OASELE VISCEROCRANIULUI: OASELE MAXILARE, MANDIBULA, OASELE PALATINE, OASELE ZIGOMATICE,
OASELE LACRIMALE, OASELE NAZALE, VOMERUL ŞI CORNETUL NAZAL INFERIOR
OSUL MAXILAR
Osul maxilar (vedere laterală)
1. şanţul infraorbital; 2. faţa orbitală a corpului maxilarului; 3. incizura
lacrimală; 4. procesul frontal al osului maxilar; 5. creasta lacrimală
anterioară; 6. marginea infraorbitală; 7. gaura infraorbitală; 8. faţa
anterioară a corpului maxilarului; 9. incizura nazală; 10. spina nazală
anterioară; 11. foseta incisivă; 12. juga alveolaria; 13. fosa canină; 14.
procesul alveolar al maxilarului; 15. creasta zigomatico-alveolară; 16.
procesul zigomatic al maxilarului; 17. faţa infratemporală a corpului
maxilarului; 18. foramina alveolaria; 19. tuberozitatea maxilară; 20.
şanţul nervului maxilar
CORPUL MAXILARULUI prezintă următoarele feţe: faţa anterioară, faţa infratemporală, faţa
orbitală şi faţa nazală. În interiorul corpului maxilarului se află o cavitate numită sinusul maxilar.
1.Faţa anterioară prezintă în partea inferioară juga alveolaria (proeminenţe osoase care corespund
rădăcinilor dinţilor); dintre acestea cea mai evidentă este eminenţa canină din dreptul rădăcinii
caninului. Medial de această eminenţă se află foseta incisivă (unde are originea muşchiul depressor
septi). În centrul feţei anterioare se observă fosa canină, la nivelul căreia îşi are originea muşchiul
ridicator al unghiului gurii. La circa 5-8 mm inferior de marginea infraorbitală se află gaura
infraorbitală prin care trece mănunchiul vasculonervos infraorbital. Acest orificu este situat pe
verticala care trece printre premolarii superiori, sau pe o verticala care uneşte incizura supraorbitală
cu gaura mentală. În aria dintre gaura infraorbitală şi marginea infraorbitală are originea muşchiul
ridicător al buzei superioare. Marginea medială a feţei anterioare a corpului maxilarului prezintă
incizura nazală care împreună cu cea din partea opusă participă la delimitarea aperturii piriforme.
Extremitatea inferioară a marginii aperturii piriforme formează împreună cu cea din partea opusă
spina nazală anterioară. Lateral de incizura nazală au originea fibre ale muşchiului nazal.
2.Faţa infratemporală sau faţa posterioară este separată de faţa anterioară a corpului maxilarului
prin creasta zigomatico-alveolară (care se termină în dreptul molarului 1 superior). Postero-inferior
se află tuberozitatea maxilară pe care au originea fibre ale muşchiului pterigoidian medial. Superior
se observă şanţul nervului maxilar şi infero-lateral orificiile alveolare (foramina alveolaria)
(deschiderile a 2-3 canale alveolare) prin care pătrund vasele şi nervii alveolari postero-superiori. Pe
această faţă au originea unele fibre ale muşchiului pterigoidian lateral.
3.Faţa orbitală participă la constituirea podelei orbitei. La nivelul feţei orbitale se află şanţul
infraorbital care se continuă anterior cu canalul infraorbital ; acesta se deschide pe faţa anterioară
a corpului maxilarului prin gaura infraorbitală; şanţul şi canalul infraorbital conţin mănunchiul
vasculo-nervos infraorbital. În partea anterioară a şanţului infraorbital sau uneori în canalul
infraorbital se desprinde un canalicul alveolar care conţine nervul alveolar supero-mijlociu. La
mijlocul canalului infraorbital se desprinde canalis sinuosus pentru nervul alveolar supero-anterior
şi vasele omonime. Acest canalicul coboară lateral de canalul infraorbital, ajungând prin peretele
anterior al sinusului maxilar, lateral şi apoi inferior de apertura nazală şi se deschide anterior de
canalul incisiv. Lateral de incizura lacrimală se află o mică depresiune determinată de originea
muşchiul oblic inferior. Faţa orbitală are trei margini : anterioară, posterioară şi medială. Marginea sa
anterioară constituie marginea infraorbitală care se continuă cu creasta lacrimală anterioară de pe
procesului frontal al maxilarului. Marginea posterioară limitează inferior fisura orbitală inferioară şi
în 1/3 mijlocie e incizată de originea şanţului infraorbital. Marginea medială prezintă incizura
lacrimală şi se articulează cu procesul orbital al osului palatin, cu lama laterală a labirintului
etmoidal şi cu osul lacrimal.
