în naturii?
natură?
Grupul se opreşte pentru 5 minute într-o anumită
vocezonă
tare.şi notează răspunsurile, care se citesc apoi cu
JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII
1. COCOŞUL ŞI GÂSCA
Sarcina didactică: recunoaşterea păsării, denumirea acesteia, imitarea sunetelor emise,

construirea unei propoziţii simple care să se refere la acţiunea percepută.
Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de păsările care apar pe rând la teatrul de păpuşi.
Copilul numit enunţă acţiunea şi o execută împreună cu întreaga grupă.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionările de spectacole pe 4-5 rânduri a
câte 4-5 scaune, astfel încât toţi să aibă scena în faţa ochilor.
Jocul se desfăşoară prin prezentarea pe rând a celor două păsări în cadrul teatrului de păpuşi.
Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu această ocazie se precizează şi denumirea lor, mai ales pentru
gâscă, pasăre mai puţin cunoscută de către copiii de 3-4 ani. După denumirea celor două păsări se pot
face câteva exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor prevăzute c şi g. Educatoarea prezintă modul
de articulare: se va urmări ca limba să fie retrasă spre fundul cavităţii bucale.
În cursulvajocului
Copilul solicitat vor indicând
răspunde fi executate cu cele
ce face două după
pasărea, păsăricare
diferite
grupaacţiuni
va imitamenţionate
mişcarea şimaivasus.
pronunţa
onomatopeea corespunzătoare.
NOTĂ Copiii care au dificultăţi în pronunţarea consoanelor c-g, vor fi solicitaţi să încerce
articularea, prin poziţia gurii larg deschise, limba ghemuită în fundul cavităţii bucale, în timp ce, cu
degetul mare şi cel arătător îşi palpează, apăsând uşor regiunea superioară a gâtului.
2. FOCUL ŞI VÂNTUL
Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din componenţa unor
cuvinte.
Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcări şi onomatopee fenomenele despre care se
relatează în povestirea educatoarei, respectând sensul acesteia.
Copiii vor sta fie pe scăunele, fie pe covor în semicerc.
În introducerea activităţii se vor reactualiza reprezentările despre foc şi vânt, cerându-se
copiilor să reproducă onomatopeele fâşş-fâşş, vâjj-vâjj. În acest scop se vor prezenta pe rând cele
două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele : foc şi vânt.
În continuare, educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în contextul unei poveşti simple.
Regula jocului cere copiilor ca atunci când povestea se întrerupe, ei să reproducă sunetele
corespunzătoare fenomenului enunţat în contextul poveştii. De exemplu: „În casă s-a făcut frig. Mama a
pus lemne în sobă şi a aprins focul. Focul făcea...”. Copiii vor imita zgomotul focului. „S-au ars lemnele şi
focul s-a stins, apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară era frig şi bătea vântul...”. Copiii vor
reproduce mişcarea vântului, zgomotul produs de acesta (vâj-vâj).
Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurându-se repetarea
pronunţării de către copii a sunetelor corespunzătoare.
În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate mai sus, iar copiii
formulează propoziţii simple în legătură cu acţiunea percepută: „focul arde” sau „focul face fâşş-fâşş”
(educatoarea şi copiii mimează acţiunea de aprindere a focului) sau „vântul bate” (educatoarea şi copiii
leagănă puternic braţele deasupra capului).
În prin
conturată pronunţarea
aducereaonomatopeelor care
buzei inferioare subîncep cu consoanele
incisivii superiori. f-v, se recomandă articularea exgerat
3. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA
Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z.

Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care alcătuieşte şarpele, execută
deplasarea pe un traseu dat imitănd sunetele emise de şarpe. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe
ca să-l alunge reproducând zumzăitul acestora.
Grupa deEducatoarea va amenaja

copii va fi împărţită înainteo parte
în două, de începerea
dintre eijocului
vor fiunalbine,
cadruiar
care să sugereze
restul o poiană
vor alcătui cu flori.
şarpele.
Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit, eventual marcat. Educatoarea conduce jocul indicând
deplasarea şarpelui, apoi cea a albinelor. Grupul de copii reprezentând şarpele se va deplasa pe traseul
desenat dinainte in linie şerpuită reproducând şuieratul şarpelui: sss.., în timp ce albinele stau într-o
parte a sălii de grupă. La un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul acestora
înaintând spre şarpe. Şarpele se retrage la locul său ferindu-se să nu fie înţepat. Jocul se continuă
schimbându-se rolurile.
În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă, având în vedere că alergarea poate să
influenţeze corectitudinea emiterii sunetelor prin modificările în respiraţie. În acelaşi scop se va doza
atent timpul afectat alergării, evitându-se prelungirea acestuia.
În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z, se recomandă atragerea atenţiei
asupra locului de articulare, în cazul în care copiii articulează incorect, cu limba ieşită printre dinţi
consoanele s-z. Se recomandă articularea exagerat conturată prin strângerea dinţilor, ca spaţiul
deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm, limba va fi plasată jos, în spatele incisivilor inferiori, iar colţurile
gurii puternic trase în părţi.
4.TRENUL ŞI VÂNTUL
Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.

Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de copii execută deplasarea pe un
traseu, imitând trenul. La alt semnal, un alt grup ajunge trenul, reproducând vântul.
Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care să sugereze linia ferată. Grupa
de copii va fi împărţiă în două. Educatoarea conduce jocul indicănd deplasarea trenului ş, ş, ş, (acţiune
însoţită de mişcarea braţelor). A doua grupă de copii aşteaptă semnalul pentru a depăşi trenul, alergând
cu o viteză mai mare, în timp ce pronunţă j, j, j (braţele lateral). Jocul continuă schimbând-se rolurile.
În partea a doua a jocului, acţiunea se amplifică prin prezenţa a patru grupe: albinuţele (z, z, z),
şarpele (s,s), trenul (ş, ş, ş), vântul (j, j, j).
Nu se va scăpa din vedere faptul că, dacă consoanele s-z necesită articularea prin plasarea
limbii în spatele incisivilor inferiori şi colţurile gurii bine trase în părţi; în articularea consoanelor ş-j
dimpotrivă, vârful limbii este inspre palat şi gura rotunjită.
5. SPUNE CUM SE FACE
Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare

glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucăriei sau a imaginii, copilul trebuie să imite glasul animalului
respectiv, iar ceilalţi
glasul animalului copii trebuie
şi execută mişcărisă-l recunoască şi acestuia.
corespunzătoare să-l denumească. La semnalul dat, toţi copiii imită
Material didactic: animale-jucării sau imagini reprezentând câinele, pisica, oaia, calul, găina,
cocoşul, raţa, gâsca, vrabia, albina etc.
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un săculeţ (coşuleţ) pentru a crea
surpriza la prezentare şi a da posibilitatea să se perceapă pe rând fiecare animal al cărui glas va trebui
imitat. Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în jurul mesei cu materialul de joc.
În desfăşurarea jocului, se va asigura o anumită succesiune în prezentarea imaginilor sau a
jucăriilor, începând cu cele al căror glas este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminând cu cele al
căror glas (onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Se va urmări sistematic ca
reproducerea să se facă la început individual, apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii
care întâmpină dificultăţi
În complicarea în pronunţarea
jocului se modificăunor sunete.
ordinea acţiunilor. Copiii ascultă onomatopeea (reprodusă de
educatoare, înregistrată pe bandă de magnetofon) apoi aleg animalul al cărui glas l-au auzit şi-l
reproduc individual sau în colectiv, după cum li se cere.
6. SPUNE CE FACE
Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.

Regulile jocului: copilul chemat de educatoare execută mişcarea indicată. La întrebarea „Spune
ce face?” copilul atins pe umăr exprimă verbal acţiunea.
Material didactic: creion, pensulă, măturică, prosop, pieptăne, perie, pahar, lingură, cuburi,
păpuşă, minge etc.

Organizarea grupei de copii se realizează în semicerc pe scăunele. Ţinând seama de cunoştinţele
copiilor intuirea se face integral, selectiv sau nu se face deloc. Pentru executarea acţiunilor necesare
desfăşurării poate să fie invitat un copil mai mare (la început) sau se face apel la toţi copiii din grupă.
Acţiunea jocului cuprinde câteva momente pe care copiii la vor desprinde din desfăşurare:
chemarea unui copil lângă educatoare;
- indicarea unei acţiuni astfel încât să nu fie auzită de ceilalţi copii;
- alegerea de către copil a obiectului necesar acţiunii;
- executarea acţiunii de către copil;
- exprimarea în propoziţii scurte a acţiunii percepute de către copilul atins pe umăr sau numit
de educatoare.
7. AL CUI GLAS ESTE ?
Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas. Formularea corectă a genitivului.
Regulile jocului: copilul indicat de către educatoare printr-un gest, va da semnalul de sculare al
copilului care simulează că doarme. Cel strigat va trebui să numească copilul care l-a trezit.

Copii stau pe scăunele în semicerc. În faţa semicercului se va aşeza la o mică distanţă o masă cu
un scaun la care va sta copilul numit de educatoare (trimis la culcare). El se va aşeza cu spatele la grupă,
cu braţele pe masă, cu capul pe braţe şi va simula că doarme. În acest timp se va face linişte
desăvârşită pentru a se crea condiţii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul copiilor (pe la
spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Acesta va spune: „Trezeşte-te..., Mihai...”. Copilul în cauză se va
întoarce cu faţa spre grupă şi va răspunde la întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. În
răspunsul său copilul va formula o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”, „Este glasul Ioanei
Manolescu” etc.
Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii

feminine, ţinând seama de tendinţele preşcolarilor de a extinde forma masculină.
8. NE JUC
JUCĂM CU BALOANE
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a propoziţiei

respectând acordul dintre substantiv şi adjectiv.
Regulile jocului: copiii care au jetoanele de coloarea corespunzătoare balonului prezentat de
educatoare, le vor ridica şi vor preciza culoarea baloanelor cu care se joacă.
Copiii vor căuta alte obiecte de aceeaşi culoare cu a balonului educatoarei şi vor denumi
culoarea acestora.
IndicaţiiCopiii
pentruvor organizarea şi desfăşurarea
fi aşezaţi la măsuţele dispuse jocului
în careu deschis.
În prima parte a jocului se va urmări ridicarea corectă de către copii a jetonului cu imaginea
balonului de aceeaşi culoare cu culoarea aceluia ridicat de educatoare. Copiii vor denumi culoarea
baloanelor respective. În acest sens educatoarea pune întrebarea „Cu ce baloane ne jucăm?”, iar copiii
răspund: „Ne jucăm cu baloanele roşii” etc. Se vor utiliza şi întrebări adresate în mod individual: „Cu ce
balon te joci?” pentru a determina şi folosirea singularului.
În partea a doua a jocului, educatoarea ridică un anumit balon, iat copiii indicaţi caută pe o masă
special pregătită obiectele sau imaginile acestora de aceeaşi culoare, formulând corect o propoziţie
care să cuprindă atât substantivul cât şi adjectivul corespunzător. Se va insista asupra acordului corect
între substantiv li adjectivul care îl însoţeşte: balon roşu – minge roşie; balon albastru – rochiţă
albastră etc.
9. CINE ESTE ŞI CE FACE ?
Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora.

Regulile jocului: copiii deschid şi închid ochii la semnalul educatoarei. La întrebarea „Cine este
şi ce face?” copiii răspund pe rând denumind animalul şi precizând de fiecare dată altă acţiune posibilă.
Mobilierul va fi aşezat în formă de careu deschis.
În timp ce copiii stau cu capul aplecat pe masă, educatoarea afişează silueta unui animal. La
semnal copiii privesc ce s-a aflat la flanelograf sau la tablă. Răspunsul copilului întrebat va cuprinde
atât denumirea animalului cât şi a unei acţiuni pe care acesta o poate efectua, de exemplu:
Câinele: 1. latră pisica: 1. mianună
2. muşcă 2. prinde şoareci
3. roade oase 3. zgârie
4. fuge vrăbiuţa: 1. ciripeşte
5. păzeşte casa 2. zboară
Pentru stimularea copiilor să găsească un număr cât mai variat de acţiuni (să utilizeze cât mai
multe verbe), educatoarea le poate sugera acţiunea prin mişcări imitative sau crearea de situaţii-
problemă.
10
10.. CÂND
CÂND FAC
FACEM AŞ
AŞA
A?
Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune.

Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască acţiunea din imaginea la care s-a oprit acul
cadranului şi momentul în care se petrece ea. La întrebarea educatoarei, copilul indicat relatează cele
observate iar ceilalţi copii imită acţiunile caracteristice în succesiunea lor.
Material didactic: un cadran din carton sau placaj (material plastic) – împărţit în două – una din
părţi fiind colorată deschis (eventual un soare deasupra acesteia), iar cealaltă parte fiind de culoare
inchisă. Pe fiecare parte se vor fixa câte trei-patru imagini reprezentând acţiuni efectuate de copii:

pentru dimineaţă: un copil se dă jos din pat; se spală la chiuvetă; serveşte micul dejun, pleacă spre
grădiniţă, se joacă etc.; pentru seară: copilul se dezbracă, copilul face duş, se urcă în pat, doarme. La
mijlocul cadranului este un ac indicator ce poate fi îndreptat spre oricare din imagini.

Pentru a asigura reuşita jocului, se va preciza în introducere semnificaţia cuvintelor utilizate
mai frecvent – respectiv: dimineaţa şi seara. La grupe avansate se pot folosi şi alte adverbe de timp, de
exemplu: la prânz. În desfăşurarea jocului, prin mişcarea acului se vor alterna acţiunile de dimineaţă cu
cele de seară.
11. UNDE S-A OPRIT ROATA ?
Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural

constituind corect propoziţia.
Regulile jocului: copiii trebuie să recunoască imaginea la care s-a oprit roata şi să indice corect
dacă este a unui obiect sau a mai multor obiecte.
Materialul didactic: un disc cu segmente pe care sunt desenate obiecte într-un grup sau într-
un singur exemplar. Pe acest disc este fixat de un ax, un alt disc cu un segment lipsă. Prin învârtirea
acestuia, se descoperă pe rând o singură imagine.

Copiii vor jocului
În timpul fi aşezaţi pe acorda
se va scăunele dispuse
atenţia în semicerc.
formulării corecte de către copii a propoziţiilor: „Roata
s.a oprit la măr”. În funcţie de nivelul de dezvoltare a grupei se poate cere copiilor să însoţească
substantivele de adjectivul care arată culoarea obiectului din imagine, de exemplu „Roata s-a oprit la
creionul albastru”.
Copiii numiţi vor alege de pe masă un jeton reprezentând un obiect sau mai multe obiecte după
cum indică imaginea de pe disc.
GRUPA MIJLOCIE
12
12.. SĂCU
SĂCULE
LEŢU
ŢULL FERM
FERMEC
ECAT
AT
Sarcina didactică: denumirea corectă a obiectului scos din săculeţ, raportarea lui la alte
obiecte, de aceeaşi categorie.
Regulile jocului: copiii la care se opreşte săculeţul la semnalul educatoarei, scot obiectul
(imaginea lui), îl denumesc şi îl aşează la locul potrivit pa masă sau panou.
Materialul didactic: un săculeţ de pânză de dimensiune mică în care se introduc jucării sau alte
obiecte de uz personal ca de exemplu: creion, cretă, cratiţă, batistă, chibrit, şerveţel, prosop, solniţă
etc.

Înainte de începerea jocului educatoarea aşează pe panou sau pe mai multe mese câte un obiect
care să indice criteriul de clasificare a obiectelor găsite de copii în săculeţ. De exemplu: masă pentru
mobilier, o pisică pentru animale, pieptăne pentru obiecte de uz personal. Rochiţă pentru obiecte de
îmbrăcăminte. Se discută cu copiii ce alte obiecte pot fi aşezate alături de cele aflate pe mese în
funcţie de criteriul utilităţii.
În săculeţ vor fi introduse obiecte din categorii diferite. Ele vor fi date copiilor aşezaţi în
semicerc pentru a le trece din mână în mână. La semnalul educatoarei săculeţul se opreşte. Copilul la
care s-a oprit săculeţul trebuie să scoată un singur obiect; îl denumeşte şi-l oferă vecinului cu
rugămintea de a-l aşeza la locul potrivit. Acesta va căuta grupul de obiecte corespunzător şi va motiva
aşezarea efectuată.
13. A SPU
SPUS
S BINE
BINE SAU
SAU N-A
N-A SP
SPUS
US BINE
BINE ?
Sarcina didactică: compararea pronunţării corecte cu cea incorectă, găsirea formei corecte de
pronunţare a cuvintelor auzite.
Regulile jocului: păpuşa (Ţăndărică, Aşchiuţă) va prezenta pe rând câte un obiect şi-l va denumi
pronunţând unele cuvinte corect, iar altele eronat.
Grupa repetă cuvântul în cor atunci când este corect spus, iar atunci când este greşit întrerupe
păpuşa printr-un semnal convenit. Unul din copii va pronunţa forma corectă iar un altul va construi o
propoziţie cu acel cuvânt.
Material didactic: obiecte cunoscute de copii sau imagini ale acestora.

Introducerea în joc se poate realiza prin prezentarea personajului de la teatru de păpuşi in
jurul căruia se poate purta o scurtă discuţie. Educatoarea va supune pe Aşchiuţă unui examen de
vorbire corectă pentru a stabili dacă mai trebuie să înveţe în grădiniţă sau nu. Va descoperi obiectele
de pe masă şi va cere păpuşii să aleagă una dintre ele să spună copiilor cum se numeşte. Apoi
educatoarea va interveni cu întrebarea leit-motiv a jocului – „A spus bine sau n-a spus bine?”. Pe baza
comparaţiei
caz. cu forma corectă copiii vor reacţiona repetând forma corectă sau corectând păpuşa, după
14. CINE (CE) FACE AŞA ?
Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată, pronunţarea

onomatopeii în contextul unei propoziţii.
Regulile jocului: copii trebuie să aleagă imaginea corespunzătoare onomatopeii pronunţată de
educatoareşi să răspundă complet. Grupa repetă onomatopeea şi redă prin mişcare acţiunea.
Material didactic: ilustraţii reprezentând: un copil rupe o creangă uscată (prrr), un ceas
deşteptător (sună ţrrr), bunica toarce (fusul sfârâie sfârr) etc.
Educatoarea pronunţă sunetele emise de unul din obiectele sau personajele ilustrate şi pune
întrebarea: „Ce (cine) face aşa?”. Unul din copii se deplasează şi arată imaginea corespunzătoare
onomatopeii, după care răspunde la întrebarea pusă. La semnalul educatoarei toţi copiii imită
onomatopeea. Deoarece consoana r este extrem de dificilă de pronunţat, se va avea în vedere ca
sunetul respectiv să fie articulat prin vibraţii ale vârfului limbii, ridicat în spatele incisivilor superiori,
cu musculatura facială încordată.
15. REPETĂ CE SPUN EU

Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice.
Regulile jocului: educatoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt), iar copilul cu care
aceasta dă mâna, trebuie să repete şi să găsească o altă silabă asemnănătoare (sau un alt cuvânt),
diferind doar printr-un singur sunet. Dacă cel solicitat nu răspunde promt, educatoarea trece la un alt
copil.

