Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grigorian Bivolaru - Curs Yoga An 13 ' (Spiritualitate)
Grigorian Bivolaru - Curs Yoga An 13 ' (Spiritualitate)
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ
(continuare la cursul nr. 48, An 12) Sinteza noţiunilor cu privire la Structura
Esoterică Rezonantă a Sintezei Globale şi a
Integrării Divine
Activarea acestei structuri rezonante permite acumularea, integrarea şi sinteza
energiilor subtile care sunt necesare pentru a putea începe procesul de vindecare, de
transformare lăuntrică totală şi de echilibrare la nivelul întregii noastre fiinţe.
Echilibrarea globală a energiilor vindecătoare acumulate şi armonizate în aură
înseamnă de fapt realizarea unei sinteze armonioase a tuturor energiilor aurice, de la
nivelul diferitelor noastre corpuri subtile, şi integrarea acestora în cadrul unor structuri
energetice macrocosmice, în conformitate cu Voinţa lui Dumnezeu. Sinteza globală şi
integrarea divină sunt procese evolutive de durată, care necesită eliminarea gradată a
tuturor dezechilibrelor fizice, emoţionale, mentale şi psihologice ale aspirantului
spiritual, pe toate nivelurile fiinţei sale.
Atunci când CH'I-ul celest, care provine de la focare de energie elevată din
Macrocosmos, începe să circule liber prin punctele de presopunctură pe frecvenţele
caracteristice corpurilor subtile şi apoi, prin fenomene de condensare energetică, pe
frecvenţe caracteristice corpului fizic, procesele de integrare şi sinteză a energiilor de
la nivelul lui SAHASRARA, AJNA CHAKRA, VISHUDDHA CHAKRA şi
ANAHATA CHAKRA încep să se stabilizeze şi devin din ce în ce mai intense.
Această sinteză globală şi integrare divină a energiilor îi conferă treptat fiinţei umane
o mai mare înţelepciune, ajungând până la starea de comuniune intimă aproape
continuă cu Mintea Infinită a lui Dumnezeu. Înţelepciunea de care vom beneficia prin
energizarea acestei structuri se află într-o relaţie directă cu dezvoltarea armonioasă a
emisferei cerebrale drepte, cea intuitivă. De altfel, cea mai mare parte a atributelor
stării de înţelepciune nu poate fi trezită şi dezvoltată numai cu ajutorul emisferei
cerebrale stângi. Denumirea specifică contextului acestei structuri esoterice rezonante
a punctului de presopunctură VG 20 (care este situat la nivelul, creştetului capului), şi
anume „Punctul integrării Cunoaşterii şi Transformării ei în Înţelepciune", se referă la
funcţia subtilă a acestui punct. Ea constă în accederea la nivelul foarte elevat al unei
tainice integrări divine a cunoaşterii interioare, însoţită de conştientizarea şi asimilarea
energiilor spirituale superioare, ceea ce ne conduce în mod gradat la o stare plenară de
integrare în armonia divină.
Structura Esoterică Rezonantă a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către
Dumnezeu Prezentare generală a Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei"
Tainice a Sufletului
către Dumnezeu
În contextul Presopuncturii Esoterice, „Călătoria" Tainică a Sufletului către
Dumnezeu reprezintă una dintre primele faze ale adevăratului proces de vindecare
spirituală. În accepţiunea sa cea mai profundă şi mai cuprinzătoare, adevărata
vindecare este de fapt o urmare a transcenderii
conştiinţei noastre egotice şi a limitărilor generate de ignoranţă. În afara
transformărilor produse la nivelul energiei eterice din regiunile facială şi craniană,
energia generată prin activarea Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a
Sufletului către Dumnezeu ne permite să ne trezim sufletul şi să recunoaştem
chemarea interioară tainică a aspectelor înălţătoare ale acestuia. În plus, ea ne inspiră
să iniţiem acţiunile necesare pentru a continua cu multă hotărâre această fascinantă
„Călătorie" a Sufletului nostru (JIVATMA) către Dumnezeu. De-a lungul acestei
„călătorii" existenţiale putem întâlni numeroşi alţi căutători aflaţi pe aceeaşi cale ca şi
noi, care ne pot ajuta prin modelul oferit şi ne pot impulsiona să mergem mai departe.
Dacă nu vom fi însă atenţi şi lucizi, nu vom putea recunoaşte indiciile şi semnele lor
îndrumătoare. Activarea Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a
Sufletului către Dumnezeu ne ajută să ne trezim discernământul spiritual şi atenţia
care ne vor permite apoi, la rândul lor, să recunoaştem sincronicităţile care se vor
petrece în jurul nostru. Astfel, vom ajunge să ne dăm seama de semnificaţia tainică a
unor conjuncturi prin care trecem, a unor gesturi pe care alţii le fac „ca din
întâmplare" în preajma noastră, a anumitor întâlniri sau discuţii cu diferite persoane,
mai ales în momentele cruciale ale existenţei noastre.
„Călătoria" tainică a sufletului nostru către Dumnezeu nu se referă însă şi la
experienţele şi relaţiile formale pe care le avem cu alte fiinţe umane. Ea nu are nimic
de-a face nici măcar cu socializarea aşa-zis spirituală specifică anumitor întâlniri,
realizate cel mai adesea dintr-o simplă convenienţă (de pildă, la biserică), şi nu
depinde de o anumită .apartenenţă religioasă. Prin urmare, ea este o călătorie pur
lăuntrică. Trezirea şi înflorirea sufletului ne permite în schimb să recunoaştem „Forţa
Divină" care se manifestă prin noi şi prin ceilalţi oameni. Abia după ce vom înţelege
această inefabilă comuniune tăcută, dar profund semnificativă, cu Dumnezeu
manifestat sub forma unei Forţe Atotputernice călăuzitoare în existenţa noastră, ne
vom putea conştientiza şi armoniza energiile sufletului (JIVATMA). În epoca actuală,
KALI YUGA, majoritatea oamenilor nu ştiu cum să acceseze acest câmp spiritual de
forţă ce îşi face resimţită cu discreţie prezenţa ori de câte ori ne simţim protejaţi sau
inspiraţi de către îngeri sau de anumite manifestări divine. „Călătoria" Tainică a
Sufletului către Dumnezeu reprezintă de fapt itinerariul spiritual pe care îl realizăm în
vederea descoperirii Adevărului interior şi, în mod implicit, a menirii noastre în
această viaţă.
În concepţia Presopuncturii Esoterice, „Călătoria" Tainică a Sufletului către
Dumnezeu include şi o energie spirituală fundamentală: Voinţa Pură de a Face Binele.
Forţa subtilă care stă la baza acestui elan lăuntric de a fi în armonie cu Voinţa Divină,
pentru a face întotdeauna ceea ce este cu adevărat bine pentru noi şi pentru ceilalţi,
provine din înţelegerea plină de înţelepciune a Planului Divin cu privire la existenţa
noastră actuală şi la locul pe care trebuie să îl ocupăm în marele joc divin al vieţii.
Trezirea sufletului ne face să înţelegem lăuntric într-un mod foarte intim faptul că, în
afara vieţii cotidiene şi a nevoii de lucruri materiale pentru a supravieţui, există, şi o
motivaţie mult mai profundă pentru care ne aflăm aici, în această încarnare. Dacă
aspirăm să putem înţelege vastitatea acestui imens puzzle al vieţii, este necesar în
primul rând să ne cunoaştem pe noi înşine şi de aceea trebuie să „călătorim" în
interiorul fiinţei noastre, pe niveluri din ce în ce mai profunde ale Sufletului. Atunci
când începem „Călătoria" Tainică a Sufletului, abandonând voinţa individuală în faţa
Voinţei Divine, noi operăm fiind susţinuţi în mod firesc, spontan şi aproape automat
de
energiile infinite care „concretizează" Planul Divin Spiritual sau, altfel spus, de Voinţa
Creatoare a lui Dumnezeu.
Evident, în cazul de faţă ne referim la sensul autentic, spiritual, al conceptului de Plan
Divin. Acest termen a fost însă preluat în mod pervers şi folosit abuziv de către
Francmasonerie. Cei care sunt angrenaţi în mod diabolic în Teoria Conspiraţiei,
pretind în faţa celor ignoranţi că Planul Divin constă în instaurarea Noii Ordini
Mondiale şi a guvernului secret aflat în spatele guvernelor oficiale, care include
familiile bancare din Comisia Trilaterală şi din Grupul celor 8, din Grupul
Bilderberger, aşa-zişii „înţelepţi" francmasoni ai Sionului (sau cei care se ascund în
spatele lor) şi diferite alte organizaţii oculte care plănuiesc cum trebuie să arate din
punct de vedere politic, social şi ideologic lumea de astăzi. În mod clar, nu aceasta
este semnificaţia Planului Divin în înţelesul său esoteric, spiritual. În conformitate cu
intenţiile şi modalităţile de acţiune ale Ierarhiei Spirituale a fiinţelor înţelepte din
Lumea SHAMBALA-ei, care sunt totdeauna la unison cu Voinţa Divină (ICCHA
SHAKTI), Planul Divin se referă la o creştere continuă a lucidităţii spirituale care
survine în mod inerent pe măsura trezirii conştiinţei umanităţii şi a elevării nivelului
de conştiinţă planetar. Având liber arbitru, orice fiinţă umană poate, cel puţin teoretic,
să opteze pentru integrarea sa conştientă şi activă în Planul Spiritual Divin sau,
dimpotrivă, ea poate alege ignorarea acestei sublime „călătorii" care este divin
călăuzită de îngeri şi de diferite forţe spirituale benefice. ignorarea Planului Spiritual
Divin şi acceptarea, datorită unor avantaje materiale sau sociale, a planurilor malefice
ale Francmasoneriei (care urmăresc instaurarea Noii Ordini Mondiale, cea impusă de
bancherii lumii, care şi-au propus să realizeze dominaţia şi controlul asupra întregii
lumi) conduce, datorită rezonanţelor create, la alunecarea treptată în interiorul sferei
malefice a Forţelor întunericului. În mod evident însă, Planul Divin, fiind însăşi
expresia Voinţei Atotputernice şi Suverane a lui Dumnezeu, va triumfa, mai devreme
sau mai târziu.
Structura Esoterică Rezonantă a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu
reprezintă o extensie a Structurii Esoterice Rezonante a Triunghiului Indigo. Ea este
constituită din 13 puncte de presopunctură, spre deosebire de cele 7, câte are Structura
Esoterică Rezonantă a Triunghiului Indigo. Aceste puncte de presopunctură permit
trezirea şi amplificarea unei energii care este „mai completă" prin armonia sa şi mai
intensă decât cea creată prin dinamizarea Structurii Esoterice Rezonante a
Triunghiului Indigo. Putem totuşi să activăm mai întâi această structură, ca un
preambul al energizării Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a
Sufletului către Dumnezeu. Dacă fiinţele umane asupra cărora realizăm aceste operări
prin Presopunctura Esoterică nu au un nivel de conştiinţă suficient de elevat, este
posibil ca ele să acuze, după activarea Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei"
Tainice a Sufletului către Dumnezeu, senzaţii de ameţeală sau dureri de cap. În astfel
de cazuri, este necesar să le activăm mai întâi Structura Esoterică Rezonantă a
Triunghiului Indigo, zilnic, timp de cel puţin două săptămâni, înainte de a le activa
Structura Esoterică Rezonantă a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu.
Această gradare le va fi de folos în special celor care au nevoie să-şi amplifice
discernământul spiritual şi să-şi armonizeze energiile la nivelul centrului subtil de
forţă AJNA CHAKRA. Aceste structuri rezonante operează în scopul amplificării
capacităţii de înţelegere superioară a raţiunilor existenţei fiinţei umane în planul fizic
şi conduc la expansiunea conştiinţei la nivelul lui AJNA CHAKRA.
Ordinea precisă de stimulare prin presopunctură a punctelor care aparţin
Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către
Dumnezeu (vezi Fig. 57)
1. Ajna 1 (INDU CHAKRA)
2. Indigo 2
3. Indigo 3
4. Ajna 3 (Yintang)
5. IS 17 (Tian Rong) „Conţinutul Celest", punctul situat în partea stângă
6. IS 17 (Tian Rong) „Conţinutul Celest", punctul situat în partea dreaptă
7. VC 24 (Tian Qi) „Bazinul Celest", punct care mai este cunoscut şi sub numele de
Cheng Jiang
8. TF 15 (Tian Ting) „Auzul Celest", punct care mai este cunoscut şi sub numele de
Tian Liao, „Deschizătura Osului Celest" (punctul din partea stângă)
9. TF 15 (Tian Ting) „Auzul Celest", punct care mai este cunoscut şi sub numele
(punctul din partea dreaptă)
10. VC 22 (Tian Tu) „Şemineul Celest"
11. VC 17 (Yuan Jian) „Sursa", punct care mai este cunoscut şi sub numele de Dan
Zhong, „Centrul Pieptului"
12. VG 26 (Ren Zhong) „Centrul Uman"
13. Ajna 2 (AJNA CHAKRA)
Ordinea de dinamizare prin presopunctură a primelor patru puncte ale Structurii
Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu este identică
cu cea menţionată în cazul Structurii Esoterice Rezonante a Triunghiului Indigo.
Începem prin a localiza punctul Ajna 3 (Yintang), situat între sprâncene, apoi
localizăm vizual punctele Ajna 2 şi Ajna 1 (vezi Fig. 53). Primul punct care se
dinamizează prin presopunctură este Ajna 1, punct situat la aproximativ 2 TS'UN-i
deasupra lui Ajna 3 (Yintang). Mai exact, distanţa dintre Ajna 1 şi Ajna 3 este egală
cu distanţa dintre cele două extremităţi interioare ale ochilor. Recomandăm realizarea
unor presiuni ceva mai uşoare decât de obicei, apăsând mai mult în jos, către baza
nasului.
Cel de-al doilea punct al acestei structuri este numit Indigo 2 şi este localizat în partea
stângă a punctului Ajna 2 la o distanţă de aproximativ 1 TS'UN de acesta.
Cel de-al treilea punct al acestei structuri este situat în partea dreaptă a punctului Ajna
2 şi este numit Indigo 3 (Fig. 53). Distanţa dintre punctul Indigo 3 şi Ajna 2 este de
aproximativ 1 TS'UN. Linia care uneşte punctele Indigo 2şi Indigo 3 este
perpendiculară pe linia mediană verticală a frunţii şi trece prin punctul Ajna 2.
Cel de-al patrulea punct al acestei structuri este Ajna 3 (Yintang). Aceste patru puncte
alcătuiesc o configuraţie perfect simetrică, într-o formă care, dacă este privită
tridimensional, este asemănătoare celei a unui diamant. Ea înconjoară centrul subtil de
forţă AJNA CHAKRA. Pentru a
ne asigura că energizarea acestui ansamblu de puncte se realizează corect, vizualizăm
în permanenţă şi simultan cele patru puncte aflate în jurul lui Ajna 2, puncte care
trebuie să fie perfect echidistante faţă de Ajna 2.
Cel de-al cincilea punct al Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a
Sufletului către Dumnezeu este IS 17 (Tian Rong), punctul situat pe partea stângă. IS
17 (Fig. 54) este localizat pe meridianul Intestin subţire, în depresiunea ce se palpează
imediat deasupra unghiului mandibulei, la marginea anterioară a muşchiului
sternocleidomastoidian (posterior şi inferior unghiului mandibulei).
Cel de-al şaselea punct al acestei structuri este IS 17 (Tian Rong) situat pe partea
dreaptă. Denumirea chinezească pentru acest punct (Tian Rong) se traduce prin
„Conţinutul Celest", sugerând faptul că aceste două puncte simetrice reprezintă nişte
sui-generis porţi de intrare a energiei celeste către NADI-urile din zona feţei şi a
capului. Uneori, tradiţia chineză face referire la zona capului ca la o zonă a „cerului"
în fiinţa umană, sugerând astfel faptul că la acest nivel se realizează cele mai intense
fenomene de rezonanţă ocultă cu energiile cosmice elevate.
Cel de-al şaptelea punct al acestei structuri este VC 24. VC 24 (Fig. 55) este situat pe
meridianul Vas de Concepţie, în centrul şanţului mento-labial, în fosa existentă aici.
Numele chinezesc al acestui punct este Tian Qi care se traduce prin „Bazinul Celest".
VC 24 este de asemenea cel de-al optulea punct al structurii „Entitatea subtilă",
structură care facilitează trezirea în fiinţa umană a unor stări superioare de rezonanţă
ocultă prin intrarea în stare de comuniune spirituală cu anumite fiinţe extrem de
elevate din lumi subtile paralele.
Punctele opt şi nouă ale Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a
Sufletului către Dumnezeu sunt TF 15 bilateral (Tian Liao), care trebuie să fie
dinamizate prin presopunctură
bilateral, începând cu cel din partea stângă a trunchiului. Punctul TF 15 (vezi Fig. 56)
se află localizat pe meridianul Trei Focare, la 1 TS'UN sub punctul VB 21, pe
orizontala care trece prin apofiza spinoasă a vertebrei C7 (cervicală 7), aproximativ la
jumătatea distanţei dintre linia mediană posterioară a trunchiului şi o linie imaginară
verticală care trece prin vârful umărului; punctul VB 21 (Jian Jing) este localizat pe
meridianul Vezică biliară, în mijlocul spaţiului dintre claviculă şi scapulă (omoplat),
la marginea anterioară a trapezului (trapez = muşchi în formă de patrulater aşezat în
regiunea spatelui, începând de la ceafă). Tian Liao poate fi tradus în limba română ca
„Deschizătura Osului Celest". Un nume alternativ (pe care mulţi acupunctori îl
preferă) este Tian Ting, care înseamnă „Auzul Celest". = VA URMA =
An 13 C 2
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ Ordinea precisă de stimulare prin
presopunctură a punctelor care aparţin Structurii Esoterice Rezonante a
„Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu
(continuare la cursul nr. l An 13)
În Presopunctura Esoterică se face o paralelă între Structura Esoterică Rezonantă a
„Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu şi Arborele Sefirotic al Vieţii, în
care punctul TF 15 de pe partea stângă a trunchiului îi corespunde lui HOD (Empatia)
pe Arborele Vieţii (vezi Fig. 58), în timp ce TF 15 de pe partea dreaptă a trunchiului îi
corespunde lui NETZACH (Triumful). Aceste puncte vor putea fi dinamizate prin
presopunctură după ce practicantul îşi va schimba poziţia şi se va întoarce cu faţa în
jos (deoarece iniţial a fost aşezat pe spate, în vederea dinamizării primelor şapte
puncte care aparţin Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a Sufletului
către Dumnezeu), în cazul celor care practică forma asiatică tradiţională a meditaţiei
zen, fiind aşezaţi în postura Zazen, Tian Liao (TF 15) este una dintre zonele care sunt
„lovite" atent şi precis cu bastonul de către maestrul spiritual în timpul meditaţiei zen.
Arta „lovirii iniţiatice" cu bastonul japonez din lemn, Keikasu, eliberează tensiunile
psihomentale şi conferă o spontană redirecţionare a atenţiei asupra obiectului
meditaţiei. Este demn de remarcat faptul că acest punct de acupunctură şi
presopunctură a fost denumit „Auzul Celest". Maeştrii zen din trecut au intuit că
„lovirea iniţiatică" atentă şi precisă, punctuală, a acestei zone a trupului aspirantului,
în timpul realizării de către acesta a practicii meditaţiei, trezeşte şi dinamizează
energiile necesare pentru activarea „Auzului Celest" sau, altfel spus, a auzului subtil
care face posibilă
receptarea prin intermediul fenomenului de rezonanţă ocultă a unor vibraţii mentale
foarte elevate, într-un mod similar percepţiei sunetelor subtile asociate MANTRA-ei
emise în tehnica yoghină
LAYA YOGA.
Cel de-al zecelea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură este VC 22,
Tian Tu, denumire care este tradusă prin „Şemineul Celest". Tian Tu (VC 22)
corespunde Sefirotului YESOD (Temelia) din Arborele Vieţii şi este folosit pentru
trezirea şi dinamizarea energiei, CH'I, la nivelul lui VISHUDDHA CHAKRA. VC 22
(Fig. 57) este un punct situat pe meridianul Vas de Concepţie, în gropiţa substernală,
la 0,5 TS'UN-i faţă de marginea superioară a sternului.
Cel de-al unsprezecelea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură este VC
17 (Dan Zhong), denumire tradusă prin „Centrul Pieptului". Punctul VC 17 este
localizat pe meridianul Vas de Concepţie, pe linia mediană verticală a trupului, la
nivelul celui de-al patrulea spaţiu intercostal (Fig. 57). La bărbaţi, acest punct este
situat la jumătatea distanţei dintre mameloane, chiar în centrul pieptului. VC 17 este
punctul de „alarmă" al meridianului Pericard (Stăpânul Inimii) şi în Presopunctura
Esoterică se consideră că el reprezintă punctul care, dacă este activat în mod
armonios, permite practicantului accesul direct către suflet şi conferă o purificare a
energiilor CHAKRA-ei Inimii, ANAHATA CHAKRA. Punctele de alarmă se mai
numesc şi puncte Mu. În Presopunctura Esoterică se precizează că în punctele de
alarmă se acumulează energia, CH'I. Aceste puncte „de alarmă" pun în evidenţă
eventualele dezechilibre energetice atunci când sunt dureroase la pipăit. Un alt nume
chinezesc pentru VC 17 este Yuan Jian, denumire tradusă prin „Sursa" (având
semnificaţia de „focar energetic-sursă pentru trezirea şi amplificarea în fiinţă a
energiei subtile sublime a Inimii", sursa esenţială a Vieţii), ceea ce arată cât de
important poate fi acest punct mai ales dacă este activat în cadrul unei structuri
esoterice rezonante şi în succesiunea corespunzătoare. VC 17 (Yuan Jian) corespunde
Sefirotului MALKUTH (Regatul) din Arborele Sefirotic al Vieţii.
Cel de-al doisprezecelea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură este
VG 26 (Fig. 57), care este localizat pe meridianul Vas Guvernator, în adâncitura aflată
deasupra buzei superioare, chiar sub nas, la o treime din distanţa dintre nas şi buza
superioară, pe şanţul nazolabial (între septul nazal şi buza superioară). Unul dintre
numele chinezeşti care desemnează acest punct este Ren Zhong, denumire tradusă prin
„Jumătatea Omului" sau „Centrul Uman". Punctul este situat în zona de reuniune
energetică a meridianului Vas Guvernator cu anumite trasee energetice secundare,
NADI-uri, care sunt subordonate meridianelor Stomac şi Intestin gros. Numele
chinezesc Ren Zhong se referă de asemenea la faptul că VG 26 este punct de reuniune
energetică a celor două energii subtile complementare YIN şi YANG care circulă prin
meridianele Vas de Concepţie şi respectiv Vas Guvernator. Unii practicanţi
contemporani ai Presopuncturii Esoterice susţin chiar că nu este exclus ca noţiunea de
„Centru Uman" să aibă şi o semnificaţie esoterică mai profundă, astfel încât, dacă este
dinamizat în cadrul acestei structuri esoterice respectând succesiunea corectă, să ne
permită accesul la Esenţa ultimă a fiinţei umane, Sinele Suprem Divin, ATMAN. De
altfel, este semnificativ faptul că punctul VG 26 este folosit în practica vindecătoare
ca punct de reanimare în caz de şoc, comă, insolaţie, leşin etc., deoarece presarea
corectă a lui permite reactivarea intensă a energiei fundamentale a vieţii în fiinţă şi
totodată facilitează un proces de reechilibrare a raportului energetic polar YIN/YANG
în fiinţă. Un aspect esoteric secret deosebit de important pentru yoghinii
iniţiaţi în sistemul SVARA YOGA este faptul că activarea prin presopunctură a
acestui punct timp de câteva secunde permite yoghinului direcţionarea suflului subtil
(SVARA) pe SUSHUMNA
NADI.
Două dintre numele alternative pentru punctul VG 26 sunt Gui Gong, care înseamnă
„Palatul Entităţilor Subtile", şi Gui Shi, care este tradus prin „Spaţiul tainic al
Entităţilor Subtile". Termenul de „Entitate Subtilă" apare în aceste denumiri deoarece
VG 26 este unul dintre cele 13 puncte ale structurii energetice denumite „Entitatea
Subtilă". În viziunea tradiţiei chineze, VG 26 (Ren Zhong) calmează mentalul şi
conferă fiinţei umane forţă spirituală. Rolul esoteric al acestui punct care aparţine
structurii „Entitatea Subtilă" este acela de a pune în rezonanţă ocultă energiile
lăuntrice ale practicantului cu lumile spirituale elevate. De regulă, în acest punct
masajul prin presopunctură trebuie să fie destul de uşor şi superficial. Sunt însă şi
situaţii în care, la unele fiinţe umane, apăsarea acestui punct trebuie să fie realizată
ceva mai puternic, însă NICIODATĂ dureros. Tehnica specială a dinamizării acestui
punct implică exercitarea unei presiuni moderate, oarecum de jos în sus, dinspre buză,
oblic, spre nas.
Cel de-al 13-lea şi ultimul punct al Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei"
Tainice a Sufletului către Dumnezeu este Ajna 2 (Fig. 57). Ajna 2 este punctul de
proiecţie în planul fizic a lui
AJNA CHAKRA.
Sinteza noţiunilor cu privire la Structura Esoterică Rezonantă a „Călătoriei"
Tainice a Sufletului către Dumnezeu
Structura Esoterică Rezonantă a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu
(Fig. 57) este o sui-generis Structură Sefirotică a Arborelui Vieţii. Atunci când
operează cu Structurile Esoterice Rezonante ale Codificării, practicantul trebuie să
înveţe să recunoască şi să vizualizeze cât mai clar cu putinţă formele geometrice
complete ale acestor structuri. În acest scop, este necesar să fie înzestrat cu un mental
pătrunzător şi capabil de abstractizări, şi să aibă totodată o putere sintetică de
vizualizare mentală.
Activarea Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către
Dumnezeu ne poate „reconecta" la multe dintre aspectele tainice foarte profunde,
superioare, ale fiinţei noastre; la rândul lor, acestea ne pot ghida mai departe în
vederea revelării Sinelui Suprem Divin, ATMAN. Dacă intenţionăm să folosim cu
tenacitate această configuraţie energetică pentru a o face să devină structura esoterică
rezonantă principală care este utilizată în vederea transformării noastre spirituale, se
recomandă să începem prin a dinamiza în prealabil prin presopunctură cele cinci
puncte bilaterale Shu (puncte de transport al energiei) situate pe spate, care corespund
Plămânilor (V 13), Inimii (V 15), Ficatului (V 18), Splinei (V 20) şi Rinichilor (V 23)
(Fig. 59). Toate aceste puncte de presopunctură sunt localizate pe meridianul Vezică
urinară. V 13 este situat la 1,5 TS'UN-i de linia mediană, pe orizontala care trece prin
apofiza spinoasă a vertebrei D3 (dorsală 3) (apofiză spinoasă = proeminenţa
posterioară a vertebrei situată pe linia mediană); V 15 este situat la 1,5 TS'UN-i de
linia mediană, pe orizontala care trece prin apofiza spinoasă a vertebrei D5 (dorsală
5); V 18 este situat la 1,5 TS'UN-i de linia mediană, pe orizontala care trece prin
apofiza spinoasă a vertebrei D9 (dorsală 9); V 20 este situat la 1,5 TS'UN-i de linia
mediană, pe orizontala care trece prin apofiza
spinoasă a vertebrei D 11 (dorsală 11); V 23 este situat la 1,5 TS'UN-i de linia
mediană, pe orizontala care trece prin apofiza spinoasă a vertebrei L 2 (lombară 2).
Termenul chinezesc „Shu" înseamnă „transport". Punctele Shu („de transport")
facilitează transferul de energie subtilă YANG, prin fenomenul de transport subtil, din
meridianul central Vas Guvernator (numit şi „Marea Meridianelor YANG") în
meridianul care corespunde organului intern al cărui punct Shu îl stimulăm. Aceste
zece puncte (considerând că fiecare dintre cele cinci puncte astfel denumite în
presopunctură este de fapt o pereche de puncte situate simetric) „de transport" situate
pe meridianul Vezică urinară sunt cele care permit energizarea celor cinci organe
principale Y1N ale fiinţei umane (Plămâni, Inimă, Ficat, Splină, Rinichi). Stimularea
acestor cinci puncte conduce la o amplificare, prin rezonanţă, a energiei subtile
YANG în cele cinci organe interne principale. De regulă, datorită echilibrării
energetice YIN-YANG care survine în cazul unei stimulări punctuale corecte, aceste
cinci puncte Shu generează o acţiune calmantă, resimţită rapid chiar la nivelul
organului intern deservit de fiecare dintre aceste cinci puncte.
După stimularea prin presopunctură a acestor cinci puncte bilaterale, Shu, se
recomandă realizarea unei meditaţii de vizualizare creatoare benefică timp de
aproximativ 30 de minute. În această meditaţie, cel căruia i se aplică această metodă
va urmări să perceapă şi să amplifice curentul subtil alb strălucitor pe care aceste
puncte energizate îl radiază în fiinţa sa. În continuare, activăm Structura Esoterică
Rezonantă a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu, recomandând
persoanei în cauză să realizeze în final o meditaţie similară de vizualizare creatoare
benefică timp de aproximativ 30-45 de minute în care, de această dată, se va urmări
perceperea şi amplificarea curentului subtil alb strălucitor la nivelul tuturor punctelor
care aparţin Structurii Esoterice Rezonante a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către
Dumnezeu. Este foarte important ca aspirantul spiritual să nu adoarmă în această
perioadă pentru că, dacă nu va respecta cu stricteţe această recomandare, el nu va
putea să asimileze în mod conştient şi plenar energiile tainice excepţionale declanşate
prin dinamizarea acestei structuri.
În cazul în care realizăm aceste operări prin Presopunctura Esoterică asupra unei fiinţe
umane care este înzestrată cu un foarte bun control mental şi care, prin urmare, poate
să realizeze vizualizări creatoare benefice complexe şi de lungă durată, se recomandă
să dinamizăm de asemenea în prealabil Structura Esoterică Rezonantă a Perceperii
Vibraţiei Tainice a Inimii Spirituale (o structură care va fi prezentată ulterior în cadrul
cursurilor noastre de YOGA şi care implică dinamizarea unor puncte de presopunctură
aflate pe partea posterioară a trunchiului). După activarea acestei structuri esoterice,
aspirantul spiritual îşi va schimba poziţia corporală astfel încât să poată fi realizată
stimularea prin presopunctură a punctelor care aparţin şi Structurii Esoterice
Rezonante a „Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu. Cele două structuri
esoterice vor fi dinamizate în acest caz în timpul aceleiaşi şedinţe de tratament şi
impulsionare spirituală. Ambele structuri pot să confere efecte foarte puternice pe
multiple planuri; de aceea, este necesar să evaluăm cu atenţie şi cu discernământ
situaţia şi abia apoi să decidem dacă este într-adevăr cazul să le
activăm în aceeaşi şedinţă, urmărind să nu generăm stări de hiperenergizare
dizarmonioasă şi tensionantă care să ducă la agitaţie, dispersare sau teamă de a mai
continua realizarea acestor proceduri practice.
Structura Esoterică Rezonantă a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane
Prezentare generală a Structurii Esoterice Rezonante a Revelării Centrului
Lăuntric al Fiinţei Umane
În Medicina Tradiţională Chineză (la care, în lucrările de specialitate se face referire
folosindu-se adeseori abrevierea MTC), energiile elementului subtil Pământ (care
coordonează din punct de vedere subtil activitatea Splinei şi a Stomacului) sunt
considerate a fi „sistemul central" sau, altfel spus, Centrul fiinţei umane (evident, în
acest caz noţiunea de „Centru" se referă la energiile asociate corpului fizic şi eteric -
de altfel, în dispunerea grafică a Celor Cinci Elemente fundamentale specifice viziunii
MTC, elementul Pământ ocupă locul central deoarece se consideră că el reprezintă
sprijinul tuturor celorlalte patru elemente - vezi Fig. 60). De asemenea, pe meridianul
Trei Focare (care mai este denumit şi meridianul Triplul încălzitor sau San Jiao),
Splina şi Stomacul fac parte din „încălzitorul Median" sau centrul celor Trei Focare.
