NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

DEFINIŢIE: este necesitatea pentru fiecare individ, de a se odihni

fizic şi psihic, in cantitate suficientă, printr-un somn de calitate bună, pentru a-şi
conserva energia, a-şi diminua tensiunea nervoasă şi a preveni oboseala
organismului.

VOCABULAR:

ODIHNA = stare de destindere, de relaxare, caracterizată prin scăderea

tensiunii nervoase (emoţionale)

RITM CIRCADIAN = variaţiile activităţii şi modificarea funcţiilor in timp de

24 ore.

SOMN= stare de repaus caracterizată printr-o diminuare a activităţilor fizice şi o

incetare a activităţii fizice.

VISUL = activitate nervoasă in timpul somnului (imagini etc.)

GENERALITĂŢI :

 O parte importantă a vieţii omului este consacrată somnului şi odihnei

 Copilul, in primele luni de viaţă, doarme aproape tot timpul, numărul

orelor de somn se micşorează o dată cu creşterea şi dezvoltarea sa, astfel
că la vârsta adultă numărul orelor de somn reprezintă1/3 din 24 ore
(aproximativ).

 In timpul somnului, funcţiile organismului se incetinesc: scad

metabolismul bazal, tonusul muscular, respiraţia, pulsul şi TA. In plus, in
timul pubertăţii creşte secreţia hormonală care influenţează creşterea.
Somnul eliberează individul de tensiunile fizice şi psihice şi îi permite
acumularea energiei necesară activităţilor cotidiene.

 Perioadele de odihnă au aproape aceleaşi efecte benefice ca şi somnul,

deci sunt la fel de importante pentru fiecare individ.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SATISFACEREA ACESTEI
NEVOI:

FACTORII BIOLOGICI:

- vârsta – copiii in funcţie de vârsta lor, au nevoie de mai multe ore de somn.
- adulţii ≈ 1/3 din 24 ore
- bătrânii ≈ cam tot atât

- exerciţiile fizice adecvate predispun individul la un somn reconfortant

- obiceiurile legate de somn diferă la indivizi: duş inainte, baie caldă, o

gustare. Lapte cald, lectură sau jocul cu un obiect preferat( la copii) sunt
mijloace care favorizează somnul.

FACTORII PSIHOLOGICI :

- anxietatea şi emoţiile modifică calitatea şi/sau cantitatea somnului şi a

odihnei.

FACTORII SOCIOLOGICI:

- Orarul de lucru variabil determină la indivizi un ritm circadian

neregulat(modificat) periodica sau nu, şi care influenţează satisfacerea
nevoii de a dormi şi a se odihni.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ :

SOMNUL – cantitativ - N.N. 16-20 h

Copil 1 an 14-16 h
Copil 3 ani 10-14 h
Copil 5-11 ani 9-13 h
Adolescent 12-14 h
Adult 7-9 h
Bătrân 6-8 h
- calitatea - reconfortant
- calm
- fără coşmare
- fără intreruperi
ODIHNA - numărul şi durata perioadelor atât in timupl serviciului cât şi acasă.

PERIOADELE DE DESTINDERE ŞI RELAXARE: - Număr

- Durată
- mijloace – distracţie, activităţi distractive
- siesta

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENŢINEREA

INDEPENDENŢEI IN SATISFACEREA NEVOII:

1. verificarea cunoştinţelor pacientului despre cantitatea şi calitatea somnului şi

odihnei necesare fiecărui individ.

2. planificarea impreună cu pacientul, a perioadelor de odihnă şi de somn.

3. educaţie sanitară despre :

- mijloacele de distracţie şi relaxare
- mijloacele care favorizează somnul
- un mod de viaţă regulat

DEPENDENŢA IN SATISFACEREA NEVOII DE A DORMI ŞI A SE

ODIHNI

Dacă această nevoie nu este satisfăcută pot să apară patru probleme:

- insomnia
- hipersomnia
- disconfortul
- oboseala

INSOMNIA = dificultatea sau imposibilitatea de a dormi neîntrerupt 6-7 ore.

Indivizii de diferite vârste pot prezenta din când in când, dificultăţi de a
adormi sau a dormi neîntrerupt câteva ore. Această insomnie poate fi provocată
de anxietate, boli sau de un mediu neadecvat.

VOCABULAR:

COŞMAR= vis dezagreabil dominat de frică

SFORĂITURI = respiraţie zgomotoasă in timpul somnului

SOMNAMBULISM = deplasare in timpul somnului

 MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE)

 calitatea somnului
 numărul de ore de somn noaptea
 siesta- durata
 dificultatea de a adormi
 iritabilitate
 nervozitate
 apatie
 anxietate
 tristeţe
 oboseală
 scăderea puterii de concentrare
 confuzii
 halucinaţii
 dezorientare
 tremurături
 coşmare
 creşterea sensibilităţii la durere
 somnambulism

SURSE DE DIFICULTATE

FIZICE: - Suferinţa fizică

- Durerea

PSIHOLOGICE : - Tulburări nervoase

- Anxietate
- Stres
- Pierdere-separare
- Situaţia de criză

SOCIOLOGICE : -Temperatura mediului ambiant necorespunzător

- Creşterea intensităţii stimulilor senzoriali

LIPSA CUNOŞTINŢELOR – Despre sine, ceilalţi, şi a mediului inconjurător.

 INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE :

OBIECTIVE ACŢIUNILE ASISTENTEI

MEDICALE

1. diminuarea anxietăţii = > determinarea pacientului să-şi exprime

2. diminuarea disconfortului
sentimentele şi emoţiile
=> educarea pacientului pentru practicarea
metodelor de relaxare, destindere
=> asigurarea unui mediu adecvat înainte de
culcare
- pat confortabil
- poziţie adecvată
- cameră adecvată
- utilizarea obiceiurilor
pacientului:
- lapte cald, o gustare,
plimbare, lectură

SUPRAVEGHERE ŞI ÎNGRIJIRI:

1. observarea şi notarea schimbărilor:

- calităţii şi cantităţii somnului
- creşterea sau diminuarea anxietăţii

2. aplicarea mijloacelor de relaxare( ca mijloace de suplinire) : ceai cald,

masaje, duş cald.

3. administrarea şi supravegherea tratamentului:

- hipnotice
- tranchilizante
- antidepresive

HIPERSOMNIA = număr mare de ore de somn. Unii indivizi au

nevoie de un număr mai mare de ore de somn in timpul nopţii, 8-10 ore, şi de
câteva ore de somn în timpul zilei. Acest exces de somn este, uneori, un
mecanism de apărare a organismului împotriva anxietăţii şi frustrării. In plus,
unele boli (endocrine, renale, hepatice), pot provoca hipersomnia.
 MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ :

 calitatea somnului
 numărul de ore de somn pe noapte
 siesta- numărul de ore
 somn diurn (ziua)
 lipsa poftei de mâncare
 lentoare in vorbire şi mişcări
 plictiseală
 inactivitate

SURSE DE DIFICULTATE:

FIZICE:
- suferinţa cerebrală
- dezechilibre endocrine
- utilizarea de medicamente

PSIHOLOGICE:
- tulburări nervoase
- pierdere-separare
- anxietate
- frustrare

SOCIOLOGICE
- eşec de rol
- izolare

LIPSA DE CUNOŞTINŢELOR
-despre sine, despre ceilalţi, despre mediul inconjurător

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE :

OBIECTIVELE PACIENTULUI ACŢIUNILE ASISTENTEI

MEDICALE

1. diminuarea anxietăţii => determinarea pacientului să-şi exprime

emoţiile, sentimentele
2. diminuarea frustrării => identificarea împreună cu pacientul a
cauzelor frustrării
(sentimentului) => determinarea pacientului să-şi exprime liber
nevoile, dorinţele

4. creşterea timpului afectat => elaborarea împreună cu pacientul a unui

activităţii fizice program de activităţi fizice

SUPRAVEGHEREA ŞI INGRIJIRI:

Observarea şi notarea - Creşterii sau micşorării anxietăţii

- Creşterii sau scăderii setimentului de frustrare
- Micşorarea orelor de somn

DISCONFORTUL = senzaţia de jenă, de neplăcere fizică sau

psihologică, sau amândouă.
Disconfortul poate fi determinat de stimulii fizici sau psihologici. Frica,
anxietatea, durerea, mediul inconjurător nou constituie surse de disconfort.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ

 iritabilitate
 transpiraţii abundente
 dureri musculare
 stare de rău fizic
 jenă
 stare de disconfort

SURSE DE DIFICULTATE:

FIZICE: - Suferinţă fizică

- Durere
- Surmenaj

PSIHOLOGICE : - Tulburări nervoase

- Anxietate
- Stres
- Situaţia de criză

SOCIOLOGICE : - Conflict de rol

- Mediu inconjurător inadecvat
LIPSA CUNOŞTINŢELOR – de sine, a celorlalţi, a mediului.

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE:

OBIECTIVELE BOLNAVULUI ACŢIUNILE ASISTENTEI

MEDICALE

1. diminuarea inconfortului şi a durerii => determinarea pacientului să-şi

exprime senzaţiile : jenă, frică...
=> liniştirea pacientului explicându-i
cauzele inconfortului
=> realizarea unui mediu adecvat
somnului, odihnei
=> educarea pacientului pentru
practicarea metodelor de relaxare,
destindere
=> instalarea clientului într-o poziţie
confortabilă.

SUPRAVEGHERE ŞI ÎNGRIJIRI:
Notarea modificărilor stării de inconfort şi durerii.

OBOSEALA = senzaţia neplăcută însoţită de ?

Din ce in ce mai mulţi indivizi pretind şi sunt din ce in ce mai obosiţi.
Viaţa modernă trepidantă şi tot mai traumatizantă îi determină să utilizeze mai
multe tranchilizante. Oboseala este greu de depistat şi se însoţeşte de tulburări
fizice şi psihice. O cauză a oboselii poate fi o activitate excesivă, fără relaxare,
surmenajul .

MANIFESTĂRI (SEMNE) DE DEPENDENŢĂ

 faţă palidă, cearcăne

 bradicardie
 sc. TA
 astenie
 transpiraţii (reci)
 gura uscată
 scădere in greutate
 somnolenţă ziua
  oboseală
 prostraţie
 vlăguire, istovire
 nelinişte

SURSE DE DIFICULTATE:

FIZICE:

- suferinţa fizică
- durere
- surmenaj

PSIHOLOGICE:

- tulburări nervoase
- anxietate
- stress
- situaţia de criză

SOCIOLOGICE:

- conflict social
- eşecul de rol
- mediu inconjurător inadecvat

LIPSA CUNOŞTINŢELOR – de sine, a celorlalţi, a mediului

înconjurător.

INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE:

OBIECTIVELE BOLNAVULUI ACŢIUNILE

INFIRMIEREI

1. diminuarea oboselii = > determinarea pacientului să doarmă

în timpul zilei
=> educarea pacientului pentru
practicarea metodelor de
recreere
 = > planificarea împreună cu pacientul a
activităţilor zilnice

SUPRAVEGHERE ŞI ÎNGRIJIRI:

1. observarea şi notarea - micşorării oboselii

- funcţiilor vitale
- perioadelor de somn, odihnă

2. administrarea şi supravegherea - vitamine

- tranchilizante