Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Grila Marketing
Teste Grila Marketing
a) in antichitate;
b) in secolul al XIX-lea;
a) revolutia industriala;
c) dinamismul social-economic;
b) un ansamblu de activitati practice prin care cererea pentru produse si servicii este dirijata in
vederea favorizarii procesului de schimb; viziune unitara asupra pietei; un instrumentar
specific;
a) consumator;
c) salariatul intreprinderii;
d) produsul sau serviciul oferit de intreprindere.
a) functie premisa;
b) functie strategica;
c) functie obiectiv;
d) functie mijloc.
a) functie premisa;
b) functie strategica;
c) functie obiectiv;
d) functie mijloc.
a) functie premisa;
b) functie strategica;
c) functie obiectiv;
d) functie mijloc.
b) AFM;
c) AMA;
d) ADETEM;
a) AROMAR SI AFM
b) AMA SI ADETEM
c) AROMAR si AMA
d) ADETEM si AFM
a) furnizorii de marfuri;
b) prestatorii de servicii;
c) concurentii;
d) partidele politice.
a) mediul demografic;
b) mediul economic;
c) mediul cultural;
d) mediul natural.
a) mediului demografic;
b) mediului economic;
c) mediului cultural;
d) mediului politic.
17. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si
normele care guverneaza statul oamenilor in societate reprezinta caracteristice ale:
a) mediului demografic;
b) mediului economic;
c) mediului cultural;
d) mediului tehnologic.
18. Ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect
activitatea de piata a intreprinderii constituie:
a) mediul institutional;
b) mediul economic;
c) mediul cultural;
d) mediul politic.
a)asociatiile profesionale ;
b)concurentii ;
21.Relatiile de piata ale intreprinderii se pot grupa in functie de mai multe criterii, intre care :
a) tipurile de furnizori ;
c) categorii de clienti ;
d) de confruntare si de toleranta.
d) de confruntare si de toleranta.
24. Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a produselor sau serviciilor
unei intreprinderi defineste :
a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de referinta
d) piata libera
25.Cererea consumatorilor individuali, in calitatea lor de persoane fizice, este cunoscuta sub
denumirea de :
a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de consum
d) piata libera
26.Cererea alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si servicii in
scopul prelucrarii este cunoscuta sub denumirea de :
a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de referinta
d) piata de consum
27.Piata efectiva poate fi definita ca :
b) obiectul tranzactiilor
c) structura tranzactiilor
d) dinamica tranzactiilor.
a) piata urbana
b) piata nationala
c) piata comerciala
d) piata mondiala
a)ariei pietei ;
b)structurii pietei ;
c)capacitatii pietei ;
d)dinamicii pietei.
40 Piata unui produs se afla in raporturi de asociere cu piata altui produs atunci cand :
d) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt
produs.
41.Piata unui produs se afla in raporturi de concurenta cu piata altui produs atunci cand :
d) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei celuilalt produs.
a) atragerea de noi cumparatori, fie din randul consumatorilor relativi, fie din randul clientilor
unei intreprinderi concurente ;
c)atragerea de noi cumparatori, prin abordarea unor noi zone geografice, a unor noi piete
externe ;
d) descoperirea si dezvoltarea unor noi utilizari ale produselor aflate in gama de fabricatie.
43. Dezvoltarea extensiva a pietei confectiilor sport in Romania nu poate fi realizata prin:
a) 67%;
b) 55%;
c) 50%;
d) 45%.
45. Un produs alimentar "X" oferit pe piata de o intreprindere "Z", care este consumat in
perioada T0 de 3,7 milioane de persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o
persoana de 20 kg, va fi consumat in perioada T1 de 4,5 milioane persoane, inregistrandu-se un
consum anual mediu pe o persoana de 25 kg. Sa se determine contributia (ponderea) celor trei
cai de dezvoltare a pietei intreprinderii - extensiva, intensiva si mixta ( in aceasta ordine) - in
total crestere a pietei:
46. In anul 2001 cota de piata a intreprinderii "A" a fost de 26%, iar pentru anul 2002 se
prevede o crestere cu 8% a cifrei de afaceri. In conditiile in care piata de referinta a
intreprinderii va inregistra un ritm de crestere de 2% sa se calculeze care va fi cota de piata a
intreprinderii in 2002:
a) 27,53%;
b) 27,43%;
c) 27,62%;
d) 27,45%.