În MTC, Splina este considerată a fi responsabilă pentru digestia hranei sau, mai
exact, pentru „transformarea şi transportul" (deci asimilarea) hranei. Din perspectiva
ştiinţei occidentale, această afirmaţie cu privire la splină, privită doar ca organ fizic,
pare lipsită de logică. Anumite texte ale MTC sugerează însă faptul că Splina, ca
sistem energetic complex al fiinţei umane, include şi Pancreasul (de altfel, meridianul
care vehiculează energiile Splinei este denumit adeseori meridianul Splină-Pancreas).
Pancreasul produce enzime pancreatice care contribuie la digerarea hranei în duoden,
astfel încât substanţele nutritive să poată fi asimilate mai uşor. Această explicaţie,
potrivit căreia Pancreasul reprezintă o parte din sistemul energetic al Splinei, face să
devină mult mai logică -pentru mintea raţională şi limitată la o viziune strict
materialistă a omului occidental - ideea că Splina este responsabilă de digestia hranei.
= VA URMA =
An 13 C 3
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ
Prezentare generală a Structurii Esoterice Rezonante a Revelării Centrului
Lăuntric al
Fiinţei Umane (continuare la cursul nr. 2, An 13)
Tema esenţială a structurii pe care o vom studia în continuare este ideea de „Centru".
Dar, pe de altă parte, centrul asupra căruia noi, ca yoghini, ne focalizăm de cele mai
multe ori nu este nicidecum centrul Splinei, ci centrul Inimii. În Presopunctura
Esoterică se consideră că Splina şi Pancreasul îndeplinesc rolul de „Centru" atunci
când se face referire la corpul fizic şi la corpul eteric, în timp ce Inima reprezintă
„Centrul" atunci când raportarea se face la aspectele mai profunde ale fiinţei umane.
În dispunerea CHAKRA-elor, ANAHATA CHAKRA este la mijloc, fiind, într-un
anumit sens, centrul celor şapte CHAKRA-e. Principalul obiectiv al Structurii
Esoterice Rezonante a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane este amplificarea
energiei la nivelul lui ANAHATA CHAKRA prin activarea şi conectarea sinergică,
prin intermediul meridianului Vas de Concepţie, a CH'I-ului trezit şi amplificat prin
dinamizarea punctului Tian Tu (VC 22) cu CH'I-ul Inimii şi cu cel al Tan T'ien-ului
inferior (Câmpul inferior de Cinabru). Câmpul inferior de Cinabru este o zonă
cunoscută în tradiţia acupuncturii chineze şi a artelor marţiale sub numele de Tan
T'ien-ul inferior. Ea este localizată la aproximativ 5-7,5 centimetri sub ombilic.
Câmpul inferior de Cinabru reprezintă un sui-generis rezervor energetic de mare
putere pentru fiinţa umană. Aceasta este zona în care adepţii artelor marţiale se
concentrează pentru a acumula energie, CH'I, şi este zona în care yoghinii tantrici
tibetani acumulează focul interior, TUMO. Luptătorii de sumo au adeseori burţi destul
de mari, aspect care se corelează cu faptul că ei realizează concentrarea energiei
proprii la nivelul Câmpului inferior de Cinabru. Aceasta este zona în care aceştia
susţin că îşi acumulează puterea lor fizică.
Un al doilea obiectiv al Structurii Esoterice Rezonante a Revelării Centrului Lăuntric
al Fiinţei Umane constă în armonizarea CH'I-ului (energiei) de la nivelul ombilicului.
Cele patru puncte care sunt dinamizate prin presopunctură şi care sunt plasate în jurul
ombilicului ne ajută să „tăiem" din punct de vedere energetic şi simbolic „cordoanele
ombilicale" de la nivelul corpurilor noastre subtile eteric şi astral. Acest veritabil act
iniţiatic ajută extraordinar de mult dezvoltarea fiinţei umane ca fiinţă liberă, capabilă
de autodeterminare, într-un mod similar aceluia în care tăierea cordonului ombilical la
un nou-născut consfinţeşte existenţa sa ca fiinţă individuală. Există deseori persoane
adulte care sunt încă foarte ataşate din punct de vedere emoţional şi mental de părinţii
lor (în special de mamele lor), deşi şi-au înfiinţat ele însele propria familie.
Dinamizarea şi echilibrarea energiilor care sunt asociate cu ombilicul permite cu
uşurinţă conectarea energetică a Centrului Inimii cu energiile din Tan T'ien-ul inferior
şi armonizează simultan fluxul central de CH'I. Fluxul central de CH'I este unul dintre
fluxurile aşa-numitului „Foc Macrocosmic" sau, altfel spus, ale energiei fundamentale
KUNDALINI.
Ordinea precisă de stimulare prin presopunctură a punctelor care aparţin
Structurii Esoterice Rezonante a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane
(vezi Fig. 61)
1. VC 22 (Tian Tu) „Şemineul Celest"
2. SP 18 (Tian Xi) „Prăpastia Celestă", punctul din partea stângă
3. Sp 18 (Tian Xi) „Prăpastia Celestă", punctul din partea dreaptă
4. VC 17 (Yuan Jian) „Sursa", punct care mai este cunoscut şi sub numele de Dan
Zhong, „Centrul Pieptului"
5. VC 16 (Zhong Ting) „Palatul Centrului"
6. VC 8 punct de Descoperire
7. R 16 (Huang Shu) „Shu-ul vital", punctul din partea stângă
8. R 16 (Huang Shu) „Shu-ul vital", punctul din partea dreaptă
9. VC 7 V 2 , punctul ombilical inferior 10. VC 6 (Qi Hai) „Marea de CH'I"
Primul punct al Structurii Esoterice Rezonante a Revelării Centrului Lăuntric al
Fiinţei Umane care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură este VC 22 (Tian Tu)
(Fig. 61), punct localizat pe meridianul Vas de Concepţie, pe linia mediană anterioară
a trupului, în gropiţa substernală, la 0,5 TS'UN-i faţă de marginea superioară a
sternului. Tian Tu se traduce prin „Şemineul Celest", ceea ce ne sugerează faptul că
acesta este un punct de presopunctură prin care CH'I-ul celest (energia macrocosmică
superioară) poate intra sau ieşi din corpul fizic într-un mod asemănător felului în care
aerul circulă prin hornul unui şemineu. Activarea armonioasă a punctului VC 22
conduce de asemenea la dinamizarea şi echilibrarea lui VISHUDDHA CHAKRA.
Următoarele două puncte ale structurii sunt SP 18 (Tian Xi) bilateral. SP 18 este de
multe ori tradus prin „Prăpastia Celestă", ceea ce implică ideea de acumulare în acest
punct a CH'I-ului celest. SP 18 este situat pe meridianul Splină-Pancreas, la 6 TS'UN-i
de linia mediană anterioară a trupului, în spaţiul 4 intercostal. La bărbaţi, acest punct
de presopunctură este plasat lateral şi uşor deasupra mameloanelor.
Punctele SP 18 (Tian Xi) contribuie la armonizarea dezechilibrelor energetice şi
fiziologice de la nivelul pieptului şi din regiunea hipocondriilor, care include Ficatul şi
Splina, CHAKRA Plexului Solar (MANIPURA CHAKRA), Plămânii şi Inima, în
zona lui Jiao Superior (Focarul Superior). Cele două puncte SP 18 se află într-o tainică
legătură energetică cu VC 17, fortificând îndeosebi starea inimii fizice şi dinamizând,
în plan subtil, ANAHATA CHAKRA.
Cel de-al patrulea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul
acestei structuri este VC 17, cunoscut în limba chineză ca Dan Zhong, care se traduce
prin „Centrul Pieptului". VC 17 este situat pe meridianul Vas de Concepţie, în zona
pieptului, central, la nivelul spaţiului 4 intercostal, pe linia ce uneşte cele două
mameloane (la bărbaţi), la unirea pătrimii inferioare cu cele trei pătrimi superioare ale
sternului. Acesta este un punct de presopunctură „cheie" în această structură. O
traducere alternativă pentru Dan Zhong este „Altarul Central". Altarul este de regulă
un loc sfânt al adorării lui Dumnezeu, ceea ce implică faptul că acupunctorii chinezi
din vechime au intuit că Spiritul Suprem Divin, ATMAN, rezidă în mod tainic în zona
a cărei proiecţie în corpurile fizic şi eteric este punctul VC 17. Ca un prim efect
cunoscut în presopunctură, activarea armonioasă a punctului VC 17 îi permite fiinţei
umane să atingă o stare de
linişte şi pace. Această trăire este indusă de altfel şi în urma execuţiei lui
PRARTHANASANA, postură care dinamizează şi ea acest punct datorită presiunii pe
care o exercităm cu mâinile asupra zonei pieptului.
Un alt nume chinezesc pentru punctul VC 17, pe care practicanţii Presopuncturii
Esoterice îl preferă, este Yuan Jian, care este tradus prin „Sursa". Fiind o referire la
„Sursa" Divină, Sinele Suprem, ATMAN, această denumire explică natura
excepţională a acestui punct de presopunctură. Sursa reprezintă totodată şi punctul de
origine. Astfel, expresia Yuan CH'I este tradusă prin „Energie Originară" şi
desemnează în mod obişnuit energia care provine prin transmitere ereditară. În
viziunea Presopuncturii Esoterice, ei îi este atribuită însă şi o conotaţie mai profundă,
semnificând energia care provine direct de la Sursă. Există multe lucrări yoghine
tradiţionale care afirmă în esenţă aceeaşi idee, şi anume că „Sursa" din care au luat
naştere toate manifestările energetice şi corporale în fiinţa umană este Inima
Spirituală. VC 17 este un punct Mu (de „alarmă") frontal care deserveşte meridianul
Pericard (Stăpânul Inimii) şi reprezintă o sui-generis „poartă directă" către unul dintre
nivelurile elevate de manifestare energetică a CHAKRA-ei Inimii (ANAHATA
CHAKRA). Punctele Mu (de „alarmă") sunt puncte de acupunctură şi presopunctură
situate pe partea frontală a trupului. Ele sunt folosite ca indicatori ai dezechilibrelor
energetice (ele pun în evidenţă aceste dezechilibre atunci când sunt dureroase la
pipăit). Există diferite asemenea puncte specifice, care corespund fiecare unor organe
şi implicit unor meridiane diferite. Fiecare dintre cele 12 meridiane de acupunctură are
asociat câte un punct de alarmă.
VC 17 este totodată şi un punct de reuniune care deserveşte meridianele Inimă, Ficat,
Splină-Pancreas, Vas de Concepţie, Intestin subţire şi Trei Focare. El este în acelaşi
timp punctul esenţial care coordonează energia subtilă cosmică ce este captată în
fiinţă, prin rezonanţă, la nivelul structurii rezonante de puncte bioenergetice-focar
numită „Marea de CH'I". În acupunctura chineză există patru grupe de puncte
denumite simbolic „Mări". „Cele Patru Mări" sunt grupe de puncte de presopunctură
numite astfel deoarece asigură „curgerea energetică armonioasă" prin meridiane şi
permit „acumularea fluxurilor energetice, precum fluviile şi râurile într-o mare". Cele
patru categorii sunt: „Marea Hranei", „Marea Sângelui", „Marea de CH'I" şi „Marea
Măduvei Spinării". Dinamizarea prin presopunctură a lui VC 17 tonifică Yuan CH'I-ul
(Energia Originară) stocată în Rinichi. Acesta este un exemplu de operare specific
Presopuncturii Esoterice, în care este dinamizat Sistemul energetic al Shaoyin-ului
Tainic, adică sistemele energetice sinergie reunite ale meridianelor Inimă şi Rinichi.
Punctele bilaterale SP 18 împreună cu punctul VC 17 formează un Triunghi de Apă
(cu vârful în jos), triunghi care este asociat cu energia meridianului Rinichi.
Conexiunea energetică dintre punctul VC 17 şi Inimă evidenţiază puterea acestui
punct şi legătura sa directă cu conceptul de
VC6 VC7H
Shaoyin Tainic, care se referă la cuplul polar şi complementar de energii ale
meridianelor Inimă şi Rinichi. Aşa cum am precizat în cursurile anterioare, totalitatea
energiilor polare de la nivelul Rinichilor şi Inimii, precum şi interacţiunea energetică
dintre acestea alcătuiesc ceea ce taoiştii au numit Shaoyin-ul Tainic. Din punct de
vedere esoteric, sistemul energetic al Rinichilor reprezintă punctul cel mai important
de contact al structurilor noastre subtile cu corpul fizic, prin intermediul căruia se
realizează cristalizarea sau, altfel spus, condensarea energiilor subtile, în timp ce
Inima reprezintă zona noastră privilegiată de legătură cu lumile spirituale. Pentru „a
coborî Cerul pe Pământ" şi pentru „a ridica Pământul la Cer", este necesar să trezim,
să fortificăm, să echilibrăm şi să conectăm din punct de vedere subtil ambele tipuri
fundamentale de energii care caracterizează Rinichii şi Inima.
Cel de-al cincilea punct de presopunctură care trebuie să fie dinamizat în cadrul
acestei structuri este VC 16, Zhong Ting, denumire care se traduce prin „Palatul
Centrului" sau „Curtea Centrală". Punctul este situat pe meridianul Vas de Concepţie,
pe linia mediană anterioară a sternului, într-o uşoară depresiune situată la joncţiunea
dintre stern şi apendicele xifoid, la nivelul spaţiului intercostal 5 (vezi Fig. 61) (stern =
os lung şi plat aşezat în mijlocul părţii anterioare a toracelui, de care sunt prinse
coastele şi cele două clavicule; apendicele xifoid = partea inferioară a sternului). El
este folosit în acupunctura şi presopunctură tradiţională pentru a regla şi elimina
problemele existente în zona stomacului şi a pieptului. În Presopunctura Esoterică,
punctul VC 16 este utilizat pentru a armoniza şi pentru a amplifica CH'I-ul de la
nivelul Inimii, şi din acest motiv a fost denumit „Palatul Centrului". Un citat dintr-un
tratat străvechi de medicină chineză, denumit „Canoanele Curţii Galbene", explică
faptul că trupul poate fi împărţit în trei zone sau „câmpuri": „Cele trei câmpuri sunt: 1)
Câmpul Superior sau Celest; 2) Câmpul Central sau al Inimii şi 3) Câmpul Inferior sau
de Cinabru." Ideea că Inima reprezintă Câmpul Central explică importanţa Structurii
Esoterice Rezonante a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei umane.
Punctele bilaterale SP 18 împreună cu punctul VC 16 formează un alt Triunghi de
Apă, triunghi care este asociat cu energia meridianului Rinichi. Acest triunghi de forţă
amplifică suplimentar câmpul energetic al structurii Shaoyin-ului Tainic care, aşa cum
precizam, integrează aspectele oculte ale celor două meridiane, Rinichi şi Inimă, care,
din perspectiva spirituală a Presopuncturii Esoterice, vehiculează energii polar opuse
şi complementare.
Punctele de presopunctură 6, 7, 8 şi 9 din cadrul acestei structuri sunt localizate în
jurul ombilicului, în poziţii simetric opuse (vezi Fig. 61). Din punctul de vedere al
Presopuncturii Esoterice, zona din jurul şi din interiorul ombilicului reprezintă o sui-
generis „bancă de depozitare a informaţiilor" legate de propria noastră fiinţă şi este
conectată din punct de vedere subtil energetic la CH'I-ul nostru Originar. Dacă ne
imaginăm un ceasornic aflat în zona ombilicului, având cele două limbi care indică
orele şi minutele, punctul 6 al Structurii Esoterice Rezonante a Revelării Centrului
Lăuntric al Fiinţei Umane este plasat în poziţia care corespunde orei 12.00, fiind situat
la aproximativ 0,5 TS'UN-i deasupra ombilicului. În tradiţia acupuncturii şi
presopuncturii chineze, ombilicul este numit Shen Que (VC 8). Cel de-al şaselea punct
dinamizat prin presopunctură în această structură este numit Punctul de Descoperire,
sau VC 8 lA. Punctul de Descoperire este folosii şi în Structura Esoterică Rezonantă a
Adevărului pe care am prezentat-o anterior, nefiind un punct
tradiţional de acupunctură sau presopunctură. El este cunoscut şi utilizat doar în
Presopunctura Esoterică.
Punctele şapte şi opt din Structura Esoterică Rezonantă a Revelării Centrului Lăuntric
al Fiinţei Umane sunt R 16 bilateral, cunoscute în limba chineză sub numele de Huang
Shu, expresie care poate fi tradusă prin „Shu-ul vital". R 16 este situat pe meridianul
Rinichi, la 0,5 TS'UN-i lateral de ombilic. Aşa cum am mai precizat, termenul chinez
Shu poate fi tradus prin „transport", ceea ce sugerează faptul că punctele Shu
transportă energia, CH'I, către anumite zone sau organe specifice ale corpurilor fizic şi
eteric. Dacă ne imaginăm acelaşi ceasornic de mai înainte, punctul bilateral R 16 este
dinamizat prin presopunctură mai întâi în poziţia care corespunde orei 3.00, deci pe
partea stângă a trunchiului, lateral faţă de ombilic, după care urmează poziţia care
corespunde orei 9.00, pe partea dreaptă a trunchiului.
Cel de-al nouălea punct de presopunctură care trebuie să fie dinamizat prin
presopunctură în această structură este numit VC 7 datorită faptului că se află la
aproximativ 0,5 TS'UN-i inferior ombilicului, în poziţia care corespunde orei 6.00.
Configuraţia energetică triunghiulară formată din punctele de Transport Vital R 16
bilateral şi punctul ombilical inferior VC 7% este folosită în Structura Esoterică
Rezonantă a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane pentru tonifierea CH'I-ului
Originar stocat în Rinichi şi pentru eliminarea ataşamentelor faţă de nevoia excesivă
de siguranţă şi protecţie (sentimente care sunt de obicei asociate cu raportarea la
propria noastră mamă), pentru a ieşi astfel din „cuibul" matern şi pentru „a ne lua
zborul". În mod evident, nevoia de a ne detaşa nu trebuie să ne facă să ne imaginăm
prosteşte că nu mai Este necesar să ne iubim sau să ne ajutăm părinţii. Prin energia
subtilă pe care ea ne-o conferă, chiar şi numai atunci când ne raportăm telepatic la ea,
mama are un anumit rol în evoluţia noastră spirituală şi ne ajută să înţelegem anumite
taine esenţiale ale creaţiei, dar, pe de altă parte, este necesar să înţelegem cu luciditate
şi detaşare că vine o vreme când trebuie să rămânem „pe propriile noastre picioare" şi
să trecem dincolo de raţiunile strict protectoare pe care ni le poate inspira adeseori
mama noastră. În spiritul acestor adevăruri, Thomas Cleary afirma în cartea sa „Arta
japoneză a războiului" următoarele: „Luptătorul zen practică arta non-ataşamentului
pentru a nu putea fi prins în nici o capcană."
Cel de-al zecelea şi ultimul punct al Structurii Esoterice Rezonante a Revelării
Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură
este VC 6, numit în limba chineză Qi Hai, noţiune care se traduce prin „Marea de
CH'I", ceea ce ne sugerează faptul că dinamizarea prin presopunctură a acestui punct
permite accesul la o energie foarte puternică ce poate fi canalizată apoi într-un scop
precis sau pentru a activa o funcţie specifică. VC 6 este situat pe meridianul Vas de
Concepţie, la 1,5 TS'UN-i sub ombilic, pe linia mediană verticală anterioară a trupului
(vezi Fig. 61). VC 6 este un punct de bază în Structura Esoterică Rezonantă a
Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane. El face legătura energetică cu Rinichii,
la nivelul cărora este stocat CH'I-ul Originar. Conexiunea energetică dintre punctele
bilaterale R 16 şi VC 6 generează un Triunghi de Apă care permite fortificarea
Rinichilor, precum şi a Tan T'ien-ului inferior, zonă situată sub ombilic, care ştim că
reprezintă un sui-generis rezervor energetic „de mare capacitate" pentru fiinţa umană.
= VA URMA =
An 13 C 4
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ (continuare la cursul nr. 3, An 13) Sinteza
noţiunilor cu privire la Structura Esoterică Rezonantă a Revelării Centrului
Lăuntric al Fiinţei Umane
Structura Esoterică Rezonantă a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane este
complementară şi perfect compatibilă cu Structura Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii
Unităţii Divine, care este următoarea structură energetică pe care o vom prezenta. Se
recomandă să începem prin a activa Structura Esoterică Rezonantă a Revelării
Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane, continuând în ziua următoare cu activarea
Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine. Structura Esoterică
Rezonantă a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane este una dintre structurile
care ne ajută să ne revelăm Inima Spirituală. În Presopunctura Esoterică se precizează
faptul că, prin activarea acestei structuri, noi dinamizăm doi centri energetici subtili,
Centrul Inimii şi Centrul Splinei. Cel mai important din punct de vedere spiritual este
însă Centrul Inimii.
Atât Structura Esoterică Rezonantă a Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane,,
cât şi cea a Cunoaşterii Unităţii Divine tonifică şi activează „Spiritul" Originar care
este „stocat" în Inimă, precum şi CH'I-ul Originar care este stocat în Rinichi. Cele
două structuri se completează reciproc în mod armonios, conectând din punct de
vedere subtil energetic Inima şi Rinichii în structura Shaoyin-ului Tainic.
Înţelepţii chinezi susţin că, în momentul concepţiei, sperma tatălui şi ovulul mamei se
unesc, iar această fuziune generează astfel CH'I-ul nostru Originar. Acest punct de
vedere ocultează însă un alt element important care participă la acest inefabil proces.
Cel de-al treilea element, care are de altfel un caracter mult mai subtil, este „Raza
noastră Monadică" sau, altfel spus, „nota muzicală" care dă „cheia" întregii „melodii"
a sufletului nostru, pe care o aducem cu noi în fiecare încarnare şi care, afirmă iniţiaţii
taoişti, este asociată cu „Spiritul" nostru Originar. Conceptul esoteric de „rază" - sau,
altfel spus, spectru de forţe modelatoare - implică existenţa anumitor game distincte
de energii macrocosmice ale căror frecvenţe de vibraţie guvernează şi influenţează
foarte puternic şi într-un mod specific atât fiecare individ în parte, cât şi grupurile
sociale şi chiar popoarele. Numărul tradiţional al acestor aşa-zise raze este şapte.
Atunci când vom examina Structura Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine
(următoarea structură pe care o vom prezenta în cadrul cursurilor noastre de YOGA),
vom constata
că primele trei puncte de presopunctură ale acesteia sunt activate tocmai pentru a ne
pune în stare de comuniune cu „Spiritul" Originar. În Structura Esoterică Rezonantă a
Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane, cele patru puncte de presopunctură din
jurul ombilicului permit accesul (atunci când sunt în mod armonios energizate) la
acele tainice informaţii morfogenetice pe care le-am primit în timpul etapei foetale şi
chiar anterior acestei etape, în mod evident, accesarea informaţiilor stocate în CH'I-ul
Originar şi în „Spiritul" Originar ne poate ajuta foarte mult să găsim răspunsurile
corecte la întrebările fundamentale ale existenţei referitoare la sensul şi menirea
noastră în această viaţă.
Precizam anterior că, în viziunea taoistă, există o zonă centrală a fiinţei noastre, care
se află în corespondenţă şi rezonanţă cu energiile subtile ale Pământului. În aranjarea
simbolică a Celor Cinci Elemente TATTVA-ice specifice filosofiei taoiste (Pământ,
Apă, Foc, Lemn şi Metal), elementul Pământ ocupă locul central sau, altfel spus, de
mijloc. Această „zonă-centru" a fiinţei umane, care se manifestă astfel în special la
nivel fizic şi eteric, corespunde zonei plexului solar (MANIPURA CHAKRA). Pe de
altă parte, în cercurile esoterice - atât din Orient, cât şi din Occident - atunci când se
face referire la aspectele mai subtile şi mai elevate ale fiinţei umane se consideră că
cele două zone care au semnificaţia de „centru spiritual" al fiinţei umane sunt
ANAHATA CHAKRA şi
SAHASRARA.
Totodată, există şi o conexiune energetică .subtilă directă între punctul de
presopunctură Qi Hai (VC 6), denumit „Marea de CH'I", şi Yuan Jian (VC 17), care
este considerat punctul de întâlnire cu „Marea de CH'I" (vezi Fig. 63). Această
inefabilă conexiune energetică ce se stabileşte în cadrul acestei structuri în urma
dinamizării prin presopunctură a celor două puncte (VC 6 şi VC 17), conduce la
activarea nivelului inferior al Flăcărilor Gemene Interioare, despre care vom discuta
mai detaliat atunci când vom vorbi despre Structurile Esoterice Rezonante ale
Perceperii Vibraţiei Tainice a Inimii Spirituale.
Structura Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine Prezentare generală
a Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine
Structura Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine are drept scop trezirea şi
activarea nivelurilor superioare, mai subtile, ale Sufletului, precum şi deschiderea unei
căi de acces către Realitatea Supremă a Sinelui Divin, ATMAN. În timpul călătoriei
noastre spirituale pe care o realizăm în această existenţă în planul fizic, noi asimilăm
numeroase idei, concepte şi atitudini elevate care ne ajută să ne restructurăm benefic
energiile aurice în scopul amplificării eficienţei progresului nostru spiritual. De unele
dintre aceste informaţii revelatoare ne folosim în mod creator, integrându-le intim
pentru totdeauna în existenţa noastră, pe altele, din păcate, le ignorăm sau le uităm
curând. Activarea acestei structuri ne permite să integrăm şi să stabilizăm în fiinţa
noastră inspiraţiile şi revelaţiile pe care le-am avut cândva, în decursul existenţei
noastre, informaţii care altfel ar fi mult mai greu de asimilat la nivelul conştiinţei
noastre individuale.
În tradiţia esoterică orientală există trei imperative fundamentale care reprezintă
totodată trei etape ce trebuie să fie
parcurse în vederea comuniunii cu Dumnezeu: 1) cunoaşte-te pe tine însuţi; 2)
revelează-ţi Sinele Suprem, ATMAN; şi 3) cunoaşte Unitatea Divină (Unitatea
Creaţiei îmbrăţişată în permanenţă de Dumnezeu Tatăl). Structura Esoterică
Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine este numită astfel datorită aptitudinilor
spirituale pe care ea le trezeşte în fiinţa umană în vederea revelării Unităţii Divine a
întregii Creaţii. Semnificaţia numelui său este şi următoarea: comuniunea noastră cu
„Cel Unic", cu „Sursa Divină", cu Dumnezeu ia naştere prin trezirea şi activarea
diferitelor niveluri din ce în ce mai profunde ale sufletului nostru şi prin cunoaşterea
inefabilă, nemijlocită, a faptului că noi facem parte integrantă din Unitatea Divină şi
că putem deveni totodată una cu Ea. Această înţelegere nu poate să apară decât după
ce ne-am rezolvat o mare parte dintre problemele legate de nivelul personalităţii (al
egoului) şi de cel al sufletului (cu trăirile şi sentimentele specific individuale şi deci,
într-un fel, limitatoare, ale acestuia).
Grupul primelor trei puncte de presopunctură care aparţin Structurii Esoterice
Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine, ne oferă accesul la „Spiritul" nostru Originar.
În această structură, VG 20 (Tian Man) (Fig. 62) este punctul de activare energetică
folosit pentru a avea acces la Raza noastră Monadică, ce reprezintă, după cum am
precizat, ansamblu] tainic de forţe ce guvernează şi influenţează cel mai profund
activitatea sufletului nostru.
În legătură cu CH'I-ul Originar care ia naştere, aşa cum am precizat, prin fuziunea
subtilă dintre energia spermatozoidului tatălui şi energia ovulului mamei, taoiştii
afirmă, de asemenea, că punctul V 7 Fig. 62) situat pe partea stângă a capului
reprezintă poarta de acces către CH'I-ul Originar, feminin sau, cu alte cuvinte, către
energiile YIN provenite de la mamă. Punctul V 7 (Tong Tian) care este situat pe
partea dreaptă a capului reprezintă poarta de acces către CH'I-ul Originar masculin sau
, cu alte cuvinte, către energiile YANG provenite de la tată. Ordinea în care sunt
dinamizate prin presopunctură primele trei puncte ale acestei structuri nu numai că
întăreşte legătura energetică dintre NIRVANA CHAKRA şi GURU CHAKRA, dar
este deosebit de eficientă pentru activarea şi conectarea energetică dintre CH'I-ul
Originar şi „Spiritul" Originar.
NIRVANA CHAKRA este un centru subtil secundar de forţă care este situat, în plan
subtil, în interiorul craniului, în zona din creştetul capului, acolo unde se sfârşesc atât
CITRINI NADI, cât şi VAJRA NADI şi SUSHUMNA NADI. Tratatele yoghine
tradiţionale afirmă că acesta este punctul terminal şi pentru BRAHMA NADI, cel mai
subtil canal energetic din interiorul lui SUSHUMNA. De la acest nivel există totuşi o
posibilitate de trecere a energiei din zona intracraniană către GURU CHAKRA, centru
subtil secundar de forţă situat, în plan subtil, deasupra creştetului capului. Puntea de
legătură dintre aceste două zone aparent disjuncte (domeniul interiorităţii şi domeniul
exteriorităţii) se realizează prin intermediul unei structuri energetice denumită
VISARGA şi tradusă metaforic prin „Podul de Putere". NIRVANA CHAKRA are
culoarea subtilă alb strălucitor şi este descrisă figurativ sub forma unui lotus cu 100 de
petale. În tratatul yoghin fundamental YOGASHIKHOPANISHAD se afirmă că în
interiorul acestui centru subtil secundar de forţă se află Suprema Conştiinţă-Forţă.
Aceasta ne revelează faptul că prin concentrare asupra lui NIRVANA CHAKRA se
produce trezirea şi ascensionarea armonioasă şi completă a energiei fundamentale
KUNDALIN1. Din acest motiv, NIRVANA CHAKRA mai este denumită şi
CHAKRA
Ascensiunii. NIRVANA CHAKRA este considerată a fi sediul lui DHI, mintea
concentrată, şi a lui
AHAM, conştiinţa Eu-lui. În AYURVEDA, DHI reprezintă un aspect al inteligenţei
(BUDDHI), şi anume „ipostaza cunoscătoare a minţii" sau „mintea orientată spre
cunoaştere (JNANA)". Capacitatea minţii umane de a putea selecta doar un obiect sau
doar un grup de obiecte dintr-o multitudine de alte obiecte senzoriale, precum şi
capacitatea de focalizare asupra acestui obiect privilegiat şi de fixare a sa în conştiinţă
sunt funcţii ale lui DHI, care se constituie în ceea ce noi numim de obicei procesul
atenţiei, AVADHANA. Totuşi, funcţia principală a lui DHI este aceea de a coordona
procesul de concentrare a minţii. Atunci când energia fundamentală KUNDALINI
trece prin NIRVANA CHAKRA, conştiinţa individualităţii limitate se dizolvă în
însăşi această energie esenţială, KUNDALINI, ceea ce induce în fiinţa umană în mod
spontan o stare de conştiinţă cosmică.
În continuare vom face câteva precizări referitoare la centrul subtil de forţă GURU
CHAKRA. În tratatul tantric KULARNAVA TANTRA, cap. 4, se afirmă că yoghinul
trebuie să realizeze o meditaţie asupra GURU-lui său pe care va urmări să îl
vizualizeze şi apoi chiar să îl perceapă într-un mod inefabil ca aflându-se în
SAHASRARA. Această afirmaţie, prezentă şi în multe alte texte yoghine tradiţionale,
ne face să înţelegem faptul că „locul" subtil de proiecţie a GURU-lui în fiinţa noastră
se află în interiorul lui SAHASRARA. Acest tainic loc are un nume specific şi
constituie o parte a lui SAHASRARA. Într-un alt text tantric tradiţional,
GANDARVA TANTRA, cap. 5, există următoarea descriere a acestei zone tainice:
„Jn lotusul împodobit cu o mie de petale (SAHASRARA) există o regiune circulară
aflată în rezonanţă cu energia subtilă a lunii, la nivelul căreia poate fi resimţită
direct influenţa spirituală a GURU-lui. Concentrarea mentală a yoghinului trebuie să
se realizeze asupra acestei regiuni." GURU CHAKRA este descris în GHERANDA
SAMHITA, cap. 6, sutra 9, ca un lotus cu 12 petale care este în conexiune energetică
cu pericarpul Lotusului cu o mie de petale (SAHASRARA).