Se vor pronunţa silabe perechi după cum urmează:
pa-ta ca-ga la-ra

fa-va sa-ca
ma-la şa-ga etc.
Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens:

casa-masa cal-car corn-horn
mere-pere ceaţă-gheaţă varză-barză
aşă-raţă cine-ţine muscă-muşcă
lac-rac vine-şine patru-patu etc.
Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care educatoarea va solicita copiilor
răspunsurile provocând o întrecere pentru găsirea silabei sau cuvântului corespunzător.
16. EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE
Sarcina didactică: alegerea corectă a jetonului cu una sau mai multe imagini şi exprimarea
corectă a singularului şi pluralului.
Regulile jocului: copilul chemat de educatoare vine la masa ei, alege un cartonaş şi spune dacă
pe el este reprezentat un element sau mai multe elemente. Copilul care are jetonul cu imaginea mai
multor elemente de acelaşi fel (sau o imagine a obiectului), ridică acel cartonaş sus, repede şi
formulează propoziţia.
Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element, iar
altul cu două sau mai multe elemente.
Pe rând câte un copil vine la masa educatoarei şi alege un cartonaş. De exemplu, ridicând un
cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş multe flori”. Copilul la care se află
cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o singură floare”. Apoi copilul
formulează propoziţia despre floare. Copilul care se află la masa educatoarei trece la plural propoziţia
respectivă.
În partea a doua a jocului educatoarea (sau copiii) spune un cuvânt la singular (sau plural), iar
copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular.
17. POŞTAŞUL
Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucrătorului care foloseşte anumite unelte sau
face anumite produse.
Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş, trebuie să spună de cine a fost
trimisă, orientându-se după imaginile uneltelor sau a produsului din ilustrată. Grupa de copii mimează a
acţiune specifică lucrătorului de la care a primit scrisoarea.
În organizarea jocului se va urmăricrearea atmosferei prin anunţarea şi sosirea poştaşului.
La început
la întrebarea: „De laeducatoarea va scrisoarea?”,
cine ai primit utiliza un exemplu
copilulcupoate
ajutorul căruia va
răspunde: „Euexplica şi demonstra.
am primit scrisoareaAstfel,
de la
croitor, deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”, sau: „Eu am primit scrisoarea de la bucătar,
deoarece pe ea este desenat un cozonac pe care-l pregăteşte bucătarul”.
Până când copiii pot formula fraze atât de lungi se pot folosi două sau chiar trei întrebări
consecutive. De exemplu: „De la cine ai primit scrisoarea?” copilul răspunde: „De la croitor”. Urmează
cea de-a doua întrebare: „De unde şti?”. Copilul răspunde: „Fiindcă pe ea este desenat un mosor cu aţă”.
A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu aţa?”. Copilul precizează: „Croitorul coase cu aţa”.
La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea uneltei sau a pronumelui de
către un alt copil. După „lectura” scrisorii, grupa va mima dacă se poate, o acţiune specifică profesiunii
respective. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea, apoi o pot sugera copiii. În
cursul jocului, se va avea grijă ca rolul poştaşului să fie interpretat, pe rând de mai mulţi copii.
18. CARE ESTE CULOAREA TA ?
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a propoziţiilor.

Regulile jocului:
copilul La
este culoarea obiectului primit. întrebat de educatoarei:
semnalul educatoare va„Care
trebui să culoarea
este răspundăta?”
repede
copiiişi care
corectcare
au obiecte
de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le grupeze în funcţie de culoare.

Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe dispuse în careu deschis.
În prima parte a jocului, copiii denumesc obiectele primite şi precizează culoarea acestora
(„Coşuleţul meu este roşu”, „Panglica mea are culoarea albastră”). Educatoarea va avea grijă să ofere
alternativ un obiect, două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza adjectivele nu numai la genul
masculin şi feminin ci şi la singular şi plural. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să
construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele roşii împodobesc casele
noastre”.
În partea a doua a jocului, accentul va cădea pe gruparea obiectelor în funcţie de culoare.
19. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ?
Sarcina didactică: folosirea corectă a cuvintelor care indică poziţia în spaţiu, compararea
poziţiei obiectelor unele faţă de altele.
Regulile jocului: copiii închid şi deschid ochii la semnal. Ei trebuie să observe ce schimbări de
poziţie a jucăriilor a efectuat conducătorul jocului (educatoarea), iar unul dintre ei să răspundă la
întrebarea acestuia. Un alt copil va modifica poziţia unei jucării din sala de grupă, reproducând aceeaşi
relaţie spaţială.

Copiii sunt aşezaţi la măsuţe aranjate ăn careu deschis.
În desfăşurarea jocului, educatoarea va respecta o anumită gradare în succesiunea
modificărilor. La început va acţiona cu un singur obiect – realizând aşezarea unei jucării sau a alteia pe
ceva sau sub ceva. Ulterior vor putea fi utilizate două jucării deodată.
În complicarea jocului educatoarea poate folosi flanelograful sau o machetă cu personaje din
poveşti cunoscute şi va efectua unele schimbări, solicitând copiilor să le transpună în acţiunea cu
obiectele. De exemplu: să aşeze păpuşa în aceeaşi poziţie cu piticul de pe machetă. Astfel, dacă piticul
stă pe scaun, copilul va aşeza păpuşa tot pe scaun sau dacă piticul se află în spatele scaunului, păpuşa va
fi aşezată în aceeaşi poziţie.
20.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII
Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de adesare; descrierea jucăriei preferate

subliniind unele caracteristici ale acesteia.
Regulile jocului: solicitarea jucăriei se face nu prin denumirea ei ci prin descriere şi
menţionarea jocului în care va fi folosită.
Vânzătorul eliberează jucăria numai dacă a fost bine descrisă. El are voie să pună întrebări
referitoare la structura şi caracteristicile jucăriei.
Materialul didactic: rafturi sau mese pentru amenajarea cadrului asemănător unui magazin de
jucării; diverse jucării cunoscute de copii.
Scăunelele pe care se vor aşeza copiii sunt grupate în funcţie de numărul de echipe ce se vor
forma. Fiecare echipă ocupă un grup de scăunele. Scăunelele din fiecare grup vor fi aşezate în semicerc.
În introducere copiii vor vizita „magazinul de jucării” pentru a vedea ce se află în el de vânzare,
pentru a-şi alege jucărille pe care doresc să le cumpere. În funcţie de numărul copiilor educatoarea îi
împarte apoi îm 3-4 echipe şi oragnizează trimiterea pe rând a reprezentanţilor la magazin. Îninţial
educatoarea va interpreta rolul de vânzător pentru a putea orienta mai bine modul în care copiii descriu
jucăria.
făcută?”,În„În
acest scop vavrei
ce jocuri putea
s-o pune întrebări de genul: „Ce părţi are jucăria?”, „Din ce material este
foloseşti?”.
În a doua parte a jocului se va renunţa la întrebări pentru a obţine o descriere independentă a
jucăriei.
Înainte de solicitarea jucăriei copiii din fiecare echipă se vor sfătui asupra jucăriei ce urmează
a fi cumpărată şi eventual asupra modului de descriere. Acolo unde nivelul grupei permite, se poate
recomanda ca să se fixeze tema unui joc şi în funcţie de aceasta să se cumpere jucăriile
corespunzătoare din magazin. În acest caz, jocul începe după ce echipele şi-au stabilit fiecare tema.
În cazul în care descrierea jucăriei este necorespunzătoare, cumpărătorul n-o va primi, echipa
respectivă fiind în situaţia de a avea mai puţine jucării la sfârşitul jocului.
În încheiere, fiecare echipă îşi va desfăşura jocurile preferate.
GRUPA MARE
21.CE E BINE, CE E RĂU ?
Sarcina didactică: găsirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma corectă.
Regulile jocului: copiii aplaudă atunci când Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect cuvintele şi îl
corectează atunci când acesta greşeşte.
Se pronunţă un cuvânt greşit, iar cel care a primit mingea, răspunde pronunţând cuvântul
corect.
Copiii stau pe scăunele în semicerc. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui alt
personaj de la teatrul de păpuşi. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin necesitatea de
a-l învăţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect.
În desfăşurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte mai
cunoscute de copii, apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Se vor face greşeli
– de omisiune a unor sunete:
pâne-pâine cheion-creion
ahăr-zahăr gaben-galben
macaoane-macaroane abastru-albastru
– de înlocuiri de sunete:

mală-mamă
pală-pară
cată-casă
coln-corn
cascaval-caşcaval
laţă-raţă
În cursul jocului se poate complica pe trei căi:

1)prin găsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare: portocală,
portocaliu, zarzavat, pătrunjel, castravete etc.
2) prin
prin pr
prez
ezen
enta
tare
reaa uno
unorr ppro
ropo
pozi
ziţi
ţiii cu deza
dezacocord
rdur
urii ssau
au cu al
alte
te greş
greşel
elii ddee ord
ordin
in
gramatical.
3) prin
prin pr
prez
ezen
enta
tare
reaa un
unor
or propo
propoziţ
ziţiiii sim
simpl
plee fo
form
rmat
atee di
dinn mai
mai multe
multe cuvi
cuvinte
nte prpron
onun
unţa
ţate
te
greşit.
Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii. Având în
vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare uncorectă a consoanelor (s-
z, ş-j, ce, ci, je, ji, ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu unul din sunetele amintite în mod
corect sau incorect.
22.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ?
Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunzătoare unor cuvinte care încep cu sunetul dat şi
pronunţarea corectă a cuvintelor.
Regulile jocului: la semnalul dat, echipele selectează din imaginile obiectelor primite pe acelea a căror
denumire începe cu sunetul dat. Câştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe
imagini.
Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-25 jetoane reprezentând
diferite obiecte cunoscute. Educatoarea va pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de
pronunţat:
încep c, g, r,respectiv,
cu sunetul s, ş, ţ, j, v,deşipildă
va cere copiilor
s: sanie, sac,săsapă,
aleagă acele solniţă,
sacoşă, imagini scafandru,
care corespund
scaun,cuvintelor
scară etc.cesau
pentr g: gâscă, guler, gutuie, greblă, grădină, grâu; pentru ş: şarpe, şoşoni, şosete, şorţ, şapcă, şoarece,
şopârlă etc.
Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Pe rând fiecare copil din echipă va fi
solicitat să denumească o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Se notează pe echipe
numărul răspunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. În încheierea jocului se stabileşte echipa
câştigătoare totalizând punctele obţinute de fiecare echipă.
23 .JOCUL SILABELOR
Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un cuvânt. Să alcătuiască
propoziţii cu cuvântul dat şi să despartă apoi toate cuvintele în silabe, menţionând numărul silabelor din
fiecare cuvânt spus.
Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa silaba enunţată de
educatoare şi o va completa construind un cuvânt. Copiii vor căuta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul
lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să le spună.
Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent
întâlnite în vorbire, de exemplu:
a) casă, cadă, cană
masă, mazăre, macara
tavă, taburet, taxi
măgar, mălai, mănuşă, mătură
ladă, lamă, lacăt
b) cuv
cuvint
ntee ca
care co
conţ
nţiin ddou
ouăă-trei co
conso
nsoane ccoonsec
secutiv
tive:
capră, castană, castel, carte, castravete
creion, cretă, crap, parc, porc, patru , scrisoare, stropitoare.
Copiii vor sta pe scăunele în cerc, lăsând doar un loc pentru educatoare. Educatoarea
organizeazăîn introducere cîteva exerciţii de analiză a structurii unor cuvinte cunoscute, pentru a
familiariza copii cu noţiunea de silabă. După ce educatoarea va da exemple, copiii pot asocia
pronunţarea silabelor cu bătăi ritmice din palme, cu palmele bine întinse oblic, în faţă, pentru ca pauzele
necesare să fie cât mai bine maracte, va începe jocul. Ea pronunţă o silabă din cele mai frecvent
întâlnite în structura cuvintelor: ma, na, la, pa, da, ca etc. şi lasă timp copiilor. Ea se deplasează prin
spatele copiilor şi atinge pe rând copiii cu bagheta punându-i în situaţia de a completa silaba spusă
pentru a forma un cuvânt. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numărul sau structura silabelor. Va
putea accepta şi cuvintajocului,
În amplificarea care ausesilaba
poateînintroduce
interiorul cerinţa
cuvântului.
de a se formula propoziţii cu cuvinte găsite.
Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.
24.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE
Sarcina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte, formularea unor propoziţii cu acestea.
Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună, pe rând, 2-3 cuvinte la care cealaltă echipă
trebuie să-i găsească antonimul. Echipele n-au voie să repete un cuvânt care s-a mai spus. Fiecare
echipă trebuie să respecte timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau
să dea răspunsul. Echipa care nu se încadrează în timp sau nu răspunde corect pierde un punct sau un
steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.
Câştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite.
Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv,
steguleţe (câte 20 de fiecare echipă) aşezate într-un vas sau pe un suport.

La începutul
unui conducător jocului
nu este copiii vor
o cerinţă fi împărţiţi
obligatorie în douălaechipe,
ci rămâne cu uneducatoarei,
latitudinea număr egal de
în membri. Alegerea
funcţie de nivelul
dezvoltării copiilor.
Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a adresa o întrebare de
către un grup prin reprezentantul său şi a tehnicii de a se consulta în formularea întrebării şi în
alegerea reprezentantului. Se va urmări respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi
cuvânt şi nici ca aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebări şi răspunsuri). Se va
stimula spiritul de creativitate a copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate pornind de la aspecte
concrete: dimensiuni, asperitate, intensitate, rapiditate, duritate, temperatură, grutate, culori,
ajungând până la însuşiri morale: harnic-leneş, bun-rău, corect-incorect, ascultător-neascultător, vesel-
trist, curajos-fricos.
Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să îndepărteze un steguleţ
adinjocului
colecţia echipei
pentru respective.
a-i organiza Educatoareareciprocă
în consultarea va participa
şi laalternativ la o echipă sau la alta
alegerea reprezentantului. în prima
În partea partea
a doua
jocului va acorda independenţă cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului.
În încheiere, se va stabili echipa câştigătoare, care va avea latitudinea să ofere echipei
necâştigătoare un dar de consolare.
25..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE
Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de conducătorul jocului cu cuvântul

corespunzător, formularea unor propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvânt dat.
Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bagheta, completează cuvântul care lipseşte din
propoziţie, reluând apoi întreaga propoziţie cu un cuvânt dat. Grupa de copii aprobă prin aplauze
răspunsurile corecte.

Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele dispuse în semicerc.
În funcţie de nivelul grupei, educatoarea va formula propoziţii eliptice începând cu cele cărora
copilul trebuie să le adauge fie complementul, fie predicatul, fie atributul, fie subiectul.
Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul:
- Merele se culeg din....
- Toamna, copiii merg la ....
- Cireşele....
- Primăvara, pomii....
În genere, copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aceeaşi
propoziţie.
În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de conducători ai jocului. De
asemenea, se modifică sarcina didactică. Conducătorul jocului spune un cuvânt, iar copiii trebuie să
construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvântul respectiv.
26.CUM ESTE ?
Sarcina didactică: găsirea răspunsului corect.

Regulile jocului: alegerea şi descrierea imaginii de pe cartonaş de către copil se va face la indicaţia
conducătorului jocului. Cel care are cartonaşul ce exprimă inversul se va anunţa foarte repede şi va
răspunde.

Copiii vor primi atâtea cartonaşe câte răspunsuri li se vor cere.
În cursul jocului de conducător va fi interpretat la început de educatoare , iar după însuşirea
lor de către
Copilul indicatcopii.
vineConducătorul face unşisemn
la masa educatoarei alegecaunla cartonaş,
„jocul tăcerii” prin mişcarea
denumeşte succint degetului
elementularătător.
cu
caracteristica lui – „un coş gol”. Copilul care are imaginea coşului plin o aduce la masă şi spune o
propoziţie în care cuprinde elementul redat cu caracteristica lui: „Coşul plin este greu” sau „Mama
aduce acasă un coş plin cu fructe”.
În partea a doua a jocului, educatoarea împarte copiilor jucării având caracteristici diferite: o
păpuşă mare, o păpuşă mică, un tren lung, un tren scurt, o masă rotundă, o masă pătra
27.CUM CIRCULĂM?
Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată; exprimarea
corectă Regulile
a motivului: găsirea
jocului: indicatoarelor
traversarea cerute
străzilor şi aşezarea
numai lordat
la semnalul acolo
deunde se potrivesc.
educatoare şi numai acolo unde
întâlnesc indicatoarele: trecere pietoni (zebre şi semafor). Pe străzile fără indicatoare, copiii trebuie
să treverseze asigurându-se întâi din stânga până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini, apoi din
dreapta.

Jocul se va desfăşura în curtea grădiniţei sub formă de întrecere între două echipe. Un copil
din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba
mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. În partea a doua a activităţii copiii
vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatoarea, le aşează pe şosele - să circule numai
la culoarea verde a semaforului.
În mediul rural, copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea
vehiculelor care vin din faţă.
28.GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ?
Sarcina didactică: alcătuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup
de copii.
Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte.
Ghicitoarea trebuie să se refere la părţile componente, forma şi materialul din care sunt făcute
obiectele sau uneltele.
Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în timpul cât se alcătuieşte
ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea educatoarei. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii.
Dacă cei întrebaţi nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce foloseşte”.
Material didactic: imagini reprezentând obiectele despre care ar urma să se alcătuiască
ghicitoarea ca: greblă, cazma, stropitoare, centimetru, foarfece, maşină de cusut, degetar, ac cu aţă,
calapod, ciocan, ferăstrău, rindea etc. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu greutăţi în
elaborarea ghicitorul fără ajutorul unui suport intuitiv.
Copiii vor fi aşezaţi pe scăunele în semicerc.
În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii la compunerea ghicitorilor.
Îi va stimula să-şi spună fiecare părerile cu privire la unealta pusă în discuţie. Apoi va sugera copiilor să
valorifice cele discutate elaborând ghicitoarea. Totodată, se va stabili în comun care din copii va expune
ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. După ce se însuşeşte tehnica alcăuirii în comun a
ghicitoarei, copiii sunt împărţiţi în 2-3 echipe şi alcătuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte
şi unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. În această situaţie vor fi trimişi în afara clasei
tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe – câte un copil din fiecare echipă).
tot atâţia copii câte echipe au fost stabilite (dacă sunt trei echipe câte un copil din fiecare echipă).
Educatoarea va urmări toate echipele, va acorda însă ajutor numai atunci când copiii nu reuşesc să se
descurce în grup. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai frumoase ghicitori şi care a colaborat
în cele mai bune condiţii. Pentru o mai bună coordonare, fiecare echipă poate să-şi aleagă un
conducător.
1.Eu spun una, tu spui multe !

Scopul didactic :insusirea corecta a singularului si pluralului, alcatuirea de propozitii corecte din punct de
vedere gramatical, respectand acordul dintre subiect si predicat.
Obiective operationale : sa gaseasca forma opusa a cuvantului ( a substantivelor enuntate)
- sa separe jetoanele cu un obiect de jetoanele cu mai multe obiecte ;
- sa respecte regulile jocului ;
Sarcina didactica :denumirea corecta a singularului si pluralului unui substantiv si alcatuirea de propozitii
cu acestea
Continutul jocului : Se va imparti grupa in doua echipe dispuse pe scaunele fata in fata. La semnal un copil va
ridica un jeton cu un obiect, cel din fata lui va ridica jetonul opus cu mai multe obiecte. Raspunsul corect va fi
apreciat cu acordarea unei buline.In partea a 2 a a jocului, copiii se vor desprinde de material fiecare spunand un
cuvant ce indica un obiect sau mai multe obiecte ; echipa adversa enunta cuvantul la numarul opus.dupa ce copiii se
obisnuiesc vor insoti substantivele si de un adjectiv : cr
creion
eion albastru-creioane albastre, floare rosie- flori rosii.
Regului institutite :In timp ce un copil ridica un jeton cu un singur obiect, un copil din grupa adversa va
ridica un jeton opus( cu mai multe obiecte).Un alt copil va formula o propozitie cu acel cuvant la singular si la
plural.Raspunsul bun va fi motivat si apreciat cu acordarea unei buline.
Material didactic : jetoane
jetoane teprezentand substantive la singular si la plural, buline, flanelograf,fise
flanelograf,fise de
evaluare ;
Variante ale jocului :Pentru complicarea jocului substantivele vor fi incluse in propozitie avand grija ca sa
se faca direct acordul intre subiect si predicat.Fiecare propozitie este trecuta la plural.Intrecerea intre echipe va
continua
primind cate o bulina pentru fiecare raspuns bun.
2.Unde s-a ascuns furnicuta?
Scopul didactic:
Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice;
Dezvoltarea operatiilor gandirii
Obiective operationale:
- să denumească figurile geometrice,
geometrice,
- să identifice poziţii spaţiale;
- să rezolve corect itemii fişei;
- să participe cu plăcere şi interes la activitate;
Sarcina didactica:
-Recunoasterea
-Recunoaşterea formelor geometrice
şi denumirea poziţiilorşispaţiale;
precizarea aributelor acestora;
Continutul jocului: Se prezintă invitatul zilei – Furnicutal – care le cere ajutorul copiilor pentru a-o învăţa
formele geometrice.Pe un panou sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate. Copii închid ochii, iar educatoarea
aşează furnicuta lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă: Unde s-a ascuns
furnicuta?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.
Reguli institutite: La solicitarea educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-
a ascuns furnicuta, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă raspunsul este
corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de furnicuta;
Material didactic:furnicuta.piese geometrice, stimulente
Variante ale jocului: Educatoarea aşează piese geometrice în diferite locuri din grupă. La întrebarea
educatoarei : Unde sunt aşezate cercurile?, copiii enumeră locurile unde sunt aşezate acele piese: Cercurile sunt pe
masă / sub scaun / lângă furnicuta.
3. A cata albinuta a zburat?