12
 4.Faţa nazală a corpului maxilarului participă la formarea peretelui lateral
al cavităţii nazale. Ea prezintă hiatusul maxilar, un orificiu prin care se
pătrunde în sinusul maxilar. Hiatusul maxilar are formă triunghiulară cu baza
superior şi se prelungeşte inferior cu fisura palatină. Anterior de hiatusul
maxilar se află şanţul lacrimal şi creasta conchală. Şanţul lacrimal este
situat superior şi este limitat de două margini (anterioară şi posterioară).
Acestea se articulează cu oasele lacrimal şi cornetul nazal inferior rezultând
astfel canalul lacrimo-nazal. Creasta conchală se articulează cu marginea
medială a cornetului nazal inferior. Superior de hiatusul maxilar se află
semicelule maxilare completate prin articulare de faţa inferioară a
labirintului etmoidal şi de osul lacrimal. Zona situată posterior de hiatusul
maxilar este traversată vertical de şanţul palatin mare care se suprapune
peste şanţul omonim de pe lama perpendiculară a osului palatin şi constituie
canalul palatin mare. Prin acesta trec vasele palatine descendente şi nervul
palatin mare. De o parte şi de cealaltă a şanţului se află două zone rugoase
care se articulează cu zone corespunzătoare de pe osul palatin. Postero-
superior, zona rugoasă care se sudează de procesul orbital al palatinului se
numeste trigon palatin. Inferior de hiatusul maxilar se află o zonă netedă
care aparţine meatului nazal inferior.

Osul maxilar (vedere medială)

1. creasta etmoidală; 2. şanţul lacrimal; 3. hiatusul maxilar; 4.
şanţul palatin mare; 5. torusul maxilar; 6. procesul palatin al
maxilarului; 7. incizura nazală a maxilarului; 8. creasta
concală; 9. procesul frontal al maxilarului

13
PROCESELE OSULUI MAXILAR:
1.Procesul frontal este dispus vertical şi prezintă o faţă laterală şi o faţă medială. Faţa laterală este străbătută de creasta lacrimală anterioară pe care se
inseră ligamentul palpebral medial şi fibre ale muşchiului orbicular al ochiului.Creasta se continuă inferior cu marginea infraorbitală. Anterior de creastă se
află o zonă netedă pe care se ataşează fibre ale muşchiului orbicular al ochiului şi ale muşchiului ridicator al buzei superioare şi al aripii nasului. Posterior de
creasta lacrimală anterioară se află o zonă concavă, care participă împreună cu cea de la nivelul osului lacrimal, la formarea fosei sacului lacrimal. Faţa
medială intră în componenţa peretelui lateral al cavităţii nazale; ea prezintă creasta etmoidală care se articulează cu cornetul nazal mijlociu, inferior de care
se află o proeminenţă numită agger nasi. Marginea posterioară (lacrimală) a procesului frontal se articulează cu marginea anterioară a osului lacrimal;
marginea anterioară se articulează cu osul nazal; marginea superioară se articulează cu incizura nazală a osului frontal.
