EVALUAREA APARATULUI NEURO-

MUSCULO-ARTRO-KINETIC (NMAK)
Scale
 I. Evaluari speciale

• Evaluarile “speciale” fac parte de fapt si de drept

din explorarile paraclinice complementare.
• Necesitatea obtinerii unor date cat mai obiective,
lucru posibil prin dezvoltarea tehnica actuala, a
crescut rolul acestor metode moderne in sistemul
de apreciere, evaluare a aparatului NMAK.
• Se clasifica in 2 mari categorii: una care se refera
direct la functionalitatea aparatului
NMAK (electrodiagnosticul)si una care apreciaza
indirect “capacitatile” aceluiasi
aparat (electronografia).
 II.Evaluari analitice
A. Bilantul (testing) articular si muscular
• Bilantul articular reprezinta masurarea amplitudinilor de miscarea
ale articulatiilor, pe toate directiile fiziologice de miscare, iar cel
muscular reprezinta evaluarea fortei unui muschi sau a unor grupe
musculare care realizeaza respectiva miscare.
• Pentru testingul articular se uziteaza aparate ce masoara, in grade,
unghiul de miscare, numite goniometre.
• Pentru testingul muscular se utilizeaza:metoda in 6 trepte (0-5)
si acest sistem prezinta 2 pozitii de baza, de la care se realizeaza
aprecierea fortei musculare:
• pozitii fara gravitatie (FG):
• ● f (forta) 0 = zero (Z);
• ● f 1 = schitata (S);
• ● f 2 = mediocra (M);
• pozitii antigravitationale (AG):
• ● f 3 = acceptabila (A);
• ● f 4 = buna (B);
• ● f 5 = normala (N);
 II.Evaluari analitice

B. Evaluarea sensibilitatii
Evaluarea sindromului senzitiv:
• atingerea usoara a pielii in diverse puncte cu vata, pulpa degetului,
parul de cal;
• presiunea: cu un obiect bont / vibratiile de 256 Hz ale diapazonului;
• temperatura: cald /rece;
• durerea: inteparea cu un obiect ascutit / vibratiile de 30 Hz ale
diapazonului; simtul pozitiei (proprioceptia);
• simtul miscarii (kinestezia);
• identificarea unui obiect prin palpare (stereognozia): forma,
dimensiune, greutate, consistenta, textura, material;
• discriminarea tactila a 2 puncte (normal = 2-3 mm la pulpa
degetului si 6-8 mm la coapsa).
Etapele reeducarii sensibilitatii (numai cand simte vibratiile de 30
sau de 256 Hz ale diapazonului) realizate initial cu ochii deschisi
si apoi cu ei inchisi:

• presiune-durere;
• proprioceptia;
• kinestezia;
• sensibilitatea termica: cald / rece;
• stereognozia;
• incorporarea functei motorii in contextul
antrenamentului senzitiv.
 III. Evaluari semianalitice
A. Evaluarea segmentelor aparatului NMAK ce vor fi
implicate in tractiuni (manipulari) si / sau elongatii:
• Acest lucru se realizeaza pe o schema a lui Maigne &
Lesage de “stea cu 6 brate”, unde se noteaza gradul de
limitare a unei directii de miscare sau de intensitate a
durerii, prin bararea cu liniute (1-3). Mobilizarea se
realizeaza pe directia “libera”.
B. Evaluarea posturii si aliniamentului corpului
• Evaluarea aliniamentului pozitiei ortostatice se
efectueaza urmarind:
• a) linia gravitatiei intregului corp
• b) alinierea segmentelor corpului: din fata, din
lateral,din posterior
 IV.Evaluari semiglobale

