METODELE INTERACTIVE-MIJLOC DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂŢII

Creativitatea este strâns legată de modul flexibil şi inventiv de găsire a soluţiilor

pentru diferite probleme şi de aplicare a lor, de originalitate a soluţiilor noi şi neobişnuite, de
modul de abordare a problemelor din puncte de vedere diferite. Odata cu această definiţie aş
vrea să subliniez faptul că societatea în care trăim se află în continuă mişcare, transformare şi
evoluţie, copiii pe care urmează să îi instruim sunt tot mai diferiţi şi au acces la cât mai multe
lucruri şi informaţii. Deaceea, rolul cadrului didactic este acela de a stârni în permanenţă
interesul copilului şi de a-i menţine dorinţa de descoperire şi de învăţare. Astfel, cred că
putem vorbi despre creativitate nu doar în ceea ce ii priveşte pe cei instruiţi, ci şi pe cei care
instruiesc. Sunt de părere că imaginaţia şi creativitatea sunt calităţi imperios necesare unui
cadru didactic deoarece acesta trebuie sa găsească mereu soluţia cea mai potrivită, mijloace
de captarea tot mai noi şi mai diferite şi trebuie să aiba capacitatea de a adapta anumite
metode în funcţie de particularităţile de vârstă, de personalitate şi de nivelul de cunoştinţe
ale celor ale celor educaţi.

Sigur că acest lucru nu reprezintă deloc o misiune uşoară, dat fiind şi faptul că în
societatea actuală are loc un process dinamic însă, trebuie să ne bucurăm şi să profităm de
resursele pe care educaţia modernă ni le pune la dispoziţie şi să răspundem nevoilor acesteia.

Aşa cum şi titlul lucrării sugerează, voi aborda tema lucrării prin prisma metodelor
interactive. În rândurile care urmează voi prezenta pe scurt, ce reprezintă metodele interactive
şi care este rolul lor. Metodele interactive stimulează în primul rând comunicarea, activizează
toţi copiii şi le formează anumite capacităţi cum ar fi spiritual critic constructive,
independenţă în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative de rezolvare a sarcinilor de
învăţare. Totodată, metodele interactive sunt foarte atractive pentru cei mici şi nu numai, iar
dacă le sunt prezentate sub forma unor jocuri cu reguli vor avea un efect pozitiv şi constructiv
asupra lor.

După cum ne este cunoscut, metodele interactive sunt împărţite în mai multe categorii
printre care se află şi metodele de creativitate. Aceste metode sunt BRAINSTORMINGUL,
TEHNICA 6/3/5 sau BRAINWRITING şi metoda PHILIPS 6/6.

Exemple de activităţi:

În următoarea parte a lucrării voi exemplifica două metode interactive, aşa cum le-am
folosit în activitatea desfăşurată la grupă. În cadrul activităţilor desfăşurate, am aplicat
metoda BRAINWRITING, la grupa mijlocie, tema „Când, cum şi de ce se întămplă?”,
subtema “Zâna Primăverii e la noi!”. Astfel, am aplicat metoda în cadrul întâlnirii de
dimineaţă şi am prezentat-o preşcolarilor sub forma unui joc. Am împărţit copiii în 3 grupe a
câte 6, le-am explicat că au de desenat tema “Primăvara e la noi!” şi că fiecare va avea de
desenat în 5 minute câte 3 elemente care vor alcătui desenul. După ce fiecare copil a desenat
elementele pe foaia personală, au dat foaia următorului copill de la stânga spre dreapta până
ce aceasta a ajuns din nou la primul copil. Cei care au primit foile au completat desenul cu
alte elemente specific anotimpului primavera şi au adus chiar şi completări desenelor
realizate de colegi.