GURU CHAKRA este situat, în plan subtil, în regiunea hiatusului spaţial care se află
în partea inferioară a lui SAHASRARA, deasupra lui NIRVANA CHAKRA şi
VISARGA („Podul de Putere"). Pericarpul acestui lotus (GURU CHAKRA) este
orientat întotdeauna cu faţa în sus, în timp ce cele o mie de petale ale lotusului de
deasupra sa (SAHASRARA) sunt orientate în jos, protejându-l precum o umbrelă.
Ultimul punct al Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine este VC
4 (Fig. 63), cunoscut în limba chineză ca Guan Yuan, expresie care se traduce prin
„Trecătoarea Originară" sau „Poarta Originară". În această structură, VC 4 (Guan
Yuan) este folosit ca punct de „ancorare" sau, altfel spus, de stabilizare pentru
frecvenţele de vibraţie ale energiilor subtile specifice Energiei Originare.
Efectele Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine vor fi cu atât mai
benefice şi mai profunde dacă ea va fi activată după Structura Esoterică Rezonantă a
Revelării Centrului Lăuntric al Fiinţei Umane.
Ordinea precisă de stimulare prin presopunctură a punctelor care aparţin
Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine (Fig. 63)
1. VG 20 (Tian Man) „Plenitudinea Celestă"
2. V 7 (Tong Tian) „Pătrunderea Cerului", punctul din partea stângă
3. V 7 (Tong Tian) „Pătrunderea Cerului", punctul din partea dreaptă
4. VG 24 (Shen Ting) „Curtea Spiritului"
5. Ajna 1 (INDU CHAKRA)
6. Ajna 2 (AJNA CHAKRA)
7. Ajna 3 (Yintang)
8. VC 17 (Yuan Jian) „Sursa" (punct care mai este cunoscut şi sub numele de Dan
Zhong, „Centrul Pieptului")
9. VC 6 (Qi Hai) „Marea de CH'I"
10. VC 4 (Guan Yuan) „Trecătoarea Originară"
Primul punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul acestei
structuri este
VG 20, cunoscut în limba chineză ca Bai Hui, denumire care se traduce prin „Cele o
Sută de întâlniri". Un alt nume chinezesc este Tian Man, care se traduce prin
„Plenitudinea Celestă". Această expresie sugerează faptul că, prin dinamizarea
armonioasă a lui VG 20, energiile cosmice elevate ajung să fie receptate din
abundenţă, datorită declanşării unor procese de rezonanţă ocultă între această zonă-
focar şi focarele-sursă energetice din Macrocosmos, fapt care conferă fiinţei umane o
stare de plenitudine spirituală. Cealaltă denumire a punctului VG 20, „Cele o Sută de
întâlniri", indică de asemenea o mare acumulare de CH'I în această zonă, dar atunci
când este folosită această expresie se sugerează implicit faptul că nu s-a atins încă
starea de plenitudine energetică. Starea indicată de această a doua expresie este o stare
de potenţialitate energetică. VG 20 este localizat pe meridianul Vas Guvernator, în
creştetul capului, la jumătatea liniei ce uneşte vârfurile celor două urechi, linie ce
pleacă vertical de la acestea. = VA URMA =
An 13 C 5
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ Ordinea precisă de stimulare prin
presopunctură a punctelor care aparţin Structurii Esoterice Rezonante a
Cunoaşterii Unităţii Divine (continuare la cursul nr. 4, An 13)
Următoarele două puncte care trebuie să fie dinamizate prin presopunctură în cadrul
acestei structuri sunt cele două puncte V 7 (Fig. 62) plasate bilateral. Ele sunt numite
în limba chineză Tong Tian, expresie care poate fi tradusă prin „Pătrunderea Cerului"
sau prin „Comuniunea cu Cerul". Ambele traduceri sugerează existenţa unei punţi de
legătură cu lumile celeste. Punctele de presopunctură V 7 bilateral reprezintă de
asemenea şi căi directe de acces la energia specifică punctului VG 20.
Primele trei puncte ale acestei structuri alcătuiesc împreună o sui-generis triangulaţie,
care generează un vortex energetic. Scopul esenţial pentru care se realizează activarea
Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii
Divine este acela de a folosi această energie excepţională a vortexului creat prin
dinamizarea primelor trei puncte ale structurii pentru a deschide o „poartă" subtilă de
acces către informaţiile stocate în „Spiritul" nostru Originar.
Locul în care se află punctul V 7 poate fi reperat mai uşor dacă localizăm mai întâi
punctul de presopunctură Coronar 1. Acesta (Coronar 1) este situat la aproximativ 1
TS'UN anterior faţă de VG 20, pe meridianul Vas Guvernator (Fig. 62). Punctul este
mai apropiat de frunte decât VG 20 şi reprezintă primul dintre cele patru puncte de
presopunctură care fac parte din structura esoterică rezonantă cunoscută sub numele
de Sishencong. Acest punct (Coronar 1) trebuie să fie localizat pentru a ajuta la
reperarea punctului V 7, dar el nu va fi dinamizat prin presopunctură în cadrul acestei
structuri. Punctele V 7 sunt situate la 1,5 TS'UN-i bilateral faţă de Coronar 1 (vezi
Fig. 62). Se începe cu dinamizarea punctului V 7 aflat pe partea stângă a capului şi se
continuă apoi cu dinamizarea punctului V 7 aflat pe partea dreaptă a capului.
Cel de-al patrulea punct al Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii
Divine care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură este VG 24, punct cunoscut
sub denumirea chinezească de Shen Ting, „Curtea Spiritului". Punctul VG 24 este
situat pe meridianul Vas Guvernator, la 0,5 TS'UN-i deasupra liniei anterioare de
inserţie a părului, la 4,5 TS'UN-i anterior de VG 20 (vezi Fig. 62). Acest punct
reprezintă puntea de legătură care ne permite activarea „Spiritului" Originar. Energiile
dinamizate la nivelul acestui punct sunt în legătură cu toate aspectele specifice
gândirii elevate, supraraţionale. Centrul fizic al creierului sau, altfel spus, mijlocul
capului, este considerat a fi sediul „Spiritului" Originar. El mai este numit şi „Câmpul
Superior de Cinabru" sau „Curtea Superioară". Acesta poate fi activat prin masarea
punctului VG 24. În lucrarea de medicină tradiţională chineză denumită
„Compendium de Materia Medica", se afirmă de asemenea că
„Palatul 'Spiritului' Originar este creierul", sugerându-se astfel faptul că energiile
„Câmpului Superior de Cinabru" reprezintă suportul subtil şi forţa creatoare care se
află la baza formării şi a menţinerii funcţionale a creierului fizic.
Zona marcată de aceste prime patru puncte prezintă un câmp energetic extrem de activ
mai ales în aura unei fiinţe umane care şi-a amplificat starea de înţelepciune.
Următoarele trei puncte care trebuie să fie dinamizate prin presopunctură în cadrul
acestei structuri (punctele 5, 6 şi 7) se află plasate pe linia mediană verticală a frunţii.
Aceste trei puncte sunt cunoscute în tradiţia orientală sub numele de Ajna 1 (INDU
CHAKRA), Ajna 2 (AJNA CHAKRA) şi Ajna 3 (Yintang). Punctul Ajna 3 (Yintang)
este situat între cele două sprâncene; punctul Ajna 2 este localizat la aproximativ 1
TS'UN deasupra lui Ajna 3, iar punctul Ajna 1 se află la aproximativ 1 TS'UN
deasupra lui Ajna 2. Ordinea de dinamizare a acestor trei puncte va fi: Ajna 1, Ajna 2
şi Ajna 3, realizând o presiune ceva mai mare decât cea pe care o exercităm în mod
obişnuit la nivelul celorlalte puncte de presopunctură.
Cel de-al optulea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în Structura
Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine este VC 17, cunoscut în limba
chineză sub numele de Dan Zhong, expresie care se traduce prin „Centrul Pieptului".
Aşa cum arată numele, punctul este localizat pe linia mediană verticală a pieptului, pe
stern (vezi Fig. 63). Mai exact, VC 17 este situat pe meridianul Vas de Concepţie, în
zona pieptului, central, la nivelul spaţiului 4 intercostal, pe linia ce uneşte cele două
mameloane (la bărbaţi), la unirea pătrimii inferioare cu cele trei pătrimi superioare ale
sternului (stern = os lung şi plat aşezat în mijlocul părţii anterioare a toracelui, de care
sunt prinse coastele şi cele două clavicule). Practicanţii Presopuncturii Esoterice
preferă pentru acest punct numele chinezesc de Yuan Jian, tradus prin „Sursa".
Această denumire sugerează într-un mod discret necesitatea de a conştientiza, atunci
când dinamizăm punctul VC 17, existenţa unei tainice legături cu „Sursa" spirituală a
fiinţei noastre sau, altfel spus, cu Sinele nostru Divin Nemuritor
(ATMAN).
Cel de-al nouălea punct al acestei structuri, care trebuie să fie dinamizat prin
presopunctură, este VC 6 (Fig. 63), cunoscut în limba chineză sub numele de Qi Hai,
care se traduce prin „Marea de CH'I". În tradiţia acupuncturii şi presopuncturii
chineze, acest punct este considerat rezervorul energetic principal atât al corpului
fizic, cât şi al celui eteric, şi el desemnează zona din care emană şi în care se întoarce
o mare parte a energiei noastre. Acest sui-generis rezervor energetic corespunde
simbolic, în tradiţia yoghină, lui KANDA, aşa-numitul „ou al fiinţei umane", din care
emană cele 72000 de NADI-uri. Având în vedere acest fapt, nu este greu de dedus cât
de important este acest punct şi cât de profunde sunt efectele pe care le generează
dinamizarea sa.
Punctul VC 6 este localizat pe meridianul Vas de Concepţie, la 1,5 TS'UN-i sub
ombilic, pe linia mediană verticală anterioară a trupului.
Cel de-al zecelea şi ultimul punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în
cadrul Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine este VC 4,
cunoscut în limba chineză sub numele de Guan Yuan, ceea ce se traduce prin
„Trecătoarea Originară" sau „Poarta Originară". Aceste nume arată că punctul VC 4
este considerat „poarta" de acces către CH'I-ul Originar. VC 4 este localizat pe linia
mediană verticală anterioară a trupului, la 3 TS'UN-i sub ombilic.
Sinteza noţiunilor cu privire la Structura Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii
Unităţii
Divine
La fel ca şi multe alte structuri prezentate în aceste cursuri de YOGA, Structura
Esoterică Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine a fost revelată de către iniţiaţi în
scopul de a activa diferitele niveluri din ce în ce mai profunde ale Sufletului şi ale
CHAKRA-ei Inimii (ANAHATA CHAKRA). Dinamizarea punctelor din cadrul
acestei structuri ne ajută să înţelegem faptul că o poartă importantă de acces către
Unitatea Divină este focarul energetic esenţial al Inimii.
Shen şi „Spiritul" Originar îşi au sediul în Inimă. Shen este un termen chinezesc care
are mai multe semnificaţii. În medicina tradiţională chineză sunt folosite, de regulă,
două dintre ele. Shen poate fi privit ca fiind mintea supraraţională şi, în acest caz, el
îşi are sediul în Inimă. O a doua semnificaţie se referă la totalitatea aspectelor
energiilor emoţionale, mentale şi spirituale ale unei fiinţe umane, caz în care energiile
lui Shen sunt legate şi de alte organe YIN în afară de Inimă. Acest tip de Shen este
tradus de multe ori ca „Spirit". În Presopunctura Esoterică se consideră că Shen are
mai multe niveluri şi calităţi dintre care, în cadrul Structurii Esoterice Rezonante a
„Călătoriei" Tainice a Sufletului către Dumnezeu" au fost prezentate, pe scurt, două.
Ne putem pune întrebarea de ce trebuie să operăm cu acea energie care este asociată
„Spiritului" Originar şi care sunt consecinţele spirituale ale acestei acţiuni. Acest mod
de operare ne ajută să ne aducem aminte (printr-un act divin şi suveran de Re-
cunoaştere care este denumit de yoghini PRATYABHIJNA) de legătura noastră
intimă şi tainică pe care o avem cu „Sursa" Divină sau, altfel spus, cu Forţa Divină a
Inimii Spirituale care există în eternitate în fiecare dintre noi. Pentru aceasta, este
necesar ca mai întâi să ne trezim sufletul şi să îl facem să „înflorească". Prin „Spirit"
Originar se poate înţelege o formă superioară de Shen. Shen-ul existent în Inimă poate
fi accesat prin intermediul punctului Shenmen (I 7) (vezi Fig. 64a) sau prin
intermediul punctului situat la nivelul urechii şi care este numit tot Shenmen (vezi Fig.
64b). I 7 (Fig. 64a) este situat pe meridianul Inimă, puţin sub pliul pumnului, pe artera
cubitală (arteră a feţei anteromediale a antebraţului). Shenmen auricular (Fig. 64b)
este un punct situat la bifurcaţia celor două rădăcini ale antehelixului, în fosa
triunghiulară. Stimularea prin presopunctură a acestui punct-focar auricular are un
rapid efect de liniştire a fluctuaţiilor minţii şi de reducere considerabilă a stărilor de
„excitaţie senzorială" (care conduc la exteriorizarea adeseori necontrolată a minţii prin
intermediul simţurilor).
Una dintre modalităţile foarte eficiente prin care putem avea acces la „Spiritul"
Originar este şi dinamizarea suitei de puncte care formează Structura Esoterică
Rezonantă a Cunoaşterii Unităţii Divine.
Dinamizarea celor patru puncte din regiunea creştetului capului (VG 20, V 7 bilateral
şi VG 24) (vezi Fig. 62) şi stabilizarea energiilor prin dinamizarea ultimelor două
puncte de sub ombilic (VC 6 şi VC 4) (vezi Fig. 63) ne oferă posibilitatea
excepţională de a avea acces la un nivel foarte
înalt de conştiinţă. Dinamizarea prin presopunctură a punctelor VC 6 şi VC 4
(punctele 9 şi 10 ale acestei structuri) activează CH'I-ul stocat în Rinichi.
Un alt rol al Structurii Esoterice Rezonante a Cunoaşterii Unităţii Divine este acela de
a permite accesul la „memoria" ancestrală de pe nivelul CH'I-ului Originar şi al
„Spiritului" Originar. Activarea acestei structuri oferă beneficii maxime mai ales celor
care meditează perioade lungi de timp (mai mult de 3 ore pe zi) şi celor care au
obţinut deja capacitatea de a-şi linişti cu adevărat mintea printr-un control foarte bun
la nivel mental. În definitiv, o cheie foarte importantă pentru a putea accesa nivelurile
superioare ale conştiinţei o reprezintă capacitatea de a ne linişti profund mintea.
Structura Esoterică Rezonantă a Shaoyin-ului Tainic Prezentare generală a
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic Primele şapte puncte ale
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic sunt identice cu punctele
Structurii Esoterice Rezonante a Infinităţii Coronare şi au aceeaşi ordine de
dinamizare prin presopunctură.
În Medicina Tradiţională Chineză (MTC) se consideră că meridianele de acupunctură
care trec prin zona picioarelor şi a mâinilor sunt grupate într-o anumită ordine,
menţionată în teoria clasică a acupuncturii, care este cunoscută uneori sub numele de
Teoria celor Şase Meridiane. Meridianul Rinichi mai este cunoscut şi ca meridianul
Shaoyin al piciorului, în timp ce meridianul Inimă este cunoscut ca meridianul
Shaoyin al mâinii. Împreună, aceste două meridiane alcătuiesc cele două canale
subtile, NADI-uri, care sunt integrate energetic în Structura Esoterică Rezonantă a
Shaoyin-ului Tainic. Aşa cum am mai precizat anterior, spre deosebire de tratamentele
tradiţionale de acupunctură şi presopunctură, în Presopunctura Esoterică accentul se
pune pe dinamizarea celor mai subtile energii, care sunt caracterizate de frecvenţele de
vibraţie cele mai înalte. Prin activarea Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului
Tainic vom urmări să conectăm energetic între ele diferitele aspecte inefabile ale
„Flăcărilor Gemene Interioare".
În tratatele de medicină tradiţională chineză se menţionează că rinichii, ca organe
fizice, se află într-o relaţie directă cu inima, privită ca organ fizic. Potrivit teoriei
taoiste a celor Cinci Elemente, Inima este un organ „de Foc", în timp ce Rinichii sunt
guvernaţi de elementul subtil Apă. Atunci când, în cadrul echilibrului energetic al
fiinţei umane, nu există suficientă Apă pentru a răcori căldura Focului, energia devine
anormal de „fierbinte". Când la nivelul corpului fizic apare o stare de căldură
excesivă, cauza poate fi un exces de energie YANG (exces de căldură) sau o lipsă de
energie YIN (deficit de rece). Atunci când în fiinţa umană există un deficit de CH'I
YIN (deficit de energie de tip receptiv, feminin, pasiv) o perioadă mai lungă de timp,
acesta se va manifesta la nivelul corpului fizic printr-un dezechilibru, adică printr-o
acumulare anormală de căldură în interiorul trupului. Această amplificare a căldurii se
datorează deficitului apărut în funcţionarea acelor mecanisme naturale de răcire, care,
în condiţii normale, au rolul de a restabili echilibrul sistemului.
Atunci când în Inimă sau în Rinichi se acumulează un exces de căldură, la nivelul
corpului fizic apar dezechilibre precum insomnia, ţiuitul patologic al urechii,
congestionarea obrajilor,
transpiraţia abundentă la nivelul palmelor şi al tălpilor, stări inexplicabile de panică şi
intensificarea excesivă a activităţii mentale, care conduce la apariţia unor stări de
agitaţie mentală. În aceste cazuri în care survine o căldură excesivă, rezultată din
deficitul de răceală (de energie YIN), căldura din Inimă (energia subtilă a Focului)
începe să consume sau, altfel spus, să domine energiile mecanismului răcoritor al
Rinichilor (caracterizat de energia subtilă a Apei), ceea ce conduce la anumite
dezechilibre corporale specifice. Dezechilibrul dintre sistemele energetice pe care
acupunctura le desemnează prin termenii Inimă şi Rinichi nu afectează însă numai
corpul fizic, ci şi corpul astral, cel mental precum şi celelalte structuri superioare-ale
fiinţei umane.
= VA URMA =
An 13 C 6
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ
Structura Esoterică Rezonantă a Shaoyin-ului Tainic (continuare la cursul nr. 5,
An 13)
În legătură cu echilibrarea acestor două energii subtile fundamentale (a Focului şi a
Apei) în interiorul fiinţei umane, în Medicina Tradiţională Chineză există un concept
demn de remarcat, cunoscut sub numele de „Armonizarea Rinichilor şi a Inimii" sau
„Comunicarea dintre Rinichi şi Inimă". Când Inima şi Rinichii nu se află într-o relaţie
energetică armonioasă, taoiştii afirmă că „Rinichii şi Inima nu comunică între ele".
Acest dezechilibru este foarte frecvent în epoca actuală. Atunci când energiile YIN,
răcoroase, ale Rinichilor nu pot echilibra căldura excesivă (energia YANG) din Inimă,
apar frecvent insomnii şi o stare de agitaţie mentală. Ne putem întreba ce anume
generează o căldură excesivă în corpul fizic? Alimentaţia obişnuită a omului
contemporan este alcătuită dintr-o cantitate excesivă de proteine de origine animală,
dulciuri rafinate, prăjeli, alcool şi cofeină. În plus, mulţi oameni consumă
medicamente şi fumează. Toate aceste elemente generează dizarmonii la nivelul
energiilor subtile, ceea ce va avea drept efect instalarea unei călduri excesive şi
perturbatoare în trup. Pe calea alimentaţiei vegetariene sănătoase, echilibrul energetic
dintre Foc şi Apă poate fi restabilit în fiinţa umană cu ajutorul fructelor şi legumelor
proaspete, precum şi cu ajutorul unui consum mărit de lichide şi de apă, în măsura în
care aceasta (apa) este într-adevăr pură.
Iniţiaţii în Presopunctura Esoterică afirmă, referitor la Shaoyin-ul Tainic, că între
CHAKRA sacrală, SWADHISTHANA CHAKRA, şi CHAKRA Inimii, ANAHATA
CHAKRA există o relaţie care depăşeşte cadrul echilibrului strict fizic sau eteric
dintre Rinichi şi Inimă.
Unul dintre mecanismele de activare în fiinţa umană a energiilor foarte elevate care
permit trezirea sufletului şi apariţia intuiţiei naturii noastre divine, a Sinelui Suprem,
ATMAN - mecanism care angrenează energii de la nivelul Rinichilor - se declanşează
atunci când aspectul superior al energiei „Focului Mingmen al Rinichilor" „aprinde"
„Focul Inimii", adică trezeşte aspectele subtile superioare ale energiei Inimii. Practic,
acest fenomen se produce atunci când CH'I-ul depozitat în punctul de presopunctură
Mingmen (VG 4) (Fig. 65), punct care feste localizat sub cea de-a doua vertebră
lombară (L 2), activează CH'I-ul depozitat în Shendao (VG 11) (Fig. 65), care este
localizat sub cea de-a cincea vertebră dorsală (D 5). Când cele două „focuri" esoterice
- al Rinichilor şi al Inimii - „ard" armonios, se declanşează procesul de armonizare şi
de integrare a nivelului inferior (de bază) al „Flăcărilor Gemene Interioare". Acest
nivel de bază va putea fi activat prin dinamizarea Structurii Esoterice Rezonante a
Shaoyin-ului Tainic.
Pentru aceasta mai este nevoie de un element foarte important, şi anume de
capacitatea de a ne linişti profund mintea prin meditaţie asupra Sinelui Suprem Divin,
ATMAN.
De ce sunt totuşi atât de importanţe energiile Shaoyin-ului Tainic? În textele
tradiţionale chinezeşti se consideră că energia elementului subtil Foc de la nivelul
Inimii controlează anumite sentimente şi trăiri elevate precum iubirea, bucuria sau
fericirea, în timp ce energia elementului subtil Apă de la nivelul Rinichilor guvernează
şi anumite sentimente negative. Această afirmaţie nu
trebuie să ne facă să credem că energia subtilă a Inimii este întotdeauna creatoare şi
benefică, în timp ce energia subtilă a Rinichilor este întotdeauna distructivă şi
malefică. În realitate, energiile subtile armonioase „de Foc" ale Inimii potenţează
stările de iubire, în timp ce energiile subtile armonioase „de Apă" ale Rinichilor inhibă
stările de teamă.
În Presopunctura Esoterică se consideră că cele mai importante frecvenţe emoţionale
specifice fiinţei umane sunt iubirea şi teama. Din iubire se nasc multe alte energii
benefice cu- frecvenţe de vibraţie oarecum apropiate, precum bucuria, fericirea,
compasiunea, iertarea şi altele. Din teamă se nasc multe alte energii negative,
distructive, cu frecvenţe de vibraţie similare, precum mânia, resentimentele, invidia,
gelozia, răzbunarea, ura, amărăciunea etc. De aceea, în Presopunctura Esoterică se
sugerează să se opereze specific, în principal pe nivelurile de vibraţie corespondente
acestor două energii şi sentimente fundamentale (în scopul amplificării energiei iubirii
şi sublimării energiei fricii), pentru ca eventualele dezechilibre energetice existente
înlăuntrul fiinţei noastre să poată fi eliminate cu uşurinţă şi chiar în mod spontan
(deoarece în aura noastră vor predomina apoi energiile creatoare ale iubirii şi ale
curajului). Acesta este principiul secret care se află la baza Shaoyin-ului Tainic, şi
anume cultivarea energiilor sublime fundamentale ale iubirii, pe de o parte, şi
dominarea, neutralizarea sau chiar sublimarea energiilor subtile asociate stărilor de
frică ori teamă, pe de altă parte.
Ordinea precisă de stimulare prin presopunctură a punctelor care aparţin
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic
1. Coronar 1 (Sishencong 1) „Cele patru Entităţi Subtile"
2. Coronar 2 (Sishencong 2) „Cele patru Entităţi Subtile"
3. Coronar 3 (Sishencong 3) „Cele patru Entităţi Subtile"
4. Coronar 4 (Sishencong 4) „Cele patru Entităţi Subtile"
5. VB 9 (Tian Chong) „Axul Celest", punctul din partea stângă
6. VB 9 (Tian Chong) „Axul Celest", punctul din partea dreaptă
7. VG 16 (Feng Fu) „Casa Vânturilor"
8. IS 11 (Tian Zhong) „Adunarea Celestă", punctul din partea stângă
9. IS 11 (Tian Zhong) „Adunarea Celestă", punctul din partea dreaptă
10. VG 11 (Shendao) „Calea Spiritului"
11. VG 4 (Mingmen) „Poarta Vieţii"
12. VG 14 (Da Zhui) „Marea Vertebră"
13. VG 20 (Tian Man) „Plenitudinea Celestă", cunoscut şi sut numele de Bai Hui,
„Cele o Sută de întâlniri"
14. V 40 (Wei Zhong) „Cotitura de Mijloc", punctul din partea stângă
15. V 40 (Wei Zhong) „Cotitura de Mijloc", punctul din partea dreaptă
16. V 57 (Cheng Shan) „Sprijinul Muntelui", punctul din partea stângă
17. V 57 (Cheng Shan) „Sprijinul Muntelui", punctul din partea dreaptă
18. R 1 (Di Chong) „Trecătoarea Pământului", punctul din partea stângă, cunoscut şi
sub numele de Yong Quan, „Izvorul Adunării" '
19. R 1 (Di Chong) „Trecătoarea Pământului", punctul din partea dreaptă, cunoscut şi
sub numele de Yong Quan, „Izvorul Adunării"
Structura Esoterică Rezonantă a Shaoyin-ului Tainic este alcătuită din 19 puncte de
presopunctură. Dinamizarea acestei structuri se face în două etape distincte. Prima
etapă este alcătuită din dinamizarea primelor 13 puncte focar şi este divizată la rândul
ei în trei secţiuni. Cea de-a doua etapă este alcătuită din dinamizarea ultimelor şase
puncte de presopunctură ale Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic. În
cadrul acestei structuri sunt puse în evidenţă câmpurile energetice generate de aşa-
numitele Triunghiuri de Apă şi de Foc, precum şi cele produse de o configuraţie
energetică ce are forma cifrei opt. Subliniem din nou ideea că scopul esenţial al
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic este acela de a trezi şi de a
armoniza energiile subtile ale „Apei Rinichilor" cu cele ale „Focului Inimii".
Prima etapă de dinamizare a Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului
Tainic
Primele patru puncte care trebuie să fie dinamizate prin presopunctură în cadrul
acestei structuri sunt cunoscute în acupunctura tradiţională chineză sub numele
generic de Sishencong, cuvânt care se traduce prin „Cele patru Spirite" (sau „Cele
patru Entităţi Subtile"). Împreună cu VG 20 (Fig. 66), aceste patru puncte de
presopunctură facilitează trezirea şi dinamizarea unei energii cu o frecvenţă de vibraţie
foarte elevată, specifică activării lui SAHASRARA.
Primul punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul acestei
structuri este Coronari, care este situat la 1 TS'UN anterior faţă de VG 20, fiind deci
cel mai aproape de frunte dintre cele patru puncte Sishencong (Fig. 66). Pentru a
stabili corect localizarea acestui punct, trebuie să începem prin a localiza mai întâi
punctul VG 20. Trasăm o linie imaginară verticală care uneşte vârfurile celor două
urechi, pe deasupra capului. Punctul VG 20 se află exact în locul în care această linie
imaginară intersectează meridianul Vas Guvernator. Însă acest punct nu va fi
dinamizat prin presopunctură acum. VG 20 este cel de-al 13-lea şi ultimul punct care
trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul acestei prime etape a activării
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic.
Cel de-al doilea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul
acestei structuri rezonante este Coronar 2; el este situat la 1 TS'UN în partea stângă a
punctului VG 20. Urmează cel de-al treilea punct, Coronar 3, care este localizat la 1
TS'UN în partea dreaptă a lui VG 20, şi cel de-al patrulea punct din grupul
Sishencong, Coronar 4, care este localizat pe meridianul Vas Guvernator, la 1 TS'UN
în spatele lui VG 20, deci în partea posterioară a capului. Sunt dinamizate astfel
primele patru puncte ale Structurii Esoterice a Shaoyin-ului Tainic, care sunt situate
fiecare la o distanţă de 1 TS'UN faţă de punctul VG 20. Deşi ele alcătuiesc un pătrat,
se recomandă să ne imaginăm un câmp energetic circular generat prin dinamizarea
acestor patru puncte.
Următoarele două puncte care trebuie să fie dinamizate prin presopunctură în cadrul
acestei structuri rezonante sunt VB 9, plasate bilateral, puncte cunoscute în limba
chineză sub numele de Tian Chong. Expresia Tian Chong poate fi tradusă prin „Axul
Celest". Punctul VB 9 situat în partea stângă a capului trebuie să fie dinamizat prin
presopunctură înaintea celui situat în partea dreaptă a capului. Pentru a afla localizarea
exactă a punctelor VB 9, se recomandă să începem prin a determina în prealabil
poziţia punctului VB 8 (Shuai Gu). VB 8 (Fig. 67) este situat pe meridianul Vezică
biliară, deasupra vârfului pavilionului urechii, la 1,5 TS'UN-i deasupra liniei de
inserţie a părului. El nu este folosit în această structură decât ca punct de referinţă
pentru localizarea lui VB 9. VB 9 (Fig. 67) este situat pe meridianul Vezică biliară, la
0,5 TS'UN-i înapoia lui VB 8 (superior şi posterior rădăcinii pavilionului urechii), pe
verticala marginii posterioare a mastoidei, la 2 TS'UN-i deasupra liniei de inserţie a
părului. El este deci mai apropiat de partea posterioară a capului decât VB 8. Începem
prin a palpa zona şi realizăm dinamizarea prin presopunctură în locul în care
descoperim o mică adâncitură.
Cel de-al şaptelea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic este VG 16, cunoscut în limba
chineză ca Feng Fu.
Expresia Feng Fu se traduce adeseori prin „Casa Vânturilor". VG 16 (Fig. 68) este
situat pe meridianul Vas Guvernator, în fosa (adâncitura) aflată sub protuberanţa
occipitală (proeminenţa osoasă situată în zona postero-inferioară a craniului), la
aproximativ 1 TS'UN deasupra marginii de inserţie a părului. În tratatele de
acupunctură tradiţională, Feng Fu (VG 16) este şi unul dintre cele 13 puncte ale
structurii denumite „Entitatea Subtilă" (această structură este folosită în tratamentul
maniilor, al depresiei, al demenţei şi al altor tipuri de tulburări mentale).
Una dintre funcţiile importante ale punctului Feng Fu (VG 16) în cadrul
Presopuncturii Esoterice se referă la faptul că acest punct reprezintă „poarta" de acces
energetic către centrul subtil secundar de forţă Alta Major. Întrucât centrul subtil
secundar de forţă Alta Major nu face parte dintre cele şapte CHAKRA-e principale,
câmpul energetic asociat acestuia este aproape complet necunoscut şi, în consecinţă,
foarte puţin utilizat de către majoritatea celor care practică YOGA în Occident. În
cadrul Presopuncturii Esoterice se pune un accent deosebit pe trezirea şi activarea
plenară a celor trei centri subtili de forţă importanţi din zona capului (Alta Major,
AJNA CHAKRA şi SAHASRARA), dar mai ales pe punerea în stare de armonie a
celor trei câmpuri energetice specifice acestora, astfel încât ele să ajungă să vibreze
într-o deplină consonanţă, ca şi cum ar fi un singur câmp energetic, integrator şi divin
unificator. Grupajul de şapte puncte care este inclus în cadrul primei etape de
dinamizare a Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic are rolul de a trezi
şi de a amplifica o energie foarte elevată care poate declanşa activarea rapidă şi
intensă a lui SAHASRARA, a lui AJNA CHAKRA şi a centrului subtil secundar de
forţă Alta Major, precum şi de a „alinia" aceşti trei centri subtili de forţă, adică de a-i
pune în stare de unison, prin rezonanţă.