A. Evaluarea echilibrului
• a) Ortostatismul static
• b) Ortostatismul activ prin testul intinderii
membrului superior
• c) Bilanturi functionale: Testul Berg,Testul
abilitatii de miscare, Testul „ridica-te si mergi,
testul de echilibru Tinetti.
 IV.Evaluari semiglobale
B. Evaluarea mersului
• a) Fara aparatura
• b) Cu aparatura:
• -clasica: printr-un sistem de impregnare pe un covor lung de hartie
se determina forma boltii plantare si caracteristicile mersului;
• -moderna:
• ► podometria: printr-un sistem de fotocelula interconectata la un
computer se determina forma boltii plantare si unghiul articulatiei
tibio-tarsiene, ceea ce, indirect, va oferi date despre calitatea
ortostatismului si a mersului ;
• ► sistem sofisticat alcatuit dintr-o platforma de presiune, inter-
conectata cu un computer (pentru stocarea si analiza datelor) si
care permite analiza complexa a timpului de reactie, mobilitatii si
stabilitatii mersului si a altor activitati complexe.
 IV.Evaluari semiglobale
C. Evaluarea prehensiunii.
• Prehensiunea este un gest precis, adaptat, conştientizat sau reflex, care pe baza
informaţiilor instantanee tactile, extero- şi proprioceptive, se automatizează prin
repetare şi determină coordonarea optimă a miinii pentru prindere sau apucare.
După Littler, mana este divizată in 3 elemente de mişcare;
• -raza 1, policele - prin articulaţia în şa şi cei 9 muşchi proprii, metacarpianul I este
independent faţă de celelalte meta-carpiene şi astfel, policele poate fi opus
degetelor II-V;
• raza 2, indexul - prin cei 7 muşchi proprii, poate fi mobilizat independent faţă de
celelalte trei degete;
• !Razele 1 şi 2 formează o unitate funcţională pentru activităţi de prehensiune fine,
precise, la care participă în mică măsură §i degetul III (mediusul).
• -raza 3 - este formată din degetele III-V şi metacarpienele corespunzătoare.
• Legătura funcţională dintre aceste 3 raze asigură prehensiunea de forţă. Ea este
evidenţiată de redoarea in extensie a inelarului, care face imposibilă "strângea în
pumn" a celorlalte degete.
• Aceste 3 raze de mişcare sunt grupate în jurul unei unităţi centrale stabile,
reprezentată de: rindul distal al carpienelor, meta-carpienele II şi III şi musculatura
aferentă: muşchiul flexor radial al carpului şi muşchii extensor radial al carpului -
lung şi scurt.
V. Evaluari globale
SCALE
 V. Evaluari globale

Scala FIM (Functional Independence Measure)

• 7 = individ complet independent;
• 6 = individ cu dependenta modificata (are nevoie de aparate,
baston, ochelari, etc.);
• # ambele categorii nu au nevoie de ajutor;
• 5 = individ cu dependenta modificata prin supraveghere;
• 4 = individ cu dependenta modificata prin asistare minimala (25%);
• 3 = individ cu dependenta modificata prin asistare moderata (50%);
• 2 = individ cu dependenta completa prin asistare maximala (75%);
• 1 = individ cu dependenta completa prin asistare totala (100%).
 V. Evaluari globale

• Health Assessment Questionnaire Disability Index

(HAQ)
• Schema principalelor puncte trigger/tender din
fibromialgie si Chestionarul asupra impactului
fibromialgiei - FIQ (Fibromyalgia Impact
Questionnaire)
• Schema Bobath a testului de amplitudine si
calitate a miscarii in sechele motorii de
encefalopatie cronica infantila (SMECI)
(infirmitatea motorie centrala, IMC)
 V. Evaluari globale
Scala de evaluare WOMAC (Western Ontario &
McMaster’s Osteoarthritis Index)
• I.DURERE:
• Mers pe suprafata plana
• Urcat/coborat scarile
• In timpul somnului
• Sezand sau decubit dorsal
• Ortostatism.
• II. REDOARE ARTICULARA (INTEPENIRE):
• Dimineata la trezire
• In timpul zilei (sezand, decubit dorsal)
• III.DESFASURAREA ACTIVITATILOR ZILNICE:
• Coborat scarile.
• Urcat scarile
• Ridicat din sezand
• Ortostatism.
• Cind va aplecati la podea
• Mers pe suprafata plana.
• Urcat/coborat in masina si autobus.
• Mers la cumparaturi.
• Puneti sosetele/ciorapii.
• Ridicat din pat.
• Scoateti sosetele/ciorapii.
• Decubit dorsal in pat.
• Intrat/iesit din cada.
• Sezand.
• Asezat/ridicat de pe toaleta.
• Efectuat activitati gospodaresti grele.
• Efectuat activitati gospodaresti usoare.
 V. Evaluari globale

Scala analogica vizuala cu cotatie 0-10- VAS:

• 0: -fara durere
• -fara redoare articulara
• -fara dificultate in realizarea activitatilor zilnice
• 10:- durere insuportabila
• - redoare articulara maxima
• -dificultate maxima in efectuarea activitatilor
zilnice.
VAS