Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
X.1.Metodologia receptiei
verificarea documentelor;
verificarea identitatii si marimii lotului (receptia cantitativa);
A -numar de acceptare;
R- numar de respingere;
k- numar de defective.
daca k1 ≤ A1 daca k1 ≥ R1
Din lotul ramas (N-n1) UP se preleveaza aleatoriu al doilea esantion n2 care se verifica
bucata cu bucata
daca k1 + k2 ≤ A2 daca k1 + k2 ≥ R2
lotul se accepta lotul se respinge
In cazul esantionarii multiple se repeta de 7 ori operatiunea, efectivele esantioanelor n1, n2 ... n7 fiind egale.
Marimea esantionului si a conditiei de acceptare este dependenta de stabilitatea proceselor de fabricatie la furnizori, de
seriozitatea acestora, de rezultatele controalelor anterioare. Acceptarea unui lot este determinata pe baza utilizarii unuia sau
mai multor planuri de verificare, asociate uneia sau mai multor valori specificate ale lui AQL. In cazul defectelor critice
furnizorul verifica fiecare unitate de produs din lot. La gasirea primului defect critic se face respingerea întregului lot.
Standardul prevede si regulile pentru modificarea severitatii de verificare a calitatii (verificare normala, severa sau redusa)
Fig. 23.
Verificarea normala se aplica la începutul verificarii sirului de loturi livrate si continua pîna când devine necesara aplicarea
unui alt tip de verificare (severa sau redusa). Verificarea severa se instituie în cazul în care din cinci loturi succesive, doua
sunt respinse si este abandonata în situatia în care nici un lot din cinci succesive nu este respins. Verificarea redusa se
aplica în cazul în care zece loturi succesive au fost acceptate la o verificare normala si sunt îndeplinite simultan o serie de
conditii:
- metoda s - prin care evaluarea acceptabilitatii unui lot utilizeaza abaterea standard a esantionului:
sau
X - media valorilor caracteristicii XI masurate pentru toate produsele care constituie lotul sau esantionul
metoda σ - este o metoda de evaluare a acceptabilitatii unui lot utilizând abaterea standard a procesului, cunoscuta;
metoda R - metoda de evaluare a acceptabilitatii unui lot prin utilizarea indirecta a unui estimator al abaterii
standard a procesului, cu ajutorul amplitudinii medii a masurilor unitatilor din subgrupele unui esantion.
1.3.4.Verificarea calitatii loturilor de produse pe baza AQL asociat si a principiului zero defecte în cazul
caracteristicilor de calitate atributive (STAS 12898-90)
Standardul stabileste planurile simple de verificare prin atribute, cu numar de acceptare zero (A=0), folosind nivelul de
calitate acceptabil asociat (AQL asociat) bazat pe principiul "zero defecte" în esantionul verificat.
Nivelul de calitate acceptabil asociat (AQL asociat) da informatii asupra calitatii medii a procesului de fabricatie si serveste la
clasificarea caracteristicilor de calitate dupa gravitatea defectelor si, de asemenea, la alegerea planului de verificare.
In acest standard [122] se stabilesc numai 16 valori pentru AQL asociat de la 0,01 % la 10 % care pot fi exprimate fie ca
fractiuni defective, fie ca numar de defecte pentru 100 de unitati.
Probabilitatile de respingere a unui lot sunt sensibil egale cu cele din STAS 3160/2-84 pentru valori ale fractiei defective mai
mici sau egale cu valoarea respectiva a lui AQL asociat. Probabilitatile de respingere cresc pentru valori ale fractiunii
defective ce depasesc valoarea AQL asociat (chiar pentru depasiri mici). Prezentul standard stimuleaza furnizorul pentru
realizarea unei productii competitive.
Se recomanda ca valorile AQL asociat sa fie alese în functie de carateristicile critice, majore sau minore. Calculul planurilor
de verificare se face pentru un risc al beneficiarului de 10%. Când un beneficiar alege o anumita valoare a lui AQL asociat
pentru un anumit defectiv sau pentru un grup de defective, el trebuie sa indice furnizorului clasificarea caracteristicilor de
calitate dupa gravitatea defectelor pe care a ales-o pentru ca acesta sa stie ca i se pot respinge loturi într-o proportie mai
mare decât în cazul folosirii unui plan de verificare conform STAS 3160/2-84.