O altă funcţie importantă a punctului VG 16 se referă la eliminarea eventualelor
blocaje energetice care pot apărea pe SUSHUMNA NADI, la nivelul acestei zone, în
timpul ascensiunii energiei fundamentale KUNDALINI. Pentru ca energia
fundamentală KUNDALINI să poată ascensiona liber pe SUSHUMNA NADI şi să
activeze astfel toţi centrii energetici din zona capului, este necesar ca, în prealabil, să
fie deblocat şi intens dinamizat centrul subtil secundar de forţă Alta Major - care poate
fi trezit din starea de latenţă prin intermediul punctului VG 16. În mod natural, o parte
infimă a energiei KUNDALINI ascensionează, în cazul oricărei fiinţe umane, odată cu
procesul inerent de maturizare lăuntrică (maturizare ce apare în urma acumulării unei
anumite experienţe de viaţă), dar cei mai mulţi dintre oameni nu acţionează în mod
conştient pentru a facilita ascensiunea liberă şi naturală a acestei energii spre zona
capului, în vederea elevării semnificative a nivelului de conştiinţă şi a amplificării
credinţei în Dumnezeu.
= VA URMA =
An 13 C 7
PRESOPUNCTURA ESOTERICĂ Ordinea precisă de stimulare prin
presopunctură a punctelor care aparţin Structurii Esoterice Rezonante a
Shaoyin-ului Tainic (continuare la cursul nr. 6, An 13)
Este cunoscut faptul că, pe măsură ce se apropie de vârsta de 40 sau 50 de ani, mulţi
oameni obişnuiţi ajung să se confrunte cu dureri în regiunea occipitală. Unii asociază
aceste dureri cu problemele legate de tensiunea arterială. În Medicina Tradiţională
Chineză, ele sunt numite „dureri de cap ale Vezicii urinare", sugerând prin aceasta
faptul că, în realitate, ele se datorează unor perturbări energetice ale meridianului
Vezică urinară. Sistemul energetic al Vezicii urinare este implicat în procesul de
eliminare a toxinelor, fie că acestea sunt de natură fizică ori subtilă. Problemele legate
de acest organ ne arată faptul că, la un anumit nivel al existenţei proprii, noi nu reuşim
să eliminăm anumite tipuri (adeseori subtile) de impurităţi care ne afectează viaţa.
Într-un astfel de caz, este foarte bine să conştientizăm în primul rând care sunt
ataşamentele de care ne
cramponăm, care ne aduc suferinţe şi ne „amărăsc" viaţa. Tocmai de aceea, în
Presopunctura Esoterică se consideră că mai ales perioada de timp cuprinsă între
vârsta de 40 şi cea de 50 de ani ar trebui să fie marcată în special de eforturi pentru a
ne trezi sufletul (în cazul în care această transformare benefică nu a apărut deja, în noi,
anterior acestei vârste) prin amplificarea energiilor compasiunii, ale bucuriei şi mai
ales ale iubirii. În cazul omului contemporan, aceasta este perioada din viaţă în care,
dacă există unele predispoziţii, apar bolile de inimă, hipertensiunea arterială sau
infarctul miocardic. Practicanţii Presopuncturii Esoterice consideră că, în cele mai
multe situaţii, acest fenomen este legat de imposibilitatea acelei infime părţi a energiei
fundamentale KUNDALINI de a ajunge în mod armonios şi fără blocaje la CHAKRA
Inimii.
Primele şapte puncte de presopunctură din cadrul Structurii Esoterice Rezonante a
Shaoyin-ului Tainic sunt identice, inclusiv ca ordine, cu cele ale Structurii Esoterice
Rezonante a Infinităţii Coronare. Activarea acestora conduce la trezirea şi dinamizarea
unui câmp subtil energetic foarte elevat, care are o formă asemănătoare cifrei opt, în
care cele două cercuri (bucle) nu sunt egale.
Pentru a experimenta beneficiile maxime ale acestei structuri rezonante, aspirantul
spiritual trebuie să amplifice fluxurile de energie subtilă prin circuitele energetice
astfel create, bazându-se pe vizualizarea mentală a fiecăruia dintre punctele focar
activate, precum şi a reţelei energetice generată prin dinamizarea acestor puncte.
Vizualizarea creatoare benefică, în mod înţelept aplicată, are capacitatea de a pune în
mişcare şi de a deplasa cu o foarte mare uşurinţă energia subtilă prin
Coraaar 1
reţeaua energetică astfel dinamizată. Vom începe realizând vizualizarea creatoare a
primului punct focar activat din structura Sishencong, şi anume Coronar 1, şi vom
continua apoi procesul de vizualizare creatoare benefică, focalizându-ne mental asupra
fiecăruia dintre toate cele şapte puncte de presopunctură care alcătuiesc, aşa cum
precizam, o configuraţie care are forma cifrei opt. Procesul de vizualizare nu urmează
însă ordinea de dinamizare prin presopunctură a punctelor. Persoana care îşi
dinamizează această structură trebuie să vizualizeze ulterior deplasarea energiei, CH'I,
de la un punct la altul, după următoarea succesiune (care este diferită de ordinea de
dinamizare prin presopunctură a acestor puncte): Coronar 1, Coronar 3, Coronar 4,
VB 9 punctul de pe partea stângă, VG 16, VB 9 punctul de pe partea dreaptă, Coronar
4, Coronar 2, Coronar 1 (Fig. 69). Este important să reţinem faptul că deplasarea
energiei prin cele patru puncte Sishencong se face în sensul YIN, sensul acelor de
ceasornic (dacă presopunctorul priveşte în jos, către capul celui căruia îi este activată
această structură rezonantă), în timp ce prin celelalte puncte (Coronar 4, VB 9 punctul
de pe partea stângă, VG 16, VB 9 punctul de pe partea dreaptă şi înapoi la Coronar 4)
deplasarea energiei se realizează în sens YANG, sensul invers acelor de ceasornic.
Practicantul va urmări să vizualizeze deplasarea energiei în această configuraţie care
are forma cifrei opt după dinamizarea prin presopunctură a primelor şapte puncte ale
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic. Prin cele două câmpuri
energetice circulare astfel generate fiinţa umană „inspiră" şi „expiră" (la nivel subtil)
viaţa, după cum se afirmă în Presopunctura Esoterică. Structura astfel creată ne
sugerează, prin rezonanţele pe care ea le generează, faimoasa afirmaţie a lui Hermes
Trismegistos: „Tot ceea ce se află jos (la nivel microcosmic n.n.) este (în mod
analogic aranjat) precum tot ceea ce se află sus (la nivel
macrocosmic n.n.) şi tot ceea ce se află sus este (în mod analogic aranjat) precum tot
ceea ce se află jos; prin această dispunere unitară sunt înfăptuite toate miracolele
Unicului (Dumnezeu) şi astfel apar şi subzistă toate lucrurile, forţele tainice şi fiinţele
care există."
Cel de-al doilea grupaj de puncte care aparţin primei etape de dinamizare a Structurii
Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic începe prin activarea punctului IS 11 (Tian
Zong), situat pe omoplatul stâng, urmat de IS 11 (Tian Zong) situat pe omoplatul drept
(Fig. 70). Expresia Tian Zong este deseori tradusă prin „Adunarea Celestă" sau
„Strămoşul Celest". Punctele IS 11 sunt situate pe meridianul Intestin subţire. Pentru
localizarea lui IS 11 împărţim omoplatul în trei secţiuni orizontale egale. Trasăm apoi
mental o linie verticală imaginară, împărţind omoplatul în două jumătăţi egale. Linia
verticală va intersecta cele două linii orizontale în două puncte. IS 11 este situat în
fosa infrascapulară (adâncitura care apare la nivelul omoplatului, când ducem braţul
mult spre înapoi), în punctul de intersecţie superior.
În tratatele de medicină tradiţională chineză, Intestinul subţire este asociat din punct
de vedere energetic cu Inima. In acest sistem energetic binar, Intestinul subţire
reprezintă aspectul YANG, iar Inima aspectul YIN. Intestinul subţire
controlează energiile mentale superioare ale lucidităţii şi ale discernământului şi are
un rol important în luarea deciziilor. Din acest motiv, ne putem gândi la punctele
bilaterale IS 11 ca la cele două „aripi" ale Inimii, prin deschiderea cărora noi putem
învăţa „să ne luăm zborul" către aspectele sublime ale existenţei, datorită lucidităţii
spirituale care ne va caracteriza de acum înainte deciziile pe care le vom lua cu
înţelepciune, prin forţa iubirii noastre transfiguratoare.
Cel de-al treilea punct care trebuie să fie dinamizat prin presopunctură în cadrul
acestui al doilea grupaj de puncte este VG 11 (vezi Fig. 71). Punctul VG 11 este
localizat pe coloana vertebrală, sub cea de-a cincea vertebră dorsală (D 5). VG 11 este
cunoscut în limba chineză sub numele de Shendao, care este tradus prin „Calea
Spiritului". Shendao (VG 11) este un punct de presopunctură foarte important
deoarece dinamizarea sa are un impact energetic puternic asupra întregii noastre fiinţe.
Atunci când este activat prin presopunctură, VG 11 trezeşte şi dinamizează energiile
care permit accesul la informaţiile tainice care sunt „depozitate" în suflet, JIVATMA
(cel mai adesea, încă din existenţe anterioare) şi reprezintă o poartă de acces energetic
direct către Inimă
şi către ANAHATA CHAKRA.
Prin dinamizarea prin presopunctură a primelor zece puncte de presopunctură ale
Structurii Esoterice Rezonante a Shaoyin-ului Tainic se generează de fapt trei câmpuri
energetice circulare (vezi Fig. 69, Fig. 73a şi Fig. 73b). Primul câmp energetic circular
este generat prin dinamizarea punctelor Coronar 1, Coronar 2, Coronar3 şi Coronar4
(Fig. 69); al doilea câmp energetic circular este generat prin dinamizarea punctelor
Coronar 4, VB 9 bilateral şi VG 16 (Fig. 69); al treilea câmp energetic circular este
generat prin dinamizarea punctelor VG 16, IS 11 bilateral şi VG 11 (Fig. 73a). Vom
conecta din punct de vedere subtil, folosindu-ne şi de vizualizarea creatoare benefică,
cel de-al doilea câmp energetic circular (generat prin dinamizarea punctelor Coronar
4, VB 9 bilateral şi VG 16) cu câmpul energetic circular care este generat prin
dinamizarea ultimelor trei puncte de presopunctură menţionate (IS 11 bilateral şi VG
11), fără a mai fi preocupaţi de câmpul energetic circular generat prin dinamizarea
celor puncte Sishencong (Fig. 73a). In continuare, este necesar să vizualizăm în mod
creator circulaţia energiei prin această nouă suită de puncte. De această dată, sensul
câmpului energetic circular generat prin dinamizarea punctelor Coronar 4, VB 9
bilateral şi VG 16 va fi opus sensului câmpului energetic circular din vizualizarea
anterioară.
Începem vizualizarea creatoare cu punctul Coronar 4 şi continuăm vizualizarea
punctelor urmând sensul YIN, sensul acelor de ceasornic, cu VB 9 - punctul situat pe
partea dreaptă a capului (Fig. 73a) - şi cu VG 16. Realizăm apoi vizualizarea lui IS 11
- punctul situat pe partea stângă a trunchiului -, a lui VG 11 şi a lui IS 11 -punctul
situat pe partea dreaptă a trunchiului. Vizualizăm din nou VG 16, apoi VB 9 - punctul
situat pe partea stângă a capului -, pentru a încheia cu Coronar 4 (vezi Fig.
73a). Dacă juxtapunem peste această nouă structură vizualizată mental câmpul
energetic generat anterior prin dinamizarea punctelor focar din prima configuraţie în
formă de opt (câmp energetic reprezentat în Fig. 73b prin linii punctate), vom remarca
faptul că structura energetică circulară delimitată de punctele Coronar 4, VB 9
bilateral şi VG 16 include un câmp energetic în care mişcarea este deopotrivă în
sensul acelor de ceasornic (YIN) şi în sens invers acelor de ceasornic (YANG) (vezi
Fig. 73b). Acest câmp energetic circular se suprapune peste câmpul energetic generat
de un centru subtil secundar de forţă cunoscut în tradiţia yoghină esoterică sub numele
de CHAKRA Ascensiunii. Acest fapt va căpăta o importanţă aparte atunci când vom
prezenta Structurile Esoterice Rezonante ale Perceperii Vibraţiei Tainice a Inimii, căci
spaţiul delimitat de acest câmp energetic circular cuprinde, în regiunea capului, la
nivel subtil, cinci centri subtili de forţă: Alta Major, NIRVANA CHAKRA şi grupul
celor trei puncte din zona frunţii alcătuit din Yintang (Ajna3),
AJNA CHAKRA (Ajna 2) şi INDU CHAKRA (Ajna 1).
TABELUL 1
Sistem energetic sistemul energetic al Inimii stare sistemul energetic al Rinichilor
Pământ SP 1 SP 2 SP 3 SP 5 SP 9
Metal P 11 P 10 P9 P8 P5
Apă R1 R2 R3 R7 R 10
Lemn VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34
Foc IS 1 TF 1 IS 2 TF 2 IS 3 TF 3 IS 5 TF 6
IS 8 TF
10
Pământ St 45 St 44 St 43 St 41 St 36
Metal IG 1 IG 2 IG 3 IG 5 IG 11
Apă V 67 V 66 V 65 V 60 V 54
TABEL 2: ASPECTE CORESPONDENTE CELOR CINCI ELEMENTE
SUBTILE
TAOISTE
Element Lemn Foc Pământ Metal Apă
Generare Foc Pământ Metal Apă Lemn
Supunere Pământ Metal Apă Lemn Foc
Organele YIN Ficat Inimă Splină- Pancreas Plămâni Rinichi
Organele Vezică biliară Intestin subţire Stomac Intestin gros Vezică urin
YANG
Fază a vieţii naştere tinereţe, maturitate bătrâneţe, stagnare,
adolescenţă culegerea moarte
roadelor
Fază evolutivă naştere dezvoltare transformare interiorizare conservare
/' -^\ 11
(CV '*2^ |SP w ) 3TS' U N i 7 ţŞw
\ ^p
Înălţimea rotulei este de 2 TS'UN-i (vezi Fig. 20).
Distanţa dintre proeminenţa laterală a marelui trohanter (aproximativ la nivelul
marginii inferioare a simfizei pubiene) şi pliul popliteu este de 19 TS'UN-i (vezi Fig.
20).
Distanţa dintre pliul popliteu şi maleola internă este de 15 TS'UN-i (vezi Fig. 21).
Distanţa dintre ombilic şi simfiza pubiană este de 5 TS'UN-i (vezi Fig. 20). Distanţa
dintre pliul popliteu şi maleola externă este de 16 TS'UN-i (vezi Fig. 21).
Distanţa dintre genunchi şi cuta gluteală este de 14 TS'UN- i (vezi Fig. 21).
Lungimea celei de a doua falange a degetului mijlociu de la mână este de 1 TS'UN
(vezi Fig. 22).
Distanţa dintre încheietura falangelor doi şi trei ale degetului arătător şi vârful
degetului
este de 2 TS'UN-i (vezi Fig. 22).
Lăţimea degetului mare de la mână este de
1 TS'UN (vezi Fig. 22).
Lăţimea celor 4 degete de la mână, ţinute strâns lipite unele de altele, la nivelul pliului
pe care îl face pielea pe partea dorsală a degetului mijlociu, la încheietura dintre
falangele doi şi trei este de 3 TS'UN (vezi Fig. 23).
Lăţimea degetelor arătător şi mijlociu, ţinute strâns lipite între ele, la nivelul pliului pe
care îl face pielea pe partea dorsală a degetului mijlociu, la încheietura dintre falangele
doi şi trei
UMIDITATE - vezi ENERGIE SUBTILĂ EXOGENĂ A UMIDITĂŢII.
USCĂCIUNE - vezi ENERGIE SUBTILĂ EXOGENĂ A USCĂCIUNII. VÂNT -
vezi ENERGIE SUBTILĂ EXOGENĂ A VÂNTULUI. VID ENERGETIC (Deficit
de energie)
Noţiunea de „vid energetic" este asociată, în medicina tradiţională chineză,
insuficienţei sau lipsei energiei vitale într-un anumit organ sau într-o anumită zonă a
corpului fizic. Această insuficienţă energetică poate să afecteze organismul uman în
ansamblul său, o regiune a sa, ori se poate manifesta doar la nivelul unui singur organ.
Noţiunea care este opusă vidului energetic este excesul sau plenitudinea energetică. În
medicina chineză, cei doi termeni antagonici (vidul şi plenitudinea energetică)
reprezintă de fapt polii energetici între care poate să se manifeste un dezechilibru
energetic. Acţiunea terapeutică ce se recomandă în cazul situaţiei de vid energetic este
întotdeauna tonifierea zonei sau a organului respectiv (care este afectat de vidul
energetic).
este de 1,5 TS'UN-i (vezi Fig. 23).
TU MO (Meridianul Vas Guvernator)
VIDYA CHAKRA - vezi INDU CHAKRA. VIDYA PADA - vezi INDU CHAKRA.
VISCERE (Organe cavitare)
Viscerele, FU, sunt considerate în tradiţia taoistă ca fiind acele structuri anatomice
înzestrate cu spaţii goale interioare sau care prezintă un aspect general cavitar şi care
sunt totodată şi unităţi energetice fundamentale. Organele cavitare sunt: 1) organul
cavitar Intestin gros, 2) organul cavitar Stomac, 3) organul cavitar Vezică urinară, 4)
organul cavitar Vezică biliară, 5) organul cavitar Intestin subţire.
= VA URMA =
An 13 C 29
GLOSAR FUNDAMENTAL DE TERMENI REFERITOR LA LECŢIILE
SPECIALE DESPRE TRADIŢIA TAOISTĂ ŞI PRESOPUNCTURA
ESOTERICĂ
(continuare la cursul nr. 28, An 13)
WEI CH'I (Energia subtilă Defensivă)
WEI CH'I, denumită uneori şi OE CH'I, reprezintă o energie subtilă de apărare a
organismului împotriva diferiţilor factori exogeni perturbatori şi a fost caracterizată
drept „Energia combatantă a alimentelor", „Energia vie", „Energia agitată" sau
„Energia subtilă de Apărare". Ea are în mod predominant calităţi energetice de tip
YANG(+).
Pentru a-şi îndeplini rolul său ocrotitor, Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I,
realizează la suprafaţa corpului fizic şi a mucoaselor (atât respiratorii, cât şi digestive)
o adevărată „peliculă energetică" protectoare. Din acest motiv, în medicina
tradiţională chineză se consideră că această energie subtilă circulă „în afara
meridianelor principale". Când această sui-generis peliculă energetică este intactă,
energiile patogene exterioare nu-şi pot exercita influenţele lor negative asupra
organismului.
Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I, circulă mai superficial (mai aproape de
suprafaţa corpului fizic) ziua şi vara, devenind mai profundă noaptea şi iarna. Ca şi
Energia subtilă Nutritivă, YING CH'I, Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I, este
produsă de Alimente, la nivelul Focarelor energetice mediu şi inferior. Ea rezultă din
Energia vitală provenită din alimente (K'U CH'I). După extragerea din alimente a
Energiei subtile Nutritive, YING CH'I (care este mai pură), la nivelul tractului
digestiv, în plan bioenergetic, rămâne Energia subtilă Defensivă, care este mai puţin
pură. Acest tip de energie subtilă poate fi pus în corespondenţă, din punct de vedere
material, cu proteinele şi lipidele de origine animală. Energia subtilă Defensivă, WEI
CH'I, asigură, printre altele, propulsia (mobilizarea) energiilor de tip YIN în meridiane
şi a Sângelui, HSUEH, în vasele
sanguine. Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I, este controlată de Loja energetică
Lemn, al cărei sediu central se află în meridianele Ficat şi Vezică biliară.
Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I, este caracteristică în special Plămânilor şi ea
este situată în mod preponderent în partea superioară a acestora. Pornind de acolo, ea
este apoi distribuită în meridianele superficiale care se găsesc la suprafaţa epidermei.
Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I, circulă în afara circuitului meridianelor
principale şi se răspândeşte în ţesuturi. Ea efectuează astfel circuitul complet al
organismului de 50 de ori în 24 de ore: 25 de cicluri ziua şi 25 de cicluri noaptea.
Ziua, Energia subtilă Defensivă, WEI CH'I, circulă în ţesuturile de tip YANG, iar
noaptea în ţesuturile de tip YIN, fiind astfel în stare de rezonanţă cu energiile mediului
natural.
Scopul Energiei subtile Defensive, WEI CH'I, este acela de a proteja organismul de
agresiunile exterioare. Termenul taoist WEI face trimitere la piele, care este organul
nostru de protecţie, şi la posibilitatea de manifestare cu un caracter defensiv. Calitatea
Energiei subtile Defensive, WEI CH'I, prezentă într-o fiinţă umană, este adeseori uşor
de recunoscut în special după aspectul pielii acesteia. De pildă, o persoană a cărei
piele are în mod evident un aspect nesănătos se confruntă de asemenea şi cu un deficit
de Energie subtilă Defensivă. Prin urmare, o asemenea fiinţă umană cu un evident
deficit al energiei WEI CH'I va face faţă cu dificultate diverselor tipuri de agresiuni
exterioare (viruşi, microbi, temperatură, presiune etc.). Toate procedeele şi tehnicile
specifice HATHA YOGA ce stimulează pregnant epiderma au ca efect, printre altele,
şi revigorarea Energiei subtile Defensive, WEI CH'I. De asemenea, acesta este şi cazul
celor mai multe dintre procedeele de masaj terapeutic ayurvedic.
WEI TAN (Alchimia taoistă exterioară)
Termenul WEI TAN caracterizează procedeele care sunt specifice Alchimiei taoiste
exterioare sau externe. Alchimiştii chinezi care erau adepţi ai acestei ramuri a
cunoaşterii iniţiatice (Alchimia externă) susţineau, de pildă, că prin transmutări ciclice
succesive poate fi obţinut cinabrul pur, căruia i se atribuie virtutea excepţională de a
conferi apoi nemurirea corpului fizic. Cinabrul cel mai puternic sau, altfel spus, cel
mai eficient este obţinut prin procese succesive de purificare, în urma unor fenomene
de transmutare şi sublimare ce sunt repetate de nouă ori. La fiecare nouă transmutare
şi sublimare se obţine un cinabru cu virtuţi sporite în ceea ce priveşte prelungirea
duratei vieţii. Marele alchimist taoist Ko Hung descrie astfel particularităţile
cinabrului: „Dacă absorbim cinabru obţinut în urma unei prime transmutări, este
necesar să treacă trei ani înainte de a obţine starea de nemurire (HSIAN). Putem
atinge acelaşi scop în doi ani folosind un cinabru obţinut în urma a două transmutări.
Nemurirea este atinsă după un an dacă utilizăm un cinabru obţinut în urma a trei
transmutări. Cinabrul rezultat după a patra transmutare permite adeptului să devină
nemuritor în şase luni. Cel rezultat după cinci transmutări îi conferă nemurirea în o
sută de zile. Dacă vei consuma cinabru obţinut după a şasea transmutare, vei deveni
nemuritor în patruzeci de zile. În cazul cinabrului obţinut după cea de a şaptea
transmutare, procesul durează treizeci de zile, el putând fi redus chiar la zece zile
utilizând cinabrul din a opta transmutare. Cinabrul transmutat de nouă ori ne
transformă în fiinţe nemuritoare în NUMAI trei zile. Cinabrul este cel mai bun
preparat care conferă nemurirea, din toate cele câte ar putea exista. Producerea sa
necesită totuşi folosirea a
numeroase ingrediente care sunt dificil de procurat, mai ales în vremuri tulburi. De
asemenea, trebuie să veghem cu atenţie asupra focului cu scopul de a îi adapta
intensitatea în funcţie de diferitele faze ale operaţiei."
WU CHI (Vidul Beatific Absolut Divin)
Literal, termenul se traduce prin „Culmea Neantului", însă accepţiunea generală este
aceea de „Vid Beatific Absolut", fiind sinonim cu noţiunea budistă de vid sau
SHUNYATA. În tradiţia taoistă, Energia vitală fundamentală, CH'I, provine tocmai
din acest principiu esenţial WU CHI. Privit dintr-o anumită perspectivă, WU CHI este
oarecum înrudit cu TAO, deoarece nici El nu poate fi descris prin cuvinte, nici El nu
are atribute şi, de asemenea, este considerat ca fiind Principiul Divin Suprem. De
pildă, Lao Tse îl denumeşte „Misterul", „Cel Fără de Nume", „Mama Supremă",
„Sursa Divină". WG CHI este un termen sinonim şi cu T'AI CHI, care reprezintă
Supremul, Adevărul Ultim, originea oricărei existenţe. Totodată, T'AI CHI reprezintă
relaţia care există între cele două principii de bază din Macrocosmos: Principiul
normativ sau structura oricărui lucru (LI) şi Energia subtilă vitală fundamentală ori
„substanţa" originară modelabilă (CH'I). Prin urmare, Vidul Beatific Absolut Divin,
WU CHI, defineşte substratul apariţiei şi manifestării oricărei energii subtile şi
substanţe în lumea obiectivă. De aceea, adepţii tradiţiei spirituale taoiste consideră că
WU CHI nu poate fi descris prin cuvinte, el fiind dincolo de orice gând, idee sau
concept, dar poate fi totuşi experimentat în mod direct prin inefabila trăire efectivă a
unei stări de extaz divin, SAMADHI.
WU HSING (Cele cinci elemente TATTVA-ice taoiste)
Termenul WU HSING desemnează ansamblul celor cinci elemente subtile
fundamentale din tradiţia taoistă, care stau la baza formării şi alcătuirii lumii. Acestea
sunt: Pământul, Apa, Focul, Lemnul şi Metalul. La originea acestor cinci elemente se
află cele două forţe complementare fundamentale, care sunt YIN (-) şi YANG (+).
WU JI - vezi WU CHI.
XIE CH'I (Energie patogenă exogenă)
Energie subtilă exogenă, de provenienţă exterioară, care se manifestă într-un mod
perturbator în fiinţă, generând felurite perturbări sau dezechilibre.
XUE WEI - vezi PUNCTE FOCAR BIOENERGETICE.
YANG MING - vezi TSIGE YANG.
YANG QIAO MAI (unul dintre Meridianele Extraordinare) YANG WEI MAI (unul
dintre Meridianele Extraordinare) YEUNG CH'I (Energia subtilă care provine din
Aer)
YEUNG CH'I reprezintă Energia subtilă care provine şi este captată de către fiinţa
umană din Aer, fiind desemnată în taoism ca fiind un aspect al Energiei subtile a
Cerului, care se manifestă în microcosmosul fiinţei umane. YEUNG CH'I este energia
vitală de provenienţă celestă, şi anume energia vitală respiratorie. Această energie
subtilă acţionează, de asemenea, şi sub influenţa ritmurilor energetice care sunt
determinate de modificările ce survin în mediul natural. YIN QIAO MAI (unul dintre
Meridianele Extraordinare) YIN WEI MAI (unul dintre Meridianele Extraordinare)
YING CH'I (Energia subtilă Nutritivă)
YING CH'I, denumită uneori şi YONG CH'I, este Energia subtilă Nutritivă care
„irigă" şi susţine din punct de vedere subtil toate organele şi ţesuturile, asigurându-le
troficitatea (proprietate caracteristică a materiei vii de a-şi păstra structura normală
prin asigurarea nutriţiei necesare). Spre deosebire de K'U CH'I, care este o energie
subtilă de provenienţă externă (Energia subtilă care provine din Alimente), YING
CH'I este o energie subtilă internă a fiinţei. Ea are o natură preponderent YIN. Ea
participă direct în procesele fiziologice, fizice şi subtile de creare a Sângelui, HSUEH,
şi a „lichidelor corpului". Această energie subtilă se mai numeşte şi „Energia
Constructivă", „Energia de întreţinere", „Energia vitală Hrănitoare" sau „Energia care
Hrăneşte" şi ea este, la modul fundamental, efectul absorbţiei şi al transformării ce are
loc în „creuzetul" organismului uman a Energiei subtile care provine din Alimente
(K'U CH'I) şi a Energiei subtile care provine din Aer (YEUNG CH'I). Astfel, Energia
vitală Nutritivă, YING CH'I, are o origine exogenă: alimentele şi apa ajung în stomac
la nivelul celor Trei Focare; la nivelul etajului mijlociu al fiinţei umane (Focarul
energetic median) are loc transformarea energiei care este conţinută în alimentele
solide şi lichide, KU CH'I, de către organele energetice Stomac, Splină şi Ficat. În
regiunea Focarului energetic median, CHONG TSIAO, principiile alimentare „mai
pure" (care corespund, de fapt, la nivel fizic, glucidelor, proteinelor şi lipidelor de
origine vegetală) sunt preluate şi trimise în Focarul energetic superior, CHANG
TSIAO, unde, împreuna cu energia rezultată în urma procesului respirator, vor forma
YING CH'I, Energia subtilă Nutritivă. Această energie subtilă care rezultă astfel este
trimisă iniţial în Plămâni, de unde va începe marea circulaţie energetică a acesteia prin
meridianele principale.
Energia subtilă Nutritivă, YING CH'I, corespunde rezonanţei elementului subtil
Pământ, aşa cum este acesta descris în taoism. „Propulsia" Energiei subtile Nutritive,
YING CH'I, prin meridianele principale este asigurată de Energia subtilă Ancestrală,
YUEN CH'I. YING CH'I, Energia subtilă Nutritivă, are ca funcţie menţinerea vieţii în
organism, pe care îl hrăneşte cu toate elementele necesare. În capitolul 43 al celebrului
tratat taoist So Clenn, se afirmă despre această energie următoarele: „YING CH'I este
esenţa cea subtilă a hranei şi ea regularizează activitatea celor cinci organe şi a celor
cinci viscere. Ea se găseşte în meridiane şi în NADI-uri, circulând prin intermediul
acestora în întregul organism şi în structurile subtile. "În tradiţia taoistă, deschiderea
Circuitelor energetice Cereşti împreună cu ascensiunea Energiei subtile Hrănitoare,
YING CH'I, în interiorul fiinţei umane îi conferă acesteia conştiinţa extatică a
existenţei Absolutului, această experienţă paradisiacă de vârf fiind trăită atunci într-un
mod total, plenar, intens şi organic, chiar şi în corpul fizic.
YONG CH'I - vezi YING CH'I.
YUAN CH'I - vezi YUEN CH'I.
YUEN CH'I (Energia subtilă Originară)
YUEN CH'I este Energia subtilă Originară, aspectul prenatal al Energiei vitale
fundamentale (CH'I prenatal). Ea mai este numită şi Energia subtilă Ancestrală ori
CH'I ORIGINAR şi este acea fracţiune din Energia subtilă vitală fundamentală (CH'I)
pe care noi o primim în momentul concepţiei şi care depinde de Tipul predominant al
Razei noastre (spectrul de frecvenţe aurice care ne guvernează în mod preponderent şi
ne influenţează în mod fundamental existenţa). Spre
deosebire de CH'I-ul postnatal, Energia subtilă Originară (YUEN CH'I ori CH'I
prenatal) nu depinde de factorii care ne influenţează viaţa de zi cu zi. YUEN CH'I,
Energia subtilă Ancestrală sau Originară, reprezintă potenţialitatea forţei tainice a
vieţii existentă în fiinţa umană în momentul naşterii acesteia. Pentru a respecta cât mai
bine tradiţia străveche taoistă, ar trebui să traducem această expresie prin „Energie
primordială", căci ideograma YUEN semnifică „origine" ori „sursă". Uneori, YUEN
CH'I este tradus chiar prin „Suflu primordial". Acest „Suflu primordial" reprezintă un
principiu subtil energetic fundamental şi corespunde, în cazul fiinţei umane, suflurilor
primordiale care, în momentul creaţiei Macrocosmosului, au dat naştere Cerului şi
Pământului.
