Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Marketing MTC UCDC
Grile Marketing MTC UCDC
6. Marketingul:
a. se referă la un complex de activităţi economice;
b. urmăreşte să orienteze fluxul de bunuri şi servicii de la producători până la
purtătorii cererii;
c. se referă atât la destinatarii bunurilor de consum final cât şi la cei ai bunurilor de
consum intermediar.
d. se referă la toate variantele prezentate
10. Albert W. Emery, prestigios cercetător american, susţinea încă din anii '60, ai
secolului XX, că marketingul este o:
a. „formă civilizată de luptă";
b. „viziune de perspectivă";
c. „stare a pieţei";
d. „gândire economică".
11. Conform lui Albert W. Emery „marketingul este o formă civilizată de luptă",
în care majoritatea bătăliilor se câştigă folosind:
a. cuvinte;
b. idei;
c. gândire organizată;
d. toate variantele prezentate.
43. Fr. Nepveu - Nivelle remarca că marketingul de peste ocean poate servi:
a. doar ca o sursă de inspiraţie dar nu trebuie copiat;
b. doar ca idee;
c. ca bază de fundamentare pentru aplicarea marketingului în alte zone geografice;
d. în totalitate, aplicat în exclusivitate în toate domeniile economice.
44. „Marketingul în stil european" a găsit o tot mai largă audienţă cu deosebire în
contextul:
a. globalizării;
b. mondializării;
c.creării pieţei unice europene;
d. internaţionalizării.
45. Lărgirea continuă a câmpului de acţiune a marketingului în toate domeniile şi
la diferite niveluri ale activităţii economice, a fost însoţită în ultima vreme de un
alt proces, aflat în plină derulare şi afirmare, şi anume de:
a. specializare;
b. generalizare;
c. mondializare;
d. dezvoltare.
CAPITOLUL 2
MEDIUL DE MARKETING
61. Care dintre formele mediului extern este caracteristică ţărilor est-europene
după prăbuşirea sistemului socialist?
a. mediul stabil;
b. mediul instabil;
c. mediul concurenţial;
d. mediul turbulent.
62. în cadrul mediului extern al întreprinderii, agenţiile de publicitate fac parte din:
a. macromediul întreprinderii;
b. categoria prestatorilor de servicii;
c. organismele publice;
d. mediul instituţional.
63. In care dintre grupările de mai jos, vizând componente ale mediului extern al
întreprinderii, se înscriu mediile de informare în masă?
a. macromediu - mediul natural;
b. micromediu - prestatorii de servicii;
c. macromediu - mediul instituţional;
d. micromediu - organismele publice.
CAPITOLUL 3
PIAŢA ÎNTREPRINDERII
89.In condiţiile în care oferta unei întreprinderi este formată din mai multe
produse, piaţa fiecărui produs apare ca fiind o componentă a:
a. pieţei globale;
b. pieţei totale;
c. pieţei unice europene;
d. pieţei întreprinderii.
91. Accepţiunea practică dată noţiunii de piaţă priveşte nu numai cererea şi oferta
reală, ci include şi alte elemente. Marcaţi varianta falsă:
a. cererea nesatisfăcută;
b. cererea în formare;
c. cererea reţelei de distribuţie;
d. cererea potenţială.
97. Gravitaţia comercială depinde de mai mulţi factori. Marcaţi varianta falsă:
a. dotarea oraşului cu spaţii comerciale;
b. distanţa care urmează a fi parcursă de consumatori;
c. funcţiile economică, administrativă, culturală etc. a unui oraş;
d. structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente.
98. întreprinderea îşi poate limita spaţiul în care va acţiona, astfel încât să-şi:
a. poată pune cât mai bine în valoare resursele de care dispune;
b. asigure poziţia pe piaţă;
c. dezvolte obiectul de activitate;
d. permită dezvoltarea viitoare.
99. Structura internă a pieţei unui produs sau servicii este alcătuită din:
a. alte produse sau servicii;
b. segmente de piaţă;
c. nonconsumatori relativi;
d. diferite categorii de agenţi economici.
100. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa, structurate
după criterii specific modului de manifestare a cererii, oferă cheia:
a. înţelegerii modului în care întreprinderea îşi va adapta activitatea la cerinţele
pieţei;
b. obţinerii de rezultate pozitive privind cercetările de piaţă efectuate;
c. realizării de acţiuni privind dezvoltarea obiectului de activitate;
d. obţinerii de informaţii pentru actualizarea permanentă a bazei de date privind
mediul de marketing.