Scopul didactic:
-folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale;
-cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric;
-verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.
Obiective operationale:
- să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format, să-l denumească utilizând numeralul
ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi substantivul care-l însoţeşte;
- să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10.
Sarcina didactica:
-identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal.
Continutul jocului:
Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu, iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10 albine.
Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. La semnal, deschid ochii şi spun a câta
albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Apoi este ridicat jetonul cu cifra corespunzătoare locului elementului
luat. Dacă răspunsul copilului este corect, toţi copiii iau albinuţa respectivă de pe suport pentru a imita zborul
ei.Ex.A cata albinuta a zburat?/ A zburat a saptea albinuta, iar dupa ea urmeaza a opta albinuta.
Reguli instituite:
Copii închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi albinuţă din şirul lor
ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Dacă răspunsul este corect toţi copii se joacă cu
albinuţele imitând zborul lor.
Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor, imitarea zborului albinuţelor.
Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi pentru educatoare,
stimulente albinuţe.
Variante ale jocului:
Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi. Copii descoperă ziua care
lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. În ultima parte a jocului, vor fi aduşi cinci copii în faţa
grupei care se vor prezenta, apoi unul se va ascunde. Copiii trebuie să ghicească cine lipseşte, al câtelea era în şir şi
între care copii era aşezat.
JOCURI DIDACTICE PENTRU SCOLARII MICI (CLS I ) SI PRESCOLARI

Jocul “ Sa face cunostinta,,
Scopul:
• Facilitarea cunoasterii intre membrii grupei si ,, destinderea’’ atmosferei in perioada de
adaptare a copiilor cu noul mediu, cel al gradinitei sau al scolii.
• Incurajarea copiilor sa participe activ la joc, sa-si depasasca dificultatile si sa fie
deschisi la schimbari.
Sarcina jocului:
Autoprezentarea si respectarea sunetului initial in alegerea cuvantului care denumeste obiectul
cumparat.
Regulile jocului:
Copilul care raspunde trebuie sa spuna numele tuturor colegilor care au raspuns inaintea lui..
Elemente de joc
Fiecare raspuns corect va fi rasplatit cu aplauze
Cei care gresesc sunt ajutati de educatoare.
Desfasurarea jocului

Participantii sunt asezati in cerc. Educatoarea isi spune numele si adauga ca vrea sa cumpere un obiect
al carui nume incepe cu primul sunet al numelui sau: ,,Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir ‘’.
Jocul se desfasoara in sensul acelor de ceasornic. Fiecare copil se prezinta , anunta ce doreste sa
cumpere pentru el si va fi atat de amabil incat sa cumpere si obiectul pentru cei dinaintea sa ,
mentionandu-le numele si ce doresc sa cumpere.
Ex ,, Eu sunt Tincuta si vreu sa cumpar un trandafir si un ananas pentru Alexandru’’
Varianta
Copiii stau in cerc . Un copil spune ,,Am plecat la gradinita si mi-am pus in saculet o papusica.....’’,
urmatorul spune: ,, o papusica si un prosopel...’’,urmatorul trebuie sa puna in saculet un obiect nou, dar sa
nu uite sa mentioneze obiectele puse in saculet de cei dinaintea lui.
In momentul cand un copil uita sa mentioneze un obiect , iese din cerc si jocul continua fara el.
Joc didactic ,,Agentul de circulatie’’

Scopul:
Cunoasterea semnelor de circulatie si a semnificatiilor acestora
Sarcina :
Sa recunoasca semnele agentului de circulatie si sa actioneze conform acestora.
Desfasurarea jocului: (jocul se va desfasura pe terenul de joc )
Pe terenul de joc sunt marcate 2 linii paralele la distanta de 3-4 metrii intre ele, reprezentand ,,strada
‘’. De o parte si de alta a strazii sunt
,, trotuarele’’.Copiii sunt ,, pietonii’’.
In mijlocul strazii, in picioare ,pe un scaunel, sta un copil ,, agentul de circulatie’’ care are in mana 2
stegulete: unul rosu si unul verde. Cand ,,agentul de circulatie’’ ridica steguletul verde copiii pot circula
liber de pe un trotuar pe celalalt, taversand strada, de indata ce ,,agentul de circulatie’’ lasa steguletul
verde, copiii se vor grabi sa se refugieze pe trotuare.
Dupa ce ,,agentul de circulatie’’a lasat , incet, steguletul verde , el ridica repede pe cel rosu.
Din momentul care steguletul rosu este ridicat nici un copil nu mai are voie sa traverseze.Copiii care
traverseaza cand steguletul rosu e ridicat vor primi amenda.
Jocul continua apoi cu un alt,, agent de circulatie’’.
Varianta:
De aceasta data, copiiii sunt impartiti in 2 grupe: unii,, pietoni’’ iar ceilalti,, vehicule’’ . ,,Vehiculele’’ se
deosebesc de ,,pietoni ‘’ printr-un semn distinctiv, de exemplu, un disc de carton pe care e desenat un
automobil, o bicicleta.
In mijlocul strazii , de la un trotuar la altul , este marcat , prin 2 linii paralele , locul unde,, pietonii’’ pot
traversa.
In
princentrul acestor
ridicarea portiuni,
laterala in picioare, pe scaunel , sta ,,agentul de circulatie’’ . El conduce circulatia
a bratelor.
Jocul didactic”Ce face mama ?”are?”are ca sarcină didactică recunoaşterea, denumirea şi

descoperirea acţiunilor prezentate în ilustraţii,care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei.Regulile
jocului precizează că plicul în care este câte o ilustraţie,este dat din mână în mână de la un copil la altul
până ce se aude semnalul:Stop”.Copilul la care s-a oprit plicul,în momentul semnalului,îl deschide,arată
celorlalţi ilustraţia găsită în plic,apoi o descrie.
Jocul, ca atare, nu reclamă o participare suficient de activă din partea copiilor; elementul de
joc,trecerea plicului din mână în mână nu are darul
să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice.
Pentru a fi mai atractiv , atat pentru scolari si prescolari, pentru a le capta mai mult atentia , in
locul plicului
moderne cu imagini
in procesul eu am folosit imagini
instructiv-educativ, pe calculator, astfel introducand ca , mijloace si materiale
calculatorul.
Acest joc l-am folosit in cadrul lectiei de comunicare cu tema Meseria-bratara de aur , pe care
am desfasurat-o cu elevii clasei I.
Lucrand si cu prescolarii (1990-2000), am desfasurat acest joc in cadrul activitatii de
dezvoltare a limbajului cu tema Despre meserii.
Jocul poate fi folosit atat la scolari cat si la prescolari si chiar la o activitate desfasurata
impreuna.
Un alt joc care poate fi folosit atat in cadrul activitatilor cu prescolarii cat si cu scolarii mici
(cls I ) este jocul didactic matematic “Asaza obiectul la locul indicat’’ .
Sarcina didactica este de a observa pozitia obiectelor unul fata de altul si de a folosi termenii
corespunzatori pentru a aprecia distantele intre ele: aproape, mai aproape, departe, cel mai
indepartatat si a pozitiei unui obiect fata de altul: in fata, in spate, la dreapta, la stanga, sus, jos,
inainte, inapoi.
Scopul jocului : formarea deprinderii de a stabili pozitia unui obiect in raport ccuu un altul;
dezvoltarea capacitatii copiilor de a aprecia distantele intre obiecte.
Descrierea succinta a jocului -conducatorul jocului, in speta cadrul didactic, cere copiilor sa
execute comenzi date si pentru fiecare comanda executata corect i se ofera copilului cate o bila rosie.
-
Ex: Papusa jos, iar catelul sus!
Jocuri
1. “Cin
“Cinee iiaa mai
mai re
repe
pede
de ming
mingea
ea?”
?”
Jocul se desfăşoară între 2 echipe egale numeric. În centrul lui se trasează prin 2 linii paralele o fâşie de
2 m lăţime. Pe fiecare latruă a fâşiei centrale se aşează spate în spate câte o echipă A şi B. La mijlocul
laturii mici a terenului se află câte o minge. La semnalul educatoarei, copiii fiecărei echipe aleargă spre
marginea proprie. Cel care reuşeşte să intre în posesia mingii câştigă un punct. Educatoarea notează
punctele, copiii se întorc la start şi se aşteaptă din nou semnalul de plecare. Se repetă de mai mult ori.
Câştigă echipa care obţine punctajul maxim.
2. « Vr Vrăbiuţele »
Vrăbiuţele stau adunate într-un cerc desenat de educatoare pe sol. O fetiţă stă într-un colţ şi se face că
doarme. La semnalul eudcatoarei, « v răbiuţele » sar uşor pe vârfuri ca ea, ciripind. Fetiţa se trezeşte, se
ridică în picioare, sde uită cu mâinile la ochi. Vrăbiuţele se sperie şi aleargă la un punct fix. Jocul se repetă
de mai multe ori.
3. « Pui Puişo
şori
ri,, vven
eniţ
iţii la
la m
min
inee ! »
Copiii se aşează pe scăunelele care se află pe lângă un perete. Educatoarea spune : « Puişori, veniţi la
mine !
Copiii aleargă, iar educatoarea îi prinde cu mâinile întinse şi spune : « aţi sosit, acum alergaţi înapoi. »
Copiii aleargă spre scaunele lor şi se aşează. După ce toţi se liniştesc şi se odihnesc puţin, educatoarea îi
cheamă din nou.
4. « Găseşte-ţi perechea ! »
Copiii se aşează pe perechi, faţă în faţă, pe circumferinţa unui cerc desenat pe sol. La primul semnal de
începere al educatoarei, jucătorii din afară aleargă în jurul cercului, la al doile semnal vor trebui să revină la
locul de plecare. După fiecare alergare se schimbă rolurile. Se penalizează jucătorul care greşeşte locul.
Câştigă echipa care are mai puţine penalizări.
5. « PPaaznicul orb »
Copiii formează un cerc mare iar educatoarea alege un copil, care este «paznic », îl leagă la ochi cu o
basma. El stă în mijlocul cercului unde are voie să se mişte liber. Copiii care formează cercul capătă câte un
număr, de la 1 la 10, după câţi copii sunt. « Paznicul » strigă două numere deodată, de exemplu 1 si 4.
Purtătorii acestor numere trebuie să schimbe locurile între ei prin mijlocul cercului, în timp ce paznicul
încearcă să-l atingă
jocul continuă sau să-l
în aceeaşi prindă După
formaţie. pe unul
treidintre ei. Dacă
încercări reuşeşte,
nereuşite, schimbă
trece locul
alt copil în cu copilul
cerc, atins, dacă nu,
iar paznicul
neîndemânatic primeşte o pedeapsă hazlie.
6. « Mingea deasupra »
Copiii sunt împărţiţi în două echipe şi stau în coloană câte unul. Primul jucător din fiecare echipă are o
minge. La semnalul dat de educatoare, copilul din faţă ridică mingea deasupra capului şi cu braţele întinse în
sus, trece mingea copilului din spate, care, la rândul său o transmite mai departe, pâna ce mingea ajunge la
ultimul copil. Când mingea a ajuns la acesta, el aleargă cu ea în faţa şirului, procedând la fel. Echipa al cărei
prim jucător revine cel dintâi la locul său este câştigătoare. Dacă un jucător scapă mingea, el trebuie să o
ridice, să revină la locul său şi să continue jocul.
7 . « Rândunica fără cuib »

Educatoarea deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea căruia stau copiii la egală distanţă unul de altul.
Fiecare copil îşi desenează în jurul său un cerc mic(cuibul).
Unul dintre copii stă în mijlocul cercului mare (rândunica). Toţi ceilalţi copii stau în cuibul lor. La semnalul
educatoarei ,,zburaţi”, rîndunelele îşi schimbă cuiburile între ele. Rândunica din mijloc care nu are cuib,
urmăreşte şi ea să ocupe un cuib. Cel ce rămâne fără cuib trece în mijlocul cercului mare. Jocul se repetă.
8.« Copiii harnici »

Se organizează cu toată grupa, care este aşezată în jurul unui cerc mare.Cercul se trasează cu
creta pe sol, iar pe linia lui se vor aşeza cuburile. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.La comanda
educatoarei,,strângem jucăriile” toţi copiii sar deodata în cercul
mare, fiecare lângă un cub, cu faţa spre el, se ghemuiesc, ridică cubul şi-l transportă spre un colţ al
clasei, dinainte fixat.La comanda educatoarei,,construim cercul” copiii iau fiecare un cub şi-l transportă pe
linia cercului. Jocul se repetă. Se insistă pe săritura corecta pe ambele picioare, executată la comandă.
9. « Vulpe, dormi ? »
Într-o parte a clasei se stabileŞte căsuţa iepuraşilor iar în cealaltă casa vulpii.Un copil va fi vulpea, care
stă în culcuşul ei, restul vor fi iepurasii. Se delimitează căsuţele prin două linii.La semnalul de
începere,,,iepuraşii” ies din căsută imitând săritura iepuraşilor şi se duc la linia ce marchează culcuşul
vulpii,unde se opresc şi strigă:
,,Vulpea somnoroasă
S-a închis în casă.”
Vulpea se trezeşte,aleargă dupa iepuraşii care se întorc cât de repede pot la casuţele lor. Iepuraşul prins
este dus în casuţa vulpii şi va fi eliberat când va prinde alt copil. În timpul jocului mai multi copii vor fi în
rolul de vulpe.
10. « Pisica şi pisoii »

La început, educatoarea deţine rolul pisicii şi stă pe un scaun în mijlocul grupei.Copiii, adică ,,pisoii” stau
ghemuiţi în jurul ei. ,,Pisica” închide ochii, timp în care ,,pisoii” aleargă liber împrejur. Când se trezeşte,
,,pisica” strigă: ,,miau,miau”. La acest semnal, toţi ,,pisoii” se
adună împrejurul ei.,,Pisoii” au voie să alerge prin sala de grupă doar atât cât doarme pisica. După
învaţarea jocului, rolul pisicii poate fi deţinut de unul dintre copii.
11. « Pisica la pândă »

Copiii sunt împărţiţi în 2 grupe, una reprezentând „pisicile”, cealaltă „şoriceii”. Pisicile sunt aşezate pe
genunchi şi palme, în spatele liniei de plecare. La 5-6 m, „şoriceii” merg ţinându-se de mână pe un cerc
cântând:
„Cand pisica nu-i acasă
Şoarecii joacă pe masă
De ea poţi să te fereşti
Dacă ştii s-o păcăleşti.”
În timp ce „pisicile” se îndreaptă spre ei în patru labe sau pe genunchi şi palme, „şoriceii” rostesc ultimul
vers, iar „pisicile” se ridică în picioare şi caută să prindă un şoricel care să le ia locul. Jocul continuă.
12. « Tunelul acrobaţilor »

Copiii se împart în 3-4 grupe, aşezaţi în şir, unul câte unul, formând un tunel prin depărtarea picioarelor.
La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearcă să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi
genunchi. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct, el rămânând în
faţa şirului. La semnal, următorul din coada şirului pleacă în tunel.
13. « Vrăbiuţele la mâncare »

Copiii se împart în 3-4 grupe, aşezaţi în şir, unul câte unul, formând un tunel prin depărtarea picioarelor.
La semnal ultimul din şir se culcă facial şi încearca să strabată tunelul prin târâre pe antebraţe şi
genunchi. Primul care a ajuns în faţa tunelului este evidenţiat şi echipa primeşte un punct, el rămânând în
faţa şirului. La semnal, următorul din coada şirului pleacă în tunel.
14. « Pe furiş printre tufe »
Se împarte grupa în două echipe, egale ca număr aşezate pe două coloane, înapoia liniei de plecare. În
faţa fiecărei echipe se află câte două tufe (imaginar din hârtie creponată aplicată pe sârmă, sau măsuţe).
La semnalul educatoarei , primii din fiecare echipă, din culcat înainte , execută târârea
târârea pe sub tufe. Când
ajung la capătul tufelor, se întorc prin alergare la echipe, îi ating pe următorii, apoi se aşează la coada
şirului propriu şi jocul continuă până ce execută toţi copiii.
15. « Mingea peste râu »

Grupa de copiii se împarte în două şi se aliniază pe două rânduri. Vor forma echipa mingilor galbene şi
echipa mingilor roz. Printr-o fâşie de hârtie creponată aşezată pe teren, se marchează râul. Coloanele se
aşează în copil
Primul spatele
dinrâului.
fiecare coloană are o minge în mână. La semnalul educatoarei primii copiii trebuie să sară
peste apă (cu mingea în mână) şi de pe malul celălalt se întorc şi aruncă mingea următorilor doi din rândurile
respective. Aceştia prind mingea, sar peste râu şi arunca mingea următorilor.
După ce jocul a fost explicat şi demonstrat se dă semnalul de începere a competiţiei.
Câştigă echipa care termină prima şi a scăpat de cele mai puţine ori mingea.
16. « Mingea peste sfoară »

Copii aşezaţi pe două rânduri faţă-n faţă având între ei o sfoară aruncă mingea în zig-zag de la unul la
altul încercând să nu atingă sfoara cu mingea.
17. « Curajoşii »
Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri în dreptul scării fixe.În faţa fiecărui şir se aşează
câte o bancă de gimnastică.La semnal, primii din fiecare şir escaladează banca, aleargă şi se caţără pe scară
până la un punct fix, coboară, predând ştafeta următorului prin atingere, trec
trecând
ând apoi la coada şirului.
Câştigă echipa care a executat corect căţărarea şi escaladarea, a terminat prima, jucătorii fiind aliniaţi
şi disciplinaţi.
18. “ Coşuleţul”
Jucătorii se organizează pe două echipe egale ca număr.Fiecare echipă se aşează pe trei şiruri.Jucătorii
din mijloc se ghemuiesc şi îşi apucă cu mâinile genunchii.Cei doi copii din margine ridică cu ambele mâini (sau
cu o mână) unul de braţul stâng, celălalt de braţul drept jucătorul care s-a ghemuit.Jucătorii aşteaptă
pregătiţi pentru comandă.La semnal, pornesc transportându-l pe cel din mijloc, ocolesc punctual de
întoarcere (care a fost fixat de la început cu creta sau o minge medicinală) şi se întorc la coada şirului
lor,pornind altă grupă de elevi. Câştigă echipa care termină prima traseul.
19. “Ştafetă cu transport de persoane”

Se împarte efectivul clasei în 2-3 echipe egale ca număr.Patru copii
din fiecare echipă vor fi transportatorii iar ceilalţi călătorii.
Un copil va fi transportat pe o distanţă de 8-10 metri după următorul procedeu:doi apucă cu ambele mâini
câte un picior, ceilalţi doi apucă cu ambele mâini pe sub axilă.
La semnal, se deplasează pe distanţa stabilită, la întoarcere copilul transportat rămânând în poziţia
iniţială, doar transportatorii schimbând directia
Câştigă echipa care termină prima traseul
20. “Ştafetă cu transport de mingi”
Jucătorii sunt împărţiţi în 2-3 echipe aşezate pe şiruri.În faţa fiecărui şir se aşează câte o minge
medicinală.La semnal,primii copii din şir apucă mingea cu două mâini,o aşează pe cap ţinând-o cu ambele
mâini, merg până la un punct fix,apoi, la întoarcere, vin în alergare cu mingea ţinută sub braţul drept, predau
mingea şi trec la coada şirului. Câştigă echipa care termină prima traseul.
JOCURI DIDACTICE
GRUPA MICĂ
1.) CU CE NE JUCĂM?
SCOP:
Exersarea pronunţării corecte a unor consoane (r, ş, ţ, v, j) integrate în cuvinte;
•
Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple şi dezvoltate;

