Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Filtrarea laptelui
După recepția calitativă, înainte ca laptele să intre în circuitul tehnologic de fabricare, se face
curațirea laptelui în vederea îndepartarii impurităților mecanice pe care le conține.
O primă îndepartare a impuritaților se face în momentul trecerii laptelui recepționat
calitativ în bazinele de recepție, prin strecurarea laptelui, folosindu-se în acest scop tifon
împaturit 4-6 straturi , fixat pe o rama sau alte materiale filtrante nețesute.
Tifonul utilizat pentru strecurarea laptelui, după folosire trebuie bine spălat, dezinfectat
prin fierbere și clătire cu apă clorurată, iar apoi uscat. În cazul nerespectării acestor măsuri,
tifonul devine o sursă de infectare cu microflora dăunătoare, iar impuritațile pot fi spălate de
lapte, partea solubilă trecând în filtrat
Procedeul cel mai eficient pentru îndepărtarea impuritaților din lapte și care se foloseste
în mod curent în industrie este curățarea centrifugă a laptelui. Efectul de curațire se asigură prin
separarea impuritaților cu greutate specifică diferită de cea a laptelui, sub acțiunea forțelor
centrifuge.
Normalizarea laptelui
Fiind operațiunea prin care laptele este adus la un anumit conținut de grăsime.
Printre procedeele folosite la normalizarea laptelui se utilizează și patratul Person. Metoda poate
fi aplicată în doua situații: când cantitatea de lapte normalizat este mai mare decât cantitatea de
lapte materie primă; când cantitatea de lapte normalizat este egala cu cantitatea de lapte materie
primă.
În funcție de produsul fabricat, normalizarea conținutului de grăsime al laptelui se face după cum
urmează:
iaurt slab – din lapte smântânit cu maxim 0,1 % grăsime;
iaurt gras – din lapte cu 2,8 % grăsime;
iaurt foarte gras – din lapte cu 6 % grăsime;
În afară de aceste sortimente, în standardul produsului se mai prevede un sortiment de iaurt extra,
foarte gras, din lapte cu 4 % grăsime și 15 % substanță uscată, ce se obține prin concentrarea
parțială a laptelui, operațiune ce poate fi efectuată doar în fabrici sau secții dotate cu instalații de
concentrare cu vacuum, special prevăzute în acest scop.
Omogenizarea laptelui
În faza de omogenizare se urmarește stabilirea emulsiei de grăsime, evitandu-se separarea
acesteia la suprafața produsului, în timpul depozitării. Omogenizarea se realizează prin mărirea
gradului de dispersie a grăsimii, datorită reducerii dimensiunii globulelor de grăsime.
Marunțirea globulelor de grăsime conduce la îmbunatațirea gustului la iaurt omogenizat
care impresionează papilele gustative pe o suprafață mai mare decât în mod obișnuit.
Eficiența omogenizării se apreciază print-un examen microscopic al probelor de lapte
înainte și după omogenizare. Se consideră lapte omogenizat acel produs care după o depozitare
de 48 ore nu prezintă o separare vizibilă de grăsime.
Omogenizarea se realizează în omogenizatoare compuse dintr-o pompă cu piston care refulează
laptele printr-o fantă. Diametrul globulelor de grăsime se micșorează ca urmare a frecării
acestora între ele în cursul procesului de laminare căruia laptele îi este supus în momentul
trecerii prin fantă.
Racirea laptelui
După expirarea timpului de menținere la temperaturi ridicate, în vanele de fermentare sau
în rezervorul instalației de pasteurizare, laptele este răcit la temperatura de 45-48 °C pentru
însămânțarea cu culturi lactice.
Operațiunea se realizează prin introducerea de apă rece de la rețea între pereții dubli sau
canelele spirale ale vanei, sub o agitare continuă a laptelui. Temperatura la care se face răcirea
laptelui, depășește cu puțin temperatura optimă de dezvoltare a microflorei specifice iaurtului –
care este de 43-45 °C, depășire ce se face cu scopul de a acoperi pierderile de căldură ce se
produc în mod inevitabil în timpul preambalării și a manipulării ambalajelor cu laptele
însămânțat, până la introducerea în termostat.
