Instalații pentru sterilizarea laptelui în flux

(neambalat)

Funcţie de modul în care se realizează încălzirea, s-au realizat două

procedee de bază şi anume:
A.) Sterilizarea prin contact indirect;
B) Sterilizarea prin contact direct

A. Sterilizarea laptelui prin contact indirect

Acest procedeu se poate aplica utilizând sterilizatoare tubulare sau
sterilizatoare cu plăci. În figura 1 este prezentată schema de principiu a unui
sterilizator tubular. Laptele crud este dirijat în instalaţie cu ajutorul unei pompe
1 prin preîncălzitorul recuperator 2, ajungând apoi la omogenizatorul 3 la o
temperatură de circa 450C. După ieşirea din omogenizator, laptele parcurge şi
al doilea sector 4 al recuperatorului de căldură, atingând temperatura de
900C. La această valoare a temperaturii pătrunde în sterilizatorul 5 de tip cu
serpentină din oţel, care primeşte căldura de la aburul introdus prin robinetul
11. Admisia aburului în sterilizator este reglată automat în funcţie de
temperatura de ieşire a laptelui, cu ajutorul supapei 10. După părăsirea
sterilizatorului, laptele este menţinut la temperatura de sterilizare încă 20 s,
durată necesară trecerii sale prin serpentina 6 iar apoi îşi
Fig. 1
continuă curgerea prin recuperator, unde cedează o parte din căldura laptelui rece
pompat în recuperator. În acest mod, temperatura sa coboară până la 500C fiind
pompat în parale cu conducta de condens 7 ( unde se mai răceşte cu câteva
grade) în rezervorul tampon 9 de unde se alimentează maşinile de ambalat.
Aburul ca agent de încălzire, produce prin răcirea sa condens ce se poate apoi
evacua prin separatorul de apă 12.
O altă metodă de sterilizare prin contact indirect este cea care foloseşte
schimbătoare de căldură cu plăci, schema unei astfel de instalaţii fiind prezentată
în figura 2.
Laptele supus sterilizării pătrunde în circuit prin vana de colectare cu
plutitor 1, de unde cu ajutorul pompei 2 este dirijat la preîncălzitorul - recuperator 3
în care se atinge o temperatură de 60…650C, temperatură necesară omogenizării.
De aici, pătrunde apoi în omogenizatorul 4 de unde este dirijat în recuperatorul 5,
fiind încălzit la 80…850C. În camera 6 se produce sub vid, dezaerarea şi
sedimentarea iar de pe fundul acesteia, laptele este preluat de pompa 7 care-l
trimite în recuperatorul 8 unde are loc o nouă încălzire la temperatura de 1250C cu
care pătrunde în sectorul de sterilizare propriu-zisă 9. În acest sector temperatura
atinge valoarea ei maximă de 135…1400C. Controlul acestor valori termice se
efectuează cu ajutorul traductoarelor speciale de temperatură iar aparatul 10,
după ce analizează şi compară temperatura obţinută cu cea prescrisă, comandă o
electrovalvă cu trei căi astfel încât laptele să poată fi dirijat fie spre răcitoarele 11,
fie să parcurgă traseul de recirculare prin răcitorul 12 în rezervorul de start 1.
 Fig. 2
B. Sterilizarea laptelui prin contact direct
Sterilizarea prin contact direct sau uperizarea, reprezintă un procedeu de
sterilizare cu injecţie directă de abur la temperatura de pasteurizare a laptelui.
În sistemele directe laptele vine în contact direct cu agentul de încălzire.
Acestea se împart în:
• sisteme de injecție cu abur (abur injectat în lapte), figura 3;
• sisteme de infuzie cu abur (lapte pulverizat într-un recipient cu abur), figura 4.
Agent termic