105. Evaluarea indicatorului „volumul ofertei" are la bază informaţii obţinute din:
a. surse statistice;
b. cercetările cantitative de marketing;
c. cercetările calitative de marketing;
d. toate variantele.
107. Pentru exprimarea capacităţii pieţei se recurge, cel mai frecvent, la:
a. volumul ofertei;
b. volumul cererii;
c. volumul tranzacţiilor de piaţă;
d. cota de piaţă.
108. Vânzările unei întreprinderi au fost în anul 2008 de 450 mii Ron în condiţiile
în care vânzările totale pe
piaţă au fost de 1800 mii Ron, iar cel mai important concurent a înregistrat vânzări
de 620 mii Ron. Cota absolută de piaţă a întreprinderii a fost:
a. 40,00%;
b. 33,33%;
c. 25,00%;
d. 34,44%.
109. Vânzările unei întreprinderi au fost în anul 2008 de 360 mii Ron în condiţiile
în care vânzările totale pe
piaţă au fost de 1800 mii Ron, iar cel mai important concurent a înregistrat vânzări
de 600 mii Ron. Cota relativă de piaţă a întreprinderii a fost:
a. 33,33%;
b. 60,00%;
c. 20,00%;
d. 5,00%.
110. C ifra de afaceri a unei întreprinderi a fost în anul 2008 de 510 mii Ron în
condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe piaţă a fost de 2400 mii Ron, Iar cel
mai important concurent a înregistrat o cifra dc afaceri de 550 mii Ron. Cota
absolută de piaţă a întreprinderii a fost:
a. 43,63%;
b. 22,91%;
c. 47,05%;
d. 21,25%.
111. C ifra de afaceri a unei întreprinderi a fost în anul 2008 de 20 mii Ron în
condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe piaţă a fost de 2500 mii Ron, Iar cel
mai important concurent a înregistrat o cifra de afaceri de 150 mii Ron. Cota
relativă de
piaţă a întreprinderii a fost:
a. 13,33%;
b. 8,00%;
c. 6.00%;
d. 16,66%.
112. Vânzările unei întreprinderi au fost în anul 2008 de 480 mii Ron în condiţiile
în care vânzările totale pe piaţă au fost de 2400 mii Ron, iar cel mai important
concurent a înregistrat vânzări de 600 Ron. Cota absolută de piaţă a întreprinderii
concurente a fost:
a. 12,50%;
b. 80,00%;
c. 25,00%;
d. 20,00%.
113. în condiţiile în care o întreprindere are o cifră de afaceri de 360 mii Ron şi o
cotă de piaţă de 30%, volumul total al vânzărilor înregistrate pe piaţa respectivă
este:
a. 1200 mii RON;
b. 12000 mii RON;
c. 10800 mii RON;
d. nu se poate calcula.
115. Vânzările unei întreprinderi au fost în anul 2008 de 120 mii Ron în condiţiile
în care vânzările totale pe piaţă au fost de 2400 mii Ron, iar cel mai important
concurent a înregistrat vânzări de 510 mii Ron. Cota absolută de piaţă a-
ntreprinderii concurente a fost:
a. 5,00%;
b. 23,52%;
c. 21,25%;
d. 42,50%.
116.In condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe o piată pe care acţionează trei
întreprinderi este de 9800 mii RON, iar două dintre întreprinderi deţin o cota
cumulată de piaţă de 78%, cifra de afaceri a celei de a treia întreprinderi este:
a. 3266 mii RON;
b. 2156 mii RON;
c. 7644 mii RON;
d. nu se poate calcula.
123. Piaţa unui produs se află în diferite raporturi cu pieţele celorlalte produse.
Marcaţi varianta falsă:
a. raporturi de asociere;
b. raporturi de concurenţă;
c. raporturi de cooperare;
d. raporturi de indiferenţă.
139. Evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decât dinamica de
ansamblu a ei este exprimată de indicatorii:
a. avansaţi;
b. întârziaţi;
c. concomitenţi;
d. statistici.
141. Evoluţia fenomenelor care sunt precedate de anumite manifestări din cadrul
economici este exprimată dc indicatorii:
a. avansaţi;
b. întârziaţi;
c. concomitenţi;
d. statistici.