47. Pe piata tarii "A" s-a inregistrat, in anul 2001, un volum total al vanzarilor de marfuri de
1600 miliarde unitati monetare (u.m.) din acre, importurile de marfuri au reprezentat 500
miliarde u.m. O intreprindere straina "Z" a exportat pe piata tarii respective un volum de
marfuri de 40 de miliarde u.m. In anul urmator nivelurile se modifica, reprezentand, in ordine,
1850 miliarde u.m. 670 miliarde u.m. si respectiv, 48 miliarde u.m. Sa se calculeze care au fost
cotele de piata ale intreprinderii "Z" (2001 si 2002) in total importuri?
a) 8,164%; 7,160%;
b) 8,064%; 7,154%;
c) 8,046%; 7,130%;
d) 8,000%; 7,164%;
48. In perioada T0, din totalul cifrei de afaceri inregistrate cu un produs intreprinderea "A"
detine o cota de piata de 9%, iar intreprinderea "B" o cota de piata de 16%. In perioada T1 cifra
de afaceri a intreprinderii "A" este cu 7% mai mare, iar a intreprinderii "B" cu 6%. Cunoscand
faptul ca cifra de afaceri totala inregistrata cu produsul respectiv este, in T1, cu 9% mai mare ca
in T0, sa se calculeze la ce nivel se situeaza cotele de piata ale celor doua intreprinderi (in
ordine - A si B)?
a) 8,034%; 15,060%;
b) 8,834%; 15,560%;
c) 9,804%; 15,660%;
d) 8,004%; 15,006%.
49. Limitarea sau controlul productiei si distributiei de catre mai multi agenti economici
constituie:
c) practica anticoncurentiala;
51. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite
prin oferirea de produse (servicii) diferite poarta denumirea de concurenta:
a) directa;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la nivel de industrie.
52. Concurenta dintre intreprinderile care, actionand in cadrul pietei, isi disputa, practic,
aceleasi venituri ale consumatorilor poata denumirea de concurenta:
a) generica;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la nivel de industrie.
53. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi prin oferirea de produse
(servicii) similare sau identice poarta denumirea de concurenta:
a) directa;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la nivel de industrie.
54. Singura varianta a relatiilor de piata care nu lasa nici un spatiu de manifestare a concurentei
este:
a) oligopolul diferentiat;
b) monopsonul;
c) oligopolul pur;
d) monopolul bilateral.
b) incalcarea legilor fiscale in vederea practicarii unor preturi mai mici comparativ cu cele ale
intreprinderilor concurente ;
c) obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie si cea a
concurentilor ;
56. Incalcarea legilor fiscale(frauda fiscala) cu scopul practicarii unor preturi mai mici
comparativ cu cele ale intreprinderilor concurente se incadreaza in varianta de concurenta
neloiala de tip :
a) parazitar
b) ilicit
c)indirect
d)monopson.
57. Obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie si cea
a concurentilor se incadreaza in varianta de concurenta neloiala de tip :
a) parazitar
b) ilicit
c)indirect
d) dumping
c) aparitia unui segment de piata caracterizat printr-o nevoie ce poate fi satisfacuta in conditii
de eficienta economica
59. In grupa factorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei, se incadreaza :
a) progresul tehnologic
b) crizele economice
c) succesiunea anotimpurilor
60. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o dimensiune de baza a conducerii startegice
:
62. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere lenta, rolul marketingului este de :
a) creare a cererii ;
b) dezvoltare a cererii ;
c) mentinere a cererii
d) regularizare a cererii.
63. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de :
a) creare a cererii ;
b) dezvoltare a cererii ;
c) mentinere a cererii
d) regularizare a cererii.
64. Strategia pe care o adopta intreprinderea se poate diferentia si dupa comportamentul
acesteia in relatie cu schimbarile aparute la nivelul mediului extern. Daca intreprinderea
prevede modificarile ce vor aparea la nivelul mediului extern si cauta, prin masuri adecvate, sa-
si corecteze staregia inainte ca aceste schimbari sa devina realitate, putem afirma ca are un
comportament de tip :
a) activ ;
b) anticipativ ;
c)pasiv ;
d) agresiv.
65. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderii fata de
structurile pietei este :
a) strategia diferentiata ;
66. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderiiin raport cu
evolutia produselor si pietelor sale este :
a) strategia diferentiata ;
b)strategia concentrata ;
a)Neil H. Borden ;
b) Philip Kotler ;
c)Peter F. Drucker
d) Robert Bartels
68.In componenta mixului de marketing intra o serie de variabile, ce pot fi manevrate de la
nivelul intreprinderii. Numai una din gruparile de mai jos cuprinde, in totalitate, componentele
mixului de marketing :
a)produsului ;
b)pretului ;
c)distributiei ;
d)promovarii.
70.La nivel de intreprindere politicii de produs i se pot atribui trei sarcini principale :
a) cercetarea produsului;
c) modelarea produsului;
a) cercetare a produsului:
b) inovatie:
c) modelare a produsului:
73. Ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este protejat impotriva contrafacerilor
reprezinta activitatea de:
a) cercetare a produsului:
b) inovatie
c) modelare a produsului;
a) actiuni de merchandising;
77. Dezvoltarea unei game inguste si putin profunde de produse creeaza intreprinderii
avantajul:
a) concentrarii eforturilor;
80. Testarea tehnica a unui produs nou este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe
piata prin care:
81. Procesul prin care se urmareste rationalizarea functiilor ce trebuie indeplinite de un produs,
proces sau serviciu, cu scopul de a obtine o utilitate maxima in conditiile minimizarii costurilor
de realizare, se numeste:
a) analiza morfologica;
b) creativitate operationala;
c) analiza valorii;
d) analiza parametrica.
a)foarte ridicat;
b)ridicat;
c)mijlociu;
d)standard.
83. Care din urmatoarele afirmatii privind componentele procesului de lansare a produselor noi
pe piata nu este adevarata:
a) pregatirea fortelor de vanzare este o activitate care precede fixarea zonei teritoriale pe
care va fi lansat produsul;
c)pregatirea pietei are ca scop crearea unui climat de interes, de curiozitate si de nerabdare fata
de noul produs , in randul consumatorilor potentiali;
d) structurilor pietei.
d) structurilor pietei.
86. Strategia asimilarii de noi produse reprezinta o alternativa a strategiilor de produs stabilita
potrivit:
d) structurilor pietei.
87. Dobandirea unei pozitii mai bune pe piata, prin castigarea unei cote mai mari de piata se
poate realiza apeland, in primul rand, la strategia:
88. Problema optimizarii calitatii produselor oferite pe piata in raport cu nivelele diferite de
exigenta ale principalelor segmente de consumatori (utilizatori) se realizeaza, de obicei, prin
aplicarea strategiei:
89. Pozitionarea produselor in cadrul gamei cu care intreprinderea se adreseaza pietei este o
activitate specifica:
b) modelarii produsului;
c) cercetarii produsului;
a) produsul si pretul;
b) distributia si promovarea;
c) produsul si promovarea;
d) pretul si distributia.
a) produsul si pretul;
b) distributia si promovarea;
c) produsul si promovarea;
d) pretul si distributia.
92. Atunci cand statul nu intervine in nici un sens in procesul de stabilire a preturilor (evaluare)
se poate afirma ca preturile practicate se incadreaza in categoria :
a) preturi libere ;
b) preturi concurentiale ;
c) preturi echilibrate ;
d) preturi impuse.
d) situatia in care cheltuielile efectuate sunt mai mari cu 1% decat veniturile realizate,
94. Scaderea pretului practicat pentru un anumit produs sau serviciu poate fi practicata in
situatia cand :
95. Cel mai important factor endogen, care influenteaza alegerea alternativelor privind
strategiile de pret ce vor fi implementate, este :
96.Printre factorii exogeni, care influenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de pret ce
vor fi implementate, se afla :
d) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servicii.
d) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servici.
99.Decizia de a adopta, in mod expres, una dintre cele doua alternative opuse privind strategia
de pret-startegia pretului inalt ori strategia de penetrare pe piata- depinde in mod esential de:
100. In faza lansarii (introducerii) pe piata a produsului sau serviciului nu este recomandata sub
nici o forma practicarea unei :
b)identice
c)opuse
d)diferite
a)deciziilor politice
b)deciziilor strategice ;
c)deciziilor tactice ;
d) deciziilor de rutina
103. Pretul impar, de tipul preturilor cu terminatia 9, face parte din categoria:
a) preturilor psihologice;
c) preturilor variabile;
a) oferite intermediarilor;
106. Practicarea unui nivel de pret peste cel al concurentei se impune cand:
b) volumul vanzarilor este foarte ridicat, iar marjele de adaos comercial sunt relativ scazute;
a) similare;
b) identice;
c) opuse;
b) ansamblul proceselor operative la care sunt supuse produsele in traseul lor pana la
consumator;
d) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal) necesar realizarii distributiei
produselor.
b) consumatorii;
d)detailistii.