Obiectivele propuse pentru această activitate au fost următoarele:

-să deseneze 3 elemente legate de tema propusă în 5 minute

-să completeze desenul cu alte elemente

-să găsească alte soluţii care să îmbunătăţească desenele colegilor

-să se încadreze în timpul alocat activităţii

La sfârşit, fiecare grup şi-a expus desenul şi au găsit împreună un titlu definitoriu
pentru acesta. Trebuie ţinut cont de faptul că regula este ca titlul să aparţină de tema propusă
„Zâna Primăverii e la noi”. Astfel, titlurile alese de copii au fost „Floricele pe câmpii”,
„Primăvară bun venit” şi „În pădure”. Ţin să precizez faptul că metoda a avut succes,
aplicarea ei a stârnit interesul copiilor, le-a solicitat creativitatea şi le-a permis să realizeze
conexiuni deoarece titlurile desenelor au fost alese inspirându-se din cântecele şi poeziile
învăţate, sigur că pe parcursul activităţii i-am îndrumat şi le-am sugerat anumite idei.
 O altă metodă aplicată la grupă, a fost EXPLOZIA STELARĂ care a avut acelaşi
succes şi a activizat copiii, solicitându-le în acelaşi timp şi creativitatea. În aplicarea acestei
metode a fost nevoie şi de creativitatea mea în sensul că a trebuit să adaptez metoda în funcţie
de vârsta copiilor.

Denumirea activităţii: DLC +DS -activitate integrată

Tema: Zâna Toamnă e la noi!

Forma de realizare: joc didactic, convorbire

Obiectiv fundamental:

Sistematizarea cunoştinţelor despre anotimpul toamna; dezvoltarea proceselor

cognitive.

Obiective operaţionale:

a) cognitiv-informaţionale:

- să precizeze aspectele caracteristice anotimpului toamna cu fenomenele atmosferice

specifice: schimbările din natură, temperatura, durata zilelor şi a nopţilor, dezvoltarea
plantelor, activitatea oamenilor, adaptarea vieţuitoarelor;

- să pună întrebări despre lucrurile care-l interesează;

- să asculte cu atenţie când i se pun întrebări şi să poată susţine o conversaţie apelând

la cunoştinţele acumulate în anii de grădiniţă anteriori;

- să folosească expresii şi cuvinte adecvate: „anotimp bogat”, „ploios”, „iarbă

veştedă”, „panere”, „frunze ruginii”, „stol de păsări”, „livadă”, „pomi fructiferi” etc.;

b) psiho-motorii:

- să mânuiască materialul pus la dispoziţie;

c) afective:

- să recunoască şi să îndrăgească frumuseţea anotimpului toamna;

- să ocrotească să protejeze şi să întreţină natura.

 Strategia didactică:

a) Metode: observarea, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, problematizarea,

demonstraţia, explozia stelara

b) Mijloace didactice: imagini reprezentând anotimpul toamna, jetoane, frunze

uscate, fişe de muncă independentă, panou, tablă, cretă colorată.

I. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:

Frontal, individual, pe echipe.

II. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:

În sala de grupă prin folosirea metodei exploziei stelare.

Captarea atenţiei: Copiii vor avea parte de o surpriza, Zana Toamna care le va aduce
un cos cu fructe si legume de toamna, imagini, dar si roata magica cu intrebari.

Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor:

Desfăşurarea propriu-zisă:

Copiii vor fi aşezaţi în semicerc, li se va prezenta surpriza adusă de Zâna toamnă şi

scopul acestei surprize. Preşcolarii vor fi împărţiţi în două echipe, echipa legumelor şi echipa
fructelor şi li se va explica cum se va desfăşura jocul. Va veni pe rând, câte un copil din
fiecare grupă şi va învârti săgeata de pe roata magică, primind astfel un cartonaş cu intrebarea
pe care va trebui să o formeze. Această întrebare va fi adresată apoi tuturor copiilor. După ce
vor veni pe rând, mai mulţi copii, îi vom cânta Zânei un cântecel de toamnă în semn de
mulţumire şi o vom saluta pe rând.

În concluzie, educaţia modernă şi resursele care ne sunt puse la dispoziţie, susţinerea

părinţilor dar şi copiii care sunt tot mai creativi, mai extrovertiţi şi mai curioşi, ne ajută să
realizăm activităţi tot mai atractive, mai consistente în metode şi resurse materiale cu care se
poate jongla în aşa fel în cât să răspundă nevoilor copiilor şi societăţii în care trăim.

BIBLIOGRAFIE
1. Marinela Dumitrescu, Psihopedagogia excelenţei, Editura Arves, Bucureşti, 2008,
pag. 21-33
2. S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga, Metode interactive de grup, Editura
Arves, Bucureşti, 2002, pag.289
3. Adrian Stoica, Evaluarea progresului şcolar, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003,
pag. 21-23
4. Revista învăţământului preşcolar, Bucureşti