2.Procesul palatin este o lamă triunghiulară orizontală, sudată de faţa nazală a corpului maxilarului; ea contribuie împreună cu cea din partea opusă la
formarea a 2/3 anterioare a palatului dur şi a podelei cavităţii nazale. Procesul prezintă două feţe şi trei margini:
a.faţa inferioară este concavă şi formează prin articularea cu procesul de partea opusă, 2/3 anterioare ale palatului dur,. Ea prezintă numeroase
depresiuni determinate de glandele palatine şi lateral este parcursă de şanţul palatin care conţine nervul şi vasele palatine mari. Şanţul poate fi uneori divizat
în două sau trei şanţuri de către creste palatine sau spine palatine. Faţa inferioară prezintă aproape de marginea medială o proeminenţă longitudinală numită
torus palatin. Între cele două procese palatine în partea anterioară se află fosa incisivă în care se deschid cele doua canale incisive. Fiecare canal incisiv
conţine nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari.
b.faţa superioară formează podeaua cavităţii nazale şi în partea sa anterioară se deschide canalul incisiv.
c.marginea laterală este sudată de faţa nazală a maxilarului.
d.marginea posterioară este dinţată, articulându-se cu marginea anterioară a lamei orizontale a osului palatin.
e.marginea medială se articulează cu cea din partea opusă participând la formarea suturii palatine mediane.
3.Procesul zigomatic este un proces osos de formă piramidală, care se articulează cu osul zigomatic. El se află la intersecţia dintre feţele orbitală, anterioară
şi infratemporală. Faţa sa anterioară prezintă în apropierea marginii infraorbitale originea muşchiului ridicător al buzei superioare. Faţa superioară
delimitează inferior orbita şi faţa posterioară limitează anterior fosa infratemporală.
4.Procesul alveolar conţine opt alveole dentare care participă împreună cu cel din partea opusă la formarea arcadei alveolo-dentare superioare. Alveolele
dentare sunt separate de septuri interalveolare; la nivelul alveolelor molarilor se află septuri interradiculare. Pe faţa externă rădăcinile dinţilor ridică nişte
proeminenţe numite juga alveolaria. În dreptul rădăcinilor molarilor, pe faţa laterală au originea fibre ale muşchiului buccinator şi pe faţa medială se observă
o proeminenţă longitudinală numită torusul maxilar.

14
 MANDIBULA
Mandibula-vedere laterală
1. capul mandibulei; 2. colul mandibulei;
3. incizura mandibulei; 4. procesul
coronoid; 5. simfiza mentală; 6.
protuberanţa mentală; 7. tuberculul
mental; 8. foseta mentală; 9. gaura
mentală; 10. linia oblică; 11. ramul
mandibulei; 12. unghiul mandibulei; 13.
corpul mandibulei; 14. tuberozitatea
maseterină;
Mandibula-vedere medială
1. procesul coronoid; 2. incizura mandibulei; 3. foseta pterigoidă; 4. capul
mandibulei; 5. colul mandibulei; 6. creasta colului; 7. creasta
pterigoidiană; 8. gaura mandibulei; 9. antilingula; 10. şanţul
milohioidian; 11. unghiul mandibulei; 12. tuberozitatea pterigoidiană; 13.
trigonul retromolar; 14. torusul mandibular; 15. fosa submandibulară; 16.
linia milohioidiană; 17. foseta digastrică; 18. spinele mentale inferioare;
19. spinele mentale superioare; 20. fosa sublinguală; 21. creasta
buccinatorie; 22. creasta temporală; 23. lingula; 24. torusul Weisbren;
25, 26. fosa retromolară; 27. trigonul infraincizural Berg
CORPUL MANDIBULEI are formă de potcoavă cu concavitatea posterioară. Corpul prezintă două feţe
şi două margini.