Energia subtilă Ancestrală, YUEN CH'I, este o energie subtilă endogenă înnăscută,
care ia naştere prin declanşarea anumitor procese de rezonanţă în momentul fuziunii
spermatozoidului cu ovulul, fiind astfel prima energie subtilă care se manifestă şi
acţionează în organismul uman. Această energie subtilă se află la originea vieţii şi
poartă în ea informaţia specifică codului genetic al fiecărei fiinţe umane, împreună cu
întreg potenţialul de creştere şi dezvoltare al fiinţei umane respective. Se poate vorbi
aşadar despre Energia subtilă Ancestrală ca fiind o veritabilă energie ereditară, ce
prezintă astfel două aspecte: 1) un aspect imobil, care constituie fondul genetic şi 2)
un aspect mobil, care constituie puterea de creştere şi dezvoltare a organismului uman.
De starea Energiei subtile Ancestrale depinde longevitatea şi vitalitatea fiinţei umane.
YUEN CH'I descreşte de-a lungul întregii durate a vieţii, iar moartea naturală (deci
cea neaccidentală, care nu survine ca urmare a unor leziuni funcţionale) rezultă din
epuizarea în final şi dispariţia acestei Energii subtile primordiale (ancestrale). De
aceea, YUEN CH'I trebuie să fie întotdeauna protejată şi conservată cu cea mai mare
atenţie. În viziunea taoistă, valoarea ascezei active şi pline de înţelepciune (prin care
potenţialul nostru sexual este transmutat biologic într-o energie uriaşă) în general şi în
special a metodelor de control al potenţialului sexual şi al suflului respirator îşi
revelează adevărata importanţă tocmai din perspectiva menţinerii nealterate, o
perioadă cât mai îndelungată de timp, a acestei funcţii vitale primordiale.
Energia subtilă Originară (YUEN CH'I) ia naştere în Rinichi şi este localizată în
principal în partea inferioară a abdomenului, între ombilic şi pubis, regiune numită
Focarul (Furnalul) energetic inferior al „Câmpului de Cinabru". Această energie vitală
potenţială este prezentă, de asemenea, în toate celulele corpului şi circulă prin
meridianele de acupunctură. Urina (aspect foarte important pentru URINOTERAPIE)
vehiculează astfel într-un mod tainic această Energie subtilă Originară, YUEN CH'I,
care prin reasimilare poate fi astfel conservată. În ceea ce priveşte focarul precis de
corespondenţă în plan fizic sau, altfel spus, localizarea fiziologică exactă a izvorului
Energiei subtile Ancestrale, YUEN CH'I, sunt mai multe teorii, dar toate indică în
mod unanim importanţa primordială a părţii inferioare a abdomenului (zona subtilă
asociată cu centrul subtil de forţă HARA din tradiţia japoneză).
În concluzie, Energia subtilă Ancestrală, YUEN CH'I, reprezintă energia subtilă
iniţială pe care fiecare fiinţă umană o primeşte în momentul concepţiei sale. Ea
conţine toată informaţia ereditară specifică şi tot potenţialul vital care apoi îi este
propriu acelei fiinţe. Prin urmare, Energia subtilă Ancestrală, YUEN CH'I, ne este
pusă la dispoziţie integral încă de la începutul vieţii şi, în cazul celor ignoranţi care nu
ştiu cum trebuie să şi-o păstreze aproape nealterată, ea descreşte pe
parcursul acesteia, fără să mai poată fi ameliorată în ceea ce priveşte calitatea ei sau
cantitatea în care ea se află. Ea reprezintă, deci, la începutul vieţii noastre, o mare
„zestre" vitală. Energia subtilă Ancestrală, YUEN CH'I, îşi are, deloc întâmplător,
sălaşul la nivelul etajului inferior al fiinţei (Focarul energetic inferior), adică în zona
care se găseşte între ombilic şi organele genitale. Pornind din această regiune, ea se
ridică prin meridianul „curios" CHONG MO, se uneşte cu Energia subtilă Hrănitoare,
YONG CH'I, şi apoi sa răspândeşte şi circulă în întregul organism. Importanţa zonei
inferioare a fiinţei umane ne apare deci ca fiind foarte semnificativă atunci când ea
este corelată cu existenţa şi manifestarea Energiei subtile Ancestrale, YUEN CH'I.
Tehnicile de control ai suflului respirator (PRANAYAMA) din YOGA vizează,
printre altele, vitalizarea şi energizarea extraordinară a acestei zone-focar extrem de
importante.
ZANG - vezi ORGANE PLINE.
ZHI (Energie subtilă ciclică a Cerului)
Energie subtilă ciclică corespunzătoare unui anumit aspect al energiei subtile exogene.
Fiecare energie subtilă exogenă (dintre cele şase) dă naştere la două energii ciclice
ZHI, în conformitate cu predominanţa energetică ce este astfel generată de cele două
meridiane principale ce alcătuiesc axul energetic corespunzător acelei energii
exogene. În acest mod se generează 2X6=12 energii subtile ciclice ZHI, numite uneori
şi cele 12 Energii subtile ale Cerului. Împreună, ele alcătuiesc un ciclu de 12 unităţi
subtil energetice, denumit „sistemul de măsură energetic în baza 12". Cele 12 ZHI
desemnează orologiul vital al organismului, ce este înscris în activitatea fiecărei
celule, ţesut sau organ. Conform ciclicităţii celor 12 ZHI, energia subtilă specifică
fiecărui meridian principal se manifestă într-un mod predominant timp de 2 ore, la
fiecare 24 de ore. Cele 12 ZHI reprezintă cele 12 Ramuri terestre (vezi RAMURILE
TERESTRE).
ZU JUE YIN (Meridianul principal Ficat)
ZU SHAO YANG (Meridianul principal Vezică biliară)
ZU SHAO YIN (Meridianul principal Rinichi)
ZU TAI YANG (Meridianul principal Vezică urinară)
ZU TAI YIN (Meridianul principal Splină-Pancreas) ZU YANG MING (Meridianul
principal Stomac)
= SFÂRŞIT GLOSAR =
An 13 C 30
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
(continuare la cursul nr. 21, An 10)
DOVEZI INCONTESTABILE ALE EXISTENŢEI CORPULUI ETERIC CE
AU
FOST PUSE ÎN EVIDENŢĂ MAI ALES ÎN CAZUL FENOMENULUI
DENUMIT
„MEMBRUL FANTOMĂ"
Sunt cunoscute, la ora actuală, nenumărate cazuri de fiinţe umane care au relatat că
resimt o serie întreagă de impresii senzoriale complexe şi nuanţate, de la simple
furnicături şi senzaţii uşoare de presiune, până la dureri acute de tipul celor
reumatismale, la nivelul unor părţi ale corpului fizic pe care acestea nu le mai au, în
urma unei amputări, sau pe care nu le-au avut din naştere. Acest fenomen, denumit în
mod sugestiv manifestarea „membrului fantomă", în care o parte care a dispărut a
corpului fizic mai poate încă provoca o senzaţie precisă, a fost recunoscut şi cercetat
atât de către iniţiaţi şi ocultişti, fiind pentru ei o dovadă în plus a existenţei corpului
subtil eteric, cât şi de către oamenii de ştiinţă, care au urmărit cel mai adesea să dea o
explicaţie reducţionistă, materialistă, ce s-ar putea integra în paradigmele ştiinţei
contemporane.
Din punct de vedere medical, este atestat faptul că fenomenul a început să fie studiat
pentru prima dată în cazul lui George Dudlow care, în timpul războiului de secesiune,
se afla într-un spital militar. Revenindu-şi dintr-o stare de leşin, el acuza dureri acute,
insuportabile, în pulpa piciorului stâng, deşi acest picior tocmai îi fusese amputat în
urma unei operaţii despre care el nu ştia în momentul în care a redevenit conştient.
Un celebru neurolog american, Weir Mitchell, publică în anul 1866, într-un jurnal de
medicină, sub un pseudonim, de teamă să nu-şi şocheze colegii, cunoscând foarte bine
reticenţele şi rigiditatea mediilor ştiinţifice, un articol în care descrie acest caz şi
lansează ipoteza că un organ dispărut mai poate provoca totuşi o senzaţie dureroasă
sau chiar o suferinţă reală.
În momentul de faţă, acest fenomen este foarte cunoscut, fiind subiectul unor statistici
amănunţite şi riguroase. De exemplu, în Statele Unite există peste 300 000 de
persoane care au un picior amputat sau o mână amputată şi aproape toţi relatează că au
senzaţia vie că îşi percep cu claritate membrul amputat. La unii dintre aceşti oameni,
aceste senzaţii au uneori tendinţa să se mai estompeze odată cu trecerea timpului, dar
ele nu dispar niciodată complet. În alte situaţii însă, senzaţiile (care de fapt pun în
evidenţă existenţa corpului subtil eteric) îşi păstrează întreaga intensitate chiar şi după
zeci de ani de la amputare.
Imediat după amputare, „membrul fantomă" dă impresia că este atât de real încât
adesea cei care se află în aceste situaţii ajung, spun ei, să-şi „ridice piciorul", evident
din punct de vedere subiectiv, uitând cu foarte mare uşurinţă că, de fapt, el nu mai
există. Unii chiar cad, ca urmare a tendinţei lor de a se ridica pentru a merge
sprijinindu-se în „membrul fantomă". Alţii coboară în mod mecanic mâna pentru a se
„scărpina" la piciorul care din punct de vedere fizic nu mai există. In ceea ce priveşte
persoanele care au suferit de curând o amputare a unui braţ, ele adesea au tendinţa să
întindă „mâna fantomă" pentru a ridica telefonul sau pentru a deplasa orice alt obiect.
În afară de poziţia, de mişcările şi de conştiinţa formei membrului care a fost amputat,
persoanele respective resimt adeseori senzaţii diferite chiar în interiorul „membrului
fantomă": căldură, mâncărimi şi mai ales tensiuni musculare. Din punct de vedere
ezoteric, „membrul fantomă" este în realitate expresia unei părţi a corpului eteric şi de
aceea el poate fi, în general, comandat la voinţă, mişcându-se într-o perfectă
coordonare cu restul corpului fizic, deoarece, în situaţiile normale, structura fizică şi
cea eterică sunt perfect suprapuse. El conferă, în plus, senzaţia obişnuită că face parte
în continuare din fiinţa noastră, acest aspect fiind explicabil, din punct de vedere
subtil, prin faptul că, în lipsa unei părţi fizice a trupului nostru, se dezvoltă mult mai
mult conştiinţa structurii eterice corespunzătoare acelei zone a fiinţei noastre. Tocmai
de aceea, în diferitele relatări, persoanele cu un membru amputat afirmă că acesta
prezintă caracteristica aparent inexplicabilă (conformă cu natura sa fantomatică,
expresie evidentă a unei energii subtile eterice) de a putea traversa corpurile fizice,
solide, cum ar fi, de exemplu, un pat sau o masă. Acest fapt confirmă noţiunile
ezoterice cu privire la coexistenţa simultană şi interferenţa planului fizic cu celelalte
planuri sau dimensiuni subtile care sunt numite, în mod simbolic, lumi paralele.
Controlul asupra membrului amputat este uneori atât de bun, încât unii afirmă că pot,
prin acţiuni voluntare, să îndoaie genunchii, să mişte glezna sau degetele piciorului
care, de fapt, din punct de vedere fizic, nu mai există.
Multe dintre persoanele care au suferit amputarea unui membru sunt răscolite de
dureri acute periodice dar, din păcate, ştiinţa medicală actuală este incapabilă să
confere un remediu clar şi infailibil împotriva acestora. Cele mai eficiente metode
utilizate la ora actuală se bazează pe practica meditaţiilor de tip YOGA, dar mai ales
pe tehnici de biofeedback.
Senzaţii „fantomă" care apar la nivelul altor organe ale trupului
Există şi alte dovezi suplimentare ale prezenţei unei structuri formatoare eterice care
duplică în întregime şi în toate detaliile sale corpul fizic. Se cunoaşte faptul că şi alte
părţi ale corpului eteric pot da, de asemenea, naştere unor fenomene similare, mai ales
după ce au fost îndepărtate anumite părţi corespunzătoare ale corpului fizic, cum ar fi:
nasul, limba, testiculele, penisul, sânii, vezica sau rectul. Această parte „fantomă", ce
este o expresie a energiei eterice a unei structuri specifice care păstrează încă forma
iniţială a corpului fizic, poate provoca uneori senzaţii plăcute, cum ar fi, de exemplu,
în cazul unor femei care au suferit o ablaţie a sânului. În cazul „penisului fantomă"
unii bărbaţi ajung să trăiască chiar senzaţii de erecţie şi chiar orgasme imaginare; în
alte cazuri însă, unii dintre ei sunt nevoiţi să-şi reprime orice fel de dorinţă sexuală
„comprimându-şi" astfel membrul imaginar sau, cu alte cuvinte, structura eterică
asociată, deoarece în caz contrar acesta devine sediul unor dureri acute. Într-adevăr, se
cunoaşte faptul că, din punct de vedere subtil, orice modificare a dimensiunilor
penisului, datorată unei stări erectile, este precedată de o mărire a structurii omoloage
(corespondente) eterice.
Alte organe „fantomă" conferă aceeaşi senzaţie vie de realitate concretă, aspect care
dovedeşte faptul că există structuri eterice formatoare pentru fiecare dintre organele
fizice ale trupului nostru. Unele persoane care au suferit o ablaţie a vezicii urinare
trăiesc, în anumite condiţii, senzaţia că au vezica plină şi chiar că sunt pe cale să
urineze. Din punct de vedere ezoteric, aceste
senzaţii survin de fapt mai ales atunci când se produc acumulări de toxine în corpul
eteric, reziduuri subtile care în mod obişnuit sunt eliminate din fiinţă odată cu
evacuarea urinei.
Pierderea degetelor de la mâini sau de la picioare şi de asemenea perceperea zonelor
subtile corespondente acestora sunt cele mai frecvente situaţii cu care se confruntă
diferiţi oameni. „Revista Engleză de Medicină" citează, de exemplu, cazul unui
marinar care şi-a pierdut, în urma unui accident, degetul arătător de la mâna dreaptă.
Marinarul a fost deranjat o lungă perioadă de timp de fenomenele subtile asociate care
se declanşaseră, căci el îşi simţea adeseori degetul arătător rămas întins exact în
poziţia în care se găsea în momentul accidentului. De fiecare dată când îşi ridica mâna
la faţă pentru a se scărpina pe obraz, de exemplu, sau pentru a mânca, el simţea cum
îşi bagă degetul „fantomă" în ochi. Deşi el realizase foarte bine faptul că, din punct de
vedere fizic, acest lucru este imposibil, senzaţia de natură eterică provenind de la
degetul „fantomă" era evidentă şi persista.
Deşi pierderea unei părţi a corpului conferă, cel mai adesea, senzaţia prezenţei sale
persistente, întâlnim totuşi şi unele excepţii. De exemplu, leproşii, care ajung să-şi
piardă degetele atunci când boala progresează gradat, nu resimt niciodată asemenea
senzaţii. Acest aspect arată că, în cazul leproşilor, pierderea propriu-zisă a unei părţi
din corpul fizic este precedată de o degenerescentă progresivă a structurii eterice din
zona corespondentă, care va avea drept consecinţă absenţa oricărei senzaţii în zonele
atinse de această boală cumplită care acţionează mai întâi la nivel eteric şi abia apoi la
nivel fizic.
Una dintre primele explicaţii ştiinţifice teoretice ale acestui fenomen se bazează pe
ipoteza că senzaţiile provenind de la „membrul fantomă" nu sunt altceva decât
expresia unei reflexii imaginative sau, cu alte cuvinte, a unei forme de memorie a
persoanei în cauză, care îşi aminteşte de percepţiile similare existente în perioada în
care membrul nu fusese încă amputat. S-a presupus deci că fenomenul nu se poate
manifesta la persoane ale căror membre lipsesc din naştere (fiinţe care suferă de boala
numită aplazie). S-a constatat însă că există totuşi, chiar dacă în proporţie mai scăzută,
şi persoane care, deşi sunt infirme din naştere, resimt senzaţia subiectivă că au în mod
efectiv membrul care le lipseşte (fapt care arată că în cazul respectivelor persoane
structura eterică nu a fost totuşi afectată). Alţii, care au fost născuţi cu braţe atrofiate,
ajung să le perceapă mai lungi decât sunt în realitate, aşa cum se prezintă de fapt
structura eterică formatoare a unui corp fizic normal şi armonios. Însă, contrar
senzaţiilor apărute în urma unei amputări, cele generate de membre absente încă din
naştere nu sunt aproape niciodată dureroase.
Senzaţii „fantomă" care survin în cazul organelor intacte
Există senzaţii „fantomă", provenite de la corpul eteric, care pot apărea nu numai
atunci când membrul fizic a dispărut, ci şi atunci când senzaţiile nervoase din acesta
au dispărut în totalitate. În asemenea situaţii este posibil, de exemplu, ca nervii
braţului să fie separaţi în întregime de sistemul nervos central. Într-un asemenea caz,
apar totuşi senzaţii vii în zona braţului, senzaţii despre care am putea spune că se
constituie, ele însele, într-un „membru fantomă" ce ocupă la nivel subiectiv, în
general, locul braţului real care acum este paralizat. „Membrul fantomă" pare a fi
coordonat împreună cu braţul fizic, paralizat. Dar, atunci când victima unui astfel de
accident închide ochii,
„membrul fantomă" se poate disocia cu uşurinţă de membrul fizic paralizat, căpătând
o existenţă independentă. Deşi braţul real nu mai este capabil să reacţioneze la stimuli,
braţul fantomă se dovedeşte adesea atât de dureros încât uneori este necesar să fie
amputat braţul fizic pentru a se diminua durerile. Din nefericire însă, cel mai adesea,
durerile nu se atenuează nici într-un asemenea caz, căci „braţul fantomă" sau, cu alte
cuvinte, structura eterică asociată braţului fizic nu dispare.
Persoanele a căror măduvă a spinării este secţionată trăiesc şi ele senzaţii similare; ele
sunt parţial paralizate, fără a putea resimţi, cel puţin din punct de vedere teoretic,
conform explicaţiilor ştiinţei clasice, vreo senzaţie, şi fără a exercita vreun control în
zona corpului fizic aflată sub ruptura coloanei vertebrale. Totuşi, asemenea persoane
au adesea impresia că sunt înzestrate cu membre şi „organe fantomă", în special cu
organe sexuale, aceasta deoarece priza de conştiinţă asupra structurii eterice se
realizează, în mod spontan, mult mai uşor în această zonă înzestrată cu un potenţial
energetic excepţional, zonă cunoscută în tradiţia yoghină a fi sediul energiilor
creatoare ale fiinţei umane.
Mişcările membrelor şi a „structurilor fantomă" pe care le percep cei care suferă de
paraplegie (secţionarea măduvei spinării) par, în general, coordonate cu restul corpului
fizic, mai ales atunci când persoanele în cauză ţin ochii deschişi. Totuşi, unele dintre
acestea se plâng că nu pot păstra imobile membrele lor imaginare. De exemplu, o
astfel de persoană poate simţi uneori că piciorul ei efectuează fără încetare mişcări
circulare, chiar şi atunci când persoana respectivă se află, întinsă şi nemişcată, pe pat.
Aceasta demonstrează faptul că structura subtilă eterică are o mobilitate mult mai
mare decât structura fizică şi, imediat ce membrul fizic devine insensibil din punct de
vedere fiziologic, mobilitatea structurii subtile ne apare mult mai evidentă.
La fel cum sentimentul existenţei „membrului fantomă" poate apărea atunci când
nervii corespunzători membrului fizic au fost secţionaţi, el poate surveni, de
asemenea, şi când membrul fizic este anesteziat. Este cunoscut faptul că, din punct de
vedere subtil, anestezia produce o îndepărtare şi o dizolvare a structurii eterice în zona
anesteziată, dar atunci când anestezia nu este foarte puternică, asemenea senzaţii pot
totuşi să apară. În cadrul unor cercetări experimentale, pacientului care urma să
suporte o operaţie în zona braţului i s-a cerut să relateze de la început până la sfârşit
senzaţiile resimţite în braţul anesteziat şi să definească, de asemenea, poziţiile sale
succesive în raport cu celălalt braţ. Senzaţia „membrului fantomă" îşi făcea apariţia la
aproximativ 20 - 40 de minute după anestezie. Adesea doctorul lua membrul
anesteziat şi îl ridica în poziţii diverse în timp ce pacientul, păstrând ochii închişi,
indica poziţii net diferite faţă de membrul fizic anesteziat, poziţii pe care le ocupa
„membrul său fantomă". Puşi să îşi privească membrul anesteziat, pacienţii, luând
cunoştinţă de această disociere, făceau ca „membrul fantomă" să se reintegreze rapid,
suprapunându-se şi confundându-se cu membrul real, fizic, dar el tindea să îşi reia
vechea sa poziţie imediat ce pacientul închidea ochii din nou. În cazul unor anestezii
mai puternice, fuziunea sau, altfel spus, suprapunerea dintre membrul real şi
„membrul fantomă" nu se mai producea nici dacă persoana rămânea cu ochii deschişi.
Mai mult decât atât, s-a constatat că există posibilitatea de a face să apară, în mod
experimental, un asemenea „braţ fantomă" în cazul oricărei persoane, strângând braţul
fizic cu un manşon de genul celui folosit de medici pentru a măsura presiunea
sanguină. Când acesta este
umflat şi lăsat o perioadă mai lungă de timp pe braţ, mâna devine insensibilă. Dacă
pacientul este împiedicat să-şi vadă braţul în timpul acestui experiment, după
aproximativ 20-30 de minute apare impresia certă că acesta se găseşte într-o poziţie
diferită faţă de poziţia sa reală, fizică; impresia aceasta dispare atunci când manşonul
este îndepărtat şi când sensibilitatea braţului fizic reapare.
Concluzionând toate aceste situaţii, pe care le-a coroborat cu mărturiile celor ce au
trăit stări de dedublare astrală, neurologul Roland Melzack, afirma: „Este evident că
senzaţia de a avea un corp (de natură subtilă) se poate naşte foarte uşor în absenţa
corpului fizic."
Amputarea unui membru este o practică veche de mii de ani. De exemplu, în cazul
mumiilor egiptene, în unele sarcofage au fost găsite braţe artificiale. Din timpuri
imemoriale, accidentele şi bătăliile provocau, fără îndoială, unor oameni, pierderea
membrelor. Amputaţiile au fost practicate, de asemenea, drept pedeapsă în cadrul legii
penale a talionului ebraic, care stipula, nu numai simbolic, ci şi foarte concret: „Ochi
pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior." Legea
tradiţională islamică cunoaşte şi ea asemenea impuneri groteşti în care furtul era
pedepsit prin tăierea mâinii drepte a hoţului. De aceea, fenomenul „membrului
fantomă" şi al durerilor pe care el le provoacă nu este recent şi, cu siguranţă, a fost
cunoscut cu multe milenii în urmă.
= VA URMA =
An 13 C 31
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA DOVEZI INCONTESTABILE ALE EXISTENŢEI
CORPULUI ETERIC CE AU FOST PUSE ÎN EVIDENŢĂ MAI ALES ÎN
CAZUL FENOMENULUI DENUMIT „MEMBRUL
FANTOMĂ" (continuare la cursul nr. 30, An 13)
Este legendară sensibilitatea la variaţiile climaterice a persoanelor care au un membru
amputat, iar experienţa directă a acestor oameni alimentează în mod continuu un
veritabil folclor născut în jurul acestui subiect. De exemplu, atunci când mişcările
involuntare ale „degetelor fantomă" sunt frecvente, ele anunţă, la un mare număr de
indivizi, apariţia vântului care, cel mai adesea, se va declanşa din direcţia est.
Există, de asemenea, o credinţă magică tradiţională, conform căreia o parte care a fost
separată de trup rămâne în legătură cu acesta, datorită unui gen de acţiune la distanţă
sau, în
termenii ştiinţei contemporane, graţie unei „conexiuni non-locale" (care transcende
determinismul spaţio-temporal obişnuit). În Malaezia, această credinţă este atât de vie
încât localnicii nu-şi taie niciodată unghiile şi nu se piaptănă în locuri necunoscute sau
publice, pentru ca nu cumva duşmanii lor să le folosească fire de păr sau bucăţi de
unghii în practici de vrăjitorie îndreptate chiar împotriva lor. Este evident că aceste
obiceiuri şi credinţe au la bază procesele de rezonanţă care se realizează în mod firesc,
natural şi spontan, între părţile diferite ale unui sistem viu. De fapt, acesta este
principiul de bază ai acţiunii magiei, în care, în virtutea unui fenomen de tranzitivitate,
acţiunea pe care o realizează magicianul asupra unui element particular care aparţine
fiinţei umane în cauză se transferă, prin declanşarea unor fenomene de rezonanţă,
asupra acesteia, privită ca întreg. Antropologul James Frazer exprimă în mod concis
acest principiu fundamental al magiei, care tocmai din acest motiv a fost numită magie
„simpatică", sau de rezonanţă: „Două lucruri sau fiinţe care au fost în contact la un
anumit moment continuă să acţioneze unul asupra celuilalt, chiar dacă contactul
propriu - zis dintre ele a încetat." Principiul non-localizării - aşa cum este ei exprimat
de paradoxul Einstein-Podolski-Rosen, pe care deja l-am expus în cadrul cursurilor de
YOGA despre teleportare, precum şi teorema lui Bell - care reprezintă unul dintre
aspectele cele mai tulburătoare ale teoriei cuantelor, afirmă aproape acelaşi lucru cu
privire la procesele fizice care se derulează în universul subatomic, cuantic. Astfel,
două particule cuantice care au interacţionat la un moment dat vor continua să
interacţioneze la distanţă şi orice fenomen la care va fi supusă una dintre ele se va
reflecta instantaneu, sfidând deci legile de propagare în spaţiu şi timp, asupra celeilalte
particule, ca şi cum ele ar fi unite tainic pentru totdeauna.
În ceea ce priveşte ,,membrele fantome", există o credinţă (care se bazează pe acest
principiu al non-localizării) că acea parte a membrului care a fost amputat continuă să
afecteze individul căruia i-a aparţinut. Psihologul american William James a efectuat
în anul 1880 un sondaj printre 200 de persoane care suferiseră amputări şi a descoperit
că erau foarte răspândite credinţele de acest gen. Mai recent, unii psihiatri au urmărit
să explice „durerea fantomă" ca provenind de la „fantasmele" născute în jurul acestei
credinţe, teorie care este în mod evident eronată deoarece durerile apar chiar şi în
cazul celor care nu au auzit niciodată de această credinţă.
Chiar şi în mediile ştiinţifice actuale este din ce în ce mai vehiculată teoria conform
căreia conştiinţa noastră nu se află doar în creier, ci cuprinde întregul corp fizic,
extinzându-se şi dincolo de limitele sale. Astfel, atunci când resimţim o durere în
degetul mare de la picior, putem spune că ea este localizată în acesta şi nu doar în
creier. La modul general, conştiinţa corporală se poate manifesta în întregul corp şi nu
numai în cap, aspect pe care orice yoghin autentic îl poate experimenta foarte simplu
şi direct în cadrul tehnicilor de YOGA NIDRA (YOGA somnului conştient). Totuşi,
concepţia ştiinţifică convenţională afirmă că aceste senzaţii subiective iau naştere în
creier şi, prin urmare, ele nu constituie decât un aspect secundar sau, altfel spus, un
epifenomen al proceselor cerebrale.
În mod obişnuit, este destul de dificil să separăm senzaţiile provocate de către un
„membru fantomă" de membrul însuşi sau, cu alte cuvinte, în cazul unui om obişnuit,
care nu a suferit nici o amputare a unui membru sau organ al trupului său, este dificil
să se pună în evidenţă diferenţa dintre senzaţiile fiziologice provenind în mod strict de
la corpul fizic şi cele generate de corpul eteric. Pe
de altă parte însă, această separare se produce cu uşurinţă într-o anumită zonă după ce
membrul fizic corespunzător a fost amputat, după ce nervii din acea regiune au fost
secţionaţi, sau după anumite forme de anestezie. În acest caz, „membrul fantomă"
poate fi cu uşurinţă disociat de membrul real.
Toată lumea, chiar şi mediile ştiinţifice cele mai retrograde, acceptă realitatea
subiectivă a acestui „membru fantomă", dar ştiinţa nu este încă în măsură să dea un
răspuns care să explice baza acestei inefabile senzaţii. În dorinţa de a găsi dovezi
concrete ale existenţei câmpului subtil eteric ce înconjoară întregul corp fizic şi care
continuă să existe chiar şi după ce o parte a acestuia (a corpului fizic) a fost
îndepărtată (în mod asemănător cu câmpul ce înconjoară un magnet şi care subzistă
chiar şi după ce pilitura de fier care l-a pus în evidenţă a fost îndepărtată), au fost
imaginate o serie întreagă de experienţe ştiinţifice în scopul de a determina dacă
„membrul fantomă" poate avea, în anumite condiţii, efecte obiective, concrete.
Demonstrându-se existenţa acestor efecte, oamenii de ştiinţă vor trebui să accepte
faptul că fenomenul „membrului fantomă" nu este doar un simplu proces cerebral, ci
trebuie asociat cu câmpul eteric localizat în mod specific în zona unde „membrul
fantomă" se găseşte. Astfel, s-au realizat experienţe în care un clarvăzător celebru,
Ingo Swann (renumit pentru experienţele sale parapsihologice în cadrul Institutului de
Cercetări de la Stanford, California) a fost capabil să depisteze situaţiile în care o
persoană având piciorul amputat îndrepta „membrul fantomă" în direcţia sa (a
clarvăzătorului) care fusese în prealabil legat la ochi. S-au imaginat şi s-au realizat, de
asemenea, experienţe în care o persoană având un membru amputat ajungea să simtă
atunci când cineva îi „atingea" „membrul fantomă". S-au propus, de asemenea,
experienţe în care punerea în evidenţă a „membrului fantomă" s-a realizat cu ajutorul
unor animale. Persoanele respective urmăreau să-şi atingă animalul favorit cu
„membrul fantomă". Dacă, de exemplu, un câine, o pisică sau un cal adormit era atins
de o „mână fantomă" a unei persoane care suferise o amputare, cel mai adesea
animalul începea să se mişte, reacţionând în mod vizibil. Aceasta este o dovadă
semnificativă deoarece, din punct de vedere fizic, nu se făcea nici un gest pe care
animalul respectiv să îl poată percepe.
S-au realizat, de asemenea, teste care au constat în plasarea „membrului fantomă" în
interiorul sau în apropierea unor instrumente foarte sensibile de măsură electrice sau
magnetice, a unui contor GEIGER, a unui spectrometru de masă, a unui aparat de
rezonanţă magnetică nucleară (RMN), a unei camere cu bule (utilizată pentru
detectarea particulelor subatomice) etc. Astfel, s-au observat diferenţe semnificative,
în cazul unora dintre aceste experienţe, între situaţia în care „membrul fantomă"
acţiona asupra instrumentului respectiv şi situaţiile în care „membrul fantomă" nu era
în apropierea lui.
S-a urmărit, de asemenea, punerea în evidenţă a unui „membru fantomă" prin efectul
KIRLIAN. Această tehnică de fotografiere utilizează un curent alternativ de înaltă
tensiune şi se bazează pe înregistrarea descărcărilor electrice care au loc atunci în
prezenţa „probei" biologice, pe o peliculă fotosensibilă. Adeseori, această fotografiere
a aurei mâinii este însoţită şi de un diagnostic al stării emotive din momentul
fotografierii, diagnostic pe care cercetătorii îl pot face pornind de la forma şi
distribuţia câmpului energetic subtil fotografiat.
