Miscari membru inferior

Membrul inferior este miscat de articulatia coxofemurala

In plan sagital-
FLEXIE. Muşchi principali: iliopsoas.
Muşchi accesori: dreptul anterior, croitorul, tensorul fasciei lata, pectineul
adductorii (fibrele oblice), flectează coapsa până la orizontală
EXTENSIE Muşchi principali: fesierul mare, semitendinosul, semimembranosul, bicepsul
femural (capul lung).
Muşchi accesori: piriform (piramidal), fibre din adductorul mare.
In plan frontal
ABDUCTIE Muşchi principali: fesierul mic şi mijlociu, tensorul fasciei lata (cu
genunchiul flectat).
Muşchi accesori: Fibre superioare din muşchiul mare fesier, croitor.
ADDUCTIE Muşchi principali: adductorul lung, adductorul scurt, pectineu, gracilis
In plan transversal
-ROTATIE INTERNA Muşchi principali: fesierul mic şi mijlociu şi tensorul fasciei lata.
Muşchi accesori: semitendinos şi semimembranos
-ROTATIE EXTERNA-Muşchi principali: obturator extern, obturator intern, pătrat
femural, piriform, gemen superior, gemen inferior, fesier mare.
Muşchi accesori: biceps femural şi croitor.
+ CIRCUMDUCTIE
 Plan sagital Plan frontal
Plan transversal
Articulatie coxo femurala
Bazin
Şoldul

Mijloacele de unire
sunt formate din
capsula articulară şi
ligamente: Ligamentul
iliofemural
Ligamentul
ischiofemural
Ligamentul
pubofemural
Zona orbiculară
Ligamentul rotund sau
ligamentul capului
femural
 In plan frontal membru inferior face ABDUCTIE
Muşchi principali: fesierul mic
şi mijlociu,
tensorul fasciei lata
(cu genunchiul flectat).
Muşchi accesori: Fibre superioare
din muşchiul mare fesier, croitor.
 Adducţia şoldului
Muşchi principali: adductorul lung,
adductorul scurt, pectineu, gracilis,
adductorul mare.
ABDUCTIE

ADDUCTIE
 In plan sagital membrul inferior face FLEXIE din articulatia
coxofemurala
.
Flexia poate fi facuta cu genunchiul flectat
cu genunchiul întins.
 FLEXIE SOLD
• Muşchi principali: iliopsoas.
• Muşchi accesori: dreptul anterior,
• croitorul, tensorul fasciei lata, pectineul,
• adductorii (fibrele oblice), flectează
• coapsa până la orizontală.

Flexie cu genunchiul indoit

Flexie cu genunchiul intins
 EXTENSIA SOLD cu genunchiul întins este de 15—20°, iar cu el flectat nu
depăşeşte 10°.
Poziţia preferabilă pentru testare este decubitul ventral. (Uneori,se recurge şi la
decubitul lateral.)
Muşchi principali: fesierul mare,
semitendinosul,
semimembranosul, bicepsul
femural (capul lung).
Muşchi accesori: piriform
(piramidal), fibre din adductorul
mare.
IN PLAN TRANSVERSAL SOLDUL FACE ROTAŢIA INTERNĂ

Muşchi principali: fesierul

mic şi mijlociu şi tensorul
fasciei lata.
Muşchi accesori:
semitendinos şi
semimembranos
 IN PLAN TRANSVERSAL SOLDUL FACE ROTAŢIA EXTERNA

Muşchi principali: obturator extern,

obturator intern, pătrat femural,
piriform, gemen superior, gemen
inferior, fesier mare.
Muşchi accesori: biceps femural şi
croitor.
Circumducţia este rezultanta A FLEXIEI-ABDUCTIEI-EXTENSIEI-ADDUCTIEI
ale şoldului,
GENUNCHI
In PLAN SAGITAL GENUNCHIUL FACE
FLEXIA – mişcarea prin care gamba se apropie de faţa
posterioară a coapsei; ischiogambierii
• EXTENSIA – mişcarea opusă flexiei, prin care gamba
se depărtează de coapsă; cvadriceps (drept femural
(anterior), vast intern, lateral, medial).
• Muşchi accesori: tensorul fascia lata
FLEXIA GENUNCHIULUI ischiogambierii
Poziţia de preferat pentru testing este
din şezînd, cu genunchiul în afara
mesei de testare
Ca alternativă, este poziţia de
decubit ventral
(fig. 2—16 b).
 Flexia genunchiului
• Muşchi principali: biceps femural, semitendinos,
semimembranos.
• Muşchi accesori: popliteu, croitor, gastrocnemieni
EXTENSIA PROPRIU-ZISĂ ESTE NULĂ. SE APRECIAZĂ DEFICITUL
DE EXTENSIE SAU DE HIPEREXTENSIE