•
12.. ssăă pseroenxupnrţiemceoîrnepctrodpeonzuiţmiiirfiolermunuolartjeuccoărreiicdtingrsaamlaadtiecaglr; upă;
3. să efectueze diferite acţiuni specifice jocului cu o anumită jucărie.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Pronunţarea corectă a denumirii unor jucării din grupă.
REGULI DE JOC:
• La solicitarea educatoarei „Cu ce ne jucăm?”, un copil va alege o jucărie şi o va denumi.
• Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei, apoi vor mima acţiunea de a se juca.
ELEMENTE DE JOC:mişcarea, imitarea unor acţiuni.
MATERIAL DIDACTIC: jucării din sala de grupă.
Copiii sunt aşezaţi în semicerc, având în faţa lor jucăriile. La întrebarea educatoarei „Cu ce ne
jucăm?” un copil
răspunsurilor numit
printr-o de ea va
propoziţie veni, va alege o jucărie şi o va denumi. Se solicită formularea
completă.
Exemplu: „Noi
Exemplu: „Noi ne jucăm cu maşinuţa”. Toţi copiii vor repeta denumirea jucăriei şi vor imita mersul cu
maşina, reproducând sunetul claxonului ti, ti, tiii...
VARIANTĂ:
Educatoarea va imita mersul unui tren şi va întreba copiii: „Cu ce credeţi că mă joc?” După ce copiii vor
recunoaşte şi vor denumi jucăria, se vor aşeza în rând ţinându-se unul de altul pentru a forma un
tren.Se vor deplasa apoi prin clasă imitând mersul trenului şi sunetul specific: „u, u, u....”
2.) CE ESTE ŞI
Ş I LA CE FOLOSEŞTE?
SCOP:
Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii simple sau dezvoltate;
Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi obiecte şi fiinţe ( substantive comune simple);
•
Valorificarea cunoştinţelor acumulate în situaţii noi

•
1. să denumească obiecte sau imaginile unor obiecte;
2.să alcătuiască propoziţii simple cu cuvântul denumit;
3.să precizeze utilitatea obiectului ales.
SARCINA DIDACTICĂ:
•Recunoaşterea şi denumirea unor obiecte şi precizarea utilităţii acestora.
REGULI DE JOC:
•La întrebarea educatoarei „Ce este?”, copilul va numi obiectul;
• La întrebarea „La ce foloseşte?”, copilul va preciza utilitatea acestuia;

• Răspunsurile trebuie formulate în propoziţii.
ELEMENTE DE JOC: mânuirea obiectelor, mimarea unor acţiuni, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: Jucării sau imagini cu obiecte din mediul înconjurător în funcţie de tema dorită
( obiecte de uz personal, veselă, îmbrăcăminte etc.).
Jocul se poate desfăşura la diferite colţuri, amenajate în funcţie de tema şi conţinutul ales.
Exemplu: Pentru
Exemplu: Pentru obiecte de uz personal jucăriile pot fi amplasate la colţul „gospodinei”, pentru obiecte
de veselă se va amenaja o masă festivă etc.
Un copil alege o jucărie, iar la întrebarea educa
educatoarei
toarei:: „Ce este?”, o va denumi. Educatoarea
Educatoarea întreabă:
„La ce foloseşte?”, iar copilul trebuie să spună care este utilitatea ei. Răspunsurile trebuie formulate în
propoziţii simple sau dezvoltate. Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate.
VARIANTĂ:
Educatoarea va mima o acţiune specifică, iar copiii vor fi stimulaţi să indice obiectul folosit şi să
denumească acţiunea într-o singură propoziţie.
Exemplu: Când
Exemplu: Când educatoarea mimează spălatul pe dinţi, copiii spun: „Ne spălăm pe dinţi cu periuţa”.
3.) NE JUCĂM CU STEGULEŢE

SCOP:
• Formarea capacităţii de a recunoaşte şi denumi culorile: roşu, galben, albastru, verde;
• Formarea deprinderii de a se exprima corect în propoziţii, respectând acordul între
substantiv şi adjectiv;
• Formarea deprinderii de a pronunţa corect sunetele limbii române.
1. să recu
recuno
noas
ască
că şi să pr
pron
onununţeţe core
corect
ct nu
nume
mele
le celo
celorr pat
patruru culo
culori
ri;;
2. să form
formul
ulez
ezee pr
prop
opoz
oziţi
iţiii în
în ccare
are se re
resp
spec
ectă
tă acor
acordudull ssubs
ubsta
tant
ntiv
iv-a-adj
djec
ectiv
tiv..
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea culorii şi realizarea acordului între substantiv şi adjectiv.
REGULI DE JOC: • La semnalul educatoarei copiii ridică steguleţul de aceeaşi culoare cu cel arătat
de ea.
• Răspunde numai copilul solicitat.
• Copiii potrivesc căsuţei lor steguleţul de aceeaşi culoare.
• Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
ELEMENTE DE JOC: acţiunea cu obiectele, aplauze.
MATERIAL DIDACTIC: steguleţe de patru culori, jucării care au aceleaşi culori, căsuţe sau imagini cu
căsuţe din cele patru culori.
Educatoarea şi copiii au pe masă câte 4 steguleţe de 4 culori.
Educatoarea ridică un steguleţ şi spune copiilor: „Ridicaţi şi voi un steguleţ de aceeaşi culoare cu al
meu”, „Ce steguleţ aţi ridicat?”
Copiii răspund: „Eu am ridicat steguleţul roşu pentru că şi steguleţul dvs. Este roşu.”
VARIANTA 1.
Educatoarea arată o jucărie, iar copiii ridică steguleţul care are aceeaşi culoare cu jucăria, motivând
„Mingea este roşie şi eu am ridicat steguleţul roşu”.
VARIANTA 2.
Educatoarea denumeşte o culoare, iar copiii ridică steguleţul cu culoarea precizată.
VARIANTA 3.
Copiii primesc o căsuţă de jucărie sau o imagine cu o căsuţă de o anumită culoare. Ei au sarcina de a
alegee steg
aleg stegule
uleţul
ţul potrivi
potrivitt culo
culorii
rii căsu
căsuţei,
ţei, motivâ
motivând
nd alegere
alegerea:
a: „La căsu
căsuţa
ţa albastră
albastră am pus steguleţ
steguleţul
ul
albastru”,”, „Toate căsuţele
albastru căsuţele galbene au steguleţe
steguleţe galbene.” „Am luat stegu
steguleţul
leţul albastru pentru că am o
căsuţă albastră.”

4.) SĂ AŞEZĂM JUCĂRIILE
SCOP:
• Formarea capacităţii de a distinge sunetele ce compun cuvinte simple şi de a le pronunţa
corect;
• Formarea capacităţii de a utiliza corect prepoziţiile „în” şi „pe” corespunzătoare unor
poziţii spaţiale.
1. Să denu
denume
measc
ascăă juc
jucăr
ăria
ia aleas
aleasă;
ă;
Să denumească locul ei în sala de grupă, folosind corect prepoziţiile: în şi pe;
2. Să formuleze
formuleze propoziţii
propoziţii simple
simple sau ddezvolt
ezvoltate
ate core
corecte
cte din punct
punct de vedere
vedere gramatic
gramatical.
al.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoaşterea şi denumirea corectă a jucăriilor, precum şi a locului unde vor fi
•
aşezate în grupă.
REGULI DE JOC:
După ce denumesc jucăria, copiii stabilesc locul ei în sala de grupă;
•
Răspunsurile corecte sunt aplaudate.

•
ELEMENTE DE JOC: mişcarea, ghicirea, aplauze.
MATERIAL: jucării, o cutie mare.
Copiii vor fi lăsaţi să aleagă din cutie o jucărie pe care o vor denumi şi o vor aşeza în locul ei,
verbalizând acţiunea.
Exemplu: „Eu
Exemplu: „Eu
„Euam
amluat
luatuno cutie şi oşi aşez
iepuraş în pe
îl aşez coş.”
raft.”
Jocul se va desfăşura până ce toate jucăriile vor fi aşezate la locul lor.
VARIANTĂ:
Copiii merg împreună cu educatoarea la locurile unde au aşezat jucăriile. Educatoarea va întreba „Ce
jucării am aşezat în ordine pe raft ?” sau „Ce jucării am aşezat frumos pe masă?” Copiii vor enumera
jucăriile pe care le-au aşezat în locurile alese. Se va urmări pronunţarea corectă a cuvintelor. La sfârşit
vor fi lăsaţi să se joace la sectorul dorit cu jucăriile preferate.
5.) RECUNOAŞTE PERSONAJUL
SCOP:
• Verificarea cunoştinţelor copiilor despre personajele din poveştile cunoscute;
• Formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent.
1. să iden
identi
tifi
fice
ce per
persosona
naje
jelele găsit
ăsitee în
în ccut
utiaia cu po
pove
veşt
şti;i;
2. să asoc
asocie
ieze
ze pers
person onaj
ajel
elee cu cadr
cadrul
ul de po pove
vest
stee ad
adec
ecva vat; t;
3. să re
recu
cuno
noas
ască
că pers
persononaj
ajelelee ddup
upăă rep
replilica
ca au
audi
diat
atăă llaa cas
caset etof
ofonon;;
4. să red
redea
ea re
repl
plic
icii scur
scurte
te ale
ale per
perso
sona
naje
jelolorr din
din pove
poveşt ştililee cuno
cunosc scut
ute;
e;
5. să re
recu
cuno
noas
ască
că titl
titlul
ul un
unei
ei po
poveveşt
ştii dup
dupăă uunn fra
fragm
gmen
entt au audidiat
at..
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea personajelor din poveştile cunoscute şi plasarea lor la cadrul de
poveste corespunzător.
REGULILE JOCULUI:
• La cererea unei păpuşi- marionetă copiii vor alege un personaj din poveste, îi vor
spune numele şi îi vor asocia cadrul potrivit;
• Copiii ascultă la casetofon replica unui personaj, îl recunosc şi îl denumesc.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea personajelor, păpuşa marionetă, ghicirea.
MATERIAL DIDACTIC: siluete, cadru de poveste, păpuşa- marionetă, casetofon.
Păpuşa-marionetă aduce copiii în lumea poveştilor. Prin versurile:Hai, te rog pofteşte
Personajul îl alege
În poveste-l potriveşte,
Păpuşa îi îndeamnă să aleagă o siluetă a unui personaj. După ce spun despre ce personaj este vorba îl vor
aşeza pe panou, la cadrul de poveste adecvat. Copiii trebuie să dea replici scurte din poveştile din care
fac parte personajele.
Exemplu: „Eu am ales ursul din povestea Ursul păcălit de vulpe şi îl aşez la imaginea din această
poveste.”
VARIANTA 1.
Păpuşa va prezenta copiilor un fragment din povestea „Punguţa cu doi bani”, cerând acestora să spună
titlul poveştii audiate.
VARIANTA 2.
Copiii vor asculta la casetofon replica unui personaj din povestea „Capra cu trei iezi”. Ei trebuie să
recunoască personajul din replica audiată.
6.) AL CUI GLAS ESTE? ( A CUI VOCE ESTE?)
SCOP:
• Verificarea cunoştinţelor legate de folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ;
• Dezvoltarea acuităţii auditive;
•
Verificarea
OBIECTIVE cunoştinţelor legate de personajele din poveştile sau basmele audiate anterior.
OPERAŢIONALE:
1. să rreecunoască pe personajul dintr-o po
poveste după re replica audiată;
2. să utililiizez
zeze co
core
recct în
în ră
răspu
spunsurile formulate ssuubs
bsttant
ntiivele în
în ca
cazul ggeeniti
nitivv şşii ddaativ
tiv.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea personajului şi folosirea corectă a substantivelor în cazul genitiv şi dativ.
REGULILE JOCULUI:
• Copilul care recunoaşte primul personajul şi răspunde folosind corect substantivul în cazul genitiv
este recompensat cu un ecuson.
MATERIAL DIDACTIC:
DIDACTIC: casetofon, siluete de personaje, ecusoane.
Educatoarea cere copiilor să asculte vocea înregistrată a unui personaj dintr-o poveste cunoscută, după
care va întreba:
În funcţie „Al cui glas este?”
de complexitatea (A cui
acţiunii, maivoce este?)
poate întreba cui i se adresează (îi vorbeşte) personajul pe
care l-au recunoscut. Opţional, copiii pot fi solicitaţi să aleagă şi să afişeze silueta personajului
recunoscut.
VARIANTĂ:
Copiii recunosc personajul înregistrat pe casetofon şi apoi educatoarea le cere să răspundă la
întrebarea: „Cui i se aresează? (Cui îi vorbeşte.)
Exemplu: „Cui
Exemplu: „Cui îi cere cocoşul punguţa?”
„Cui îi spune vulpea de unde să ia peşte?”
7.) CINE ESTE ŞI DE UNDE VI

VINE
NE
SCOP:
• Fixarea conţinutului unor poveşti cunoscute;

• Consolidarea deprinderii de a folosi corect dialogul.
SARCINA
• DIDACTICĂ
Identificarea personajului, asocierea lui cu povestea şi redarea cât mai exactă a unui dialog scurt
dintre două personaje.
1. să recunoască obiectele prezentate şi poveştile în care apar;
2. să pr
precizeze ppeersonajul că
căruia aapparţine ob
obiectul ddeescoperit;
3. să redea dialogul între două personaje ale poveştii.
REGULILE JOCULUI:
• Cartea trece de la copil la copil;
• Copilul care are în acel moment cartea o deschide şi denumeşte, pe baza elementului dat,
personajul şi povestea căreia îi aparţine;
• Răspunsu
Răspunsuril
rilee cor
corect
ectee sunt apla
aplauda
udate
te şi recrecompe
ompensa
nsate
te cu ecusoan
ecusoanee pe care sunt desena
desenate
te
personajele identificate de ei.
MATERIAL DIDACTIC: o carte confecţionată de educatoare, pe filele căreia sunt lipite elemente din
poveştile cunoscute ( o salbă, o punguţă, o scufiţă roşie, o pălărie de vânător, etc.); ecusoane cu
personaje din poveste.
ELEMENTE DE JOC: mânuirea cărţii, aplauze.
DESFĂŢURAREA JOCULUI:
Copiii sunt aşezaţi în semicerc. Educatoarea explică şi demonstrează modul de folosire a cărţii; ea este
dată de la un copil la altul, timp în care are loc numărătoarea sub forma unor versuri: „A fost odată ca-n
poveşti /A fost ca niciodată”. Copilul la care se termină numărătoarea deschide cartea la întâmplare,
denumeşte imaginea ( pe baza dialogului educatoare-copil), identifică personajul şi povestea din care
face el parte. Educatoarea va cere apoi altor copii să redea un scurt dialog dintre personajul ales şi un
altul din aceeaşi poveste.
VARIANTĂ:
Copiii ascultă începutul unui dialog dintre două personaje ( redat de educatoare sau înregistrat),
identifică personajele şi povestea din care fac parte. În funcţie de nivelul grupei se va reda parţial sau
integral dialogul dintre aceste personaje.
8.) DE-A MAGAZINUL
SCOP:
• Exersarea deprinderii de a folosi adecvat formulele de politeţe în diverse cazuri;
• Activizarea vocabularului.
1. să folo
folose
seas
ască
că în ttim impu
pull joc
jocul
ului
ui,, în situa
situaţii
ţiile
le ccre
reat
ate,
e, fo
form
rmululele
ele de polite
politeţe
ţe po
potrtriv
ivite
ite;;
2. să imit
imitee aacţ
cţiiun
unililee ddes
esfăfăşu
şura
rate
te într
într-u
-unn mag
magaz aziin;
3. să se adre
adresezsezee „vân
„vânzăt
zătororul
ului
ui”” în pro
propo
poziţ
ziţiiii comple
complete
te şi ccor
orec
ecte
te gr
gram
amati
atical
cal;;
4. să pr
prec
eciz
izez
ezee ccor
orec ectt ppro
rodu
dusu
sull pe
pe car
caree ddor
oreş
eştete să
să-l
-l cump
cumperere.
e.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Folosirea adecvată a formulelor de politeţe.
REGULI DE JOC:
• La intrarea în „ magazin” copiii trebuie să salute şi să ceară politicos un obiect: „Vă rog
să-mi daţi..................”.
• Dacă nu se folosesc formulele de politeţe, vânzătorul poate refuza să-i dea obiectul.
ELEMENTE DE JOC: imitarea, folosirea banilor de jucărie.
MATERIAL
DESFĂŞURAREADIDACTIC: obiecte specifice magazinului, sacoşe, coşuri de jucărie, bani de jucărie.
JOCULUI:
Educatoarea are rolul de vânzător iar copiii au rolul de cumpărător. Magazinul poate fi: alimentar, de
jucării sau de îmbrăcăminte, în funcţie de cunoştinţele copiilor la momentul respectiv. Copilul care
doreşte să cumpere un obiect intră în magazin, salută apoi cere politicos obiectul dorit. Vânzătorul
poate cere unele amănunte despre obiectul solicitat, iar răspunsurile trebuie date în propoziţii
complete şi„Cecorecte
Exemplu: „Ce
Exemplu: culoaredinare
punct de vedere
tricoul gramatical.
pe care-l doreşti?” sau „Ce vei face cu mingea pe care o cumperi?”
După ce primeşte obiectul, cumpărătorul plăteşte cu bani de jucărie, mulţumeşte vânzătorului, apoi
salută şi pleacă.
VARIANTĂ:
Copiii au coşuri pentru cumpărături. Ei îşi iau singuri un obiect şi merg cu el la casă pentru a-l plăti.
Acolo trebuie să spună ceva despre obiectul cumpărat, prezentându-l vânzătorului.
Exemplu:
„Eu am cumpărat un măr”. „Mărul are culoarea roşie”. Sau „Mărul este un fruct”.
După această scurtă conversaţie, obiectul este plătit, cumpărătorul mulţumeşte, salută şi pleacă.
JOCURI INTERDISCIPLINARE
GRUPA MICĂ
1.) PĂPUŞA SE SPALĂ
SCOP:
• Exersarea deprinderii de a se exprima în propoziţii complete şi corecte gramatical;
• Formarea deprinderii de a utiliza corect verbele în propoziţii;
• Verificarea cunoştinţelor copiilor despre părţile componente ale corpului omenesc.
1. să precizeze denumirea unor părţi componente ale corpului omenesc;
2.să utilizeze corect verbele în cadrul unor propoziţii simple;
3.să denumească acţiunea pe care o sugerează educatoarea;
4.să imite şi ei aceeaşi acţiune.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Denumirea corectă a părţilor corpului omenesc;
• Folosirea corectă a verbelor în propoziţiile formulate;
• Imitarea unor acţiuni făcute de om.
REGULI DE JOC:
• Educatoarea arată imagini în care se efectuează anumite acţiuni, copiii precizează
acţiunile utilizând verbe potrivite;
• După ce recunosc acţiunea imitată de educatoare o efectuează şi ei.
ELEMENTE DE JOC: mimarea unor acţiuni, aplauze, ghicirea.
În prima parte a jocului educatoarea se foloseşte de o păpuşă pentru a verifica cunoştinţele copiilor. Ea
va imita spălatul păpuşii, întrebând: „Ce face păpuşa?”, iar copiii trebuie să răspundă în propoziţii,
precizând ce parte a corpului spală păpuşa.
Exemplu: „Păpuşa
Exemplu: „Păpuşa se spală pe faţă” sau „Păpuşa se spală pe mâini”.
În a doua parte a jocului educatoarea va arăta copiilor imagini în care se efectuează acţiuni. Copiii
precizează acţiunile având grijă să folosească verbele potrivite.
Exemplu: „Copilul
Exemplu: „Copilul desenează”, „Câinele latră”, „Iepurele fuge”, „Mama citeşte”.
În ultima parte a jocului educatoarea va imita unele acţiuni şi va întreba copiii: „Ghici ce fac eu?” Copiii
vor recunoaşte acţiunile, apoi le vor mima şi ei.
Exemplu: „Ghici
Exemplu: „Ghici ce fac eu?”
„Dumneavoastră vă pieptănaţi”.
Toţi copiii imtă acţiunea.
2.) CE AI SCOS DIN SĂCULEŢ?