Una dintre imaginile cele mai remarcabile reproduse în lucrările sau articolele
referitoare la efectul KIRLIAN este cea a „frunzei fantomă". S-a constatat că, după ce
a fost tăiată o parte a unei
frunze, „fantoma" acestei părţi continuă să apară pe fotografia KIRLIAN. La început,
oamenii de ştiinţă materialişti au vrut cu orice preţ să eludeze acest fenomen
extraordinar, afirmând cu înverşunare că de fapt fenomenul se datorează unei simple
erori. Dacă operatorul începe experienţa plasând frunza pe pelicula fotografică înainte
de a-i tăia o parte, pe peliculă va rămâne urma umedă a părţii care apoi va fi tăiată. Ei
au considerat că umiditatea peliculei provoacă apariţia imaginii pe fotografie. Totuşi,
deşi unele imagini ale „frunzelor fantomă" fuseseră obţinute în acest fel, fenomenul a
continuat să apară şi atunci când frunza a fost tăiată înainte de a fi plasată pe peliculă.
Tentative similare au fost făcute pentru a detecta prin acest procedeu, chiar şi în cazul
unei fiinţe umane, degete sau chiar „mâini fantomă".
S-au făcut, de asemenea, experienţe în urma cărora s-a constatat că „membrul
fantomă" poate influenţa germinarea seminţelor şi creşterea microorganismelor.
Eşantioanele atinse în prealabil de „membrul fantomă" prezentau adesea o creştere
semnificativ diferită de cea a eşantioanelor martor.
Teorii ştiinţifice care urmăresc să explice fenomenul „membrului fantomă"
Celebrul biolog Rupert Sheldrake, atunci când a fost întrebat cu privire la semnificaţia
acestui fenomen, a afirmat că răspunsul depinde într-o măsură foarte mare de viziunea
pe care fiecare om o are asupra lumii, făcând astfel o aluzie foarte evidentă la oamenii
de ştiinţă materialişti a căror concepţie îngustă asupra structurii universului şi asupra
fiinţei umane, dublată de lipsa unei viziuni şi metafizici spirituale, îi împiedică să dea
un răspuns coerent şi real la această problemă, ca de altfel la toate problemele
fundamentale ale existenţei şi creaţiei fiinţei umane şi ale universului. El defineşte, în
termeni ştiinţifici, un corp non-material ca fiind expresia unui aspect al psihicului,
ceea ce ar corespunde - în cadrul tradiţiei orientale ezoterice - structurilor subtile
eterice şi astrale. Prin natura senzaţiilor pe care le creează, „membrele fantomă"
aparţin, afirmă Sheldrake, în mod evident, mult mai mult domeniului psihic decât
celui fizic. Acest punct de vedere reprezintă de altfel concepţia tradiţională cea mai
răspândită atât în Orient, cât şi în Occident. Lordul Neison, celebrul amiral englez, şi-
a pierdut un braţ în cursul unei bătălii navale în anul 1797. El afirma că braţul său
„fantomă" pe care îl simţea adesea era pentru el dovada evidentă a existenţei
sufletului. De asemenea, numeroşi mediumi şi clarvăzători ajung să vadă aura unui
membru care a fost amputat.
În schimb, continuă Rupert Sheldrake, în viziunea unei minţi înguste - care am putea
spune că a ajuns să caracterizeze în mod pandemic mediile ştiinţifice actuale,
punându-şi amprenta unui rigid şi penibil materialism asupra civilizaţiei
contemporane - corpurile subtile şi „membrele fantomă" nu sunt decât iluzii produse
în sistemul nervos. „Membrele fantomă", spun aceşti materialişti, nu se află acolo
unde ele par a fi, ci se situează de fapt, în mod subiectiv, în creier. Pentru un
materialist pozitivist fervent, „teoria cerebrală" nu este numai o simplă ipoteză, ci un
dat în sine, o prejudecată care nu poate fi altfel decât limitatoare. Medicina actuală se
află încă sub semnul teoriilor mecaniciste, iar concepţia oficială - aşa cum este ea
expusă de către medici persoanelor cu membre amputate - afirmă că fenomenul
„membrului fantomă" este, de fapt, localizat în creier.
Pe de altă parte, poziţia exactă a sursei senzaţiei „membrului fantomă" este foarte
neclară pentru ştiinţă. Cea mai cunoscută dintre ipotezele medicinii convenţionale
afirmă că perceperea „membrelor fantomă" şi durerile asociate lor ar fi provocate de
impulsuri nervoase care se nasc în
ciotul rămas în urma amputării, în special în ganglionii nervoşi formaţi din neuroni,
care se dezvoltă în zona limitrofă a amputării. Aceste impulsuri urcă prin măduva
spinării până la cortexul cerebral, fiind răspunzătoare de producerea unor senzaţii în
zonele senzorio-motrice „ataşate" anterior membrului care în prezent lipseşte. Cu toate
acestea, tentativele repetate de a suprima durerea secţionând, prin mijloace
chirurgicale, nervii provenind de la ganglionii nervoşi, fie în zona situată imediat
deasupra acestora, fie aproape de măduva spinării, au permis confruntarea acestei
teorii cu proba faptelor concrete. Deşi se obţine uneori o ameliorare trecătoare,
durerea care este resimţită în zona „membrului fantomă" tinde să reapară după aceea
la fel de vie. Ipoteza impulsurilor nervoase ce apar în ciotul rămas în urma amputării
nu poate explica, printre altele, de ce anumite persoane la care unul dintre membre
lipseşte din naştere cunosc totuşi fenomenul „membrului fantomă", în absenţa oricărei
leziuni de natură nervoasă.
Ipoteza formulată apoi de reprezentanţii ştiinţei pozitiviste a deplasat locul de apariţie
a senzaţiilor „membrului fantomă" de la ganglionii nervoşi la măduva spinării,
sugerând că aceste senzaţii „fantomă" s-ar naşte în urma unei activităţi excesive şi
spontane a nervilor măduvei spinării, cărora corpul fizic nu le mai furnizează
„contigentul" obişnuit de impulsuri. Şi în acest caz s-a acţionat prin tăierea legăturilor
nervoase, corespunzătoare acelui membru, la nivelul măduvei spinării, în tentativa de
a elimina durerile intense din „membrul fantomă", dar nici în acest fel senzaţia
„membrului fantomă" şi durerea asociată lui nu au dispărut. Această ipoteză este de
asemenea eliminată dacă luăm în considerare cazul paraplegicilor, persoane a căror
măduvă a spinării a fost secţionată în partea superioară a trupului, la nivelul gâtului,
de exemplu. Unii dintre aceştia resimt o vie durere în picioare şi în mâini, deşi celulele
nervoase ale măduvei spinării care trimit impulsuri din aceste regiuni către creier sunt
situate sub zona unde s-a produs ruptura; cu alte cuvinte, nici un impuls nervos -
transmis prin intermediul lor - nu poate străbate zona secţionată pentru a ajunge la
creier şi a produce astfel senzaţii. A eşuat, de asemenea, şi tentativa de a depista
presupusa sursă a senzaţiilor „membrului fantomă" chiar în interiorul creierului. S-a
practicat astfel ablaţia unor regiuni ale talamusului şi ale cortexului cerebral, despre
care se ştia că primesc impulsurile nervoase de la membrul afectat, dar şi această
ultimă tentativă a chirurgiei vizând suprimarea durerii apărute în „membrul fantomă"
a eşuat. De obicei, chiar şi atunci când zonele corespondente proiecţiei membrului
amputat, la nivelul cortexului senzorio-motor, sunt îndepărtate, durerea reapare, iar
senzaţiile specifice „membrului fantomă" rămân mai departe prezente. Frământările
actuale ale teoriei cerebrale se îndreaptă către un alt loc, presupus a fi sursa senzaţiilor
„membrelor fantome", situându-le în profunzimea ţesuturilor cerebrale. Una dintre
ipoteze sugerează că senzaţiile provenind de la un „membru fantomă" depind de
maniera în care noile conexiuni nervoase se stabilesc în creier şi „redesenează harta"
regiunilor care erau însărcinate anterior să primească impulsurile nervoase provenind
de la organul amputat. Însă, pe de altă parte, se ştie că formarea noilor conexiuni
nervoase ar necesita săptămâni sau chiar luni de zile, în timp ce sentimentul existenţei
„membrului fantomă" apare imediat, ca de exemplu în cazul în care nervii ce
deservesc un membru sunt anesteziaţi. Pentru a nu mai invoca formarea unor noi
legături nervoase, o altă ipoteză materialistă propune o rapidă „punere în acţiune a
unor circuite latente" în interiorul unor regiuni ale creierului. Conform unei alte teorii,
imaginea corpului ar fi produsă de o reţea
complexă de nervi care se întind către diferite părţi ale creierului, reţea denumită
neuromatrice. Neuromatricea creează schemele, analizează informaţia care circulă de-
a lungul ei şi produce în final „modelul" care reprezintă însăşi imaginea corpului
nostru. Se consideră că această neuromatrice ne este, în mare parte, un dat fiziologic al
fiinţei noastre. Deşi experienţele pe care le trăim în timpul vieţii o modifică, ea are o
structură fundamentală care poate fi regăsită la toţi oamenii şi din acest motiv se
presupune că, chiar şi indivizii care se nasc fără membre pot avea impresia că sunt
înzestraţi cu aceste structuri cerebrale corespunzătoare unor zone inexistente din punct
de vedere material. = VA URMA =
An 13 C 32
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA
DOVEZI INCONTESTABILE ALE EXISTENŢEI CORPULUI ETERIC CE
AU
FOST PUSE ÎN EVIDENŢĂ MAI ALES ÎN CAZUL FENOMENULUI
DENUMIT „MEMBRUL FANTOMĂ" (continuare la cursul nr. 31, An 13)
La acest stadiu, teoria care tinde să explice existenţa „membrelor fantomă" în termeni
strict materialişti devine aparent invincibilă. Dacă ablaţia unei regiuni particulare a
creierului nu reuşeşte să facă să dispară durerile „membrului fantomă", aceasta
înseamnă, conform unei astfel de teorii, că ele sunt produse în alte regiuni ale acestuia.
Am putea postula în felul acesta, în mod aberant, la nesfârşit, existenţa unor sisteme
cerebrale „paralele", „secundare" sau „latente".
Adepţii lui Freud interpretează şi ei această noţiune de „schemă corporală" într-un
mod specific, care este de această dată foarte simplist şi chiar pueril. Conform
concepţiei lor, aceasta se manifestă într-un „spaţiu-timp senzorio-cerebral" şi implică
„o proiecţie mentală a eu-lui". Inconştientul fiinţei este cel care generează senzaţia
existenţei „membrului fantomă" pentru a răspunde, spun ei, „unei dorinţe narcisiste de
a păstra integritatea corpului în ciuda unei pierderi reale sau, cu alte cuvinte, datorită
unui refuz al 'castrării simbolice' a unui organ corporal." Toate aceste noi teorii nu fac
decât să complice terminologia utilizată deja, neprecizând însă nimic în plus, de
valoare, referitor la imaginea corporală şi la mentalul inconştient. Toate teoriile
ştiinţifice convenţionale sunt eşafodate în cadrul paradigmei „mentalului care este
strict limitat la activitatea cerebrală", idee specifică omului de ştiinţă materialist. Aici
întâlnim scheme, imagini şi reprezentări ale unor membre fantomă ce trebuie, în
viziunea lor îngustă, să se situeze neapărat în creier.
Pentru oamenii de ştiinţă revoluţionari, la fel ca şi pentru yoghini şi pentru cei iniţiaţi
în tainele fundamentale ale Macrocosmosului, nu este însă necesar să limităm
imaginea corporală la domeniul strict al creierului sau al ţesuturilor nervoase. Savantul
de renume mondial Rupert Sheldrake a reinterpretat concepţia tradiţională a existenţei
structurii eterice care impregnează şi animă corpul fizic, introducând conceptul de
„câmp" morfogenetic, concept pe care l-a încărcat cu toate atributele pe care noţiunea
de câmp le are în cadrul fizicii. Aşa cum se ştie, corpul fizic este el însuşi organizat şi
parcurs de diferite câmpuri de forţă. Spre deosebire de câmpurile de forţă ce pot fi
puse în evidenţă prin mijloace de natură materială (cum ar fi câmpurile
electromagnetic, gravitaţional şi cel nuclear), câmpurile morfogenetice, care sunt
câmpuri de natură subtilă, guvernează dezvoltarea corpului fizic, ajutând totodată la
conservarea formei acestuia. Mai mult decât simpla conservare a corpului fizic,
câmpurile morfogenetice integrează în ansamblul lor câmpurile comportamentale
mentale şi sociale care susţin, la rândul lor, comportamentul şi activitatea mentală a
grupurilor de oameni. În virtutea ipotezei cauzalităţii formatoare, susţinută de Rupert
Sheldrake, câmpurile morfogenetice comportamentale care au incidenţă directă asupra
sferei mentale şi a sferei sociale ale fiinţei umane reprezintă diverse categorii de
câmpuri morfice care sunt înzestrate cu o memorie inerentă, provenită atât din trecutul
propriu al individului (aici fiind necesar să luăm în consideraţie nu numai viaţa
prezentă, ci şi existenţele anterioare), cât şi din memoria colectivă acumulată de către
nenumăratele generaţii care l-au precedat. Aceste câmpuri morfogenetice se situează,
de asemenea, acolo unde „membrul fantomă" dă impresia că el se găseşte, ele putând
să se extindă cu uşurinţă în afara corpului fizic.
Teoria lui Rupert Sheldrake reprezintă astfel poate cea mai elocventă dovadă a felului
în care conceptele şi noţiunile metafizice orientale străvechi, cu privire la corpurile
subtile, pot fi integrate perfect în cadrul ştiinţei contemporane.
Confuzia oamenilor de ştiinţă care tind să acorde creierului o pondere maximă în
desfăşurarea senzaţiilor subiective ale „membrului fantomă" se datorează faptului că,
la nivel subtil, energiile sunt structurate în mod precis în corpul eteric, fiind toate
controlate de AJNA CHAKRA, într-o manieră similară celei în care în corpul fizic
întregul sistem nervos este coordonat de creier. În revelaţiile incluse în cadrul
cursurilor noastre de YOGA despre SVARA YOGA s-a precizat adeseori importanţa
zonei capului şi a inimii, împreună cu sistemele asociate lor - sistemul nervos şi
sistemul circulator. De aceea, este necesar să înţelegem că anumite zone ale creierului,
precum şi glandele din zona capului care au un impact direct asupra funcţionării
cerebrale reprezintă de fapt proiecţii la nivel fizic ale lui AJNA CHAKRA. Din acest
motiv, de exemplu, talamusul a fost considerat adesea responsabil de impresiile
specifice „membrului fantomă". Legătura foarte directă existentă între diferitele părţi
ale corpului subtil eteric şi AJNA CHAKRA face ca toate senzaţiile şi manifestările
de natură eterică să se reflecte imediat la acest nivel unde se află structura de control şi
de comandă a corpului eteric.
Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care diferitele tehnici yoghine prezentate în
această parte a cursului nostru de YOGA urmăresc amorsarea unor stări vibratorii
asociate cu energizarea la nivel eteric a diferitelor zone ale fiinţei noastre (gât, mâini
etc.), urmată apoi de conexarea subtilă
sau, altfel spus, unificarea energetică cu AJNA CHAKRA, centru subtil de forţă la
nivelul căruia aceste energizări se amplifică prin sublimare.
TEHNICĂ SIMPLĂ DE PUNERE ÎN EVIDENŢĂ A EXISTENŢEI CORPULUI
ETERIC DE LA NIVELUL DEGETELOR DE LA MÂNĂ
Fenomenul apariţiei „membrului fantomă" este foarte răspândit în cazul persoanelor
obişnuite care au suferit amputări. Totuşi, pentru un yoghin, un fenomen similar poate
fi pus cu uşurinţă în evidenţă dacă vom realiza o experienţă simplă: aşezăm mâna
dreaptă pe o masă, pe care am aşezat în prealabil o foaie de hârtie, şi marcăm cu un
pix sau cu un creion locul în care se află vârful fiecăruia dintre degete. După aceea,
plasăm o hârtie deasupra mâinii astfel încât ea să acopere în întregime degetele,
marginea ei fiind aşezată exact deasupra vârfului degetului mijlociu. Ţinând ochii
închişi ne vom imagina că prelungim fiecare dintre degetele mâinii drepte, mai întâi
cu un centimetru, apoi din ce în ce mai mult. Deschizând ochii după aproximativ 7
minute de continuă vizualizare, vom fi uimiţi să constatăm că degetele se află încă sub
foaia de hârtie, deşi senzaţiile resimţite ne făceau să credem cu convingere că degetele
au devenit mult mai lungi, ieşind efectiv de sub foaia de hârtie. Semnul făcut pe foaia
de hârtie de pe masă ne va asigura de faptul că senzaţiile nu provin de la o eventuală
deplasare fizică a degetelor. Această experienţă care pune în evidenţă existenţa
corpului eteric se poate realiza, evident, cu orice parte a corpului nostru fizic.
TEHNICI INIŢIATICE DE DEZVOLTARE A CLARVIZIUNII PRIN
TREZIREA ŞI DINAMIZAREA CELUI DE AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
Clarviziunea este una dintre „funcţiile" subtile spirituale cele mai elevate ale
conştiinţei umane. Ea ne conferă, în primul rând, dincolo de informaţiile inefabile de
natură paranormală, o senzaţie excepţională de armonie, care este expresia intrării în
stare de profundă rezonanţă cu planuri energetice şi lumi subtile elevate, sau cu însăşi
„lumea" subtilă inefabilă şi subiectivă a interiorităţii noastre profunde.
Există, bineînţeles, diferite feluri şi grade de clarviziune. Clarviziunea pe care vom
urmări să o dezvoltăm în mod sistematic prin intermediul tehnicilor iniţiatice care
permit trezirea şi dinamizarea lui AJNA CHAKRA diferă în mod radical de aşa-
numita clarviziune specifică nivelurilor astrale inferioare, viziune pe care o dezvoltă
mediumii care intermediază comunicările cu anumite entităţi inferioare, mai ales în
cadrul şedinţelor de spiritism, ori în urma unor ritualuri de magie neagră, sau chiar
prin „simpla" amplificare (datorită prostiei şi a tendinţelor gregare) a rezonanţei cu
planurile infernale prin audierea unor piese aşa-zis muzicale, demoniace sau satanice
care aparţin curentelor hard-rock, trash etc., sau prin vizionarea unor filme de
influenţă satanică sau demoniacă; aici, desigur, un rol preponderent îl joacă filmele
horror.
Deoarece scopul nostru este profund spiritual, vom urmări să pătrundem, prin trezirea
şi dinamizarea lui AJNA CHAKRA, în realităţi din ce în ce mai elevate pentru a
obţine în final ceea ce se numeşte viziunea Adevărului Ultim, sau revelarea Sinelui
Suprem Divin, ATMAN. Această revelaţie nu reprezintă o simplă percepţie, pasivă şi
grosieră, a altor lumi, ci o veritabilă explozie
spiritualizantă, iluminatoare, în care sunt anulate toate limitările şi obstrucţionările
proprii fiinţei individuale, egotice.
O diferenţă fundamentală între aceste două forme de clarviziune, care ne va permite să
le diferenţiem cu uşurinţă în orice situaţie, este următoarea: în cazul clarviziunii
mediumice, există un ataşament profund faţă de imaginile care se derulează pe ecranul
interior al conştiinţei, în timp ce, în cazul clarviziunii pur spirituale, un asemenea
ataşament a dispărut complet, fapt care ne va permite să receptăm imagini din ce în ce
mai ample, cosmice, elevate, paradisiace şi pline de lumină, ajungând în final la o
transcendere a oricărei forme sau imagini. De altfel, unul dintre secretele obţinerii
clarviziunii de tip superior este acela de a ne detaşa din ce în ce mai mult de imaginile
pe care le vedem, pentru a ne concentra din ce în ce mai mult asupra procesului
propriu-zis de generare a stării de clarviziune, precum şi asupra conştiinţei-martor sau,
altfel spus, asupra subiectului ultim care percepe totul, Sinele Divin, ATMAN, lăsând
starea de conştiinţă să se eleveze şi să se expansioneze de la sine prin însăşi derularea
liberă şi spontană a procesului de clarviziune. Astfel, vom obţine o percepţie directă şi
o înţelegere nemijlocită, intimă şi profundă, a tainelor Universului.
Cu această ocazie, vom constata că nu este posibil întotdeauna să transferăm sau, cu
alte cuvinte, să traducem imediat, în mod simplu şi total adecvat, în cuvinte,
semnificaţia a ceea ce „vedem", căci o asemenea senzaţie subtilă, deosebit de rafinată,
transcende în asemenea stări logica obişnuită discursivă a minţii raţionale. Tocmai de
aceea, veritabila clarviziune spirituală conferă totodată o stare de profundă luciditate şi
discernământ spiritual, eliminând instantaneu, datorită caracterului nemijlocit al
percepţiei, orice prejudecăţi, idei greşite sau reticenţe cu privire la existenţa lumilor
subtile şi a realităţilor spirituale divine. Astfel, clarviziunea superioară nu trebuie să
fie considerată în mod simplist drept o aptitudine parapsihologică de a vedea lumi şi
fenomene neobişnuite, misterioase. Ea este în primul rând o modalitate de evoluţie
spirituală, cu profunde valenţe transformatoare şi transfiguratoare. În ultimă instanţă,
putem privi clarviziunea superioară drept o stare excepţională de conştiinţă
expansionată, rafinată sau, şi mai plastic, drept un veritabil „amplificator ontologic",
cu alte cuvinte, o modalitate de A FI într-un sens mai real şi mai adânc. Dacă însă
vom privi într-un mod reducţionist şi naiv clarviziunea drept o simplă aptitudine de a
vedea lucruri şi fiinţe care nu se văd cu ochii fizici, riscăm să devenim cu uşurinţă
victimele unor fantasme, a unor reverii sau a unor viziuni astrale inferioare.
Una dintre greşelile obişnuite ale începătorilor care abordează tehnicile de dezvoltare
a clarviziunii constă în a tinde să „vadă" realitatea spirituală în termenii şi logica
viziunii normale (vedere realizată prin intermediul ochilor fizici şi interpretată de
mentalul conştient din timpul stării obişnuite de veghe), ca şi cum, în mod brusc, în
situaţia în care se trezeşte capacitatea de clarviziune, aurele bioenergetice şi fiinţele
subtile s-ar alipi sau s-ar suprapune precum nişte colaje peste imaginile normale ale
lumii înconjurătoare, receptate prin intermediul simţurilor obişnuite şi al minţii
raţionale. Această extindere a spectrului perceptiv din lumea vizibilă în universurile
subtile nu se realizează însă într-o manieră liniară, printr-o simplă expansiune de
natură cantitativă, ci implică, înainte de toate, un veritabil salt calitativ sau, cu alte
cuvinte, pătrunderea într-o stare de conştiinţă net superioară, căci, de fapt, conştiinţa
mentală normală este în realitate exact acea parte din noi înşine care este oarbă faţă de
influenţele şi realităţile lumilor paralele subtile. Pentru a începe
să vedem cu adevărat în lumile subtile superioare, primul lucru pe care îl avem de
făcut este de a crea „transparenţă" în această veritabilă carapace a structurii noastre
mentale, pentru a putea permite astfel accesul la starea de conştiinţă supramentală.
Tocmai de aceea, una dintre afirmaţiile şi ideile forţă care vor fi enunţate frecvent în
descrierea modalităţilor ezoterice de obţinere a clarviziunii superioare, idee care va fi
repetată tocmai pentru a facilita pătrunderea ei în subconştient, este următoarea: „Dacă
vrem cu adevărat să vedem în lumile subtile superioare, trebuie să încetăm să mai
privim în modul obişnuit, aşa cum facem în lumea fizică."
Cu alte cuvinte, este necesar să ne oprim de a mai trata şi analiza logic şi mental
imaginile percepute, aşa cum noi procedăm mai mereu în starea obişnuită de veghe.
Atunci când suntem pe cale să ne trezim capacitatea de clarviziune superioară, doar
„încercăm" să privim exact aşa cum neam obişnuit în lumea fizică, noi nu facem decât
să operăm pornind de la mentalul conştient şi limitat, care este lipsit de orizontul mai
larg şi mai adânc specific lumilor subtile superioare. În realitate însă, trebuie să
translatăm într-un spectru diferit al conştiinţei, lăsând să se producă în mod spontan şi
firesc acea stare spirituală excepţională în care să fie posibilă atingerea stării de
clarviziune. Ca de obicei, cheia succesului se află într-o practică intensă şi constantă.
Primul nostru obiectiv va fi acela de a ajunge la câteva „descoperiri" ezoterice pornind
iniţial de la unele imagini care sunt familiare conştiinţei noastre obişnuite, pentru a
avea apoi percepţii aflate în spectrul realităţilor non-fizice. În acest scop, vom
prezenta o serie de tehnici spirituale deosebit de eficiente care implică trezirea şi
dinamizarea celui de al treilea ochi, AJNA CHAKRA. Aceste tehnici pot fi practicate
fie de unul singur, în faţa unei oglinzi suficient de mari, astfel încât să ne putem vedea
în întregime chipul, fie împreună cu un alt coleg sau colegă de la cursurile de YOGA,
care a primit şi el (sau ea) iniţierea în aceste metode de dezvoltare a clarviziunii.
Fiecare dintre aceste două variante ale tehnicii îşi are propriile sale avantaje şi tocmai
de aceea este recomandat ca ambele să fie practicate sistematic, cu tenacitate.
Unele sfaturi şi recomandări cu privire la tehnicile iniţiatice de deschidere şi
dinamizare a celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA
Cele două persoane se vor aşeza într-o postură de meditaţie, PADMASANA,
SIDDHASANA sau SUKHASANA, una în faţa celeilalte, suficient de aproape pentru
a-şi putea atinge reciproc chipurile cu degetele de la mână, atunci când mâna este
întinsă şi îndreptată spre persoana din faţă. O distanţă de aproximativ 90 cm este, într-
o asemenea situaţie, ideală. Dacă ne aflăm singuri în faţa unei oglinzi, în vederea
realizării acestei tehnici, între noi şi oglindă distanţa trebuie să fie aceeaşi, sau chiar
puţin mai mare. = VA URMA =
An 13 C 33
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA TEHNICI INIŢIATICE DE DEZVOLTARE A
CLARVIZIUNII PRIN TREZIREA ŞI DINAMIZAREA CELUI DE-AL
TREILEA OCHI, AJNA CHAKRA
(continuare la cursul nr. 32, An 13)
- Este preferabil ca în spatele nostru să nu fie decât un perete alb, prin urmare, în
oglindă nu trebuie să se reflecte şi alte obiecte care ne-ar putea distrage atenţia. De
asemenea, pentru a lumina camera este preferabil să folosim lumânări în loc de lumina
electrică a becului, iar lumina flăcărilor lumânărilor nu trebuie să se reflecte deloc în
oglindă.
- În cazul în care tehnica este executată în doi, ochii celor doi trebuie să fie situaţi la
acelaşi nivel, pe aceeaşi linie orizontală paralelă cu solul. Dacă unul este mai înalt
decât celălalt, cel scund va trebui să folosească câteva perne pentru a se înălţa până
când ochii săi ajung la acelaşi nivel cu cei ai celui mai înalt.
- Dacă posturile de meditaţie menţionate anterior nu pot fi menţinute o perioadă mai
mare de timp, ne putem aşeza fiecare pe câte un scaun, dar şi în acest caz spatele va
trebui să fie păstrat perfect drept. Pentru a facilita o circulaţie liberă a energiilor
subtile benefice în fiinţa noastră nu este bine să ne sprijinim cu spatele de un zid sau
de spătarul scaunului.
În mitologie şi în tradiţia spirituală hindusă sunt menţionate mai multe criterii care ne
permit să diferenţiem un zeu de un om. Printre nenumăratele particularităţi ale zeilor
se menţionează, de exemplu, faptul că ei sunt nemuritori sau că au o viaţă mult mai
lungă decât cea a oamenilor. Dar acest aspect ar putea să nu fie evident la prima
vedere. Textele orientale adaugă, în plus, şi faptul că zeii nu au umbră, subliniind prin
aceasta faptul că trupurile lor nu obturează razele de lumină, deoarece natura acestora
este însăşi lumina spirituală. Există însă şi un alt criteriu asupra căruia vom insista în
continuare, şi anume faptul că zeii sunt capabili să contemple oricât de mult timp
soarele fără ca acesta să le orbească vederea. O asemenea capacitate excepţională se
ştie că este şi atributul unor fiinţe eliberate spiritual. Marele yoghin Paul Brunton
relatează cazul maestrului său spiritual, Ramana Maharishi, care era capabil să
privească timp îndelungat, fără să clipească, soarele arzător al amiezelor toride de vară
din India.
Este foarte interesant de remarcat următorul aspect: în medicină se menţionează faptul
că unii pacienţi bolnavi de schizofrenie încep brusc să contemple soarele, în mijlocul
unei crize de delir mistic, producându-şi însă astfel grave leziuni la nivelul ochilor.
După cum se ştie, schizofrenia este o boală terifiantă, dar cu multe elemente
contradictorii, căci, uneori, pe lângă abisurile şi starea de alienare în care se cufundă,
unii dintre bolnavi ajung să povestească despre percepţii reale, ce dovedesc atunci o
pătrundere autentică în lumi paralele subtile. Unele dintre percepţiile lor subtile sunt
deci veritabile, chiar dacă experienţele ca atare nu sunt asimilate şi nici înţelese de
pacienţi (şi cu atât mai puţin de medici), acestea fiind resimţite atunci doar în
contextul unei dezintegrări generale, maladive, a personalităţii.
Dacă vom contempla soarele, atunci când acesta străluceşte cu putere pe cer, la
amiază, chiar şi un timp de 5-10 secunde, ochii noştri vor suferi o arsură care adesea
poate fi expresia unei distrugeri ireversibile a ţesuturilor retiniene. De aceea, nu se
recomandă să privim fix soarele atunci când acesta se află sus, pe bolta cerească,
pentru o perioadă mai mare de 2-3 secunde, nici măcar dacă avem ochelari de soare.
Datorită extremei sensibilităţi a organelor noastre de percepţie vizuală (ochii),
exerciţiile care vor fi prezentate în cadrul acestei părţi a cursului nostru de YOGA,
trebuie să fie practicate numai într-o încăpere, pentru a evita expunerea îndelungată a
ochilor la un exces de lumină care ne-ar putea strica vederea sau care ne-ar micşora
sensibilitatea percepţiei vizuale. Chiar şi atunci când realizăm exerciţiul într-o cameră,
ziua, se recomandă să creăm o ambianţă de semiobscuritate, trăgând draperiile sau
transperantele.
Unii iniţiaţi în ştiinţele oculte recomandă chiar să nu fie privită nici măcar luna un
timp foarte îndelungat deoarece, pe lângă amplificarea stării de rezonanţă cu energiile
receptive de tip YIN (-), acest mod de a proceda poate crea, de asemenea, şi probleme
de vedere. Evident, nu există nici o restricţie în ceea ce priveşte contemplarea stelelor.
Dimpotrivă, un asemenea exerciţiu de fixare a atenţiei şi de concentrare mentală
asupra unei stele poate chiar să confere stări de conştiinţă expansionată, cosmică şi,
implicit, o mare fericire spirituală, datorită stărilor de rezonanţă care se produc atunci.