CAPITOLUL 4
STRATEGIA DE PIAŢĂ ŞI MIXUL DE MARKETING
150. Care din următoarele criterii a fost folosit de către Philip Kotler pentru
clasificarea strategiilor de piaţă în raport de modul de manifestare a cererii ?
a. nivelul efectiv al cererii comparat cu cel dezirabil;
b. evoluţia în timp a cererii;
c. gradul de dezirabilitate al cererii;
d. toate criteriile de mai sus.
168. Cele două concepte de bază specifice marketingului modern, care sunt
deopotrivă necesare conducerii eficiente a întreprinderii contemporane, sunt:
a. marketingul relaţional şi marketingul internaţional;
b. marketingul-mix şi marketingul relaţional;
c. marketingul direct şi marketingul lateral;
d. marketingul-mix şi marketingul direct.
CAPITOLUL 5
POLITICA DE PRODUS
180. Cea mai importanta componenta a mixului de marketing este reprezentată de:
a. politica de produs;
b. politica de preţ;
c. politica de distribuţie;
d. politica de promovare.
199. Cea mai uzitată modalitate de asigurare legală a unei mărfi o reprezintă:
a. brevetele de invenţie;
b. înregistrarea mărcii;
c. denumirea de origine;
d. dreptul de autor.
212. Politica sortimentală are la bază o serie de criterii. Marcaţi varianta falsă:
a. natura mărfurilor (indigene, din import – în general şi pe zone de provenienţă
geografică);
b. caracteristicile merceologice;
c. cunoaşterea permanentă a nivelului rentabilităţii fiecărui produs, a gradului de
amortizare a mijloacelor de muncă cu ajutorul cărora se fabrică;
d. grupele de consumatori ţintă.
213. Politica sortimentală are la bază o serie de criterii. Marcaţi varianta falsă:
a. nivelul de preţ;
b. complementaritatea nevoilor;
c. grupele de consumatori ţintă;
d. calitatea produselor aflate în fabricaţie şi/sau în vânzare, studiul învechirii
economice a acestora,analiza circulaţiei produselor şi urmărirea lor în utilizare sau
consum.
230. Cele mai multe mărfuri, indiferent că sunt destinate utilizatorilor industriali
sau consumului populaţiei reprezintă:
a. o simbioză de produse materiale şi servicii;
b. produse pure;
c. produse concurente;
d. produse totale.
231. Separarea celor două componente ale unei mărfi (produse materiale şi
servicii) în procesul vânzării sau al consumului o poate face pe fiecare în parte:
a. utilizabilă;
b. utilizabilă pe timp limitat;
c. inutilizabilă;
d. inutilizabilă pe moment.
244. Evidenţiaţi dintre grupările de mai jos pe cea care cuprinde numai
componente acorporale ale produsului, în optica marketingului modern:
a. preţul, marca, culoarea, numele produsului;
b. instrucţiunile de utilizare, termenul de garanţie, preţul, culoarea;
c. numele produsului, marca, preţul, instrucţiunile de utilizare;
d. preţul, marca, termenul de garanţie, rezistenţa la acţiunile factorilor de mediu.
251. împărţirea produselor din cadrul gamei de mărfuri a unei întreprinderi în:
motoare, adjuvanţi şi speranţe aparţine lui:
a. Philip Kotler;
b. Guy Serraf;
c. Constantin Florescu;
d. Pierre - Louis Dubois.
CAPITOLUL 6
POLITICA DE PREŢ
263. în esenţă, pe măsura producerii unor cantităţi mai mari, costul mediu:
a. scade;
b. creşte;
c. rămâne neschimbat;
d. nu poate fi calculat.
270. In timp, preţul s-a bucurat de diverse accepţiuni. Marcaţi varianta falsă:
a. expresie directă a valorii (exprimată, de regulă, in formă bănească);
b. plata pentru a obţine un bun sau serviciu;
c. instrument de schimb;
d. atribut intrisec al bunului sau serviciului.
271. în timp, preţul s-a bucurat de diverse accepţiuni. Marcaţi varianta falsă:
a. valoarea tuturor "sacrificiilor" tăcute de cumpărători;
b. cost plus profit şi taxe;
c. rezultat al confruntării cererii cu oferta;
d. element al unui sistem complex de informare şi reglare economică.