Lapte

Agent termic

Lapte
Fig. 3 Injecție de abur în lapte Fig. 4 Infuzie de lapte în abur
Metodica cea mai uzuală este redată în schema bloc din figura 5.
Laptele este introdus în recuperatorul de căldură 1 unde se
preîncălzeşte la circa 500C. De aici este apoi dirijat în recipientul de dezaerare
sub vid 2. Vaporii de apă împreună cu aerul ajung în colectorul 3 şi de aici în
condensatorul 4 cuplat la pompa ce vacuum 5. Condensul depus pe fundul
recipientului 4 este evacuat apoi de pompa 6.
 Recipientul de dezaerare 2 împreună cu colectorul 3 şi condensatorul 4 realizează
prin vidul creat de pompa 5, evaporarea prin detentă a laptelui, evaporare care are
drept urmare o scădere a temperaturii la 35…400C.
După dezaerare, laptele aflat în recipientul 2 este aspirat de pompa 7 şi dirijat din nou în
recuperatorul de căldură 1 unde îi creşte temperatura la 75…800C. Urmează ridicarea
presiunii laptelui la 0,6…0,8 Mpa cu ajutorul pompei 8 şi apoi pulverizarea în injectorul 9.
Aici este amestecat cu aburul ce pătrunde prin conducta 10. Are loc o creştere bruscă a
temperaturii laptelui la 140…1500C într-un interval de numai 2…4 secunde. Pentru
evacuarea apei suplimentare care s-a condensat în lapte urmare a uperizării, se efectuează o
nouă detentă în recipientul de dezaerare 11 şi colectorul 12, de unde vaporii rezultaţi sunt
evacuaţi prin recuperatorul 1 (unde cedează o parte din căldură, pentru preîncălzirea
laptelui) în colectorul de condens 4. Această metodă asigură pe lângă sterilizare şi o bună
dezodorizare a laptelui, prin evacuarea o dată cu apa de condens şi a unor substanţe
dizolvate rău mirositoare.
Instalaţiile moderne au injectorul 9 prevăzut şi cu un generator de ultrasunete, care
favorizează procesul de sterilizare
O metodă similară este cea de sterilizare a laptelui prin injecţie de abur sub vid în două
trepte ( Vacu -Therm -Instant - Sterilizer Alfa-Laval ) prezentată schematic în figura 6.
Fig. 5.
Laptele este recepţionat în rezervorul cu nivel constant 1 de unde prin pompa 2 pătrunde în
schimbătoarele de căldură 3 şi 4 încălzindu-se la 750C. Încălzirea se produce ca şi în cazul
prezentat anterior, de la vaporii degajaţi în recipientele de detentă 9 şi 14.
După această încălzire prealabilă, laptele este trimis cu ajutorul pompei 5 în injectorul cu
abur 6. Aici are loc încălzirea practic instantanee până la 1400C prin amestecarea laptelui
injectat, în echicurent cu aburul aflat la presiunea de 0,6 MPa.
Menţinerea (3…4 s) acestei temperaturi se face în conducta 7, de unde laptele pătrunde
în electroventilul 8.
În cazul în care laptele are temperatura corespunzătoare, este dirijat de acesta în
recipientul de detentă 9 aflat sub vidul creat de pompa vacuumatică 10. După producerea
evaporării, temperatura laptelui coboară la 76…770C, fiind preluat de pompa 11 care-l
dirijează în omogenizatorul 12 şi răcitorul 13, de unde este trimis la 200C la ambalare
aseptică. Vaporii rezultaţi sunt utilizaţi în schimbătoarele de căldură 3 şi 4.
Dacă temperatura de sterilizare este mai mică decât cea prescrisă, electroventilul 8
dirijează laptele în recipientul de detentă 14 de unde se întoarce prin pompa 15 şi răcitorul
16 în rezervorul de nivel constant 1, fiind reintrodus în circuitul de sterilizare.
Aceste tipuri de instalaţii produc pe lângă sterilizare şi o concentrare, laptele tratat astfel
fiind folosit cu precădere pentru producerea iaurtului.
Fig. 6
În schema fluxului prezentat în figura 7, laptele este introdus la aproximativ 4 ° C
în rezervorul de start 1a. De aici este preluat de pompa 2 care dirijează laptele în
schimbătorul cu plăci 3. După preîncălzirea sa la aproximativ 80 ° C, presiunea
laptelui este ridicată de către pompa 4 la aproximativ 4 bari, după care își continuă
traseul la injectorul de abur 5.
Aburul injectat în lapte ridică instantaneu temperatura acestuia la aproximativ
140 ° C (presiunea de 4 bar împiedică fierberea produsului). Laptele este menținut la
temperatura UHT în serpentina 6 timp de câteva secunde înainte de a fi răcit rapid.
Răcirea are loc în camera de expansiune echipată cu condensatorul 7 în care nivelul de
vacuum este menținut de pompa 8. Vacumul este reglat astfel încât cantitatea de
vapori care rezultă din lapte să fie egală cu cantitatea de abur injectată anterior.
Pompa centrifugă 9 dirijează laptele tratat UHT în omogenizatorul aseptic cu două
trepte 10. După omogenizare, laptele este răcit la aproximativ 20 ° C fiind trecut prin
schimbătorul de căldură cu plăci 3 și trimis apoi la o ambalare aseptică sau la un
rezervor aseptic pentru depozitare intermediară.
Apa de răcire utilizată pentru condensarea vaporilor este dirijată din mantaua
rezervorului de balans 1b în incinta 7, urmând apoi să servească drept agent de
încălzire după ce a trecut de injectorul de abur. La preîncălzirea laptelui în schimbătorul
de căldură cu plăci, temperatura apei scade la aproximativ 11 ° C; Din acest motiv
aceasta poate fi astfel utilizată ca agent de răcire pentru laptele provenit din
omogenizatorul 10. Dacă temperatura de sterilizare nu a fost atinsă, laptele răcit în
prealabil este dirijat într-un rezervor de respingere. Aceste instalații permit o perfectă
igienizare prin sterilizarea tuturor circuitelor. Capacitățile de producție sunt cuprinse
între 2000 și 30000 l/h.
Variantă mixtă
Preîncălzire in schimbător de căldură cu plăci, sterilizare prin injecție

Lapte Apă caldă

Abur Vacuum și condens
Apă de răcire Debit deviat

Fig. 7 Flux de sterilizare prin injecție directă de abur

Comparând cele două metode de sterilizare, rezultă o serie de avantaje ale sterilizării prin
contact direct. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
• Laptele se poate ambala în recipiente mari;
• Recipientele nu sunt încălzite în stare închisă, evitându-se eforturile prin dilatare şi o
dată cu ele deformaţiile remanente;
• Se elimină posibilităţile de recontaminare în decursul procesului de răcire;
• Recipientele pot fi confecţionate şi din materiale sensibile la căldură.