1.Faţa laterală a corpului mandibulei prezintă următoarele elemente:
a.simfiza mentală este o creastă verticală rezultată din fuziunea celor două structuri care formau
mandibula primitivă.
b.protuberanţa mentală este situată inferior de simfiza mentală.
c.tuberculii mentali sunt două proeminenţe situate lateral de protuberanţa mentală pe care se inseră
muşchiul transvers mental.
d.gaura mentală prin care trece mănunchiul vasculo-nervos mental este situată pe o verticală ce trece
printre premolari. Prin acest orificiu se pătrunde în canalul mental, care este orientat spre postero-supero-
lateral.
e.foseta mentală este situată lateral de simfiza mentală şi la nivelul ei are originea muşchiul mental.
f.linia oblică începe lateral şi superior de tuberculul mental şi se continuă cu marginea anterioară a
ramului mandibulei. Pe linia oblică au originea muşchiul coborâtor al buzei inferioare şi muşchiul
coborâtor al unghiului gurii. Superior de linia oblică în dreptul molarilor, au originea fibrele inferioare ale
muşchiului buccinator.
h.juga alveolaria sunt proeminenţele ridicate de rădăcinile dinţilor.
*în apropierea marginii inferioare au inserţia fibre ale muşchiului platisma.
2.Baza mandibulei (marginea inferioară) prezintă în partea anterioară fosa digastrică pe care se inseră
pântecele anterior al muşchiului digastric. În partea posterioară, marginea inferioară prezintă o incizură
determinată de artera facială.
3.Partea alveolară (marginea superioară) conţine 16 alveole dentare separate prin septuri
interalveolare; alveolele molarilor prezintă septuri interradiculare.
4.Faţa medială a corpului mandibulei este concavă postero-inferior şi i se descriu următoarele elemente:
a.linia milohioidiană are o direcţie postero-superioară şi se poate continua cu creasta temporală de pe
faţa medială a ramului mandibulei. La nivelul liniei milohioidiene se ataşează fibre ale muşchiului
milohoidian, muşchiului constrictor superior al faringelui (partea milofaringiană), fibre ale rafeului
pterigomandibular şi fibre retromolare ale muşchiului buccinator.
b.fosa sublinguală este situată superior de linia milohioidiană; vine în raport medial cu glanda
sublinguală.
c.fosa submandibulară este situată inferior de linia milohioidiană şi vine în raport cu glanda
submandibulară .
d.torusul mandibulei este o proeminenţă longitudinală situată în dreptul rădăcinilor ultimilor molari.
e.spinele mentale sunt în număr de patru, dispuse două superior şi două inferior. Pe cele superioare are
originea muşchiul genioglos şi pe cele inferioare muşchii geniohioidieni.
g.şanţul milohioidian coboară vertical pe ramul mandibulei până în vecinătatea liniei milohioidiene.
Şanţul milohioidian conţine mănunchiul vasculo-nervos milohioidian.
h.foseta digastrică pe care se inseră pântecele anterior al muşchiului digastric.
15

Mandibula-vedere medială
1. capul mandibulei; 2. incizura mandibulei; 3. procesul coronoid; 4. colul
mandibulei; 5. foseta pterigoidă; 6. trigonul infraincizural Berg; 7. creasta
colului; 8. torusul Weisbren; 9. creasta temporală; 10. fosa retromolară; 11. gaura
mandibulei; 12. lingula; 13. antilingula; 14. tuberozitatea pterigoidă; 15. unghiul
mandibulei; 16. şanţul milohioidian; 17. linia milohioidiană; 18. trigonul
retromolar; 19. creasta buccinatorie; 20. torusul mandibulei; 21. fosa
submandibulară; 22. fosa sublinguală; 23. spinele mentale superioare; 24. spinele
mentale inferioare; 25. foseta digastrică;
RAMURILE MANDIBULEI sunt două lame verticale care continuă posterior corpului
mandibulei cu care formează un unghi de 100 de grade. Ele au o formă patrulateră cu două
feţe şi patru margini.
1.Faţa laterală prezintă tuberozitatea maseterină, o proeminenţă osoasă aflată în unghiul
postero-inferior al ramului. Pe faţa laterală şi pe tuberozitatea maseterină se inseră muşchiul
maseter.