Muşchi principali: cvadricepsul (drept femural

(anterior), vast intern, lateral, medial).
Muşchi accesori: tensorul fascia lata
3. Rotaţia internă activă genunchi începe să apară în timpul flexiei, cînd aceasta
depăşeşte 70°. Rotaţia se observă prin devierea internă a piciorului cu cca 20—
30° in momentul testării flexiei.
(în rotaţia internă, ligamentele încrucişate se întind, iar cele laterale se relaxează.)
4. Rotaţia externă activă genunchi se produce odată cu extensia genunchiului
(cînd se revine la poziţia zero), piciorul orientîndu-se în afară.
(ligamentele încrucişate se relaxează, iar cele laterale se întind.)

Rotaţiile pasive se execută cu genunchiul flectat la 90°, din decubit ventral.

Se prinde piciorul de călcîi şi antepicior şi se rotează înăuntru (rotaţie internă de
30—35°) sau în afară (rotaţie externă de 40—50°).
Rotaţiile se execută în jurul unui ax vertical care trece prin spinele tibiale.
 Lateralitatea se poate realiza în special cu genunchiul în
semiflexie, cînd se obţine o relaxare maximă a ligamentelor
colaterale. Amplitudinea este foarte mică.
Apare patologic
6. Mişcările „de sertar“
sînt patologice, apar cand ligamentele încrucişate sunt laxe sau rupte.
Aceste mişcări reprezintă alunecări antero-posterioare ale tibiei faţă de condilii
femurali.
Există un „sertar" anterior şi altul posterior, în funcţie de direcţia mişcării, care se
evidenţiază doar pasiv.
Testarea se face cu genunchiul flectat la 90°. Poziţia funcţională este cea
anatomică de zero.
GLEZNA
Articulaţia gleznei sau articulaţia tibiotarsiană, este formată
din pensa tibioperonieră
din faţa superioară şi părţile superioare ale feţelor laterale ale astragalului.
Este o articulaţie cu un singur grad de libertate, permiţînd mişcarea în plan
sagital, flexia şi extensia piciorului.
Axa de mişcare nefiind perfect transversală (este deviată cu 8°), în flexie
dorsală piciorul deviază puţin şi în adducţie.
Capsula articulară este întărită de ligamentele colaterale intern şi extern.
 Glezna,
Mişcările posibile la acest nivel sunt :
In plan sagital
FLEXIE DORSALĂ – mişcarea prin care faţa dorsală a
piciorului se apropie de faţa anterioară a gambei;
FLEXIE PLANTARĂ – mişcara inversă, prin care faţa
dorsală a piciorului se îndepărtează de faţa
anterioară a gambei.
Mişcările posibile specifice, complexe la acest nivel sunt
cele de:
Eversie – mişcare formată din abducţia-supinaţiaflexia
plantară a piciorului;
Inversie – mişcare formată din adducţia-pronaţiaflexia
plantară a piciorului.
Poziţia anatomică de la care se apreciază valoarea mişcărilor de flexie-extensie
este cu piciorul în unghi drept cu gamba.
Flexia (flexia dorsală, dorsiflexia).
Muşchi principali: tibial anterior.
Muşchi accesori: extensor lung degete, extensor
lung haluce

.
Extensia (flexia plantară),

Muşchi principali:
triceps sural.
Muşchi accesori:
peroneu lung, peroneu
scurt
1. Inversia mişcare compusa din adducţiei cu supinaţia şi o
uşoară extensie si care poate realiza (teoretic) 90°
Muşchi principali: tibial posterior.
Muşchi accesori: flexor lung degete, flexor lung haluce.

°.
 Eversia mişcare compusă din pronaţie, abducţie şi o
uşoară"flexie, care poate realiza, teoretic, tot un sector de 0—90

Muşchi principali: peronier scurt,

peronier lung.
Muşchi accesori: extensor lung al
degetelor