110. Gama de servicii funtionale prezente in procesul de distributii cuprinde:
a) depozitarea;
b) servicii financiare;
c) servicii de asigurari;
a) depozitarea;
c) servicii de asigurari;
d) servicii de merchandising.
b) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui producator in cadrul fiecarei secvente
(faze) a rutei de distributie;
113. In situatia in care marfurile sunt comercializate exclusiv pentru doua unitati operative
(depozite si magazine) apartinand unui singur indermediar, canalul de distributie utilizat intra in
categoria celui:
a) direct;
b) scurt;
c) lung;
d) foarte lung.
116. Utilizarea unui sistem de marketing de tip corporatist, in domeniul distributiei, reprezinta
dezavantajul:
117. Utilizatorii retelei Internet, care efectueaza achizitii online, prefera sa-si comunica prin
intermediul retelei, produse cum ar fi:
d) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal necesar realizarii distributiei
produselor.
119. Cea mai importanta activitate din structura mixului logistic este considerata cea mai:
a) stocare;
b) depozitare;
c) receptie;
d) transport.
120. In cadrul sistemului logistic activitatea care se situeaza pe locul doi, din punct de vedere al
ponderii in totalul costurilor, este:
a) stocarea;
b) depozitarea;
c) sortarea;
d) transportul.
c) gradul de independenta;
122. Cel mai ridicat grad de dependenta este intalnit in cazul intermediarilor:
a) detailistilor;
b) angrosistilor;
c) reprezentante ale producatorilor;
d) concesionari.
123. Scopul principal al realizarii unui lant voluntar este reprezentat de:
124. Difuzarea larga a produselor utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari se incadreaza
in strategia distributiei:
a) selective;
b) extensive;
c) exclusive;
d) directe.
a) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cela mai diverse tipuri de intermediari;
c) utilizarea unui numar redus de intermediari care distribuie o gama cat mai larga de produse;
b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari;
b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari;
d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre intermediari.
128. In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este precedata de:
b) selectarea intermediarilor;
130. Sistemul de comunicatie - prin care intreprinderea pune in circulatie o idee, o informatie
sau o atitudine - nu cuprinde unul din urmatoarele elemente:
a) un destinatar;
b) un mesaj;
c) sursa de informatie;
a) panourile stradale;
b) cataloagele;
c) afisele transparente;
d) insemnele luminoase.
138. Care dintre urmatoarele tehnici nu fac parte din categoria actiunilor de promovare a
vanzarilor:
a) reducerea preturilor;
b) vanzarile grupate;
c) publicitatea la locul vanzarii;
a) publicitatii;
c) promovariii vanzarii;
d) merchandisingului.
141. Precizati care dintre gruparile de mai jos contine integral atributul cu care trebuie sa fie
inzestrata o marca:
142. Precizati care dintre urmatoarele elemente nu pot reprezenta un obiectiv al activitatii
fortelor de vanzare:
a) morale;
b) rationale;
c) sociale;
d) informationale.
b) analiza obiectivelor;
145. Cea mai simpla, dar si vulnerabila, modalitate de constituire a bugetului promotional este:
b) analiza obiectivelor;
a) analiza morfologica;
b) analiza valorii;
c) brainstormingul;
d) analiza vanzarilor.
a) functiilor;
b) geografic;
c) produselor;
a) functiilor;
b) geografic;
c) produselor;
a) functiilor;
b) geografic;
c) produselor;
a) clientii intreprinderii;
b) conducerea intreprinderii;
c) furnizorii intreprinderii;
c) de productie al intreprinderii;
157. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la analiza SWOT nu este adevarata?
158. Un plan de marketing elaborat pentru urmatorii 3 ani poarta denumirea de:
a) plan de afaceri;
b) program de marketing;
c) plan strategic;
d) plac tactic.
159. Diagrama propusa de Henty L. Gantt pentru programarea productiei pune accentul pe:
160. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul metoei PERT reprezinta
suma:
a) duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;