SCOP:
•Fixarea cunoştinţelor copiilor despre jucăriile din sala de grupă;
•Formarea deprinderii de a acţiona numai atunci când sunt solicitaţi;
•Formarea deprinderii de a cânta în colectiv.
1. să re
recucuno
noas
ască
că şi ssăă den
denum
umea
easc
scăă jjuc
ucăr
ăria
ia pe care
care a ggăs
ăsit
it-o
-o în să
săcu
cule
leţ;
ţ;
2. să ggrrup
upez
ezee juc
jucăr
ăriiiile
le în
în func
funcţţie de
de ce
ceri
rinţ
nţaa for
formu
mula
lată
tă;;
3. să inte
interp
rpre
reteteze
ze un cânt
cântec
ec învă
învăţa
ţatt an
ante
teri
rior
or..
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea şi denumirea corectă a unor jucării din sala de grupă;
• Gruparea jucăriilor în funcţie de criteriul dat: formă sau mărime.
REGULI DE JOC:
• Copilul numit de educatoare scoate din săculeţ o singură jucărie;
• Copiii grupează jucăriile în funcţie de criteriul precizat de educatoare şi în locul stabilit;
• Pentru fiecare răspuns corect copiii sunt aplaudaţi.
MATERIAL DIDACTIC: jucării, un săculeţ, cercuri mari de diferite culori.
În prima parte, copilul ales de educatoare răstoarnă un sac cu jucării şi cere colegilor să-şi aleagă o
jucărie.
Apoi educatoarea le cere ca jucăriile de acelaşi fel să fie grupate în spaţii bine delimitate (în
cerculeţe); grupa copiilor cu ursuleţi, grupa copiilor cu maşinuţe, grupa copiilor cu păpuşi.
Educatoarea aşează pe covor două cercuri de culori diferite: roşu şi albastru şi le cere copiilor să aşeze
jucăriile pe care le au în cele două cercuri în funcţie de mărime: în cercul albastru jucăriile mari, iar în
cercul roşu jucăriile mici.
În final copiii vor interpreta
interpreta în colectiv un cântec
cântecel
el al cărui conţinut se referă la un animal: „Cocoşelul
„Cocoşelul
meu isteţ”, „Ursuleţul”.
3.) ARATĂ LOCUL POTRIVIT
SCOP:
• Verificarea cunoaşterii denumirii obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte;
• Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralul ordinal;
•
Formarea deprinderii de a decora obiecte folosind tehnica lipirii.
1. să alea
aleaggă ob
obie
iect
ctee de îmb
îmbră
răcă
cămi
mintntee sau înîncăcălţ
lţăm
ămininte
te în func
funcţi
ţiee de anoti
anotimpmpul
ul în
care este folosit;
2. să folo
lossească ccoorect
ect nu
numeralul oorrdina
dinall;
3. să ddeco
ecorereze
ze obiect
obiectee de
de îmbr
îmbrăc
ăcămi
ămintntee pri
prinn llipi
ipire
reaa uno
unorr ele
elemen
mente
te de măr
mărim
imi,i, for
forme
me
şi culori variate.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi
aşezarea lor la anotimpul în care se pot purta;
• Indicarea corectă a locului unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal;
• Decorarea siluetelor folosind elemente de forme, mărimi şi culori diferite variate.
REGULILE JOCULUI:
•Obiectul de îmbrăcăminte sau încălţăminte va fi aşezat pe siluetă în funcţie de sarcina
dorită;
• Copiii răspund doar la solicitarea educatoarei;
• Răspunsurile corecte sunt aplaudate.
MATERIAL DIDACTIC: două tablouri reprezentând iarna şi vara; două siluete de fetiţe şi două de
băieţi; obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte detaşabile; cifre.

În prima
prima papart
rtee a jocul
jocului
ui,, educ
educato
atoar
area
ea af
afişe
işeaz
azăă pe un papano
nouu cele
cele do
două
uă ta
tablo
blouri
uri re
repr
preze
ezent
ntân
ândd
anotimpurile iarna şi vara. Lângă fiecare se află câte o siluetă de băiat şi una de fetiţă. Pe rând, câte un
copil chemat de educatoare alege de pe masa acesteia un obiect de îmbrăcăminte sau de încălţăminte, îl
denumeşte şi apoi îmbracă / încalţă copilul care se află lângă tabloul anotimpului corespunzător ( prin
suprapunere).
VARIANTĂ:
Educatoarea cere copiilor să închidă ochii şi schimbă obiectele de îmbrăcăminte între anotimpuri.
Exemplu: Pune
Exemplu: Pune păpuşii dela anotimpul vara o căciulă. La semnalul educatoarei copiii deschid ochii, privesc
panoul şi corectează greşeala motivându-şi acţiunea.
În a doua parte a jocului se vor verifica cunoştinţele legate de numeralul ordinal. Se porneşte de la cele
patru siluete
are rochie pe care s-a
( pantaloni lucrat
scurţi? în prima
etc.) parte.
„ Ridicaţi Copiii
cifra carerăspund
ne aratăunor întrebări
al câtelea cumarearcizme”.
copil fi: „Al câtelea copil
În ultima parte a jocului copiii vor primi siluetele unor obiecte de îmbrăcăminte pe care trebuie să le
decoreze, lipind ornamente din hârtie glasată, în mod creativ.
4.) POŢI SĂ RĂSPUNZI CORECT?
SCOP:
• Consolidarea cunoştinţelor legate de cele trei medii de viaţă ( apă, aer, pământ);
• Educarea unor deprinderi elementare de protejare a mediului înconjurător;
•
• capacităţii
Verificarea unor copiilor
deprinderi de de a formula
muncă propoziţii;
şi practic-gospodăreşti.
1. să grupeze animalele în funcţie de mediu
mediull de viaţă ( apă, aer, pământ);
2.să înlăture din tablouri acele elemente care pot polua natura;
3.să formuleze propoziţii simple pe baza imaginilor prezentate;
4.să aplice la colţul naturii deprinderile practic-gospodăreşti formate.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Gruparea animalelor pe cele trei medii de viaţă: apă, aer, pământ.
• Înlăturarea din tablou a elementelor poluante pentru mediul de viaţă respectiv;
• Îngrijirea plantelor şi peştişorilor de la colţul naturii.
MATERIAL DIDACTIC: Trei tablouri reprezentând cele trei medii de viaţă: apă, aer, pământ; siluete
de animale, imagini reprezentând acţiuni realizate de copii, câte o bilă albă şi una neagră pentru fiecare
copil.
În prima parte copiii intuiesc cele trei tablouri afişate. Vin apoi pe rând şi aleg de pe masa educatoarei
câte un jeton cu un animal, îl denumesc şi-l aşează pe panoul ce reprezintă mediul său de viaţă.
Educatoarea alege şi ea un jeton pe care îl aşează greşit iar copiii trebuie să o corecteze. După
gruparea animalelor, copiii privesc tablourile încercând să găsească acele elemente care pot dăuna
naturii ( poluează mediul).
Exemplu: În
Exemplu: În apă sunt aruncate sticle, cutii. În aer este mult fum.
În a doua parte a jocului, educatoarea arată pe rând câte o imagine ce reprezintă o acţiune întreprinsă
de om. Copiii precizea
precizeazăză într-o propoziţie acţiunea apoi stabilesc dacă ceea ce face copilul din imagine
dăunează sau nu naturii. Dacă acţiunea este în favoarea naturii copiii ridică bila albă, dacă acţiunea
dăunează naturii ridică bila neagră. În funcţie de nivelul grupei se poate cere copiilor să mai adauge la
fiecare propoziţie formulată câte un cuvânt.
Exemplu: „Copilul
Exemplu: „Copilul plantează un pom.”,”Copilul sapă o groapă.”
În locul imaginilor folosite ca suport pentru formularea de propoziţii se pot mima diferite acţiuni, fie
de deucatoare, fie de către un copil.
În final se pot desfăşura activităţi gospodăreşti la colţul naturii. Dacă timpul este frumos se poate ieşi
în curte unde copiii pot sădi flori, pot aduna hârtii.
5.) ROATA TOAMNEI
SCOP:
• Verificarea cunoştinţelor copiilor despre legumele şi fructele de toamnă;
• Consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte gramatical;
• Exersarea deprinderii de a lipi elemente într-un ansamblu.
1. să recu
recuno
noas
ască
că şi să denu
denume
meas
ască
că fru
fruct
ctee şi legum
legumee pr
prez
ezen
enta
tate
te de
de edu
educato
catoar
aree în
imagini; 2. să sort
sortezezee ima
imagi
gini
nile
le în func
funcţi
ţiee ddee cat
categ
egororia
ia di
dinn car
caree fac
fac pa
part
rte;e;
3. să iide
denti
ntifi
fice
ce ffru
ruct
ctel
elee şi lleg
egum
umelelee ddup
upăă desc
descri rier
erea
ea însu
însuşir
şirilo
ilorr lor
lor cara
caract
cter
eris
istic
tice;
e;
4. să des
descr
crie
ie fr
fruc
ucte
te şi lleegu
gumeme în ppro
ropopozi
ziţi
ţiii de
dezv
zvoolt
ltaate
te;;
5. să lipe
lipeas
ască
că eleme
lementntee înt
întrr-un
-un aans
nsam
amblbluu al
ales
es de ei.
ei.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea unor fructe şi legume precum şi principalele lor însuşiri;
• Formularea unor propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
• Lipirea unor elemente într-un ansamblu.
REGULI DE JOC:
• Copiii învârtesc roata, şi alcătuiesc propoziţii dezvoltate răspunzând la întrebarea: „Ce ne-a adus
toamna?”...
•
•
Este
Copiiirecompensat copilul
care nu reuşesc care dă cel
să găsească mai complet
imaginea răspuns;
corectă sunt ajutaţi de colegi.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauze, mânuirea materialului, mişcarea.
Educatoarea
Educat oarea prezintă
prezintă copiilor o roată pe care sunt imagini cu fructe şi legume
legume.. Roata este învârtită şi
când se opreşte la o imagine educatoarea întreabă: „Ce ne-a adus toamna?” iar copilul solicitat
denumeşte imaginea (fructul sau leguma) şi stabileşte categoria din care face parte.
Exemplu: „ Acesta este un morcov. Morcovul este o legumă.” La cerinţa educatoarei, „Căutaţi şi voi
aceeaşi imagine”, copiii aleg jetonul ce reprezintă morcovul. Un alt copil va descrie corect şi coerent
fructul sau leguma respectivă.
VARIANTĂ:
Educatoarea spune ghicitori despre fructe şi legume. Copiii care ghicesc despre ce este vorba aleg
imagine
imagineaa corespunzăto
În ultima corespunzătoare
parte a joculuiarecopiii
şi o îşi
ducaleg
pe de
un pe
panou.
masaCopilul care aşează
educatoarei primulcuimaginea
trei imagini estelegume
fructe sau recompe
recompensat.
pe nsat.
care
trebuie să le lipească pe o foaie de hârtie, respectând tehnica de lipire învăţată.
6.) DE-A GRĂDINIŢA
SCOP:
• Verificarea cunoştinţelor copiilor despre obiectele din sala de grupă;
•
Formarea capacităţii de a plasa obiecte sau pe ei înşişi într-un spaţiu, în raport cu un reper dat;
• Formarea deprinderii de a completa o propoziţie cu cuvintele care denumesc locuri în care se află
situate obiectele;
• Consolidarea deprinderii de a interpreta un cântec în colectiv.
1. să denumească corect obiectele întîlnite în ssaala de gupă;
2. să pla
plaseze ccoonştient în ssppaţiul cla
clasei, dif
diferite ob
obiecte pre precizănd lo locul în ra
raport cu un
un
reper dat;
3. să iinnterpreteze un ccâântec re
respectând linia memelodică şi
şi tteextul aaccestuia.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Aşezarea obiectelor din clasă la locul solicitat utilizând termeni adecvaţi;
• Completarea unei propoziţii cu cuvinte potrivite;
• Interpretarea corectă a unui cântec.
REGULI DE JOC:
• Obiectele vor fi scoase pe rând de copii, apoi vor fi aşezate la locul lor, precizându-se poziţia pe
care o ocupă;
• Dacă răspunsul nu este corect sau complet copilul este ajutat de alt coleg.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea, surpriza, mânuirea obiectelor.
Educatoarea va aduce în grupă, sub formă de surpriză, o cutie cu jucării. Pe rând, câte un copil chemat
de educatoare scoate din cutie un obiect pe care îl denumeşte apoi îl aşează în clasă la locul său,
precizând poziţia pe care o ocupă.
Exemplu: „Am
Exemplu: „Am luat o carte. Este o carte cu poveşti şi o aşez în î n bibliotecă, pe raft.” Educatoarea
Educatoarea poate
interveni cu întrebări ajutătoare: Lângă cine (ce) ai aşezat obiectul? Ce este aşezat în faţa jucăriei?
În partea a doua a jocului se va desfăşura un exerciţiu de limbaj. Copiii vor completa cu cuvinte
potrivite propoziţiile eliptice formulate de educatoare.
Păpuşa este pe........
Ursuleţul este lângă........
Maşinuţa este în.........
Fiecare răspuns corect este aplaudat.
În ultima parte
pe scăunele, a activităţii
în picioare, copiii vor
în spatele interpreta
scăunelelor, pe un cântec
covor, etc.despre grădiniţă, aşezaţi în diferite poziţii:
7.) SĂCULEŢUL FERMECAT
SCOP:
• Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor legate de obiectele de uz personal;
• Dezvoltarea promptitudinii şi a rapidităţii în gândire;
• Dezvoltarea sensibilităţii tactile;
• Dezvoltarea capacităţii de a reda prin desen obiecte de uz personal.
OBIECTIVE
1. OPERAŢIONALE:
să recunoască obie
biectele de uz personal cu ajutorul simţului tactil;
2. să co
completeze prin desen o ppllanşă rreeprezentând obiecte dede uz pe
personal;
3. să in
inte
terrpr
pret
etez
ezee un ro
roll di
dint
ntr-
r-oo po
pove
vest
stee da
dată
tă re
resp
spec
ectâ
tând
nd text
textuul şi mome
moment
ntel
elee pr
priinci
ncipa
pale
le al
alee
acesteia.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Recunoaşterea prin pipăire a obiectelor de uz personal;
• Completarea planşei cu obiecte de uz personal folosite într-un anumit moment al zilei;
• Dramatizarea unei poveşti cunoscute.
REGULILE JOCULUI:
• Copilul care alege din săculeţ obiectul mimează şi modul de folosire;
• Copiii care au roluri în povestea „Maricica” urcă pe scenă, ceilalţi cumpără bilete pentru spectacol.
MATERIAL
MATER IAL DIDACT
DIDACTIC:IC: Săculeţ de pânză, perie de păr, de haine, pieptene, periuţe de dinţi, pastă de
dinţi, batistă, prosop. Plicuri cu jetoane pe care sunt desenate obiecte de uz personal pentru fiecare
copil.
În prima parte a activităţii, pe masă se află un săculeţ cu diferite obiecte de uz personal. Pe rând, câte
un copil vine şi îşi alege din săculeţ un obiect şi, fără să-l scoată, doar prin pipăit, îl denumeşte. În
continuare, ceilalţi copii caută în plicul pe care fiecare îl are pe masă jetonul care reprezintă obiectul
respectiv. După ce au găsit jetonul căutat copiii mimează şi modul de folosire.
VARIANTĂ:
Educatoarea sau un copil mimează o acţiune legată de folosirea unui obiect de uz personal, iar un copil
vine şi caută în săculeţ, prin pipăit, obiectul respectiv. Ceilalţi copii caută în plicul primit jetonul cu
acelaşi obiect, apoi verbalizează acţiunea.
Exemplu: „Eu am un pieptene şi cu el îmi pieptăn părul.” sau „Eu am un prosop şi cu el mă şterg pe faţă.”
Acolo unde există mai multe obiecte care pot avea aceeaşi utilizare li se cere copiilor să le caute. (ex.
Pieptene- perie de păr)
În finalul activităţii copiii vor dramatiza povestea „Maricica”.
GUSTĂ ŞI GHICEŞTE!
SCOP: verificarea cunoştinţelor despre fructele şi legumele de toamnă; dezvoltarea sensibilităţii

gustative.
CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre fructe şi legume de toamnă: formă, mărime,

culoare,gust,miros şi importanţa pentru sănătatea omului.

SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice fructele şi legumele de toamnă,tăiate,să le descrie
şi să ghicească denumirea acestora.
REGULILE JOCULUI:
• Coşuleţul cu fructe şi legume, tăiate şi amestecate, trece de la un copil la altul pe versurile: „Iată
ţi-am adus mâncare/Spune-mi cum se chemă oare?”. Copilul în dreptul căruia s-a oprit coşuleţul la
recitarea versurilor , va gusta şi descrie fructul sau leguma aleasă şi întreabă „Foaie verde lemn
uscat /Spune-mi te rog ce-am gustat?”.
• Copiii formulează ghicitori despre legume şi fructe folosind jetoanele primite.
• Răspunsurile corecte vor fi formulate în propoziţii fiind apreciate prin stimulente – imagine
simbol.Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie.
•
ELEMENTE DE JOC: folosirea versurilor, moment de aşteptare, ghicitori, confirmarea răspunsurilor

corecte şi incorecte prin stimulente.
VARIANTE:
 Copilul gustă, descrie şi solicită recunoaşterea fructului sau a legumei alese.
 Copiii aleg un jeton pe baza căruia formulează o ghicitoare, aşezând imaginile la grupa din care
face parte(grupa fructelor , legumelor).
ÎN CE ANOTIMP?
SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor despre caracteristicile celor 4 anotimpuri,dezvoltarea

capacităţii de a sesiza legăturile dintre fenomene ale naturii şi viaţa plantelor, animalelor, activitatea
omului.
CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe despre cele 4 anotimpuri, relaţiile dintre fenomenele ce au loc în
natură, viaţa animalelor, plantelor şi munca oamenilor.
SARCINA DIDACTICĂ:
• Completarea celor 4 tablouri, reprezentând anotimpurile cu elemente specifice naturii şi muncii

omului;
• Descoperirea elementelor ce nu corespund anotimpului respectiv.
REGULILE JOCULUI:
• Jocul se desfăşoară pe 4 echipe, fiecare reprezentând un anotimp printr-o culoare simbol.