- Acest exerciţiu iniţiatic de trezire şi dinamizare a lui AJNA CHAKRA implică, în
varianta în care este realizat de unul singur, folosirea unei oglinzi. Oglinzile au
proprietăţi excepţionale din punct de vedere ocult, căci este binecunoscut de către
iniţiaţi faptul că acestea, deşi reprezintă în aparenţă doar o simplă suprafaţă fizică, pot
fi capabile să reflecte, în anumite condiţii speciale, nu numai imaginea corpului nostru
fizic, ci şi aura sa bioenergetică, precum şi imagini şi chipuri din existenţe anterioare,
sau chiar imagini ale maestrului spiritual. Celebrul iniţiat tibetan CHOGYAM
TRUNGPA era capabil să vadă, într-o oglindă pregătită special, imagini din tărâmul
spiritual al SHAMBALA-ei, atunci când se afla în stări profunde de meditaţie. Tocmai
de aceea, oglinda este unul dintre elementele fundamentale care sunt folosite, în
procesul iniţierii, în şcolile esoterice occidentale. Anticii cunoşteau cu siguranţă natura
misterioasă a oglinzilor, căci cuvântul latin care desemnează oglinda este mirări.
Cuvântul mirări are atât sensul de „a se minuna", cât şi de „a se întreba", fiind la
originea altor cuvinte cum ar fi: mirare, admiraţie, miracol şi miraj.
De asemenea, în antichitate oglinda mai era numită şi speculum, de la care s-a născut
cuvântul „speculaţie", ce însemna, la origine, „a observa cerul şi mişcarea relativă a
stelelor cu ajutorul unei oglinzi". Sidus, denumirea latină a cuvântului stea, este la
originea verbului „a considera", care, din punct de vedere strict etimologic, înseamnă
„a privi stelele". Aceste două cuvinte abstracte: „a considera" şi „speculaţie", care
desemnează operaţii intelectuale elevate, îşi au rădăcina în studiul mişcării astrelor
reflectate de către oglinzi. Pentru a determina traseul stelelor şi planetelor, anticii
marcau pe oglindă poziţia reflectată a unei stele, observând pe aceeaşi oglindă
deplasarea stelei faţă de punctul iniţial marcat pe oglindă, după un anumit interval de
timp.
Din punct de vedere simbolic, se consideră că oglinda reflectă adevărul, conţinutul
sufletului şi al conştiinţei. De altfel, una dintre noţiunile fundamentale ale sistemului
filozofic spiritual al
şivaismului din Caşmir este VIMARSHA, sau conştiinţa de sine, care este asociată, de
asemenea, cu simbolismul primar al reflectării.
Oglinzile magice sunt folosite adeseori chiar şi în scop divinatoriu; ele pot fi
considerate un instrument perfect sau, dimpotrivă, degenerat, în funcţie de natura
spirituală sau demoniacă a operaţiei magice de revelare a voinţei lui Dumnezeu sau,
dimpotrivă, a voinţei forţelor demoniace. În tradiţia budismului tibetan, pentru a
exprima caracterul obiectiv al legii cauzei şi efectului, se spune că YAMA, suveranul
împărăţiei morţilor (deci a celor plecaţi din lumea fizică), foloseşte pentru Judecata
din lumea de dincolo o oglindă a KARMA-ei. Tradiţia budistă foloseşte simbolismul
oglinzii şi în ceea ce priveşte oglinda DHARMA-ei, care arată cauza determinismelor
actuale cu care se confruntă fiinţa, provenite din faptele trecute. Oglinda este şi
instrumentul iluminării, sugerând înţelepciunea şi cunoaşterea divină, expresie a unei
pure reflectări în conştiinţa umană a Conştiinţei Divine Supreme a lui Dumnezeu,
oglinda prăfuită fiind simbolul mentalului întunecat de ignoranţă sau a sufletului
tulburat de pasiuni inferioare. Există, de asemenea, în budismul tibetan, o metaforă
numită „Înţelepciunea Marii Oglinzi", în care este revelată Taina Supremă, şi anume
faptul că lumea formelor pe care această oglindă o reflectă nu este nimic altceva decât
un aspect al vidului, SHUNYATA. Oglinda sugerează cel mai bine felul în care ia
naştere creaţia. „Tabla de Smarald", textul de bază al hermetismului afirmă, aşa cum
ştim, că: „Tot ceea ce se află jos este precum tot ceea ce se află sus; şi tot ceea ce se
află sus este precum tot ceea ce se află jos; prin această dispunere unitară sunt
înfăptuite TOATE miracolele Unicului (Dumnezeu) şi astfel apar şi subzistă toate
lucrurile, forţele tainice şi fiinţele care există." Această afirmaţie ne sugerează totodată
că ceea ce este jos nu este perfect identic cu ceea ce este sus, ci apare doar ca fiind
similar, dar, dintr-un anumit punct de vedere, reflectat în sens invers, exact aşa cum
într-o oglindă imaginea apare inversată faţă de o axă verticală. Manifestarea este, în
mod similar, reflectarea, într-un anumit sens inversă, a principiului spiritual divin.
Acest aspect este tainic sugerat şi prin cele două triunghiuri răsturnate şi înlănţuite ale
stelei cu şase colţuri.
La nivel individual, sufletul a fost adeseori considerat asemenea unei oglinzi ce
prefigurează Realitatea inefabilă a lui Dumnezeu. Teologul Grigorie din Nysa sugera
felul în care starea de detaşare şi egalitate a minţii şi a sufletului sunt de natură să ne
reveleze o realitate de ordin superior, divin. El spunea: „Aşa cum o oglindă realizată
perfect primeşte pe suprafaţa ei lucitoare trăsăturile celui care este înfăţişat înaintea el,
tot astfel sufletul, purificat de murdăriile terestre, primeşte în neîntinarea sa imaginea
frumuseţii incoruptibile divine."
În asemenea stări de transfigurare spirituală, ce trebuie să reprezinte veritabile modele
cu privire la felul în care noi înşine vom realiza tehnica de dinamizare a lui AJNA
CHAKRA privindu-ne în oglindă, aceasta (oglinda) nu are drept funcţie numai pe
aceea de a reflecta o simplă imagine; sufletul fiinţei înţelepte şi detaşate devine
precum o oglindă perfectă, dar el participă totodată şi la modelarea benefică a lumii
exterioare ce apare în faţa sa precum o imagine într-o oglindă şi, datorită acestui
aspect, este el însuşi supus unei prefaceri. Există deci o modelare reciprocă între
obiectul contemplat şi „oglinda" care îl contemplă. Tocmai de aceea, sufletul ajunge
să participe întotdeauna la frumuseţea sufletului spre care el se deschide.
Din acest motiv, cele două tehnici de dinamizare a lui AJNA CHAKRA în vederea
atingerii stării de clarviziune spirituală, tehnici pe care le-am prezentat anterior (cea în
care, fiind singuri, ne privim într-o oglindă, precum şi cea în care practicăm împreună
cu un coleg de la cursul de YOGA, care a primit şi el iniţierea în această metodă şi, în
acest caz, ne privim focalizându-ne fiecare asupra zonei din mijlocul frunţii celuilalt),
sunt tehnici echivalente, fiind vorba în ambele cazuri despre o oglindire, căci oglinda,
în sensul ei cel mai larg, nu este doar un simplu obiect banal, ci o expresie a
reciprocităţii şi reflectării conştiinţelor. Tocmai de aceea, un vechi proverb afirmă că:
„Doar credinciosul este oglinda credinciosului", exprimând astfel exact starea de
punere în rezonanţă şi de empatie profundă ce se creează între aspiranţii aflaţi într-un
cadru autentic spiritual al unei şcoli de YOGA.
- Cel mai bine este ca această tehnică să se realizeze în cuplu, având în vedere
polarizarea complexă şi amplă care se produce în această situaţie excepţională. Cei doi
iubiţi, fiind aşezaţi faţă în faţă, nu se vor ţine de mâini şi nici nu se vor atinge cu vreo
parte a trupului, lăsând ca singurul element care să catalizeze starea de empatie şi
comunicarea subtilă care se produce între ei să fie atunci privirea focalizată către zona
din mijlocul frunţii a fiinţei iubite. Pentru a amplifica energizarea lui
AJNA CHAKRA se recomandă să se realizeze în paralel tehnica de LAYA YOGA cu
BIJA
MANTRA „AUM".
Focalizându-ne cât mai intens asupra frunţii celuilalt, urmărim să pătrundem cu
privirea subtilă într-un spaţiu care se deschide gradat din ce în ce mai larg în faţa
noastră. Treptat, constatăm că imaginea fizică a celuilalt începe să se estompeze,
făcând astfel posibilă apariţia unei percepţii de natură paranormală, spirituală. În
aceste momente pot surveni viziuni din existenţe anterioare, stări profunde de
transfigurare, precum şi un sentiment elevant de cunoaştere directă, elevată, spirituală,
a celuilalt, cunoaştere care este realizată printr-o inefabilă identificare (SAMYAMA).
Aceste noi imagini, de o calitate cu totul diferită faţă de imaginile fizice, au adesea o
încântătoare strălucire şi exercită asupra celui care le percepe o foarte mare fascinaţie.
Continuând exerciţiul, se poate produce în mod spontan o trezire şi o ridicare gradată
a energiei KUNDALINI care ascensionează până la nivelul lui AJNA CHAKRA.
Astfel, pe măsură ce experienţa devine din ce în ce mai profundă, detaliile imaginilor
se estompează din ce în ce mai mult până când survine o dizolvare extatică totală în
lumina spirituală alb strălucitoare care ni se revelează în acele momente unice.
Intrarea în stare de rezonanţă cu spaţiul subtil AKASHA-ic
Înainte de a începe orice experienţă spirituală care este menită să trezească şi să
dinamizeze cel de-al treilea ochi, vom realiza o priză de conştiinţă asupra lui AJNA
CHAKRA, urmărind totodată să intrăm cât mai profund în stare de rezonanţă cu
spaţiul subtil AKASHA-ic. Pentru a realiza aceasta, ne aşezăm într-o postură de
meditaţie, ochii fiind închişi, şi generăm pentru început o stare cât mai profundă de
interiorizare.
După ce în prealabil am consacrat în mod necondiţionat lui Dumnezeu Tatăl toate
fructele acestei tehnici spirituale, începem să realizăm respiraţia cu frecare a aerului în
zona laringelui, aşa cum a fost ea prezentată anterior în cadrul cursului nr. 8, An 10.
Devenim apoi conştienţi de vibraţia subtilă, de natură eterică, ce apare atunci la
nivelul lui AJNA CHAKRA.
Unificăm din punct de vedere subtil energia obţinută în urma dinamizării realizate prin
respiraţia cu frecare a aerului în zona laringelui, cu vibraţia subtilă bioenergetică
apărută la nivelul lui AJNA CHAKRA ca urmare a concentrării mentale asupra
acestui centru subtil de forţă. Continuăm să intensificăm astfel vibraţia energetică
apărută în zona din mijlocul frunţii, timp de aproximativ 7 minute. Devenim apoi
conştienţi de spaţiul lăuntric subtil de culoare indigo pe care îl vom repera, din punct
de vedere subtil, în zona din mijlocul frunţii. Rămânem apoi cufundaţi" în acest spaţiu
interior timp de aproximativ 7 minute. În toată această perioadă ochii sunt menţinuţi
închişi. Această pregătire nu este, în ultimă instanţă, altceva decât o versiune
simplificată a tehnicii de meditaţie de pătrundere în spaţiul subtil AKASHA-ic al
conştiinţei, tehnică descrisă anterior, în cursurile nr.15 şi 16, An 10.
EXERCIŢIU DE CENTRARE ÎN AJNA CHAKRA ŞI DE OBŢINERE A
STĂRII DE CLARVIZIUNE SPIRITUALĂ
După ce am realizat în prealabil tehnica pregătitoare de intrare în stare de rezonanţă cu
spaţiul subtil AKASHA-ic, rămânem în continuare în postura de meditaţie aleasă, cu
spatele cât mai drept, având faţa îndreptată către o oglindă sau către un coleg de la
cursul de YOGA, care a primit şi ei noţiunile cu privire la felul în care trebuie
realizată această tehnică, coleg împreună cu care ne-am decis să exersăm această
modalitate de atingere a stării de clarviziune spirituală.
Deschidem ochii şi ne orientăm privirea către ochii persoanei care se află în faţa
noastră, sau către proprii noştri ochi, în cazul în care practicăm această tehnică de unul
singur, în faţa unei oglinzi.
= VA URMA =
An 13 C 34
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA
EXERCIŢIU DE CENTRARE ÎN AJNA CHAKRA ŞI DE OBŢINERE A
STĂRII DE CLARVIZIUNE SPIRITUALĂ (continuare la cursul nr. 33, An 13)
PARTEA I
Imobilitatea corpului fizic însoţită de o conştientizare adecvată ne permite conexarea
subtilă între întregul potenţial energetic al fiinţei noastre şi cel de-al treilea ochi,
AJNA CHAKRA.
Realizăm pentru început o „centrare" sau, altfel spus, o concentrare mentală profundă
(DHARANA) la nivelul zonei din mijlocul frunţii. Devenim conştienţi de dinamizarea
intensă a lui AJNA CHAKRA şi apoi rămânem perfect nemişcaţi. Urmărim să
atingem o stare de completă imobilitate, pe care o vom resimţi ca fiind chiar cu mult
mai mult decât o absenţă completă a mişcării fizice. Rămânem cu conştiinţa perfect
centrată în AJNA CHAKRA, în timp ce totul devine imobil în noi, ca şi cum energia
fiinţei noastre şi-ar înceta orice agitaţie şi deplasare inutilă, ceea ce va conduce la
apariţia unei stări de totală neutralitate, de neimplicare şi detaşare lucidă. Această
spontană şi totală nemişcare ne va conferi simultan, în mod aparent paradoxal, atât un
sentiment de soliditate şi de fermitate de neclintit, cât şi un sentiment diafan de
elevare şi de rafinare extraordinară a energiilor fiinţei noastre. Liniştea subtilă care
apare este de fapt o expresie a absenţei oricărei agitaţii a energiei în structurile
mentale care sunt coordonate şi guvernate acum în mod ferm de AJNA CHAKRA.
Această linişte care produce o rapidă eliberare a conţinutului mental de agitaţia sa
(care disipă în mod inutil energia mentală) şi de jocurile amăgitoare ale gândurilor,
este de fapt o imobilitate specifică echilibrului energetic perfect, ce va genera la nivel
subtil ecouri liniştitoare, pline de calm în întreaga noastră fiinţă, deoarece în această
nemişcare noi vom resimţi energia mentală de la nivelul lui AJNA CHAKRA
rezonând armonios cu noua vibraţie subtilă survenită acum datorită stării de nemişcare
la nivelul întregii noastre aure bioenergetice. De aici provine, de altfel, sentimentul
inefabil de densitate şi stabilitate pe care îl vom resimţi în întregul nostru corp fizic.
Atunci când vom atinge apogeul imobilităţii sau, altfel spus, starea de nemişcare
perfectă, vom avea sentimentul că, chiar dacă am vrea să ne mişcăm, nu am mai putea.
Această senzaţie nu trebuie să ne sperie, căci, dacă vrem cu adevărat să ne mişcăm,
vom constata că putem foarte uşor să realizăm orice gest dorim. Totuşi, pentru a face
aceasta, va trebui să ieşim mai întâi din această stare cu totul excepţională, de
conştiinţă aducătoare de pace şi fericire. Evident că o astfel de opţiune lipsită de
înţelepciune, izvorâtă doar dintr-o teamă egotică, va reprezenta ratarea unei şanse
sublime de a trăi stări iluminatorii.
Precizăm încă o dată că expresia „ne centrăm în zona din mijlocul frunţii" semnifică
pur şi simplu faptul că noi ne angrenăm voinţa pentru a rămâne mereu perfect
conştienţi de această zonă. Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne orientăm globii
oculari în strabism convergent, ca şi cum am vrea să privim în zona din mijlocul
frunţii. De asemenea, nu este nici măcar necesar să menţinem ochii închişi, dar în
acest caz se recomandă să ne detaşăm de lucrurile pe care le privim într-o asemenea
măsură încât ochii vor ajunge să nu mai privească nimic în mod special, noi „uitând"
chiar şi de faptul că privim cu ajutorul lor. Survine o stare ca de estompare a
obiectelor înconjurătoare şi, de asemenea, se instalează o stare de luminescenţă
sidefie, ceva translucid dar extraordinar de luminos, mirific, Ce ne înconjoară. Într-o
asemenea situaţie, vom percepe intuitiv că, în realitate, procesul viziunii se realizează
din zona din mijlocul frunţii, zona în care, în plan subtil,
se află AJNA CHAKRA.
PARTEA A II-A
Conştienţa stării de clarviziune
Deşi aceste două părţi ale tehnicii sunt prezentate succesivele vor trebui totuşi să fie
realizate simultan. Atitudinea lăuntrică pe care o vom descrie în continuare reprezintă
un mare secret ce ne deschide o cale sigură în vederea atingerii stării de clarviziune
spirituală. Dacă vom respecta cât mai fidel recomandările care urmează vom putea
provoca în fiinţa noastră o profunda modificare a mecanismelor subtile de percepţie,
transformare menită să dinamizeze cu uşurinţă şi rapiditate clarviziunea spirituală.
De obicei, atunci când ne direcţionării atenţia către un obiect, ochii fiind deschişi, noi
privim întreaga imagine, care este alcătuită din diferitele sale elemente componente.
Toate aceste informaţii vizuale sunt analizate apoi de către mentalul nostru conştient.
Anumite tehnici yoghine care au drept scop dezvoltarea acuităţii mentale - unele
dintre aceste tehnici fiind preluate şi de către unii psihoterapeuţi occidentali - sunt
orientate în vederea perceperii a din ce în ce mai multe detalii ale unei imagini, în mod
simultan. De exemplu, într-un astfel de exerciţiu ni se prezintă un tablou în care sunt
figurate mai multe obiecte. Ni se acordă după aceea câteva secunde, timp în care
putem parcurge rapid cu privirea toate detaliile tabloului respectiv. Ulterior, prin
evocare, trebuie să enumerăm toate obiectele pe care mintea noastră a fost capabilă să
le reţină, în mod conştient, din ansamblul acelei picturi complexe. Ansamblul acestor
elemente corespunde cu ceea ce noi putem numi „viziune mentală" sau, cu alte
cuvinte, viziunea conştiinţei mentale obişnuite. Totuşi, aşa cum am mai precizat deja,
această structură mentală raţională este tocmai acea parte din noi înşine care este
complet „oarbă" faţă de lumile subtile spirituale. Pentru a fi capabili să percepem atât
aurele bioenergetice, cât şi nenumăratele fiinţe spirituale din planurile subtile, este
necesar să „extindem" spectrul acestui mod mental de percepţie vizuală. Pentru a
realiza aceasta, în practica YOGA există o modalitate secretă, simplă şi foarte
eficientă, de operare: în loc să privim detaliile imaginii, va trebui să devenim cât mai
profund conştienţi de însuşi faptul că privim.
În cazul viziunii mentale obişnuite, noi suntem preocupaţi să privim efectiv imaginea
care ne apare în faţă, căutând să îi percepem contururile, formele, culorile şi să îi
analizăm apoi cu ajutorul minţii conţinutul şi nuanţele cromatice, caracterul vesel sau
trist etc. Operând în modul supramental care este revelat prin această metodă, viziunea
ajunge atunci să reprezinte o experienţă total diferită, de un caracter cu totul
excepţional în comparaţie cu orice alt act perceptiv profan. Procedând astfel, vom
abandona cu detaşare orice interes limitat cu privire la detaliile componente ale
imaginii, pentru a deveni conştienţi numai şi numai de faptul de a vedea, acesta
constituindu-se într-un act pur şi nemijlocit de cunoaştere superioară, supramentală.
Pentru a vedea în mod real sau, cu alte cuvinte, pentru a deveni pe deplin conştienţi de
actul obişnuit de a vedea - act pe care îl realizează însă într-un mod semiconştient
orice fiinţă aflată în stare de veghe - noi trebuie să ne oprim din a mai privi în modul
obişnuit în care atenţia este orientată aproape întotdeauna către exterior, spre obiectul
perceput. Astfel, ne transferăm atenţia de la obiectul exterior al percepţiei la procesul
propriu-zis al percepţiei care implică întotdeauna şi conştiinţa celui care percepe, a
martorului detaşat, Sinele Suprem Divin, ATMAN.
Prin acest mod de operare, calitativ nou, noi nu mai observăm obiectele, ci analizăm
cu luciditate şi detaşare însăşi acţiunea de a vedea, faptul de a vedea, care devine
astfel „starea de clarviziune". Acest gen de operare corespunde, în mod evident, şi cu
atitudinea spirituală recomandată în tradiţia şivaismului din Caşmir, în care yoghinul
„părăseşte" domeniul strict al obiectivităţii, PRAMEYA, domeniu format din întregul
ansamblu al obiectelor percepţiilor noastre, pentru a se orienta cât mai mult asupra
procesului propriu-zis de cunoaştere subtilă, PRAMANA.
Concluzie
Acest prim nivel fundamental de dinamizare a lui AJNA CHAKRA, în care se
realizează contactul energetic sau, altfel spus, priza de conştiinţă asupra celui de-al
treilea ochi prin trezirea clarviziunii spirituale, se bazează pe cele două elemente ce au
fost prezentate, care trebuie să fie realizate simultan, atunci când suntem aşezaţi în
faţa unui coleg de la cursul de YOGA, sau atunci când suntem singuri în faţa unei
oglinzi:
1) Imobilitatea absolută atât a corpului fizic, cât şi a energiilor de natură psihică şi
mentală, imobilitate născută dintr-o concentrare precisă şi fermă asupra zonei din
mijlocul frunţii, evitând pe cât posibil să clipim.
2) Conştiinţa focalizată asupra faptului de a vedea sau, altfel spus, asupra „stării de
clarviziune spirituală", în loc de a privi în modul obişnuit.
Durata de realizare a acestui exerciţiu pentru dezvoltarea clarviziunii spirituale prin
activarea lui AJNA CHAKRA va fi la început de 7 minute, dar ea poate fi extinsă apoi
gradat până la 30 de minute, sau chiar mai mult.
Modul în care trebuie să fie încheiat orice exerciţiu iniţiatic de focalizare a
energiei la nivelul celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA, în vederea trezirii şi
dinamizării stării de clarviziune spirituală
În finalul acestei tehnici se recomandă să închidem lent ochii. Ne frecăm apoi palmele
una de cealaltă, timp de aproximativ 1 minut, după care plasăm palmele (nu degetele)
peste ochii închişi, atingându-ne astfel faţa. Lăsăm căldura palmelor să ne pătrundă
prin pleoape în ochi. În felul acesta are loc la nivel subtil un transfer energetic eteric
profund binefăcător, menit să dinamizeze în mod suplimentar AJNA CHAKRA.
Rămânem astfel timp de 1 minut, sau chiar mai mult, pentru a beneficia de efectul
curativ al acestei operări simple, dar eficiente, de regenerare a ochilor. După ce
deschidem ochii, se recomandă ca, înainte de a face orice altă activitate, să împărtăşim
persoanei împreună cu care am realizat exerciţiul iniţiatic de trezire şi dinamizare a
clarviziunii spirituale impresiile trăite în această inedită experienţă. În cazul în care
am realizat tehnica de unul singur, vom evoca, timp de aproximativ 7 minute, toate
trăirile, senzaţiile şi dinamizările energetice care au fost percepute. Dacă avem mai
mult timp la dispoziţie, este chiar foarte bine să reîncepem această tehnică de
dezvoltare a clarviziunii, deoarece în acest caz efectele spirituale pot fi mult
amplificate, realizând la început din nou, timp de 7 minute, cu ochii închişi, exerciţiul
de intrare în stare de rezonanţă cu spaţiul subtil AKASHA-ic. Imediat după aceea,
deschidem ochii şi reluăm exerciţiul
iniţiatic propriu-zis de focalizare asupra zonei din mijlocul frunţii, în vederea atingerii
stării de clarviziune spirituală.
Unele sfaturi şi recomandări în cazul în care constatăm că deocamdată nu putem
obţine starea de clarviziune spirituală
În situaţia în care starea de clarviziune spirituală ni se va părea, pentru început, dificil
de atins sau, cu alte cuvinte, în cazul în care deocamdată nu putem percepe nici un
fenomen vizual semnificativ de natură subtilă, va fi necesar să ne amintim următoarele
recomandări:
a) Pentru început, starea de clarviziune spirituală nu trebuie să se refere neapărat la o
percepţie subtilă net conturată şi precisă, exact aşa cum sunt impresiile vizuale
obişnuite percepute prin intermediul ochilor fizici. Chiar şi o vagă impresie de
clarviziune este suficientă în primele faze pentru a cataliza acest proces subtil, elevat,
inefabil, sublim, în pofida faptului că deocamdată efectele tehnicii nu sunt neapărat
evidente, este important să înţelegem că atitudinea lăuntrică supramentală este de fapt
cauza acestor fenomene şi de aceea ea trebuie să fie însuşită şi amplificată în fiinţa
noastră. Procesul se va dezvolta apoi treptat dar amplu, de la sine, pornind de la acest
prim germene incipient de percepţie subtilă. În plus, este necesar să fim foarte atenţi la
orice senzaţie de natură subtilă, oricât de palidă şi nesigură ar părea aceasta la început.
b) În situaţia în care nu atingem nici măcar această vagă stare de conştienţă a
clarviziunii, nu trebuie să ne dezamăgim sau să abandonăm descurajaţi antrenamentul
spiritual. Pentru a depăşi o asemenea tendinţă negativă de a ne îndrepta către starea de
dezamăgire şi pesimism, cel mai bine este să devenim conştienţi pur şi simplu de
faptul că în faţa noastră există o imagine. Pasul următor constă în a „uita" efectiv de
fiinţa umană împreună cu care realizăm tehnica, sau de oglindă, precum şi de toate
detaliile imaginii. În LOC SĂ PRIVIM IMAGINEA, aşa cum făceam de obicei, VA
TREBUI, pur şi simplu, SĂ O SIMŢIM EMPATIC cât mai profund şi complet.
Evident, în acest caz, accentul nu va mai cădea asupra ochilor fizici şi asupra
percepţiei realizate prin intermediul acestora, ci asupra centrului subtil de forţă AJNA
CHAKRA.
În continuare, scopul asupra căruia va trebui să ne focalizăm nu va mai fi acela de a
„vedea" ceva prin clarviziune, ci acela de „a simţi imaginea empatie, profund şi
amplu, în loc de a o percepe vizual". Într-adevăr, starea de clarviziune spirituală
implică în plus faţă de vederea obişnuită şi o stare superioară de empatie, de
SAMYAMA (identificare perfectă) sau, altfel spus, o trăire profundă în care fuzionăm
cu obiectul de contemplat şi astfel ne regăsim în el. În această situaţie, vom realiza că
vom ajunge să percepem şi să simţim profund lăuntric nu numai imaginea persoanei
împreună cu care realizăm tehnica, ci şi spaţiul subtil AKASHA-ic care o înconjoară
şi o pătrunde. În felul acesta, toate problemele legate de lipsa stării de clarviziune
spirituală vor dispărea treptat, pe măsură ce noi înşine vom progresa.
De altfel, felul în care trebuie să fie privită imaginea persoanei aflate în faţa noastră,
sau imaginea noastră din oglindă, este similar cu felul în care trebuie să fie
contemplată orice icoană, YANTRA, sau MANDALA, urmărind să percepem,
dincolo de aspectele exterioare, realităţile de natură subtilă, energetică, sau chiar
aspecte şi mai profunde, pur spirituale, deoarece într-un proces meditativ imaginea
exterioară nu are decât rolul de a fixa mintea, proiectând-o într-o realitate superioară,
supramentală, transfigurând-o şi ajutând-o să se topească în aspectul sublim, divin, pe
care imaginea însăşi îl prefigurează şi îl sugerează. Astfel, în tehnicile meditative
yoghine, imaginea exterioară nu este un scop în sine, ci devine totdeauna doar un
mijloc. Chiar şi în tradiţia creştină, icoanele, aşa cum le întâlnim cel mai adesea în
bisericile noastre ortodoxe, fixate pe iconostas (structura ce separă altarul de restul
bisericii), se află dispuse astfel, în mod simbolic, la limita dintre lumea senzorială şi
lumea spirituală divină, delimitată de altar. Prin urmare, ele (icoanele) reprezintă, în
acest caz, atât o reflectare a lumii spirituale în lumea senzorială, cât şi o cale de acces
de la lumea senzorială la lumea spirituală. Totuşi, tradiţia orientală insistă foarte mult
pe necesitatea detaşării de imaginea exterioară propriu-zisă, căci, chiar dacă aceasta
sugerează chipul unui sfânt sau al unui eliberat, ea nu este valoroasă decât în măsura
în care ne permite sesizarea realităţii supraformale pe care ea o evocă într-un mod
limitat, exact prin imaginea exterioară. Tocmai de aceea, în tradiţia ZEN se spune că
chipul sculptat în lemn al lui BUDDHA este un mijloc de a accede la starea de
iluminare şi chiar la starea de eliberare, dar el poate fi folosit, de asemenea, odată
meditaţia încheiată, pentru a aprinde focul, dacă ne este frig.
Sfaturi şi recomandări cu caracter general
Un fenomen excepţional, remarcat de yoghini încă cu mii de ani în urmă, este cel care
se produce în momentul în care obţinem starea de imobilitate perfectă care ne conferă
o inefabilă senzaţie că energia se rafinează foarte mult şi, totodată, trece într-o stare
calitativ superioară, de neutralitate (0) sau, altfel spus, de echilibru polar stabil între
cele două energii fundamentale YIN (-) şi YANG (+). Interacţiunea energetică subtilă
care există în mod natural la orice fiinţă umană între corpul eteric şi corpul fizic şi
care asigură comunicarea şi compatibilitatea între aceste structuri va cunoaşte în acest
caz o calitate nouă, aparte. Astfel, cele două structuri tind să devină mai independente
una de cealaltă, într-un mod oarecum similar fenomenului de dedublare astrală care se
petrece atunci când corpul astral se desparte de structurile inferioare (corpul fizic şi
corpul eteric). De fiecare dată când vom resimţi lăuntric preponderent vibraţii
inefabile şi nu senzaţii organice, de natură fizică, vom putea şti în mod precis că priza
noastră de conştiinţă se află atunci la nivelul structurii eterice. În momentul în care se
atinge o stare de calm total (care înseamnă, în mod evident, mult mai mult decât o
simplă absenţă a mişcării fizice, deoarece ea se exprimă în primul rând printr-o
neutralitate sau stare de echilibru energetic ce prefigurează o pătrundere spirituală în
starea de vid transcendent), vom avea un prim indiciu al faptului că structura noastră
eterică a devenit mai rafinată şi implicit mai detaşată de corpul fizic. = VA URMA =
An 13 C 35
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA
EXERCIŢIU DE CENTRARE ÎN AJNA CHAKRA ŞI DE OBŢINERE A
STĂRII DE
CLARVIZIUNE SPIRITUALĂ (continuare la cursul nr. 34, An 13)
Astfel, structura noastră eterică devine parţial eliberată de incidenţa restrictivă a
corpului fizic şi, în consecinţă, mai disponibilă, de a realiza anumite funcţii vitale,
chiar independent de corpul fizic. În această situaţie, odată cu percepţia globală a unei
stări vibratorii intense ce se va manifesta atunci, vom resimţi o neobişnuită şi
fascinantă stare de elevare şi de libertate.
În medicina tradiţională chineză se spune că „ochii sunt porţile inimii, iar inima este
poarta lui SHEN, a sufletului." Exerciţiul de aplicare a palmelor deasupra ochilor
poate deveni astfel cu mult mai mult decât o banală tehnică de energizare şi revigorare
a ochilor, deoarece, în acest caz, căldura şi energia radiată de mâini va trebui să fie
resimţită până în inimă (în suflet). Astfel, în faza finală a tehnicii vom urmări să
realizăm un transfer energetic din ce în ce mai intens şi mai profund, prin intermediul
ochilor, dinspre palme spre zona pieptului. Vom resimţi efectele spirituale ale acestui
transfer energetic care ne „hrăneşte" sufletul cu energie, în urma proceselor spontane
excepţionale de sublimare care se produc atunci.
De ce este foarte important să nu clipim în timpul etapei de focalizare a privirii
asupra imaginii?