2.Faţa medială prezintă urmatoarele elemente:
a.gaura mandibulei este situată în centrul feţei mediale. Marginea sa anterioară este
proeminentă şi formează lingula (Spina lui Spix). Marginea posterioară a găurii
mandibulare formează antilingula. Prin gaura mandibulei, mănunchiul vasculo-nervos
alveolar inferior pătrunde în canalul mandibulei.
b.lingula şi antilingula sunt două proeminenţe pe care se inseră ligamentul
sfenomandibular.
c.şanţul milohioidian începe de la gaura mandibulei şi are un traiect spre antero-
inferior ; el conţine mănunchiul vasculo-nervos milohioidian.
d.creasta pterigoidiană este situată posterior de gaura mandibulei ; pe ea se inseră
aponevroza interpterigoidiană.
e.tuberozitatea pterigoidiană reprezintă insrţia muşchiului pterigoidian medial.
f.creasta temporală începe aproape de vârful procesului coronoid şi coboară posterior
de marginea anterioară a ramului mandibulei; între creasta temporală şi marginea anterioară
a ramului mandibulei se află fosa retromolară (Bunthe-Morand-Fischer). Pe creastă şi în
fosa retromolară se inseră muşchiul temporal. Inferior, creasta temporală se bifurcă într-o
creastă laterală numita creasta buccinatorie (unde au originea fibre inferioare ale
muşchiului buccinator) şi o creastă medială. Aceste creste limitează împreună cu faţa
posterioară a molarului 3, trigonul retromolar (foseta retroalveolară) (Klaatsch) la nivelul
căreia se inseră rafeul pterigomandibular.
g.creasta colului are originea pe colul mandibulei şi ajunge în vecinătatea lingulei.
Între incizura mandibulei, creasta temporală şi creasta colului se află trigonul
infraincizural (Berg). Vârful inferior al trigonului este uşor proeminent şi formează torusul
Weisbren.
3.Marginea anterioară se continuă inferior cu linia oblică a mandibulei.
4.Marginea posterioară prezintă în partea inferioară inserţia ligamentului stilomandibular.
5.Marginea inferioară se uneşte cu cea posterioară şi formează unghiul mandibulei
(gonion).
6.Marginea superioară prezintă două procese procesul coronoid şi procesul condilar
separate de incizura mandibulei prin care trece mănunchiul vasculo-nervos maseterin.
16

Mandibula-vedere laterală
1. capul mandibulei; 2. procesul coronoid; 3. ramul mandibulei; 4. tuberozitatea maseterină; 5. linia oblică; 6.
gaura mentală; 7. tuberculul mental; 8. foseta mentală; 9. simfiza mentală; 10. protuberanţa mentală; 11. incizura
mandibulei; 12. corpul mandibulei;
PROCESELE RAMURII MANDIBULEI
1.Procesul coronoid este situat în unghiul antero-superior al
ramului mandibulei; este o lamă osoasă triunghiulară cu două
feţe, două margini şi un vârf. Inserţia muşchiului temporal se face
pe faţa internă, pe creasta temporală, pe marginile anterioară şi
posterioară, pe vârf şi pe o zonă redusă a feţei externe în
apropierea vârfului.
2.Procesul condilar este situat în unghiul postero-superior al
ramului şi este format din capul mandibulei şi colul
mandibulei. Capul mandibulei (condilul) este acoperit de un
fibrocartilaj şi se articulează cu fosa mandibulară a temporalului
împreună cu care formează articulaţia temporo-mandibulară.
Capul prezintă un versant anterior articular şi unul posterior
nearticular. Colul mandibulei este uşor turtit antero-posterior şi
prezintă medial o depresiune numită foseta pterigoidă unde se
inseră muşchiul pterigoidian lateral; colul prezintă tuberculii
lateral şi medial pentru inserţia ligamentelor colaterale ale
articulaţiei temporomandibulare. Între colul mandibulei şi
ligamentul sfenomandibular se formează butoniera
retrocondiliană Juvara prin care trec nervul auriculo-temporal,
artera maxilară şi vena maxilară .
17