• Fiecare echipă primeşte un număr de 10 jetoane ce conţin imagini cu aspecte, fenomene specifice
anotimpului reprezentat dar şi 2-3 imagini despre alte anotimpuri;
• Fiecare echipă completează tabloul anotimpului reprezentat într-un timp limitat, motivând
aşezarea imaginilor corecte;
• Imaginile necorespunzătoare tabloului sunt descrise şi cerute de echipa la care se potrivesc;
• Nu se admit răspunsurile în cor, fiecare echipă îşi desemnează un reprezentant;
• Membrii unei echipe au voie să se consulte;
• Câştigă echipa care completează cel mai repede tabloul.
ELEMENTE DE JOC:
• Limitarea timpului pentru completarea tabloului prin clinchetul unui clopoţel;

•
Folosirea culorii simbol pentru anotimpul reprezentat: alb – iarna, verde – primăvara, galben –
vara, ruginiu – toamna;
• Mişcare pentru preluarea jetonului;
VARIANTE:
 Copiii completează tabloul cu imaginile corespunzătoare anotimpului pe care îl reprezintă,

motivând alegerea făcută. Se descriu jetoanele necorespunzătoare argumentând nepotrivirea acestora
în tablou şi prin întrebarea „În ce anotimp?” cere echipelor recunoaşterea şi solicitarea jetonului
potrivit.
 Se prezintă mai multe imagini cu aspecte specifice celor 4 anotimpuri. Educatoarea descrie un
anotimp folosindu-se de o ghicitoare, un cântec, o poezie iar copiii trebuie să recunoască, să aleagă, să
descrie imginile potrivite, grupându-le pe anotimpuri la panou.
PRIN CE SE ASEAMĂNĂ?
SCOPUL: consolidarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile înfăţişării, a hranei animalelor şi a
foloaselor aduse de ele; dezvoltarea capacităţii de a efectua clasificări pe baza unui criteriu dat.
CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe referitoare la animalele domestice şi sălbatice: mediul de viaţă,

înfăţişare, hrană, foloase.
SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să identifice cu ajutorul unor imagini animale domestice şi
sălbatice, să găsească elemente caracteristice acestora, clasificându-le după un criteriu dat.
REGULILE JOCULUI:
• Copilul desemnat alege imaginea animalului preferat, identifică, descrie şi stabileşte o

caracteristică specifică(gheare, copite, blană, coadă, coarne etc.);
• Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii;
• Educatoarea enunţă un criteriu de asemănare pentru un grup de animale iar copiii trebuie le
denumească alegând imaginea corespunzătoare pentru a fi afişată la panou;
• Răspunsurile corecte sunt recompesate printr-un medalion cu animalul preferat;
• Răspunsurile greşite vor fi sancţionate cu o pedeapsă hazlie adecvată temei(onomatopee,
diferite mişcări specifice animalelor).
ELEMENTE DE JOC:
• Folosirea unei baghete magice pentru nominalizarea copilului;

• Folosirea unor semne distinctive(medalioane)
• Interpretarea de roluri;
VARIANTE:
 Copilul desemnat cu bagheta magică alege un jeton, identifică animalul, descrie sumar şi
stabileşte o caracteristică, aşezând imaginea pe panou;
 Educatoarea propune să clasifice animalele după un element comun: înfăţişare, mediu de viaţă,
hrana, foloase.
CE ÎMI TREBUIE?
SCOPUL JOCULUI: sistematizarea cunoştinţelor despre meserii şi uneltele necesare practicării lor;
educarea capacităţii de a efectua asocieri.
CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la anumite meserii/ profesii, uneltele necesare

practicării lor, utilitatea acestora.
SARCINA DIDACTICĂ: să selecteze jetoane cu unelte, ustensile specifice unei meserii; stabilirea
legăturii între unelte, materiale, produse, acţiuni şi denumirea profesionistului care le foloseşte sau le
produce.
REGULILE JOCULUI:
• Copiii sunt împărţiţi în 4 echipe, reprezentate printr-o costumaţie adecvată: bucătar – bonetă,
medic – stetoscop, croitor – centimetru, constructor – cască;
• Se distribuie fiecărei echipe un număr de 7-8 jetoane ce conţin imagini cu diferite unelte;
•
Fiecare echipă trebuie să obţină uneltele necesare meseriei pe care o reprezintă prin întrebarea:
„Ce îmi trebuie?”;
• După răspunsul la întrebare se descrie imaginea, motivând răspunsul;
• Membrii unei echipe au voie să se consulte;
• Câştigă echipa care obţine cel mai repede jetoanele cu unelte specifice meseriei;
• Răspunsurile trebuie să fie formulate în propoziţii corecte;
ELEMENTE DE JOC:
• Costumaţie adecvată;
• Interpretare de roluri;
• Manipularea materialului didactic: jetoane;
•
•
Mimarea
Mişcarea.unei acţiuni specifice;
VARIANTE:
 Echipa desemnează un reprezentant care se deplasează la celelalte echipe pentru a-şi găsi
uneltele necesare şi să motiveze alegerea făcută;
 Se stabileşte o acţiune caracteristică unei profesii şi copiii identifică meseria şi uneltele

necesare, mimând acţiunea respectivă.
GHICEŞTE DIN CE ESTE FĂCUT?
SCOPUL JOCULUI: precizarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor cu privire la unele materiale

utilizate în confecţionarea obiectelor; educarea grijii copiilor în mânuirea obiectelor fragile şi a
spiritului de ordine.
CONŢINUTUL JOCULUI:
sticlă, material plastic, cunoştinţe
metal, desprelână,
hârtie, pânză, materiale
mătaseutilizate
etc. în confecţionarea obiectelor: lemn,
SARCINA DIDACTICĂ: recunoaşterea după pipăit a obiectelor, denumirea acestora şi precizarea

materialului din care sunt făcute; clasificarea obiectelor după materialul din care sunt confecţionate.
REGULILE JOCULUI:
• Recunoaşterea obiectelor se va face numai după pipăit şi sunetul ce-l produce prin lovire;
• Răspunsurile să fie formulate în propoziţii;
• Se recompensează răspunsurile corecte prin stimulente confecţionate din materialele folosite în
activitate: fluturaşi din mătase, steguleţe din hârtie, medalioane colorate din plastic;
• Manipularea obiectelor fragile să se facă numai la semnalul educatoarei.
ELEMENTE DE JOC:
• Elemente de mişcare;
• Moment de aşteptare;
• Valorificarea de semne distinctive;
• Prezenţa semnalelor sonore;
• Limitarea timpului de răspuns.
VARIANTE:
 Copii inched ochii, un copil scoate un obiect din sac, produce un zgomot prin lovirea lui cu un
beţişor, îl introduce în sac şi pune întrebarea :” Ghiceşte ce am lovit şi din ce este făcut?”
 Copiii stau cu mâinile la spate şi conducătorul jocului le pune în mâinile lor câte un obiect
solicitând să-l recunoască după pipăit.
ŞTIŢI CÂND?
SCOPUL JOCULUI: consolidarea cunoştinţelor referitoare la reprezentările de timp şi acţiunile

efectuate în cursul unei zile.
CONŢINUTUL JOCULUI: cunoştinţe cu privire la reprezentările de timp: ziua, noaptea, dimineaţa,

amiaza, seara şi acţiuni specifice acestor momente ale zilei;
SARCINA DIDACTICĂ: copiii trebuie să descrie acţiunea care se desfăşoară pe o imagine, să

precizeze momentul din zi în care se efectuează acţiunea.
REGULILE JOCULUI:
• Copilul care primeşte ilustraţia o arată tuturor copiilor din grupă;

• Membrii grupului pun în cor întrebarea: “Ştii când se întâmplă?”
• Răspunde numai copilul solicitat;
ELEMENTE DE JOC:
• Mânuirea obiectelor;
•
•
Imitarea
Aplauza; acţiunilor;
• Recompense;
• Pedepse hazlii pentru greşeli.
VARIANTE:
 Se execută acţiunea specifică unui moment al zilei având la dispoziţie şi obiectul adecvat:
pieptene, periuţa de dinţi, prosop, lingură,furculiţă etc. Copiii sunt solicitaţi să identifice obiectul
corespunzător acţiunii şi să precizeze în ce moment al zilei se petrece acţiunea.
 Educatoarea adresează întrebări cu privire la acţiunile discutate:

– Când se duc copiii la grădiniţă?
– Ştiţi când se spală pe dinţi copiii?
– Când iau copiii micul dejun, prânz, cina?
RECUNOAŞTE POVESTEA!
SCOPUL JOCULUI: fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior.
CONŢINUTUL JOCULUI: poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”, „Ciuboţelele ogarului”,
„Capra cu trei iezi”, „Scufiţa roşie”.
SARCINA DIDACTICĂ: să identifice povestea după imaginile prezentate, să povestească fragmentul

ilustrat, să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti.
REGULILE JOCULUI:
• „Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate

dat de conducătorul jocului, se opreşte la un copil care alege o imagine, recunoaşte povestea din care
face parte povestind fragmentul respectiv;
• Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste;
• Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul
recunoscut;
• Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului.
ELEMENTE DE JOC:
• Aplauze, stimulente, semnale luminoase, personaj surpriză care face introducerea în joc.
VARIANTE:
 Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti; copii extrag o siluetă,
recunosc personajul şi povestea, reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează;
 Se audiază un fragment din poveste, se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă

reprezentativă.
JOCUL SILABELOR
SCOPUL: formarea deprinderii de a formula propoziţii cu un cuvânt dat, despărţirea cuvintelor în

silabe, formarea deprinderii de a găsi cuvinte care să înceapă cu o silabă dată.
SARCINA DIDACTICĂ: să alcătuiască propoziţii cu cuvântul sugerat prin imagine sau verbal, să
despartă cuvintele în silabe menţionînd numărul silabelor, să găsească cuvinte care să înceapă cu o
silabă dată.
CONŢINUTUL JOCULUI: formulare de propoziţii cu sau fără suport material, despărţirea cuvintelor
în silabe şi precizarea numărului acestora, exprimarea a cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită
silabă.
REGULILE JOCULUI:
• Copilul numit de educatoare alege un jeton, denumeşte obiectul şi formulează o propoziţie ;

• Jetonul este transmis altui copil care desparte cuvântul în silabe precizând numărul acestora;
• Se stabileşte prima silabă a cuvântului şi se cere găsirea altor cuvinte care să conţină aceeaşi
silabă;
• Este interzis ca un cuvânt nou format să fie pronunţat de mai multe ori;
• Răspunsurile trebuie să se încadreze într-o limită de timp marcată de bătăi din palme;
• Răspunsurile corecte sunt apreciate prin aplauze;
•
Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului.
ELEMENTE DE JOC:
• Limitarea timpului prin bătăi din palme;

• Aplauze;
• Elemente de mişcare.
VARIANTE:
 Educatoarea pronunţă o silabă. Copilul cu care a dat mâna adaugă imediat o altă silabă pentru a
construi un cuvânt cu sens, apoi îl repetă în întregime.
 Educatoarea spune un cuvânt iar copilul cu care a dat mâna îl desparte în silabe. Grupa de copii
scoate din coşuleţ atâtea beţişoare câte silabe are cuvântul. Se începe cu cuvinte cu 2 silabe şi se
continuă cu cuvinte care conţin mai multe silabe.
LA CINE S-A OPRIT MINGEA?
Grupa mică
SCOPUL JOCULUI: cunoaşterea numelor şi prenumelor, educarea sentimentelor de ataşament faţă de

copiii din grupă.
CONŢINUTUL JOCULUI: cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume, precizarea unor
reguli de comportare în grup.
SARCINA DIDACTICĂ: să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte.
REGULILE JOCULUI:
• Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil;
• La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află
în acel moment;
•
Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei
numele şi prenumele copilului la care se află aceasta.
ELEMENTE DE JOC:
• Manipularea jucăriei;
•
Aplauze ;
• Semnale sonore;
VARIANTE:
 Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge, o biluţă unui copil, apoi întreabă grupa: Cine a
primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea.
Răspunsul copilului va fidat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se
află mingea.
JOC DIDACTIC: SĂCULEŢUL CU SURPRIZE

SCOPUL: RECUNOAŞTEREA NUMĂRULUI DE OBIECTE PRIN ANALIZATORUL TACTIL; CONSOLIDAREA
NUMĂRATULUI ÎNTRE 1 ŞI 2; DEZVOLTAREA ATENŢIEI , GÂNDIRII LOGICE ŞI A ANALIZA-
TORULUI TACTIL.
SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA OBIECTELOR DE ACELAŞI FEL ŞI DENUMIREA LOR PRIN
ANALIZATORUL TACTIL; FOLOSIREA CORECTĂ A NUMERALULUI CARDINAL.
ELEMANTE DE JOC: CĂUTAREA, MIŞCAREA, GHICIREA ŞI APLAUZE, LEGAREA OCHILOR ŞI
SURPRIZA.
REGULI DE JOC: COPILUL NUMIT INTRODUCE MÂNA ÎN SAC FĂRĂ SĂ PRIVEASCĂ, PIPĂIE
OBIECTUL, ÎL DENUMEŞTE, ÎL SCOATE ŞI ÎL AŞAZĂ PE MASĂ. ALT COPIL VA CĂUTA
OBIECTE DE ACELAŞI FEL, PROCEDÂND CA MAI SUS. ACŢIUNEA VA FI VERBALIZATĂ.
MATERIAL: UN SĂCULEŢ CU JUCĂRII (DOUĂ MINGI, O PĂPUŞĂ,DOUĂ CUBURI,O MAŞINĂ ETC.)
DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPILUL NUMIT DE EDUCATOARE INTRODUCE MÂNA ÎN SAC, PIPĂIE JUCĂRIA ŞI, FĂRĂ

S-O PRIVEASCĂ, O DENUMEŞTE, O SCOATE DIN SAC, O ARATĂ COPIILOR ŞI O AŞAZĂ PE MASĂ, SPUNÂND CE JUCĂRIE A SCOS. ALT
COPIL VA CĂUTA ÎN SAC ŞI TOT PRIN PIPĂIRE VA TREBUI SĂ SCOATĂ O JUCĂRIE LA FEL CU PRECEDENTA. DACĂ ÎN SAC NU VOR MAI
FI JUCĂRII DE ACELEŞI FEL, COPILUL VA TREBUI SĂ PRECIZEZE ACEASTA. JOCUL VA CONTINUA ÎN ACEST FEL PÂNĂ SE VOR TERMINA
JUCĂRIILE DIN SAC.
COMPLICAREA JOCULUI: COPILUL CHEMAT LA MASA EDUCATOAREI VA FI LEGAT LA OCHI. PE MASĂ SE VA LĂSA O
SINGURĂ GRUPĂ DE OBIECTE FORMATĂ DIN UNA SAU DOUĂ JUCĂRII DE ACELAŞI FEL, PE CARE LE VA PIPĂI CU AMÂNDOUĂ MÂINILE
ŞI VA SPUNE CÂTE SUNT ŞI CE SUNT . DUPĂ ACEASTĂ ACŢIUNE, COPILUL VA FI DEZLEGAT LA OCHI PENTRU A VEDEA DACĂ RĂSPUNSUL
ESTE CORECT TÂT ÎN PRIMA PARTE CÂT ŞI ÎN CEA DE A DOUA RĂSPUNSURILE CORECTE VOR FI APLAUDATE
.A - , .
GRUPA MIJLOCIE
JOC DIDACTIC: CINE AŞAZĂ MAI BINE?
SCOPUL: ALCĂTUIREA DE GRUPE DE OBIECTE DE ACELAŞI FEL; STIMULAREA OPERAŢIILOR GÂNDIRII ŞI DEZVOLTAREA
CALITĂŢILOR EI; CORECTITUDINEA , PROMPTITUDINEA , INDEPENDENŢA ŞI RAPIDITATEA .

SARCINA DIDACTICĂ: SEPARAREA, GRUPAREA ŞI DENUMIREA CORECTĂ A GRUPELOR DE OBIECTE
DE ACELAŞI FEL.
ELEMENTE DE JOC: MÂNUIRE, MIŞCARE, SURPRIZĂ, ÎNTRECERE, ÎNCHIDEREA ŞI DESCHIDEREA
OCHILOR, APLAUZE.
REGULI DE JOC: COPIII SEPARĂ ŞI GRUPEAZĂ OBIECTELE DE ACELAŞI FEL CONFORM EXEMPLA-
RULUI PRIMIT . EI ACŢIONEAZĂ INDEPENDENT PRIN ÎNTRECERE ŞI DENUMESC PE RÂND GRUPELE DE OBIECTE FORMATE.
MATERIAL: CINCI – ŞASE FELURI DE OBIECTE (MINGI, CASTANE, PĂPUŞI, MAŞINI, BEŢIŞOARE ,
ETC.), UN COŞ ŞI UN ŞERVEŢEL PENTRU ACOPERIT COŞUL.
DESFĂŞURAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI DE EDUCATOARE (CINCI-ŞASE, DUPĂ CÂTE FELURI DE OBIECTE SUNT FOLOSITE

ÎN JOC) VOR PRIMI PRIMI CÂTE UNUL DIN OBIECTELE EXISTENTE, SE VOR AŞEZA CU FAŢA SPRE CEILALŢI COPII ŞI SPRE OBIECTELE
DE PE COVOR, IAR LA CUVINTELE: ,, CINE AŞAZĂ MAI BINE?”, EI VOR GRUPA OBIECTELE DE ACELAŞI FEL ŞI PE RÂND LE VOR
DENUMI. DE EXEMPLU: ,, EU AM FORMAT GRUPA MINGILOR”, ,, EU AM FORMAT GRUPA MAŞINILOR” ETC. GRUPAREA SE FACE PRIN
ÎNTRECERE ŞI CEI CARE AŞAZĂ REPEDE ŞI BINE SUNT APLAUDAŢI.
REPETAREA GRUPĂRII OBIECTELOR RĂMÂNE LA LATITUDINEA EDUCATOAREI.
COMPLICAREA JOCULUI: COPIII NUMIŢI SĂ GRUPEZE OBIECTELE NU VOR MAI PRIMI CÂTE UN EXEMPLAR, CI, LA CERINŢA
VERBALĂ A EDUCATOAREI, VOR EFECTUA ACŢIUNEA TOT PRIN ÎNTRECERE. ÎN CONTINUAREA JOCULUI, LA PRIMUL SEMNAL, COPIII
VOR ÎNCHIDA OCHII, ÎN TIMP CE EDUCATOAREA MAI ADAUGĂ ŞI ALTE OBIECTE PRIN GRUPELE DE OBIECTE DEJA FORMATE, DE
EXEMPLU: ÎN GRUPAMAŞINILOR MAI APARE ŞI O PĂPUŞĂ SAU ÎN GRUPA MINGILOR APARE O CASTANĂ ET . LA AL DOILEA SEMNAL,
COPIII DESCHID OCHII ŞI TREBUIE SĂ SESIZEZE GREŞEALA ŞI SĂ O CORECTEZE.
GRUPA MARE
JOC DIDACTIC: CINE ARE ACELAŞI NUMĂR?
SCOPUL: COMPARAREA NUMERELOR ALĂTURATE PE BAZĂ DE MATERIAL CONCRET ; RECUNOAŞTEREA

CIFRELOR ŞI RAPORTAREA LOR LA CANTITATEA ; ÎNŢELEGEREA ŞI FOLOSIREA TERMENILOR MATEMATICI NECESARI VERBALIZĂRII
OPERAŢIILOR EFECTUATE.
SARCINA DIDACTICĂ: EFECTUAREA UNOR OPERAŢII DE ADUNARE ŞI SCĂDERE; RAPORTAREA NU-
MĂRULUI LA CANTITATE.
ELEMENTE DE JOC: MÂNUIREA MATERIALULUI, SURPRIZA, APLAUZE.
REGULI DE JOC: LA DESCHIDEREA CORTINEI APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. COPIII LE NUMĂRĂ
ÎN GÎND ŞI LE RAPORTEAZĂ LA CANTITATEA DE RĂŢUŞTE DE PE JETONUL PRIMIT , APOI VOR
RAPORTA NUMĂRUL LA CIFRA CORESPUNZĂTOARE .
MATERIAL: PENTRU FIECARE COPIL, CÂTE UN JETON CU 1-10 RĂŢUŞTE, TEATRU DE PĂPUŞI, UN
PANOU, O VULPE, ZECE BOBOCI DE RAŢĂ ŞI CIFRELE 1-10.
DESFĂŞURAREA JOCULUI: EDUCATOAREA ATRAGE ATENŢIA COPIILOR CĂ PE LAC VOR VENI PE RÂND RĂŢUŞTE. EI TREBUIE

SĂ PRIVEASCĂ RĂŢUŞTELE, SĂ LE NUMERE ŞI CEL CARE ARE PE JETON UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE EGAL CU NUMĂRUL CELOR AFLATE PE
LAC, ÎN ACEL MOMENT , RIDICĂ JETONUL, MOTIVÂND ACŢIUNEA. UN ALT COPIL VA ALEGE CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI DE
RĂŢUŞTE DE PE LAC. AŞA SE VA PROCEDA PÂNĂ VOR FI AŞEZATE TOATE CELE ZECE RĂŢUŞTE. SE VA ÎNCHIDE CORTINA. LA
REDESCHIDEREA CORTINEI , PE LAC APARE UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE ( EX. PATRU). SE SIMULEAZĂ APARIŢIA VULPII CARE MĂNÂNCĂ O
RĂŢUŞCĂ. Î N CONTINUARE SE PROCEDEAZĂ CA MAI SUS (SE NUMĂRĂ, SE RIDICĂ JETONUL CU ACELAŞI NUMĂR DE RĂŢUŞTE, APOI
JETONUL CU CIFRA CORESPUNZĂTOARE NUMĂRULUI, SE MOTIVEZA ).
COMPLICAREA JOCULUI: EDUCATOAREA DESCHIDE CORTINA. PE LAC VA FI UN NUMĂR DE RĂŢUŞTE. EDUCATOAREA VA CERE

COPIILOR SĂ RIDICE JETONUL CU O RĂŢUŞCĂ MAI PUŢIN (MAI MULT ),
), DECÂT CELE DE PE LAC. COPILUL VA MOTIVA ACŢIUNEA.
ASTFEL JOCUL VA CONTINUA ÎN LIMITA TIMPULUI AFECTAT .