Însămânțarea laptelui
Pentru fermentarea laptelui și obținerea produsului cu proprietăți specifice, laptele se
însămânțează cu o cultură liofilizată de bacterii lactice prin inoculare directă ce are în
componență bacterii lactice: Streptococcus Thermophillus și Lactobacillus bulgaricus.
În timpul adăugării culturilor și după aceea, laptele va fi agitat, pentru a asigura o
repartizare cât mai uniformă a acestora. Un aspect important ce trebuie avut în vedere la
însămânțarea laptelui este corelarea cantităților de lapte din vană cu capacitatea termostatului, în
sensul că, întreaga cantitate de lapte însămânțat și ambalat, rezultat dintr-o vană, să intre în
totalitate în camera thermostat existent.
Cultura de producție se introduce în laptele răcit după ce în prealabil a fost bine
omogenizată, pentru a distruge particulele de coagul care pot produce fermentări nedorite, având
ca rezultat formarea de goluri de fermentare în masa iaurtului.
Proporția de cultură variază între 0,5 – 2 %, depinzând de calitatea laptelui, activitatea culturii și
temperatura de termostatare, astfel încât să asigure un proces de fermentare al iaurtului care să nu
depășească 3 ore.
Fermentarea laptelui
Este una din cele mai importante faze ale procesului de fabricație și constă în crearea
condițiilor de temperatură corespunzătoare pentru dezvoltarea microflorei specifice iaurtului ce
produce fermentarea și coagularea laptelui.
În acest scop, navetele cu ambalaje din material plastic conținând laptele însămânțat, sunt
introduse în camera de termostatare și stivuite pe mai multe rânduri, unde se mențin pentru
fermentare 2,5 – 3 ore la temperatura de 42 – 45 °C, timp în care se produce coagularea laptelui.
O mare importanță o prezintă stabilirea momentului final, când se apreciază că fermentarea
laptelui s-a încheiat, operație ce constă în examinarea coagulului din câteva ambalaje ce se
deschid și se înclină într-o parte. Coagulul trebuie să fie compact, bine format, să nu se desprindă
de pereții ambalajului și să nu elimine zer. Apariția unui lichid lăptos indică o fermentație
incompletă, iar eliminarea de zer arată că momentul optim al fermentării a fost depășit. Stabilirea
momentului în care fermentarea laptelui s-a încheiat se poate face și pe bază de analiză de
laborator prin determinarea acidității, care în mod normal trebuie să fie cuprinsă între 80-90 °T.
Răcirea produsului
După terminarea termostatării, se procedează la răcirea produsului, operație ce se face în două
faze:
1. Prerăcirea până la temperatura de 18-20 °C este indicat să se realizeze chiar la camera de
termostatare, prin întreruperea agentului de încălzire și ventilarea aerului. Această operație are
rolul de a întări coagulul, prevedindu-se astfel unele defecte privind consistența produsului ce s-
ar putea datora manipulării cu ocazia introducerii în camera frigorifică.
2. Răcirea la temperatura de 3-4 °C ce se realizează de regulă în camere frigorifice. Ca urmare,
iaurtul suferă un proces de maturare fizică, coagulul devenind mai compact, aroma se
accentuează, iar gustul este plăcut.
Ambalarea iaurtului
Ambalarea este operația prin care se asigură protejarea iaurtului în timpul manipulării,
transportului, depozitării, vânzării și consumului. Ambalarea iaurtului se face în pahare de 150 g
confecționate din material plastic,
folosind o maşină de ambalat ce funcționează în regim automat. Închiderea șietanșarea paharelor
se realizează cu o folie de aluminiu care se lipește de pahar prin încălzire cuajutorul
termosudorului. În decursul condiţionării trebuie să se verifice din când în când dacă capacul este
bombat după închidere.