288. Care dintre variantele de mai jos exprimă cel mai corespunzător semnificaţia
orientării stabilirii nivelului preţurilor după concurenţă?
a. alinierea la preţurile firmelor concurente;
b. politica preţului sub nivelul concurenţei;
c. politica preţului peste nivelul concurenţei;
d. toate variantele de mai sus.
296. Printre formele cele mai utilizate ale politicii preţului psihologic nu se
numără:
a. preţul impar;
b. preţul tradiţional;
c. preţul de penetrare;
d. preţul de prestigiu.
CAPITOLUL 7
POLITICA DE DISTRIBUŢIE
318. Marcaţi tipul de canal de distribuţie care nu este specific pieţei interne:
a. producător - consumator;
b. producător - intermediar - consumator;
c. producător - intermediar - intermediar - consumator;
d. producător - intermediar - intermediar - distribuitor - consumator.
324. Varianta de canal scurt de distribuţie este utilizată într-o mai largă măsură de:
a. agenţii economici cu activitate comercială care au investit în dezvoltarea bazei
tehnico - materiale;
b. întreprinderile cu amănuntul amplasate în apropierea centrelor de consum;
c. întreprinderile cu amănuntul care dispun de o suprafaţă de depozitare relativ
mare, care pot integra şi funcţii ale comerţului cu ridicata;
d. întreprinderile cu ridicata care au investit în baza tehnico - materială.
325. Canalul de distribuţie alcătuit din două verigi intermediare succesive este
considerat un canal:
a. direct;
b. scurt;
c. lung;
d. mijlociu.
333. Dacă cerinţele unei firme se referă la un volum de activitate care face
rentabilă realizarea sa cu forţe proprii, alternativa de colaborare cu un intermediar
specializat:
a. va fi luată în considerare;
b. nu va fi luată în considerare;
c. va fi indiferentă;
d. nu prezintă importanţă.
341. Cea mai importantă componentă a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, o constituie:
a. depozitarea;
b. ambalarea;
c. stocarea;
d. transportul.
342. Marcaţi varianta care nu este specifică structurii sistemului logistic:
a. transportul produselor;
b. stocarea produselor şi manipularea fizică;
c. fluxurile informaţionale;
d. lanţurile voluntare.
344. Distribuţia directă, distribuţia prin canale scurte sau distribuţia prin canale
lungi sunt alternative strategice de distribuţie după criteriul:
a. numărul canalelor utilizate;
b. dimensiunile canalului;
c. amploarea distribuţiei;
d. gradul de participare a firmei în activitatea canalului de marketing.
349. Dintre următoarele afirmaţii vizând distribuţia exclusivă, nu este reală cea
referitoare la faptul că:
a. este legată întotdeauna de mărfurile scumpe;
b. reprezintă o alternativă strategică în raport de amploarea distribuţiei;
c. se recurge la un singur intermediar care dobândeşte exclusivitate;
d. este o formă de distribuţie în care distribuţia este privită nu doar în termeni
cantitativi, ci şi calitativi.
CAPITOLUL 8
POLITICA PROMOŢIONALĂ
373. Care dintre următoarele variabile ale mixului promoţional au, deopotrivă,
efecte calitative şi cantitative, pe termen scurt şi îndelungat ?
a. manifestările promoţionale;
b. forţele de vânzare;
c. relaţiile publice;
d. publicitatea.
374. Care dintre următoarele variabile ale mixului promoţional întrunesc o serie de
tehnici în general eterogene - prospectare, demonstraţie, argumentare, negociere,
încheiere de contracte etc. - şi vizează obiective cantitative, exprimate în cifre de
afaceri, precum şi obiective legate de formarea imaginii întreprinderii?
a. manifestările promoţionale;
b. forţele de vânzare;
c. relaţiile publice;
d. publicitatea.
377. Forma de publicitate cea mai familiară şi mai frecvent utilizată în practica
publicitară o constituie publicitatea:
a. de marcă;
b. instituţională;
c. locală;
d. de produs/serviciu.
384. Care dintre următoarele forme de publicitate este folosită în timpul perioadei
de creştere şi maturitate din ciclul de viaţă a produsului?
a. publicitatea de informare;
b. publicitatea de condiţionare;
c. publicitatea comparativă;
d. publicitatea de reamintire.