POEZII DISTRACTIVE SI LINISTITOARE
1.GIMNASTICA DE INVIORARE
2.POEZIE DE DIMINEATA(la inceputul
Daca vreau sa cresc voinic, activitatilor pe sectoare)
Fac gimnastica de mic.
Merg in pas alergator, Dimineta ne-am trezit
Sar apoi intr-un picior, La gradinita ne-am intalnit
Ma opresc,respir usor, Cu totii sa salutam :
Intind bratele sa zbor. -Buna dimineata ,dragi pitici!
Toata lumea e a mea Ma bucur ca sunteti aici!
Cand m-asez jos la podea. A-nceput o noua zi
Asta-i doar un inceput -Buna dimineata copii!
Ia priviti cat am crescut !
MANA-joc linistitor

Mana mea-i ca un cuvant( miscam degetele rasfirate de la o mana)

Care-ti ravaseste-un gand (miscam mana pe langa cap)
Mana bate,mana tace,(bat in masa cu pumnisorii,ascult pumnul)
Mana floare se desface (ambele maini cu degetele desfacute)
Daca vrei in sus sa zbori
Fa-ti degetele pocnitori
Si pocneste de trei ori !(pocnim de trei ori,sarim in sus)
3.JOCURI DE DEGETE-linistitor
Eu am un gardulet ( mana stanga cu degetele desfacute)

Si vine pisica miaunica: ( de la mana dreapta aratatorul si mijlociul merg pe gard)
Miau ,miau,miau.miau,miau,(mieunat languros,merge pe gard)
Dar iata vine-un soricel :
chit,chit,chit,chit,chit,(trece repede ,pe gard)
Dar iata vine-un urias :
Bum,bum,bum,bum,bum(fiecare deget se inchide cand trece uriasul)
Si darama garduletul!
Dar iata vine-un piticut,(aratatorul de la mana dreapta,desenat chipul)
C-un ciocanel atata de micut(indoi aratatorul de la mana dreapta)
Cioc,cioc,cioc,cioc,cioc(ciocanesc fiecare deget,care se ridica)
Si repara garduletul!
4.ZICERE DE DIMINEATA
In fiecare dimineata
S-avem gandul bun pe fata ,(trecem palmele peste fata)
Catre soare sa privim (desfacem bratele in forma de cerc,privim in sus)
Iubire sa daruim (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem)
De gand rau, sa ne ferim (mana alunga gandul rau )
S-adunam doar bucurie! (strangem bratele spre piept si apoi le desfacem) Si-n lume s-o raspandim!
(sarim in sus cu bratele desfacute)
Si-atunci orisice copil,
In
Arefiecare
ganduldimineata
bun pe fata!(trecem palmele peste fata).
BUNA DIMINEATA!
5.Buna dimineata cer frumos!(ridic mana spre cer)

Buna dimineata soare luminos! (mainile sub forma de cerc deasupra capului)
Buna dimineata, micule vant
Care-alergi pe pamant ! (imitam miscarea vantului,cu bratele)
Buna dimineata ,copaci infloriti (mainile arata forma copacului-coroana rotunda,tulpina
rotunda,tulpina drept in jos)
Buna dimineata pasarele mari si mici!
(desfacem bratele lateral pt.zbor-pasari mari ,palmele in fata pt.pasari mici)
Buna dimineata animale
pietre tari!(palmele
mici si mari!bat(animale
podeaua)mici stam ghemuit,la animale mari sarim in sus)
JOCURI DE MIŞCARE PENTRU PREŞCOLARI
Cântecul cocoşului
Formaţie de lucru: cerc
Desfãşurarea jocului:
Copiii sunt aşezaţi în cerc, cu faţa spre interior, ţinându-se de mâini. Fiecare are trasat în jurul
lui un cerculeţ. Educatoarea împarte rolurile copiilor. Unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului, iar
restul copiilor poartã nume de animale, ca: cocoş, vulpe, câine, lup, urs etc. Copiii se învârt şi cântã
“Şi era un moş Sãri şi joacã moşule!

Şi avea un cocoş
Ah, ce mai cocoş. Şi-a venit un lup
Cum cântã la moş. Sã-nhaţe pe câine,
Cântã cocoşule bis Câinele pe vulpe,
Scoalã joacã moşule. Vulpea pe cocoş,
Ah! Ce mai cocoş,
Şi-a venit o vulpe Cum cântã la moşi!
Sã-nhaţe cocoşul. Cântã, cocoşule! bis
Ah! Ce mai cocoş, Sãri şi joacã moşule!
Cum cântã la moşi! Şi-a venit un urs
Cântã, cocoşule! bis Sã-nhaţe pe lup,
Sãri şi joacã moşule! Lupul pe câine,
Câinele pe vulpe,
Şi-a venit un câine Vulpea pe cocoş,
Sã-nhaţe pe vulpe. Ah! Ce mai cocoş,
Ah! Ce mai cocoş, Cum cântã la moşi!
Cum cântã la moşi! Cântã, cocoşule! bis
Cântã, cocoşule! bis Sãri şi joacã moşule!
De câte ori unul dintre copii îşi aude numele strigat, vine şi se prinde de mijlocul moşului. Astfel,
acesta este primul, apoi urmeazã cocoşul, vulpea, câinele, lupul, ursul. La versul “Cântã cocoşule” din
ultima strofã, toţi spun: “Alungã-i pe toţi moşule!”. Dupã aceste cuvinte, toţi aleargã sã ocupe un loc în
“cerculeţ”. Cel care rãmâne fãrã cerculeţ îndeplineşte rolul de “moş” şi jocul se reia.
Caii şi cãlãreţii
Formaţie de lucru: douã cercuri concentrice

Grupa este împãrţitã în douã echipe, egale ca numãr, una reprezintã “caii”, iar cealaltã “cãlãreţii”.
Ambele echipe formeazã douã cercuri concentrice. Un copil, “cãlãreţul”, nu are cal.
La comanda de începere a jocului, “cãlãreţii” ţin mâinile pe umerii “cailor”, şi se învârt în cerc,
cântând una sau mai multe strofe din cântecul “Copilul cãlãreţ” (melodie prelucratã de T. Popovici):
“Cãlare pe bãţ, Şi îi tot zicea:

Copilul sãrea Hi, cãluţ, hi, hi!
Şi calul de hãţ Hi, cãluţ, hi, hi!
Mândru şi-l purta
Hop în galop, hop, hop! Dar calul ca zmeu
Hop în galop, hop, hop, hop! Sãrind sus voios
Se-mpiedicã rãu
Aşa el fugea
Mereu se-ntrecea Şi-ndatã-l dã jos: zdup, zdup!
Zdup, de pãmânt,
Cãluţu-şi bãtea Zdup, de pãmânt, zdup, zdup!”
La terminarea cântecului, ei trebuie sã-şi schimbe “caii”, iar “cãlãreţul” fãrã cal trece sã conducã
în continuare jocul.
La ursul din pãdure
Elementul exersat: mers şi alergare

Copiii stau grupaţi într-un spaţiu limitat printr-un cerc denumit “casa copiilor”. În direcţia
opusã acestui spaţiu se delimiteazã un loc, “bârlogul”, în care se plaseazã un copil care va fi “ursul”.
Împreunã cu educatoarea, copiii se duc spre “bârlogul” ursului, imitând culesul florilor şi
recitând:
“Culegem ciuperci şi mure,

De la ursul
Ursul doarmedinnemişcat.
pãdure.
Ne-a vãzut, s-a-nfuriat!
Mârâie, spre noi se-ndreaptã
Fugim toţi… Nimeni n-aşteaptã!”
Dupã ultimul vers, “ursul” aleargã sã-i prindã pe copii. Aceştia scapã numai dacã ajung la “casa
copiilor”, înainte de a fi atinşi de “urs”.
Dupã ce au fost prinşi mai mulţi copii, în locul “ursului” trece un alt copil şi jocul se reia.
Câinele ciufulit
Elementul exersat: mers şi alergare

Educatoarea delimiteazã un spaţiu care reprezintã “cuşca câinelui”. Unul dintre copii este
“câinele ciufulit” şi stã în aceastã cuşcã. Ceilalţi copii se plaseazã în alt loc, marcat la o distanţã mai
mare de “cuşcã”, denumit “casa copiilor”.
Copiii, ţinându-se de mâini, se apropie tiptil de câine, recitând urmãtoarele versuri:
“Câinele cel ciufulit

S-a culcat în cuşcã.
Stã cuminte, liniştit,
Nu latrã, nu muşcã.
Doarme?
Haide sã-l trezim,
Sã vedem ce face
Ş-apoi sã fugim!”
La atingerea “câinelui” de cãtre copii, acesta începe sã latre şi sã alerge dupã ei. Copilul prins îi
ia locul, iar ceilalţi se întorc la “casa copiilor” şi jocul se reia.
Sã scape cine poate
Elementul exersat: alergare la semnal

Formaţie de lucru: şir
Copiii sunt dispuşi pe o linie în mijlocul sãlii, în spatele liniei de plecare, ţinându-se de mâini şi
având în spatele lor rezervat un spaţiu mai mare pentru alergare. În faţa lor, la câţiva paşi, stã un copil,
“povestitorul”, care le spune o istorioarã, folosind propoziţii scurte, care trebuie sã se termine cu
cuvintele: “Sã scape cine poate!”, iar copiii repetã întocmai ce spune acesta, de exemplu:
Povestitorul: “Câţiva copii se plimbau într-o pãdure”. Copiii repetã cele spuse de povestitor.
Povestitorul: “Deodatã au zãrit un urs”. Copiii repetã.
Povestitorul: “S-au speriat grozav”. Copiii repetã.
Povestitorul: “Sã scape cine poate!”
La auzul acestor cuvinte, copiii se întorc cu spatele la “povestitor” şi aleargã în partea opusã a
sãlii, unde trebuie sã atingã peret
peretele.
ele. Cel care este prins înainte de a atinge peret
peretele
ele îl înlocuieşte
înlocuieşte pe
povestitor şi jocul continuã.
1. LA APROZAR
•
Scopuri :
consolidarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după formă;
• consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relaţii
cantitative;
• dezvoltatarea rapidităţii şi a promtitudinii în gândire.
Obiective operaţionale :
- să constituie mulţimi după unul sau mai multe criterii date;
- să co comp
mpar
aree mu
mulţi
lţimil
milee din
din pu
punct
nct de vede
vedere
re can
canti
titat
tativ
iv,, ut
utili
ilizâ
zând
nd limbaj
limbajul
ul mate
matema
matic
tic
corespunzător („mai multe”, „mai puţine”, „tot atâtea”) şi sesizând constanţa cantităţii indiferent de
locul mulţimii;
- să rezolve itemii propuşi în fişa de lucru individuală.
Sarcina didactică:

sesizarea Gruparea
diferenteiobiectelor după formă, realizarea corespondenţei între elementele a duoă mulţimi şi
dintre acestea.
Regulile jocului:
Prin vocea educatoarei, Zâna Toamnei va indica sarcinile jocului ce vor fi scpecificate pe
jetoane în formă de frunze ruginii.Cele două grupe de copii răspund pe rând, fiecare răspuns corect
fiind recompensat cu o crizantemă. Colegii dintr-o echipă se vor sprijini între ei pentru a rezolva
sarcinile.
Elemente de joc: prezenţa Zânei Toamnei, închiderea şi deschiderea ochilor, coroniţe surpriză
de la Zâna Toamnă.
Material didactic: prezenţa Zânei Toamnei, frunze pe care sunt scrise sarcinile, jetoane cu
didactic:
fructe şi legume de toamnă, coşul Toamnei plin cu fructe şi legume, fişe individuale de lucru.
Desfăşurarea jocului:
Copiii vor fi împărţiţi în două echipe. Ei vor lua pe rând o frunză din copacul toamnei şi vor rezolva
sarcina cerută:
1. Co Copii
piiii vor
vor grup
grupaa ffru
ruct
ctele
ele şi le
legu
gume
mele
le din apro
aproza
zarr după
după fo
form
rmă.
ă.
2. Echi
Echipel
pelee vor pri
primimi cât
câtee două grup
grupee de obiect
obiecte.
e. Aşe
Aşeaz
azăă în pe
pere
rech
chii obiect
obiectele
ele celo
celorr două grup
grupee
pentru a aprecia raportul cantitativ dintre acestea.
3. Pe panou
panou se
se aşe
aşează
ază o grup
grupăă de obiec
obiecte.
te. FFieca
iecare
re copil
copil din cele
cele ddouă
ouă echip
echipee aşe
aşează
ază pe
pe masă
masă o grupă
grupă
care să aibă cu un obiect mai mult sau mai puţin decât în grupa dată. Coechipierii au voie să se ajute
între ei. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect, echipa va primi din parte Zânei Toamnei o crizantemă.
Cine va avea cele mai multe va câştiga jocul.
Variantă:
Educatoarea are cartonaşe pe care sunt desenate legume sau fructe de toamnă în număr
variabil. Va cere copiilor să aşeze în coşul toamnei „mai multe” , „mai puţine”, sau „tot atâtea” legume
sau fructe din aprozar.
2.UNDE S-A ASCUNS GREIERAŞUL?
Scop:
• Verificarea cunostinţelor copiilor despre atributele pieselor geometrice;
• Dezvoltarea operaţiilor gândirii.
Obiective operaţionale:
- să recunoască şi să denumească figurile
figurile geom
geometrice
etrice,, efectuân
efectuândd operaţii logice în ceea ce
priveşte sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare;
- să identifice poziţii spaţiale, şi să plaseze piesele în poziţia spaţială indicată;

- să participe cu plăcere şi interes la activitate;
Sarcina didactică:
 Recunoasterea formelor geometrice şi precizarea aributelor acestora;
 Recunoaşterea şi denumirea poziţiilor spaţiale;
Reguli de joc: educatoarei copiii închid ochii, iar când îi deschid trebuie să spună unde s-a
La solicitarea
ascuns greieraşul, ce figură geometrică se află în acel loc şi care sunt atributele acesteia. Dacă
raspunsul este corect, copilul va primi drept recompensă un stimulent în formă de chitară.
Elemente de joc: închisul şi deschisul ochilor, mişcarea.
Material didactic: greieraş, chitare stimulente, piese geometrice.
Desfăşurarea jocului :
Se prezintă invitatul zilei – Greieraşul – care le cere ajutorul copiilor pentru a-l învăţa formele
geomet
geometric
rice.P
e.Pee un pano
panouu sunt
sunt aşez
aşezate
ate toa
toate
te piesele
piesele geo
geomet
metric
ricee învă
învăţat
ţate.
e. Cop
Copiiii închid
închid ochii,
ochii, iar
educatoarea aşează greieraşul lângă o piesă geometrică. Apoi deschid ochii iar educatoarea întreabă:
Unde s-a ascuns greieraşul?. Copiii răspund precizând piesa geometrică şi atributele ei.
Variantă:
Educatoarea
Unde sunt aşează piese
aşezate cercurile?, copiiigeometrice în diferite
enumeră locurile undelocuri
sunt din grupă.acele
aşezate La întrebarea educatoarei
piese: Cercurile sunt pe :
masă / sub scaun / lângă greieraş.
3. FURNICUŢA HARNICĂ!
Scop:
• consolidarea deprinderii de a raporta numărul ca cantitate şi cantitatea la număr;
• verificarea număratului în limitele 1-5;
• educarea independenţei în acţiune;
- să formeze mulţimi cu 1-5 elemente după criteriul formei;
- să numere în limitele 1-5 prin încercuire;
- să asocieze cifra numărului corespunzător de obiecte şi invers.
- să participe cu plăcere şi interes la activitate.
Sarcina didactică:
 Raportarea cantităţii la număr folosind analizatorii: vizual, auditiv, tactil;
Regulile jocului: Educatoarea va alege un cartonaş care se va opri la semnalul Stop . Copilul la
care s-a oprit cartonaşul îl arată tuturor pantru că va aşeza la muşuroi atâtea furnicuţe câte arată
cifra de pe cartonaş sau câte bătăi din palme a auzit.
Elemente de joc: mişcarea, surpriza.
Materialul didactic:cartonaşe cu cifrele de la 1 la 5, siluete furnicuţe, imagine cu un muşuroi,
saculeţul furnicuţei.
Educatoarea va da drumul unui cartonaş pe care este scrisă o cifră să circule de la un copil la
altul. La semnalul educatoarei
educatoarei,, copilul la care s-a oprit cartonaşu
cartonaşull îl va arăta tuturor şi va avea sarcina
de a aşeza la muşuroi tot atâtea furnicuţe câte arată cifra. Se motivează acţiunea: Eu am aşezat la
muşuroi 5 furnicuţe pentru că pe jeton este cifra 5. 5.
În continuarea jocului, se vor înlocui semnalele vizuale cu cele auditive. Copii vor grupa
furnicuţele după numărul bătăilor educatoarei.
Varianta:
Copiii primesc săculeţul furnicuţei pe care îl plimbă din mână în mâmă. La semnalul educatoarei:
Stop, copilul la care se află săculeţul îl pipăie şi spune câte „boabe” (obiecte) sunt în el.
4. DETECTIVII
Scopuri:
•
consolidarea deprinderii de a raporta cantitate la număr şi a numărului la cantitate;
• sesizarea locului unui număr în şirul numeric (limitele 1-5);
• verificarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în
limitele 1-5;
- să numere în limitele 1-5;
- să determine locul fiecărui număr în şirul numeric 1-5 stabilind vecinii,
- să rezolve operaţii simple de calcul oral folosind simboluri matematice.
Sarcina didactică:
 stabilirea locului unui număr în şirul numeric;
 raportarea corectă a numărului la unitate şi a unuităţii la număr; efectuarea operaţiilor
de adunare şi scădere cu una sau două unităţi.
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare va corecta greşeala şi va primi insigna de detectiv. Dacă răspunde
corect este aplaudat , dacă greşeste alt copil va corecta greşeala. În a doua parte a jocului, copilul
indicat a fi detectiv va număra elementele unei mulţimi şi va spune dacă doreşte să adauge sau să ia un
element.
Elemente de joc : ghicirea, aplauzele, întrecerea.
Materialul didactic: cifre, siluete cu oameni de zăpadă, mături, fulgişori, insigna de detectiv.
Educatoarea le propune copiilor să fie detectivi. Ei trebuie să descopere mai multe mistere.
1) Pe un pano
panouu sunt
sunt aşe
aşezzate ciciffrele în dezordine. Copi piii tr
treebu
buiie să aşe
şeze ze ci cifrele în ordi
ordinne
crescătoare şi apoi descrescătoare.
2) Educ
Educatatoa
oare
reaa aaşe
şeaz
azăă o cifr
cifrăă ppee pan
panou
ou,, iar
iar copi
copiii aafi
fişe
şeaz
azăă vec
vecin
iniiii nu
numă
măru
rulu
luii ddat
at;;
3intermediare.
) Educatoarea aşea şează dououăă cifr
free diferite pe panou, iar copicopiii trebubuiie să aşaşeeze cif
ifrrele
Exemplu: 22 şi 5. Copiii aşează 3 şi 4.
Exemplu:
4) Educ
Educatatoa
oare
reaa pr
prez
ezin
intă
tă ima
imagigini
ni cu
cu un an
anum
umit
it nu
numă
mărr ddee elem
elemen
ente
te,, ia
iarr copi
copiii vor
vor vor
vor form
formaa gru
grupepe
cu tot atâtea, cu un element mai mult sau cu un element mai puţin .
Veriantă:
Copilul ales detectiv
detectiv va trebui să caute vecinul unui număr şi să formeze o grupă cu tot atâtea
elemente câte arată cifra. Apoi va spune dacă doreşte să mai adauge sau să ia un element.
Exemplu: Caută vecinul mai mare al lui 4 şi formează o grupă cu tot atâtea elemente. Adaugă
sau ia un element! Un alt copil va rezolva şi afişa exerciţiul: 4+1=5.
6. TRĂISTUŢA LUI MOŞ CRĂCIUN
Scopuri:
• consolidare
consolidareaa cunoştin
cunoştinţelo
ţelorr copiilo
copiilorr despre
despre atribu
atributele
tele pieselo
pieselorr geomen
geomentri
trice
ce (for
(formă,
mă, culoare
culoare,,
mărime, grosime);
• dezvoltarea gândirii logice şi a spiritului de echipă;
- să recunoască şi să denumească figurile geometrice, efectuând operaţii logice în ceea ce priveşte
sortarea pieselor în funcţie de cerinţele exprimate de către educatoare;
- să identifice deosebiri între elementele unei mulţimi şi să le caracterizeze prin negaţie logică;
-să fomeze mulţimi după două, trei însuşiri considerate simultan şi să le caracterizeze folosind
conjuncţia logică;
Sarcina didactică:
 recunoaşterea pieselor geometrice prin acţiunea analizatorilor;
 sortarea figurile geometrice după criteriul stabilit de educatoare: mărime, culoare, grosime,
utilizând negaţia logică sau conjuncţia logică.
Regulile jocului:
Un copil legat va alege o piesă din sacul lui Moş Crăciun, o pipăie şi precizează forma,mărimea şi
grosimea acesteia. În partea a doua a jocului copiii vor preciza atributele pieselor alese prin folosirea
negaţiei logice şi a conjuncţiei logice.Pentru fiecare răspuns corect echipa va primi un globuleţ. Echipa
care va avea cele mai multe globuri în braduţ va câştiga.
Elemente de joc: aplauzele, închiderea şi deschiderea ochilor, stimulente în formă de brăduţ,
trăistuţa lui Moş Crăciun.
Material didacti c: trusa Dienes, creioane, fişe, stimulente, brăduţi şi globuleţe pentru a ţine
didactic:
scorul, trăstuţa lui Moş Crăciun.
Educatoarea va prezenta săculeţul lui Moş Crăciun care, înainte de a veni să le aducă daruri
copiilor, va testa cunoştinţele acestora despre piesele geometrice. Copiii vor fi solicitaţi de educatoare
să participe la joc prin versurile:
Să vină acum la mine,
Un copil ce ştie bine,
Atingând o piesă doar,
Forma să o spună clar .
Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeţ, alege o piesă, o pipăie şi precizează
forma. După precizarea formei, acelaşi copil va preciza şi celelalte atribute (mărime, culoare, grosime)
prin folosirea cojuncţiei logice.
Exemplu : Această piesă este şi mare,
şi mare, şi subţire,
şi subţire, şi
şi albastră.
albastră.
Pe masa
piese careeducatoarei sunt aşezate
au aceiaşi formă cu piesaşidinalte pieseşigeometrice.
săculeţ formează oUn copil de la cealaltă echipa va alege alte
grupă.
Variantă: Educatoarea le va cere copiilor o piesa folosind negaţia logică: Alegeţi piesa care nu
este nici pătrat, nici triunghi, nici dreptunghi. În final li se va cere copiilor să dea exemple de obiecte
sala de grupă care au aceiaşi formă cu piesa aleasă.
7. ÎN CURTEA BUNICILOR
Scopuri:
• consolidarea număratului în limitele 1-7;
• verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat;
- să constituie mulţimi cu 1-7 elemente;
- să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la număr;
- să compună şi să descompună numere
numere în limitele 1-7, utilizând o gamă largă de variante;
- să perceapă numărul în întregul său;
- să rezolve sarcinile fişei;
Sarcina didactică:
 compunerea şi descompunerea unui număr;
Regulile jocului:
Copilul numit va aşeza fiecare animal la căsuţa lui. Se vor denumi grupele formate. Se va asocia
cifra corespunzătoare numărului de elemente ale fiecărei mulţimi. Copiii vor enumera grupele cu cele
mai multe, respectiv cele mai puţine animale. Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând
anima
animalel
lelee unei
unei grup
grupee în 2 adadop
opos
ostu
turi
ri (desc
(descom
ompu
pune
nerere),), or
orii co
cople
pletâ
tând
nd el
eleme
ement
ntel
elee un
unei
ei mulţi
mulţimi
mi
(compunere). Se motivează de fiecare dată aşezarea.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului.
didactic:: siluete cu animale domestice (găini, oi, căţeluşi, pisici,cai,etc.), imagini cu