Depozitarea produsului
Iaurtul se depozitează la temperatura de 2 – 8 °C, în camere frigorifice curate, dezinfectate și
lipsite de mirosuri străine. De asemenea, la depozitarea iaurtului se vor respecta condițiile
prevăzute de prevederile legislative în vigoare.
Caracteristicile calitative optime ale iaurtului se obțin după 10 – 12 ore de menținere la
temperatura de depozitare, motiv pentru care, nu este indicată livrarea înaintea expirării acestei
perioade de păstrare.
Transportul iaurtului se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme, curate, fără
miros străin, cu menținerea temperaturii de depozitare.
Caracteristicile produsului finit
Iaurtul trebuie să corespundă următoarelor caracteristici:
aspect și consistență – coagul compact, fără bule de gaze și fără zer eliminat, cu aspect de
porțelan la rupere;
culoarea – albă cu nuanță gălbuie, mai ales când iaurtul este fabricat din lapte de vacă;
gust și miros – plăcut, acrișor, aromat.
Caracteristici organoleptice
Din punct de vedere organoleptic, iaurtul se prezintă în general ca un coagul consistent cremos,
fără bule de gaz, aspect porțelaniu la rupere, culoare albă de lapte, cu nuantă slab gălbuie, gust și
miros specific. Nu se admite gust acru pronunțat, de mucegai sau drojdie. În rețeaua comercială
aciditatea iaurtului nu va depăși 160oT.
Caracteristici fizico-chimice
Caracteristici Iaurt din lapte de vacă Iaurt din lapte de: Iaurt cu adaos
de arome
tip foarte tip tip slab Bivoliță oaie
gras gras
1 2 3 4 5 6 7
Grăsimea, %min. 4 2,8 Nu se 6 6 2,8
normează
Substanță uscată, 15 11,3 8,5 - - 21
%min.
Aciditate în oT 75-145 75-140 75-140 75-140 75- 75-140
140
Temperatura la 10 10 10 10 10 10
livrare, oC max.
Germeni patogeni Lipsă
Bacterii coliforme 10 10 10 10 10 10
la 1 cm3, max.
Risc Agenţi
grecesc:
Ingrediente sau Riscuri potenţiale întroduse Introduce Ce măsuri trebuie să fie aplicate
HACCP
(Da/Nu)
Chimice
Antibiotice, pesticide,
metaletoxice, nitraţi, substanţe Da Screeningul reziduurilor de antibiotic
de falsicare a laptelui,
substanţe de igienizare,
micotoxine, hormoni de
creştere.
Fizice Nu
Păr, paie etc.
Salmonella
Chimice Nu
Ingredient nealimentat
Fizice Nu
Racire- Microbilogic:
Depozitare Contaminare cu
Dezvoltarea patogenilor
Chimice Nu
Igienizanţi
Fizice Nu
Standardizare Microbiologice Nu
Chimice Nu
Igienizanţi
Fizice Nu
Omogenizare Microbilogice
Chimice Nu
Igienizanţi
Nu
Fizice
Pasteurizare Microbiologic Da Pasteurizare pentru distrugerea
vegetative)
Chimice Nu
Igienizanţi
Fizice Nu
Chimice Nu
Fizice Nu
enteropatogeni, Listeria
monocytogeneses
Chimice Nu
Igienizanţi
Fizice Nu
depozitare
Chimice Nu
Fizice Nu
Implementarea sistemului HACCP pentru produsul iaurt
HACCP este un sistem preventiv de control care vizează siguranță alimentară. Este ometodă
echipament de protecţie;
accesul personalului în sala de producţie se va face numai prin trecerea prin vestiarul tip
filtru;
numai după schimbarea echipamentului de protecţie şi trecerea prin vestiarul tip filtru;
ambalaje.
dotarea acestora cu: săpun lichid, dezinfectant, perii, uscătoare pentru mâini sau prosoape
trebuie revizuită periodic pentru: echipamentele de ventilaţie, abur, apă, reziduuri, iluminare
Igienizarea reprezintă cea mai sigură metodă pentru a obţine produse, care să nu pericliteze
sănătatea consumatorilor.
pânze de păianjen și prin văruire periodică (cel puțin de două ori pe an).
mecanică, cu ajutorul unor perii din material plastic a resturilor de materiale, transportului
capac.