385. Care dintre următoarele forme de publicitate este folosită în timpul perioadei
de maturitate din ciclul de viaţă a produsului?
a. publicitatea de informare;
b. publicitatea de condiţionare;
c. publicitatea comparativă;
d. publicitatea de reamintire.
386. Care dintre următoarele forme de publicitate este în unele ţări interzisă prin
lege?
a. publicitatea de informare;
b. publicitatea de condiţionare;
c. publicitatea comparativă;
d. publicitatea de reamintire.
401. Care dintre următoarele enumerări sunt folosite ca mijloc de vânzare sau ca
subiect de publicitate şi privesc facilităţile pe care vânzătorul înţelege să le acorde
cumpărătorului?
a. cadourile promoţionale;
b. vânzările grupate;
c. pliantul, prospectul şi broşura;
d. agendele şi calendarele.
402. Obiectivul de a instaura, în rândul unei cât mai mari părţi a publicului un
climat de încredere în întreprindere, în capacitatea ei de a satisface trebuinţele şi
exigenţele diferitelor categorii de consumatori şi utilizatori aparţine:
a. publicităţii;
b. promovării vânzărilor;
c. relaţiilor publice;
d. mărcilor.
419. Diferenţele cele mai însemnate ale structurii organizatorice, având în vedere
sectorul principal de activitate, apar între:
a. sectorul serviciilor şi celelalte sectoare;
b. sectorul serviciilor şi sectorul alimentar;
c. sectorul serviciilor şi sectorul nealimentar;
d. sectorul serviciilor şi sectorul bunurilor de uz îndelungat.
433. Privite într-o viziune cuprinzătoare, principalele tipuri de relaţii ce pot exista
între compartimentul de marketing, pe de o parte, şi sectoarele de producţie şi de
cercetare-dezvoltare, pe de altă parte, în condiţiile apariţiei unor stări tensionale
între cele două părţi sunt:
a. antagonismul latent;
b. antagonismul militant;
c. armonia;
d. toate cele trei tipuri de relaţii de mai sus.
436. în cazul unei întreprinderi care dispune de o ofertă relativ omogenă dar
destinată unor pieţe eterogene, criteriul de organizare a compartimentului de
marketing este:
a. criteriul funcţiilor;
b. criteriul geografic
c. criteriul produselor;
d. criteriul pieţelor.
439. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini intelectuale pe care
trebuie să le posede specialiştii compartimentului de marketing:
a. spirit de observaţie, memorie vizuală, tenacitate;
b. răbdare, exactitate, spirit de cooperare;
c. perseverenţă, iniţiativă, imaginaţie creatoare;
d. spirit de analiză, intuiţie, imaginaţie creatoare.
440. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini de memorie pe
care trebuie să le posede specialiştii compartimentului de marketing:
a. vizuală, auditivă;
b. olfactivă, auditivă;
c. vizuală, iniţiativă;
d. atenţie distributivă.
441. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai calităţi de eficienţă pe care
trebuie să le posede specialiştii compartimentului de marketing:
a. exactitate, prudenţă, intuiţie, memorie vizuală;
b. metodă, atenţie, tenacitate, iniţiativă;
c. rigurozitate, încredere în sine, imaginaţie creatoare;
d. prudenţă, spirit de cooperare, memorie, spirit de observaţie.
CAPITOLUL 10
SISTEMUL INFORMAŢIONAL DE MARKETING
444. In plan vertical, sistemul informaţional de marketing este format din mai
multe componente. Marcaţi varianta falsă:
a. surse de informaţii;
b. sistemul de gestiune şi prelucrare a datelor;
c. utilizatori;
d. fluxuri informaţionale.
456. Cel mai valoros flux informaţional primar, din cadrul sistemului
informaţional de marketing al întreprinderii îl reprezintă:
a. sistemul înregistrărilor interne ale întreprinderii;
b. activităţile de supraveghere a pieţei de către personalul întreprinderii;
c. sistemul cercetărilor de marketing;
d. sistemul suport al deciziilor de marketing.
457. Fluxurile primare constituite pe baza tipurilor de surse din care sunt culese
informaţiile sunt de mai multe feluri. Marcaţi varianta falsă.
a. sistemul înregistrărilor interne ale firmei;
b. activităţi de supraveghere a pieţei;
c. cercetări de marketing şi sistemul suport al deciziilor de marketing;
d. toate variantele prezentate.