1.3.5. Metode de prelevare a esantioanelor pentru produse în bucati (STAS 6085 -86)
Standardul specificat mai sus [123] se aplica pentru verificarea calitatii sirurilor de loturi, loturilor unice si loturilor izolate de
produse, pentru care UP componente sunt individualizate (organe de asamblare, rulmenti, detergenti, tuburi de pasta) sau
sunt de tip pereche (încaltaminte, costume de baie). Se aplica atât produselor nealimentare cât si celor alimentare [124].
Prelevarea esantioanelor se face prin trei metode, si anume:
1 - prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii;
2 - prin extragere oarba;
3 - faze multiple.
Esantionul ales pe baza unor procedee statistico-matematice trebuie sa fie reprezentativ pentru calitatea întregului lot si se
alege în mod aleator.
Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii - în cazurile în care unitatile de produs din loturile supuse verificarii pot
fi numerotate se realizeaza, mai întâi, aceasta numerotare a UP din lot. Numerele de ordine se constituie cu acelasi numar
de cifre. Pentru 100 unitati de produs, numaratoarea este 001, 002 ... 100.
Se recomanda pentru numerotare:
ordinea de fabricatie;
ordinea intrarii în depozit sau magazie;
ordinea stocarii în depozit sau magazie.
In cazul în care unitatile de produs se afla asezate în rafturi, ordinea de numerotare este de jos în sus pentru rafturi si de la
stânga la dreapta pentru unitatile de produs. Pentru prelevarea esantionului, numerele de ordine ale unitatilor de produs se
stabilesc din tabelul de numere aleatorii, începutul citirii alegându-se arbitrar.
Prelevarea prin extragere oarba se aplica în cazul în care UP din loturile supuse verificarii nu pot fi numerotate sau, din
considerente de ordin tehnic sau economic, numerotarea nu este rationala.
Daca defectele pot fi identificate direct (organoleptic) metoda nu se mai aplica. Unitatile de produs se extrag din toate partile
lotului fara nici o discriminare subiectiva (chiar daca accesibilitatea este inegala).
In cazul în care verificarea calitatii se face la intrarea sau la iesirea din magazie, UP se extrag în timpul descarcarii
respectiv, încarcarii lotului.
Prelevarea în faze multiple se aplica atunci când produsul se afla într-o unitate de ambalaj care la rândul ei se afla într-o
unitate de ambalaj mai mare. Se preleveaza mai întâi esantionul primar prin extragerea aleatorie a unui numar de unitati de
ambalaj din cele mari, apoi esantionul secundar prin extragerea aleatorie din esantionul primar a unitatilor de ambalaj mai
mici. Fiecare extragere se face pe baza tabelului de numere aleatorii sau prin extragere oarba.
2. Litigii posibile în cazul receptiei marfurilor
Receptia loturilor de produse reprezinta, de asemenea, o etapa în care pot sa apara numeroase litigii referitoare la
identificarea marfurilor, livrarea produselor necorespunzatoare calitativ si cantitativ, ambalarea neadecvata, întocmirea
incorecta a documentelor de livrare sau expediere. Sursele de litigii cele mai frecvente sunt:
neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul atestat prin documente sau cel real;
neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau omologata) si calitatea reala a lotului de marfa;
neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri.
Metodologia de determinare a calitatii este aleasa functie de spetele expertizelor (degradare, calitate, substituire), natura
produsului (curent sau nou), determinarea calitatii unui produs sau lot, destinatia sau locul determinarii (la furnizor sau la
beneficiar).
Faptul ca uneori pot fi livrate de catre furnizor produse cu vicii ascunse (defecte plasate în locuri inaccesibile sau care
comporta determinari laborioase) care nu sunt descoperite la receptie, poate constitui motiv pentru realizarea unei expertize
merceologice.
Recoltarea probelor si analizele de laborator efectuate trebuie facute conform cu prevederile oficiale. Procesul verbal de
receptie întocmit, prin faptul ca oglindeste starea reala a marfurilor receptionate, constituie un mijloc de proba, cu dubla forta
probanta, deoarece prin continutul sau certifica atât cantitatea cât si calitatea acestora. Verificarea modalitatii de efectuare a
receptiei presupune stabilirea factorilor care au generat degradarea calitativa a lotului si corectitudinea cu care a fost
efectuata receptia. In cazul în care este verificata activitatea comisiilor de receptie, expertii au sarcina sa analizeze alegerea
schemei de verificare, tehnica de extragere a esantioanelor si receptia propriu-zisa.