În secţiile de producţie, după terminarea lucrului, după curăţire şi prespălare cu apă a pardoselii,
se spală cu soluţie caldă ( 45-50°c ) de detergenţi (3%), după care se spală din nou cu apă rece
Pentru obţinerea unor produse de calitate, este absolut necesară curăţirea şi dezinfectare
iaurtului.
prin dezinfecţie se va asigura distrugerea germenilor patogeni şi reducerea celor nepatogeni, care
ar putea genera apariţia unor defecte ale iaurturilor sau contaminarea prin consumul acestor
produse.
scop. Dezinfecţia se efectuează zilnic, după ce au fost evacuate toate produsele. În acest scop se
folosesc soluţii apoase 1-2%, iar se închid timp de 3-4 ore pentru ca insecticidul să-şi facă
producţie. Preventiv, se astupă găurile din pardoseală, din jurul conductelor şi radiatoarelor, iar
cm.
fiecare transport şi, de aceea, secţiile de industralizare a laptelui trebuie dotate cu boxe,
izotermele sau autofrigorificele se curăţă iniţial de materiale grosiere, se spală cu soluție caldă de
detergenţi prin frecare cu o mătură din material plastic, mai întâi pe pereţi şi apoi pe pardoseală.
Pentru îndepărtarea detergentului se spală cu apă caldă la temperatura de 40-45°C, după care se
dezinfectează cu soluţie de clorură de var sau hipoclorit de natriu. Se clăteşte cu apă rece şi se
Proteine: 5,5g
Sare: 0,2g
Olympus Dairy este o companie producătoare de lactate din Grecia. Este prezentă în 34
de țări și are cinci unități de producție, 3 în Grecia și câte una în Bulgaria și România.
Compania a intrat pe piața din România în anul 1999, având o unitate de procesare a laptelui
în Baraolt, județul Covasna. De aici, laptele era exportat către unitățile din Grecia, transformat în
euro.
Proteine: 5,0g
Sare: 0,04g
produse alimentare. Din anul 1999 societatea a început activitatea de procesare a laptelui într-o
societate mixtă romăno-olandeză. A fost introdus brandul „bigPanda – O alegere cu gust” cu care
selecționate,
Proteine: 3,7g
Sare: 0,10g
Produs în Romania
Societatea Carmo-Lact Prod SRL, înființată în anul 1992, având ca profil colectarea
și procesarea laptelui, are 300 de angajați. Investițiile au fost constante și au vizat mai toate
domeniile.
Societatea este în prezent și unul dintre cei mai mari producători de produse lactate din
țară. Unitatea dispune de două secții de procesare, una pentru producția de produse proaspete
biologică.
iaurt
Proteine: 3,4g
Sare: 0,12g
german Bavaria.
În 1971, Theo Müller a preluat compania Müller, fondată în 1896 de bunicul său din
Aretsried
Müller are o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro. Este una dintre cele mai bine vândute mărci
Proteine: 3,7g
Sare: 0,2g
Anul 1962 reprezintă începutul prelucrării industriale moderne a laptelui în județul Argeș, prin
punerea în funcțiune a Fabricii de Produse Lactate – Pitești: ICIL ARGEȘ.Teritoriul pe care își
În 2014, compania a realizat o cifră de afaceri de 71,8 mil. lei, aproximativ 16 mil euro.
Lactag este un jucator national pe piata produselor lactate, intr-o afacere complexa, cu
Proteine: 4,4g
Sare: 0,17g
Danone este cea mai mare companie producătoare de iaurturi din lume, fiind, de asemenea,
un important producător de biscuiți și cereale. Compania a fost fondată în anul 1966 sub numele de
BSN Danone este prezent în 120 de țări și este numărul 1 mondial în producția de iaurturi și numărul
Danone a ajuns în România în anul 1996, prin achiziția activelor unei foste fabrici de lactate
din București. Din 1997 își incepe operațiunile în România, prin distribuția de produse importate din