Material didactic
căsuţele animalelor.
Animalele au ieşit la păscut şi trebuie să se întoarcă la casele lor. Copii le vor ajuta să intre în
căsuţa lor. Vor număra fiecare grupă si vor asocia cu cifra care corespunde numărului de animale din
casă. Un copil va primi rolul de fermier . În fiecare căsuţă vor fi 2, 3, 4 animale. Copilul a primit rolul de
fermier va trebui să copleteze numărul animalelor astfel încât în fiecare adăpost să fie câte 7 ( 6, 5 4
sau 3) animale.
Exemplu:: În coteţ erau 5 găini. Eu am aşezat încă 2 şi acum sunt 7 găini.
Exemplu
Copiii numără animalele din căsuţe. Fiecare fermier va verbaliza acţiunea efectuată.
La fel se va proceda şi cu celelalte căsuţe.
Rolul de fermier îl va primi acel copil care ştie să raspundă la o ghicitoare despre animale
domestice.
Exemple de întrebări:
Face ouă zeci şi sute Clăi de lână-n patru beţe
Dacă-i dai grăunţe multe. Pasc răzleţe prin fâneţe
(Găina) (Oile)
Are coarne şi bărbiţă, Laptele ce-l bei
Părul aspru şi-o codiţă. Este tot al ei.
Ea pe pomi se caţără, “Muuuu” e vorba ei,
Iedul drag îşi apără. Ghiceşte dacă vrei!
(Capra) (Vaca)
Variantă:
Copilul ales
ales va primi 7 (5,4, 6) animale.
animale. Ei au sarcina ddee a aşeza animale
animale în duoă casuţe şi apoi
vor spune cum le-au aşezat.
Exemplu:Eu
Exempl u:Eu am aşezat
aşezat cele sapte oiţe astfel:
astfel: cinci în primul grajd si două în al doilea grajd.
grajd.
Împreună sunt şapte oiţe. Se verifică prin numărare şi se alege cifra corespunzătoare.
Vor fi solicitaţi mai mulţi copii să spună cum au aşezat animalele de la fermă.
8. AJUTĂ-O PE RIŢA-VEVERIŢA!
Scopuri:
• consolidarea număratului în limitele 1-9;
• cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale;
• consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una-două unităţi;
• verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat;
- să raporteze cantitatea la număr, respective la cifra corespunzătoare, recunoscând şi stabilind
vecinii
- sănumerelor;
efectueze operaţii simple de calcul oral, recunoscând semnificaţia simbolurilor aritmetice (+; –;
=);
- să compună şi să descompună un număr dat în variante posibile;
- să resolve corect sarcinile fişei.
Sarcina didactică:
 numără crescător şi descrescător în limitele 1-9;
 fixarea locului fiecărui număr în şirul numerelor naturale;
 efectuarea de operaţii de calcul matematic în limitele 1-9;
Regulile jocului.
Pe rand, căte un copil de la fiecare echipă va alege câte un plic şi va rezolva sarcina dată pentru a o
ajuta pe Riţa- Veveriţa. Dacă rezolvă correct primeşte o alună drept recompensă.
Câştigă echipa care a adunat cele mai multe alune.
Elemente de joc: Riţa- Veveriţa, întrecerea.
Materialul didactic: veveriţa, alune, traseul veveriţei, plicuri, jetoane cu cifre.
Educatoarea o prezintă pe Riţa-veveriţa care sete foarte supărată pentru că s-a rătăcit.
Pentru aEste
ajunge la scorbura
amenajat sa trebuie
un traseu pe caresăexictă
rezolvedinmailocmulte
în locsarcini.
sarcini.
Copiii sunt împărţiţi în două echipe. Pe rând, câte un copil de la fiecare echipă va alege un plic şi
va încerca să rezolve sarcina pentru a ajuta veveriţa.
Dacă rezolvă corect primeşte drept recompensă o alună. În final, va câştiga echipa care a
adunat cele mai multe alune.
Exemple:
1. Aşează
Aşează cifre
cifrele
le de
de la 1 la 9 în ordine
ordine cre
crescăt
scătoaroare.
e.
2. Aşează
Aşează cifrel
cifrelee de la 1 la 9 în ordine
ordine ddesc
escres
rescăto
cătoare
are..
3. Numă
Numărără cre
cresc
scăt
ătoror de la 6.
4. Numă
Numărără ddesc
escre
rescă
scăto
torr de la 88..
5. Găseşt
Găseştee ve
veci
cinu
null mai
mai mic
mic al llui
ui 9.
9.
6. Găseşt
Găseştee ve
veci
cinu
null mai
mai mare
mare alal lui
lui 5.
7. Desco
Descope
perără cif
cifra
ra ccar
aree lipse
lipseşte
şte..
8. Formează
Formează o grupă
grupă cu tot atâtea elemenete
elemenete câte
câte fete sunt prezent
prezentee azi în grupă.
grupă.
9. Formeată
Formeată o grupă
grupă cu un element mai mult decât nnumărul umărul picioarelor
picioarelor unei
unei veveriţe.
veveriţe.
10. Adună alunele
alunele în coş. Scrie operaţ
operaţia ia corespunzătoar
corespunzătoare: e: 6+2=8.
6+2=8.
11. Ia din coş 2 alualune.
ne. Câte au rămas?
rămas?.. Scrie op operaţia
eraţia corespun
corespuntătoar
tătoare:
e: 8–2=6
8–2=6 .
12. Aşeză cele 9 nuci în două coşuleţe. Găseşte Găseşte mai multe vari
variante
ante de descompuner
descompunere. e.
13. Compeletează
Compeletează florile
florile din vază astf astfel
el încât să fie 9 (compunere)!
(compunere)!
Căştigă echipa care a adunat cele mai multe alune în coşuleţ. Copii vor primi drept recompense alune
şi nuci din proviziile veveriţei.
9. A CÂTA ALBINUŢĂ A ZBURAT?
Scopuri:
• folosirea corectă a numeralelor cardinale şi ordinale;
• cunoaşterea locului fiecărui număr în şirul numeric;
• verificarea cunoştinţelor despre zilele săptămânii.
- să identifice lipsa unui obiect (imagine) dintr-un şir format, să-l denumească utilizând
numeral
nume ralul
ul ordinal
ordinal cor
coresp
espunz
unzăto
ătorr respec
respectân
tândd aco
acordu
rdull verbal
verbal între
între numera
numerall şi substan
substantiv
tivul
ul care-l
care-l
însoţeşte;
- să stabilească vecinii numerelor naturale în şirul numeric 1-10.
Sarcina didactică:
 identificarea locului rămas liber şi denumirea lui prin intermediul numeralului ordinal.
Regulile
Copiijocului:
închid şi deschid ochii când aud bâzâitul unei albinuţe. Toţi copii trebuie să ia aceiaşi
albinuţă din şirul lor ca cea luată de educatoare şi să spună a câta albinuţă a zburat. Dacă răspunsul
este corect toţi copii se joacă cu albinuţele imitând zborul lor.
Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor, imitarea zborului albinuţelor.
Material didactic: o imagine pe care sunt poziţionate cele 10 albine pentru fiecare copil şi
pentru educatoare, stimulente albinuţe.
Copii sunt aşezaţi la măsuţele aranjate în formă de careu, iar în faţa lor este aşezat suportul cu 10
albine. Educatoarea le cere copiilor să închidă ochii atunci când aud bâzâitul albinei. La semnal, deschid
ochii şi spun a câta albină a zburat şi ce albină urmează după ea. Apoi este ridicat jetonul cu cifra
corespunzătoare locului elementului luat. Dacă răspunsul copilului este corect, toţi copiii iau albinuţa
respectivă de pe
Exemplu: suport
A câta pentru aa zburat?
albinuţă imita zborul
/ Aei.zburat a şaptea albinuţă, iar după ea urmează a opta
albinuţă.
Variantă: Educatoarea enumeră zilele săptămânii şi de fiecare dată lipseşte din enumerare o zi.
Copii descoperă ziua care lipseşte şi precizează locul ei în cadrul zilelor săptămânii. În ultima parte a
jocului, vor ficine

să ghicească aduşilipseşte,
cinci copii în faţa era
al câtelea grupei care
în şir se vorcare
şi între prezenta, apoi
copii era unul se va ascunde. Copiii trebuie
aşezat.
În final, tiţi copii vor cânta cântecelul „Zum, zum, zum albiniţa mea!
10. MAGICIANUL
Scopuri:
• consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în
limitele 1-10.
• dezvoltarea spiritului de echipă.
- să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată;
- să efectueze calcul oral cu 1-2 unităţi;
- să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material
intuitiv o situaţie ilustrată;
- să rezolve independent itemii propuşi pe fişă.
Sarcina didactică:
 compunerea şi rezolvarea de probleme matematice.
Regulile jocului:
Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de
acesta. Dacă copilul greşeşte este ajutat de coechipieri. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu
aplauze şi baghete magice. La final echipa care va avea cele mai multe baghete va câştiga.
Elemente de joc: prezenţa Magicianului, aplauze, mânuirea materialului.
Material didactic: planşe cu probleme ilustrate, jetoane cu cifre, jetoane cu imagini, un panou
pentru afişarea punctelor (baghetelor magice) fiecărei echipe.
Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician, care a venit se va juca împreună cu copiii dându-
le diferite sarcini. Grupa este împărţită în două echipe. La început, Magicianul formulează pe baza
materialului ilustrativ probleme pentru fiecare echipă, apoi problemele vor fi formulate de către copii.
Rezolvarea problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales prin
rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la tablă dumneata. Copilul ales
să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa lui. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul
echipei scrie exerciţiul problemei.
Exemple: Cinci fetiţe se joacă cu mingea. O fetiţă pleacă acasă. Căte fetiţe se vor juca în
continuare cu mingea?
5 – 1= 4.
Variantă: Magicianul citeşte pentru fiecare grupă probleme-ghicitori.
Exemplu:
Într-o curte-s cinci căţei Gâsca mea cea gălbioară
Pe portiţă pleacă unul Şi-a scos puii-n ulicioară
Câţi au mai rămas din ei? Cinci sunt mici şi unul mare
(3 – 1= 2) Socotiţi câţi pui ea are?
(5+ 1=6)
Şase rate sunt pe lac Sunt opt porumbei pe casă
Încă una-i sub copac Şi stau bucuroşi la masă
Dacă le numeri pe toate Doi zboară jos îin drum
Câte fac, ghiceşti nepoate? Căţi au mai rămas acum?
(6+1=7) (8-2=6)
Cinci căţei cu botul mic Am pus pentru Nicuşor

Jucau fotbal între ei Şapte mere la cuptor
Doi se iau după pisic Şi mai pun unul la copt
Şi-au rămas acuma…… Sunt acum de toate...

(5- 2=3) (7+ 1=8)
11. CU MATEMATICA ÎN LUMEA POVEŞTILOR
Scopuri:
• verificarea număratului în limitele 1-10 prin raportarea numărului la cantitate.
• consolidarea deprinderii de a forma grupe echipotente prin punerea în corespondenţă;
• efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere folosind corect simbolurile matematice: „+”, „-”, „=”.
Obiective
- să efectueze operaţionale:
operaţii calcul oral de adunare şi scădere cu una şi două unităţi în limitele 1-
simple de
10 ;
- să reprezinte grafic rezolvarea exerciţiilor efectuate ;
- să utilizeze corect simbolurile « +, - şi = » ;
- să rezolve corect fişa de lucru individuală ;
Sarcina didactică :
 rapo
raport
rtar
area
ea cor
corec
ectă
tă a can
canti
tităţ
tăţiiii la nu
număr
măr şi a nu
numă
măru
rulu
luii la canti
cantitat
tatee ; ef
efec
ectu
tuar
area
ea
operaţiilor de adunare şi scădere cu un element.
Regulile jocului :
Co
Copi
pilu
lull nu
numi
mitt de educ
educat
atoa
oare
re va nu
numămăra
ra el
elem
emen
ente
tele
le grup
grupeiei indi
indica
cate
te şi va aş aşez
ezaa cifr
cifraa
coresp
corespun
unză
zăto
toar
are.
e. La cere
cerere
reaa educ
educato
atoar
arei
ei,, va mai fo
form
rmaa o grgrup
upăă cu tot atâte
atâteaa eleme
element
ntee câte
câte
elementeare cea indicată. Dacă nu rezolvă corect sarcina, alt copil va veni să corecteze greşeala.
Elemente de joc : surpriza, mânuirea personajelor, aplauze.
Material didactic : tablouri cu imagini din poveşti, siluetele personajelor, cifre, grupe diverse
legate de personajele din poveştile cunoscute.
Desfăşurarea jocului :
Educatoarea afişează un tablou dintr-o poveste, îl intuieşte cu ajutorul copiilor, apoi ei vor
rezolva sarcinile cu conţinut matematic. Se pot afişa patru-cinci tablouri din poveştile cunoscute.
Exemplu : Tabloul afişat prezintă o secvenţă din basmul Albă-ca-Zăpada .
1. Câţi pitipitici
ci sunt
sunt în imag agiine ?
2. Aşeza
Aşezaţi ţi ci
cifr
fraa cor
cores
espu
punză
nzăto
toar
aree num
număr
ărul
ului
ui de pitici
pitici..
3. Formaţ
Formaţii o gr grup
upăă de ppăt
ătuţu
uţuri
ri în car
caree să fie
fie tot
tot at atât
âteaea câţi
câţi pit
pitici
ici sun
sunt.
t.
4. Formaţi
Formaţi o grupăgrupă de scău
scăunele
nele în care
care să fie
fie ccuu uunul
nul mai multe
multe decâ
decâtt pătuţ
pătuţuri
urile.
le.
5. Un pi piti
ticc pple
leac
acăă la
la pli
plimb
mbarare.
e. Câ
Câţi
ţi au ră
răma
mass ?
Această sarcină implică rezolvarea şi afişarea exerciţiului matematic : 7 – 1 = 6.
6. Câte personaje sunt ? (piticii şi Albă-ca-Zăpada) : 7 + 1= 8 .
Variantă :
Se vor afişa imagini cu scene din poveştile sau basmele cunoscute. Spre deosebire de prima parte
a jocului, grupele, cifrele şi exerciţiile matematice vor fi intenţionat aşezate greşit. Copiii vor trebui să
sesizeze greşelile şi să le corecteze.
12. BIBLIOTECA
Scopuri :
•
•
consolidarea capacităţii de
exerasarea număratului a compune
în limitele 1-10.şi descompune un număr dat.
Sarcina didactică :
 compunerea şi descompunerea unui număr natural.
Regulile jocului :
Copiii-biblioteca
Copiii-bibliotecari
ri aşează cărţi pe raft în aşa fel încât pe fi
fiecare
ecare să fie câte 7 (8, 9 sau 10).

PDF Jocuri Didactice Prescolari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF Jocuri Didactice Prescolari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JOCURI DIDACTICE PENTRU ÎMBOGĂŢIREA VOCABULARULUI

Exemple de texte : Blocul meu e construit de brutarul cel vestit.

Tractoristul, îl vezi bine, face pâine pentru tine .

jocul Tot pentru

Dacă el consideră că acea trăsătură i se potriveste, va spune : Eu , Andrei

c ) - pentru cultivarea fluiditaţii, flexibilităţii şi a capacităţii de generalizare - să

Cea mai mare

Jocuri de exterior pentru

Bate din palme

Copiii stau în coloană cîte unul, în spatele unei linii,

Loc — în aer liber.

Jocuri de interior pentru

Pe o masă se gă găseşte o grămadă de bo boabe dede po

Scop - Dezvoltarea spiritului de observaţie. Trei, patru copii se aşează

Copiii stau în poziţia şezând cu picioarele

Aer , apă, sol

Loc — în aer liber sau în sală.

— în aer liber sau în sală.

JOCURI DIDACTICE FOLOSITE ÎN CADRUL ACTIVITĂ

SARCINA DIDACTICĂ: Consolidarea unor deprinderi de igienă personală.

- pe panoul alb se aşează imaginile care reprezintă acţiuni de îngrijire a

POŢI SĂ RASPUNZI CORECT?

SCOPUL: Înţelegerea conexiunilor, a legăturilor care se fac între plante şi animale.

CINE ŞTIE CÂŞTIGĂ

ELEMENTE DE JOC: întrecerea şi mânuirea materialelor.

AŞA DA! AŞA NU!

Mă joc frumos cu animalele.

- Ceva făcut de mâna omului? - Ceva important pentru echilibrul

JOCURI DIDACTICE PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII

Sarcina didactică: recunoaşterea păsării, denumirea acesteia, imitarea sunetelor emise,

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z.

Grupa deEducatoarea va amenaja

Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.

5. SPUNE CUM SE FACE

Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea onomatopeelor corespunzătoare

Sarcina didactică: indicarea acţiunii executate.

păpuşă, minge etc.

7. AL CUI GLAS ESTE ?

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului substantivelor proprii

Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a propoziţiei

9. CINE ESTE ŞI CE FACE ?

Sarcina didactică: denumirea corectă a fiinţelor şi a acţiunilor specifice acestora.

Sarcina didactică: determinarea momentului din zi în care se efectuează o anumită acţiune.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

11. UNDE S-A OPRIT ROATA ?

Sarcina didactică: diferenţierea şi enunţarea corectă a substantivelor la singular şi la plural

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

14. CINE (CE) FACE AŞA ?

Sarcina didactică: reprezentarea corectă a onomatopeii la acţiunea ilustrată, pronunţarea

15. REPETĂ CE SPUN EU

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

pa-ta ca-ga la-ra

Apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibe un sens:

16. EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE

18. CARE ESTE CULOAREA TA ?

Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor, formularea corectă a propoziţiilor.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

19. UNDE AM AŞEZAT JUCĂRIA ?

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

20.DE-A MAGAZINUL CU JUCĂRII