CAPITOLUL 11
PLANIFICAREA ŞI PLANUL DE MARKETING
472. Pe plan mondial, tot mai multe întreprinderi au începu să adopte conceptul de
misiune a organizaţiei, încă de la:
a. sfârşitul anilor '80 ai secolului trecut;
b. începutul anilor '80 ai secolului trecut;
c. mijlocul secolului 20;
d. începutul secolului 21.
484. Dintre afirmaţiile de mai jos, nu corespunde realităţii cea conform căreia
planul de marketing:
a. este doar un alt termen pentru strategia de marketing;
b. este o componentă importantă a planului de afaceri al întreprinderii;
c. este instrumentul cu ajutorul căruia sunt direcţionate activitatea de marketing şi
resursele organizaţiei pentru îndeplinirea obiectivelor sale de marketing;
d. cuprinde, între componentele sale, şi programul de marketing.
494. Utilizarea metodei PERT prezintă numeroase avantaje. Marcaţi varianta falsă:
a. stabilirea unor modalităţi de alocare a resurselor;
b. identificarea activităţilor critice;
c. facilitarea înţelegerii relaţiilor dintre activităţi;
d. uşurinţa trasării şi înţelegerii reprezentării grafice.
495. Etapele parcurse în procesul de aplicare a metodei PERT prezintă o
succesiune logică doar în varianta;
a. stabilirea listei activităţilor şi evenimentelor; determinarea relaţiilor dintre
activităţi; estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate; trasarea reţelei
PERT; stabilirea drumului critic;
b. determinarea relaţiilor dintre activităţi; estimarea timpului necesar pentru
fiecare activitate; stabilirea listei activităţilor şi evenimentelor; trasarea reţelei
PERT; stabilirea drumului critic;
c. stabilirea drumului critic; determinarea relaţiilor dintre activităţi; estimarea
timpului necesar pentru fiecare activitate; stabilirea listei activităţilor şi
evenimentelor; trasarea reţelei PERT;
d. stabilirea drumului critic; estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate;
determinarea relaţiilor dintre activităţi; stabilirea listei activităţilor şi
evenimentelor; trasarea reţelei PERT.
499. Scopul analizei mediului intern şi extern prin intermediul unui audit de
marketing este:
a. eliminarea riscurilor şi pierderilor în relaţiile întreprinderii cu piaţa ţintă;
b. identificarea celor mai semnificativi factori exogeni şi endogeni care
influenţează activitatea de marketing a întreprinderii şi impactul lor favorabil sau
nefavorabil;
c. identificarea oportunităţilor de afaceri şi valorificarea potenţialului financiar,
material şi uman al întreprinderii;
d. ancorarea întreprinderii la realităţile pieţei ţintă.
BIBLIOGRAFIE
1. Adăscăliţei, V., Introducere în Marketingul relaţional, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2007
2. Balaure, V., (coord.), Marketing, Ediţia a U-a revăzută şi adăugită, Editura
Uranus, Bucureşti, 2002;
3. Florescu, C, Mâlcomete, P., Pop, N., Al., (coord.), Marketing - Dicţionar
explicativ, Bucureşti, 2003;
4. Gitomer, J., Biblia vânzărilor, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006;
5. Hatch, D., Jackson, D., 2239 de secrete testate pentru un marketing direct de
succes, Editura Brandbuilders,
Bucureşti, 2007;
6. Kotler, Ph., Amstrong, G, Principiile marketingului, Ediţia a Iv-a, Editura
Teora, Bucureşti, 2005;
7. Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Ediţia a IV-a, Editura Teora,
Bucureşti, 2006;
8. Kotler, Ph., Conform lui Kotler, Editura Brandbuilerds Grup, Bucureşti, 2006;
9. Kotler, Ph., 10 păcate capitale de marketing, semne şi soluţii, Editura Codecs,
Bucureşti, 2004;
10. Kotler, Ph., Marketing, de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie să le
cunoască orice manager, Editura CODECS,
Bucureşti, 2004;
11. Kotler, Ph., Trias de Bes, F., Marketing lateral - noi tehnici pentru
descoperirea ideilor de succes, Editura Codecs,
Bucureşti, 2004;
12. Munteanu, V. A., Marketing public, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006;