Tehnica yoghină numită TRATAKAM constă, aşa cum ştim, în a privi fix, fără să
clipim, un obiect, un punct situat pe un perete, o YANTRA, o MANDALA sau o
flacără de lumânare până când din ochi încep să curgă lacrimi. Această tehnică este
capabilă să vindece multe boli oculare. Ea realizează o focalizare intensă a energiilor
subtile din întreaga noastră fiinţă şi generează spontan o sublimare profundă a tuturor
acestor energii la nivel mental. În mod tradiţional, yoghinii consideră că, odată cu
lacrimile care apar în urma fixării cu privirea a unui obiect fără a clipi o lungă
perioadă de timp, sunt eliberate numeroase „otrăvuri" sau impurităţi, precum şi energii
negative care s-au acumulat la nivelul ochilor. În medicina populară, există de
asemenea un tratament menit să corijeze anumite defecte de vedere imediat ce acestea
au apărut, recomandând pacientului să privească fix un obiect îndepărtat până când
ochii săi încep să lăcrimeze.
Un număr destul de mare de persoane au renunţat definitiv la ochelari în urma unei
practici consecvente a tehnicii TRATAKAM, condiţia fiind ca aceştia să nu fi purtat
anterior ochelari mai mult de 2 ani (evident ne referim mai ales pentru tulburările care
nu sunt congenitale). Totuşi, chiar şi în celelalte cazuri, TRATAKAM va avea efecte
remarcabile în ameliorarea problemelor.
În continuare, pentru a avea o înţelegere mai profundă şi pentru a putea pune ulterior
în practică aceste noţiuni, vom prezenta tehnica yoghină tradiţională TRATAKAM.
Vom revela astfel felul în care privirea orientată în mod ferm - pentru o perioadă
îndelungată de timp - asupra unui obiect (în special asupra flăcării unei lumânări)
ajunge să provoace în fiinţa yoghinului transformări spirituale excepţionale, care
includ liniştirea perfectă a minţii, trezirea sufletului, stări de iluminare şi chiar stări de
conştiinţă cosmică, SAMADHI.
TRATAKAM
TRATAKAM înseamnă de fapt, în limba sanscrită, „a privi într-un mod focalizat şi
susţinut". Această tehnică implică două forme care, în tradiţia yoghină, sunt denumite:
BAHIRANGA
TRATAKAM sau TRATAKAM exterioară şi ANTARANGA TRATAKAM sau
fixarea interioară a
privirii. BAHIRANGA TRATAKAM este mult mai simplu de practicat deoarece, în
acest caz, este suficient să privim fix un obiect sau un simbol spiritual.
ANTARANGA TRATAKAM implică însă vizualizarea interioară clară şi stabilă a
unui obiect. Referindu-se la tehnica TRATAKAM, marele yoghin SWATMARAMA
recomandă, în celebrul său tratat devenit tradiţional HATHA YOGA
PRADIPIKA, să se privească fix un punct mic (SUKSHMA LAKSHAYAM).
Cuvântul
SUKSHMA poate semnifica atât „mic", cât şi „subtil". De aceea, în practica ezoterică
a tehnicii TRATAKAM, se priveşte fix un anumit obiect până când forma sa subtilă
ajunge să se reveleze în faţa ochilor noştri închişi sau deschişi. În momentul în care
fenomenul se declanşează, această „formă subtilă" se manifestă sub forma apariţiei
unor „franjuri subtile" sau, altfel spus, iradieri luminescente în jurul obiectului
respectiv; în anumite situaţii, ele (franjurile) prezintă anumiţi curenţi coloraţi de natură
subtilă care nu coincid neapărat cu culorile pe care obiectul le are în realitatea fizică.
Punctul de concentrare este de obicei un simbol sau un obiect care ne stimulează din
plin potenţialul spiritual interior şi asupra căruia mentalul se poate focaliza cu
uşurinţă, absorbindu-se apoi şi dizolvându-se în întregime. Obiectul cel mai des
utilizat este flacăra unei lumânări, deoarece, chiar şi după ce am închis ochii, impresia
vizuală a flăcării mai rămâne încă în mintea noastră pentru o perioadă de timp destul
de lungă. Astfel este facilitată practica lui ANTARANGA TRATAKAM, fixarea
interioară a privirii. În general, scopul fixării ochilor asupra unui obiect exterior este,
în cazul practicii YOGA, trezirea şi dezvoltarea unei viziuni interioare care va putea fi
apoi ferm stabilizată prin oprirea absolut completă a mişcărilor ochilor şi, totodată, a
agitaţiei minţii. Prin urmare, oprirea mişcărilor ochilor, nemişcarea lor sau, altfel spus,
fixarea privirii atrage după sine, în mod automat, o fixare, o oprire, o încremenire a
minţii şi, automat, a fluxului mental. Acesta este de fapt efectul esenţial al tehnicii
TRATAKAM.
Există de asemenea şi alte obiecte sau simboluri care pot fi folosite într-un mod
eficient în practica lui TRATAKAM, cum ar fi: o sferă de cristal (este indicat să fie o
sferă din cristal şlefuită manual), o YANTRA, o MANDALA, un SHIVA LINGAM, o
stea (aici este important să cunoaştem natura, radiaţia acelei stele), soarele la răsărit
sau la apus (atunci când are culoarea roşiatică-portocalie şi în nici un caz în afara
acestor două momente, când soarele are culoarea galben-aurie, pentru că atunci
vederea poate fi grav şi iremediabil afectată), o CHAKRA (centru subtil de forţă) în
reprezentarea sa simbolică, sau chiar propria noastră umbră. Pe lângă obiectele de
concentrare enumerate mai sus şi care sunt încărcate de un simbolism evident, pentru
realizarea lui TRATAKAM mai sunt recomandate în mod tradiţional şi multe alte
suporturi, cum ar fi: o floare, un arbore, un munte, marea sau cerul. De fapt, atunci
când fiinţele umane devoţionale adoră o anumită divinitate şi îi contemplă extaziate
imaginea iconică într-o manieră constantă, ele
realizează, fie că ştiu, fie că nu ştiu, BAHIRANGA TRATAKAM, fixarea privirii
asupra unui obiect exterior.
La un anumit stadiu al concentrării mentale, în cazul lui ANTARANGA
TRATAKAM (fixarea interioară a privirii) indiferent de obiectul de concentrare ales,
vom începe să vedem un punct luminos în faţa ochilor închişi. Această percepţie de
natură subtilă trebuie să fie intensificată şi stabilizată printr-un efort de voinţă
conştient realizat deoarece, la început, punctul luminos are tendinţa de a oscila sau
chiar este posibil să dispară.
Prezentăm în continuare felul în care este descrisă tehnica TRATAKAM în celebrul
tratat de
HATHA YOGA GHERANDA SAMHITA (capitolul I).
Sutra 53: „Fixăm un obiect foarte mic, fără a clipi deloc din ochi, până când apar
lacrimile. Înţelepţii numesc aceasta TRATAKAM"
Sutra 54: „Graţie acestei tehnici, realizată consecvent, yoghinul obţine stăpânirea
permanentă a 'gestului de consacrare către SHIVA', SHAMBHAVIMUDRA. Bolile de
ochi sunt vindecate gradat şi se atinge clarviziunea."
Remarcăm faptul că în GHERANDA SAMHITA se face o asociere între
TRATAKAM şi SHAMBHAVI MUDRA. Atunci când realizăm TRATAKAM,
atenţia este orientată către interior, asupra procesului propriu-zis al viziunii, percepţia
exterioară a obiectului ca atare se estompează şi chiar dispare, şi astfel se atinge într-
adevăr SHAMBHAVI MUDRA.
Pe de altă parte, în HATHA YOGA PRADIPIKA în capitolul 2, sutrele 31 şi 32 se
spune:
Sutra 31: „Atunci când fixăm cu o privire fermă un punct până când lacrimile încep
să curgă, realizăm astfel tehnica pe care ACHARYA-şii (maeştrii spirituali) o numesc
TRATAKAM."
Sutra 32: „TRATAKAM elimină toate bolile ochilor, face să dispară oboseala şi
lenea, şi elimină cauzele aflate la originea acestor maladii. Ea trebuie să fie păstrată
secretă precum un sipet plin cu bijuterii."
Această atenţionare asupra faptului că procedeul de TRATAKAM trebuie păstrat strict
secret nu este deloc întâmplătoare deoarece, dacă aceste elemente sunt cunoscute şi
aplicate de către anumite fiinţe umane care au o orientare malefică, ele pot să genereze
unele puteri mentale şi chiar o trezire şi amplificare a forţei hipnotice care poate fi
utilizată, fără îndoială, şi în mod malefic, distructiv.
BAHIRANGA TRATAKAM (Fixarea privirii asupra unui obiect exterior)
TEHNICA DE EXECUŢIE
Ne aşezăm într-o postură de meditaţie, spatele fiind perfect drept, la o distanţă de
aproximativ 90 cm de flacăra unei lumânări. Flacăra trebuie să fie plasată exact la
nivelul ochilor. Respectiva lumânare trebuie aşezată astfel încât axul privirii (linia
imaginară care porneşte dintre cei doi ochi şi este paralelă cu suprafaţa podelei
camerei în care ne aflăm) să intersecteze exact flacăra lumânării. Se recomandă ca, în
prealabil, să închidem toate uşile şi ferestrele încăperii în care ne aflăm, pentru a nu
exista curenţi de aer care să mişte flacăra. Este de preferat, de asemenea, să se
folosească o lumânare din ceară de albine, pentru că flacăra acesteia nu îşi schimbă
des culoarea şi nu pâlpâie.
În prealabil ne relaxăm profund din punct de vedere fizic, psihic şi mental, închidem
ochii şi realizăm starea de calm şi linişte interioară, la fel ca la orice altă tehnică de
meditaţie. În continuare, ne pregătim din punct de vedere lăuntric pentru a ne menţine
corpul perfect nemişcat pe întreaga durată a acestei tehnici. Stabilitatea şi imobilitatea
totală a corpului sunt numite, în practica YOGA, KAYA STHAIRYAM şi au o
importanţă deosebită în cazul acestei tehnici, deoarece nu numai corpul fizic în
general, ci şi ochii nu trebuie să se mişte absolut deloc. Ei se vor menţine în
permanenţă fixaţi asupra aceleiaşi zone a flăcării lumânării, TRATAKAM.
Odată realizată starea de receptivitate faţă de energiile superioare, benefice, cosmice,
consacrăm lui Dumnezeu în mod necondiţionat fructele acestei tehnici de focalizare a
privirii asupra flăcării lumânării. Imediat după aceea deschidem ochii şi ne fixăm
privirea asupra părţii centrale a flăcării lumânării, cea aflată chiar deasupra fitilului.
Vom urmări apoi să păstrăm din acel moment ochii pe cât posibil perfect nemişcaţi,
fără a mai clipi absolut deloc. Dacă totuşi ochii au obosit sau ne dor, coborâm foarte
uşor pleoapele. Nu vom închide complet ochii decât în situaţia în care vom simţi că
este absolut necesar să facem aceasta. Pe întreaga durată a realizării tehnicii
BAHIRANGA TRATAKAM urmărim să păstrăm o stare din ce în ce mai profundă de
vid mental, detaşându-ne imediat de orice gând parazit care ar putea surveni. Pentru
aceasta ne vom baza şi pe impresia fascinantă şi pe starea de luciditate pe care ne-o
trezeşte în fiinţă flacăra lumânării. Totodată, păstrăm în permanenţă o atitudine de
martor detaşat şi tăcut, SAKSHI, aşa cum denumeşte tradiţia yoghină această stare de
conştiinţă. Un alt element important pe care trebuie să-l avem în vedere, mai ales în
faza de început a acestei fixări cu privirea a flăcării lumânării, este că aceasta ne pune
în rezonanţă cu energia subtilă a focului, TEJAS TATTVA. Pentru cei care se
confruntă cu o menţinere a conştiinţei la nivelul lui APAS TATTVA, acest procedeu,
dacă este aplicat în mod consecvent, poate să genereze veritabile minuni în fiinţă, în
sensul unei translaţii gradate către un nivel superior de conştiinţă, stare care va fi
resimţită precum o adevărată renaştere.
Rămânem astfel nemişcaţi, ochii fiind ferm fixaţi pe flacăra lumânării, fără a clipi, pe
cât posibil, absolut deloc. Se va începe cu antrenamente în care vom privi astfel
flacăra lumânării timp de maxim 10-15 minute, o dată sau de două ori pe zi, pentru a
ajunge în final să practicăm TRATAKAM timp de 30 de minute, realizând chiar
performanţa - considerată drept excepţională de către un om obişnuit - ca, pe întreaga
durată a execuţiei acestei tehnici, să nu clipim nici măcar o singură dată.
Atunci când vom fi capabili să ne fixăm privirea, fără a clipi, timp de minim 10 sau 15
minute, vom sesiza că flacăra lumânării pe care o privim este înconjurată de multe alte
lumini de o intensitate mai scăzută. Chiar şi în această situaţie, privirea nu trebuie să
fie deviată de la punctul luminos central iniţial ce reprezintă flacăra propriu-zisă a
lumânării. Când, în final, vom ajunge să nu mai vedem - datorită stării de identificare
perfectă, SAMYAMA - nimic altceva decât lumina asupra căreia ne focalizăm intens
mental şi vizual, putem considera că am atins succesul în execuţia lui TRATAKAM.
Totuşi, măiestria completă în realizarea acestei tehnici va fi obţinută doar în momentul
în care vom fi capabili să simţim strălucirea acelei lumini exterioare ce ne iluminează
lăuntric, beatific şi copleşitor, întreaga noastră fiinţă. Totodată apare o stare în care
lumina exterioară este transfuzată şi asimilată în mod tainic în fiinţa noastră şi, din
punct de vedere subtil,
chiar se poate intra într-o stare de rezonanţă profundă cu energiile luminii care astfel
vor fi atrase în fiinţa noastră şi vor genera transformări extraordinare.
În finalul tehnicii închidem ochii şi rămânem focalizaţi asupra impresiei de natură
subtilă pe care a lăsat-o flacăra lumânării în spaţiul conştiinţei noastre, CIT AKASHA,
spaţiu care se desfăşoară în zona din mijlocul frunţii, în plan subtil, ca un ecran pe
care cel de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA, „poate vedea" diferitele manifestări de
natură subtilă. Odată ce am reuşit să stabilizăm această imagine subtilă, o vom studia
lăuntric privindu-i cât mai atent forma şi culoarea. Uneori este posibil să nu mai
vedem lumina, ci doar o formă de o culoare chiar mai închisă decât culoarea indigo ce
caracterizează spaţiul subtil AKASHA-ic al conştiinţei, CIT AKASHA. Continuăm
această focalizare interioară timp de aproximativ 5-10 minute.
Cele mai bune momente de practică a acestei tehnici sunt atât cele din timpul
dimineţii, înainte de răsăritul soarelui, cât şi cele din timpul serii sau al nopţii, când
flacăra lumânării rămâne singura sursă de lumină din încăpere, ştiut fiind faptul că
ochiul are tendinţa de a se îndrepta în mod spontan către orice sursă de lumină. În
acest caz, flacăra lumânării va ajunge să exercite o veritabilă fascinaţie benefică
asupra noastră, iar concentrarea mentalului asupra ei se va realiza mult mai uşor pe
perioade lungi de timp.
În cadrul programului spiritual, TRATAKAM se va efectua întotdeauna după
realizarea atitudinilor posturale (a ASANA-elor) şi după exerciţiile de control al
suflului respirator PRANAYAMA, însă înainte de tehnica de LAYA YOGA.
Procedând astfel, eficienţa în ceea ce priveşte realizarea tehnicii de LAYA YOGA cu
ajutorul unei MANTRA-e va creşte foarte mult. Dacă totuşi, atunci când realizăm
TRATAKAM, ne asaltează un flux obsesiv de gânduri aparent incontrolabile, se
recomandă să asociem practica TRATAKAM cu tehnica de LAYA YOGA, în care
folosim BIJA MANTRA AUM, pentru a realiza astfel dinamizarea lui AJNA
CHAKRA.
Atunci când simţim o tensiune neplăcută în zona ochilor, se recomandă să
conştientizăm faptul că inspirăm şi expirăm, din punct de vedere subtil, prin zona din
mijlocul frunţii, AJNA CHAKRA. În final, după ce am închis ochii şi ne fixăm
lăuntric mentalul asupra imaginii remanente, menţinem aceeaşi priză de conştiinţă
asupra suflului subtil. Inspirăm şi expirăm energie eterică prin zona din mijlocul
frunţii şi direcţionăm această energie exact către flacăra lumânării proiectată
imaginativ în spaţiul conştiinţei noastre, CIT AKASHA. = VA URMA =
An 13 C 36
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
(continuare la cursul nr. 35, An 13) ANTARANGA TRATAKAM (Fixarea privirii
asupra unui obiect interior)
TEHNICA DE EXECUŢIE
Ne pregătim în acelaşi fel ca şi în cazul execuţiei lui BAHIRANGA TRATAKAM,
însă de această dată ochii vor fi menţinuţi închişi pe întreaga durată a practicii. Ne
vom focaliza lăuntric în spaţiul intim al conştiinţei noastre, CID AKASHA, asupra
unui obiect care are forţă de evocare spirituală sau a unui simbol încărcat de valenţe
mistice, pe care îl putem vizualiza foarte uşor (de exemplu, simbolul AUM, o cruce
sau YANTRA unei Mari Puteri Cosmice). Dacă nu există încă pentru noi un asemenea
„obiect" interior cu profunde semnificaţii simbolice şi spirituale pe care să ni-l
reprezentăm cu uşurinţă, putem vizualiza eventual un punct luminos (precum o stea
care străluceşte noaptea pe cerul senin) sau chiar un mic spot (cerc) luminos (precum
luna, aşa cum apare ea pe cer în noaptea de TRIPURA SUNDARI, cu două zile
înainte de momentul de lună plină). În cazul în care optăm pentru ultima variantă şi
urmărim totodată să asimilăm prin rezonanţă cele mai rafinate şi tainice energii ale
lunii, este important să realizăm în prealabil o fixare cu privirea (BAHIRANGA
TRATAKAM) a discului lunar în minim şapte perioade ale acestei faze lunare, deci în
şapte momente (eventual consecutive) de TRIPURA SUNDARI. Ulterior, se va
urmări realizarea unei sinteze mentale a imaginilor percepute pe care le vom corela
fiecare cu trăiri lăuntrice corespunzătoare, exact ca în cazul descifrării unui tainic şi
misterios limbaj. Nu se recomandă fixarea de lungă durată, cu privirea, a discului
lunar în alte momente decât cel indicat mai sus (mai ales în faza de lună plină).
În această reflectare lăuntrică, urmărim să „vedem" obiectul într-un mod cât mai clar
şi mai stabil, conturându-se net în zona centrală a spaţiului AKASHA-ic indigo ce se
desfăşoară atunci în faţa ochilor noştri închişi. Putem practica această tehnică zilnic un
interval de timp de 5 până la 30 de minute sau chiar mai mult. Aşa cum remarcăm,
ANTARANGA TRATAKAM se aseamănă destul de mult cu SHAMBAVI MUDRA
şi de aceea unii autori superficiali ai unor cărţi de YOGA le consideră identice, în
realitate însă, SHAMBAVI MUDRA este o fază superioară, mai profundă,
a lui ANTARANGA TRATAKAM.
De altfel, spre deosebire de tehnica de concentrare şi fixare a privirii, TRATAKAM,
care este
expusă în capitolul II al tratatului yoghin fundamental HATHA YOGA PRADIPIKA,
SHAMBAVI
MUDRA este tratată separat în cadrul capitolului IV al aceleiaşi lucrări, sutrele 36 şi
37: „Atunci când ne concentrăm atenţia către interior, în timp ce ochii pot rămâne
chiar şi deschişi, însă fără a clipi absolut deloc şi fără a percepe obiectele din lumea
exterioară, se realizează într-adevăr SHAMBAVI MUDRA, tehnică importantă care
este apreciată chiar şi în textele fundamentale ale înţelepciunii, VEDELE.
„Dacă yoghinul rămâne astfel, păstrând atât energia vitală, PRANA, cât şi mentalul,
CHITTA, absorbite profund şi total în obiectul interior al viziunii sale, în timp ce
privirea îi rămâne imobilă, el nevăzănd nimic deşi priveşte în exterior, atunci
realizează cu adevărat SHAMBAVI
MUDRA. Atunci când această stare de conştiinţă specifică lui SHAMBA MUDRA este
atinsă prin graţia unui maestru, survine ceea ce se numeşte 'starea de vid fără vid', a
SHUHYASHUNYA, ce caracterizează însăşi starea de Conştiinţă Şivaică."
Astfel, yoghinul care a atins această realizare, chiar şi atunci când contemplă lumea
exterioară el rămâne în realitate în comuniune cu Sinele său Divin, Suprem, ATMAN.
Prin urmare, tehnica SHAMBHAVI MUDRA învăţată în anul I al cursului nostru de
YOGA integrală reprezintă o etapă preliminară (dar absolut necesară!) în vederea
atingerii conştiinţei şivaice despre care vorbeşte yoghinul SWATMARAMA în
HATHA YOGA PRADIPIKA.
Efecte ale practicii TRATAKAM
Din punct de vedere medical, în urma cercetărilor realizate, s-a ajuns la concluzia că,
după una până la patru luni de practică susţinută, este de aşteptat să resimţim o
ameliorare a vederii, care se va manifesta chiar în sensul dispariţiei totale a defectelor
de vedere. Totuşi, în situaţia în care ochii obosesc sau se înroşesc, este necesar să nu
exagerăm şi să ne oprim. Deoarece ochii sunt organele noastre de percepţie cele mai
sensibile, este necesar să realizăm cu multă prudenţă orice tehnici care implică
folosirea lor îndelungată. De aceea, în cazul tehnicii de TRATAKAM se recomandă să
mărim durata de execuţie puţin câte puţin, cu prudenţă, fără a forţa, bazându-ne
întotdeauna pe bunul nostru simţ.
Practica sistematică a lui TRATAKAM înlătură de asemenea durerile de cap datorate
unei tensiuni oculare crescute, miopia, astigmatismul şi chiar cataracta, atunci când
această boală se află în primele sale stadii. Privirea devine, gradat, clară şi
strălucitoare, atât la propriu, cât şi la figurat, deoarece vom fi capabili să vedem cu
mai mult discernământ realitatea de dincolo de aparenţe.
Procedeul TRATAKAM este binefăcător nu numai pentru ochi, ci şi pentru întregul
ansamblu al funcţiilor fiziologice şi mentale, exercitând o acţiune terapeutică
excepţională asupra depresiei, insomniei, anxietăţii, lipsei de concentrate şi pierderii
memoriei. Efectele cele mai importante sunt însă de natură spirituală şi ţin de
dinamizarea intensă a lui AJNA CHAKRA. Referitor la această tehnică, tratatul
YOGA fundamental GHERANDA SAMHITA afirmă: „TRATAKAM favorizează
trezirea darului clarviziunii şi al percepţiei manifestărilor subtile. "
În concluzie, putem spune că TRATAKAM este un procedeu yoghin cu totul deosebit
recomandat îndeosebi pentru amplificarea capacităţii de concentrare mentală şi pentru
a elimina tendinţele disipative ale minţii. Principalul scop al acestei tehnici este acela
de a ajuta mentalul să se concentreze total asupra unui singur punct care, gradat, prin
practică, încetează să mai aibă statutul de obiect exterior separat de subiectul care îl
percepe. Astfel, prin contopirea inefabilă a celor doi termeni aparent opuşi ai
percepţiei (obiectul sau, altfel spus, ceea ce este văzut, şi subiectul sau, altfel spus, cel
care vede), se trezeşte viziunea interioară extatică a luminii spirituale a Sinelui
Suprem Divin, ATMAN. Concentrarea mentală asupra unui singur punct este numită,
aşa cum ştim, EKAGRATA. Există însă numeroase elemente perturbatoare ce se pot
interpune, formând uneori obstacole greu de trecut, în calea realizării lui
EKAGRATA. Totuşi, analizând în profunzime acest proces spiritual vom constata că,
de fapt, dispersarea mentală apare numai atunci când simţurile sunt îndreptate către
lumea exterioară, ceea ce înseamnă că, de fiecare dată când apare starea de
neatenţie, sunt pe cale să se producă o pierdere de energie şi o „des-centrare".
Asocierile mentale care apar în afara comenzilor volitive ce sunt specifice oricărui act
creator, precum şi identificările inerente cu diferite aspecte din lumea exterioară pe
care le realizăm prin intermediul ochilor şi al procesului vederii sunt factorii majori
care contribuie la această pierdere de energie mentală. De altfel, ochii sunt organele de
simţ caracterizate, de obicei, de o mişcare constantă, care se exprimă fie prin deplasări
foarte clare ale globilor oculari, fie prin uşoare oscilaţii ritmice şi involuntare, aproape
imperceptibile, numite NISTAGMUS. Chiar şi atunci când ochii sunt fixaţi în mod
obişnuit asupra unui obiect exterior, imaginea care este percepută optic este
întotdeauna fluctuantă, datorită acestor mişcări spontane.
Atunci când acelaşi obiect ajunge să fie văzut în mod constant, pentru o perioadă mai
lungă de timp, mentalul încetează să mai fie vigilent şi intră într-o stare de
„obişnuinţă" sau, altfel spus, de inerţie perceptivă referitoare la acest obiect. De aceea
mentalul încetează destul de rapid să mai analizeze un obiect aflat pentru o perioadă
îndelungată de timp în faţa privirii noastre. Această stare în care mintea se obişnuieşte
cu un obiect plasat în faţa noastră corespunde, din punct de vedere fiziologic, unei
amplificări în fiinţa noastră a undelor cerebrale de tip alfa, aspect care ne arată că a
apărut o diminuare a atenţiei vizuale orientate către lumea exterioară şi s-a instalat o
stare de relaxare profundă. Apariţia undelor alfa la nivel cerebral arată în mod precis
că acele zone ale creierului ce răspund de procesul vederii au încetat să mai
funcţioneze sau şi-au diminuat activitatea. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că
oamenii obişnuiţi sunt incapabili să menţină o activitate cerebrală caracterizată în mod
predominant de unde de tip alfa, atunci când se află cu ochii deschişi, în timp ce
yoghinii avansaţi pot realiza chiar cu o mare uşurinţă aceasta. Aptitudinea de a putea
menţine starea cerebrală alfa, atunci când ochii sunt deschişi, este un indiciu fiziologic
al faptului că persoana respectivă are acces la starea de conştiinţă supramentală.
Actul fiziologic al vederii nu depinde numai de ochi, ci şi de nervii optici. Cristalinul
nu este decât„lentila" prin intermediul căreia se realizează percepţia vizuala
exterioară. Prin intermediul cristalinului, imaginea este proiectată pe retină. Stimulul
provenit din exterior excită retina care lansează impulsuri nervoase spre cortexul
vizual situat în zona anterioară a creierului, şi astfel aici ajunge să se imprime o
„imagine" interioară. Dacă închidem ochii şi îi presăm, după care îi destindem uşor,
vom vedea puncte de lumină care nu sunt expresia unei lumini exterioare ce a pătruns
prin ochi, ci a unei simple stimulări mecanice a nervului optic. După un anumit
interval de timp de la stabilizarea pe retină a imaginii unui obiect exterior, percepţia
subiectivă a imaginii ajunge să dispară aproape complet, iar această sui-generis
„ştergere" a imaginii este însoţită de o suspendare a proceselor mentale, fenomen pe
care orice practicant yoghin autentic îl urmăreşte.
De fapt, dacă stimulii vizuali exteriori sunt total inexistenţi, de exemplu, dacă ne
aflăm într-o cameră în care nu pătrunde absolut deloc lumina sau într-o peşteră, sau
dacă realizăm tehnica de regenerare lăuntrică KAYA KALPA, după o anumită
perioadă de timp mentalul ajunge să fie în mod evident transcens. Dacă centrul subtil
de forţă AJNA CHAKRA nu este totuşi suficient de dinamizat din punct de vedere
energetic, fiinţa umană tinde să intre într-o stare de inconştienţă, care poate fi
asemănătoare într-o oarecare măsură cu starea de somn cu vise. De aceea, în timpul
tehnicii TRATAKAM este esenţial să păstrăm o stare de vigilenţă în aşa fel încât, în
momentul în care
survine blocarea mentalului prin aşa-numitul fenomen de „ştergere" a imaginii, să
rămână totuşi, datorită structurii superioare supramentale, priza de conştiinţă lucidă
asupra Sinelui nostru esenţă, Divin, ATMAN. De altfel, aceste recomandări sunt
valabile nu numai pentru TRATAKAM, ci şi pentru orice altă practică de concentrare
care conduce la o „disoluţie" a minţii. Atunci când atenţia se focalizează doar asupra
unui singur stimul senzorial, imuabil, cum ar fi o aceeaşi culoare sau un sunet constant
şi monoton, mentalul se opreşte cu uşurinţă. Absorbţia completă a mentalului (starea
de LAYA) într-o singură percepţie constantă în intensitate provoacă atunci o ruptură a
contactului cu lumea exterioară, care este specific stării obişnuite de veghe.
TRATAKAM induce deci, într-un mod aparent paradoxal, o „dispariţie" subiectivă a
percepţiei vizuale, iar în urma acestei suspendări sistemul nervos central începe să
funcţioneze în circuit închis, sau, altfel spus, ca şi cum nu ar mai exista stimuli
exteriori. Această experienţă a unei stări de vid mental, pe fondul unei totale
neutralităţi, expresie a echilibrării energiilor polare YIN -YANG, este asociată de
către yoghini cu însăşi trezirea energiei fundamentale a fiinţei umane, KUNDALINI,
şi ascensiunea acesteia prin SUSHUMNA NADI. Atunci când creierul este izolat de
toate excitaţiile senzoriale şi de toate procesele mentale asociate acestora (idei,
amintiri etc.) care declanşează, în mod obişnuit, impresiile noastre cognitive inerente,
survine o stare lăuntrică ce favorizează emergenţa conştiinţei spirituale şi care naşte
fiorul sacralităţii. Atunci, supramentalul, eliberat de condiţionări temporale şi spaţiale,
devine el însuşi obiectul experienţei spirituale. Tocmai de aceea, corpul fizic trebuie
să rămână stabilizat, în mod ferm, într-o postură yoghină, iar practica se recomandă să
fie realizată într-un loc liniştit pentru ca eventualele perturbări provenite de la alte
canale senzoriale să nu interfereze în procesul realizării lui TRATAKAM.
TRATAKAM deblochează energia inerentă a mentalului şi o canalizează în mod
conştient în zonele adormite sau, cu alte cuvinte, netrezite, ale conştiinţei. Tocmai de
aceea, yoghinii afirmă că practica lui TRATAKAM nu conferă numai clarviziunea, ci
şi trezirea capacităţilor paranormale de telepatie, telekinezie, vindecări de natură
psihică etc. Din punct de vedere subtil, concentrarea mentalului asupra unui singur
punct conferă, la nivel psiho-mental, amplificarea voinţei, îmbunătăţirea memoriei şi
capacitate mărită de concentrare.
Sfaturi şi recomandări
La fel ca în cazul oricărei practici spirituale care implică dinamizări energetice
intense, vom constata faptul că, în anumite zile, ne este mai uşor să rămânem cu ochii
deschişi fără a clipi o perioadă îndelungată de timp, prin urmare, fără a exista absolut
nici un efort. În alte situaţii, dimpotrivă, ne vom simţi ca şi cum am fi într-o cameră
plină de fum şi ne va fi imposibil să nu clipim la interval de 2-3 secunde. Prin
practică, aceste fluctuaţii inerente începutului vor dispărea, iar noi vom putea realiza
în mod constant şi fără efort focalizări ale privirii pe durate îndelungate de timp.
Există o practică ezoterică alchimică ce recomandă să ne adunăm lacrimile într-o
sticluţă pentru a medita apoi asupra lor cu scopul de a sesiza, în cadrul acestui inedit
proces meditativ, eliberarea de toate emoţiile negative. Din punctul de vedere al
tradiţiei AYURVEDA-ice, lacrimile reprezintă singurele elemente de reziduu ale lui
MAJJA sau sistemul nervos care reprezintă unul
dintre cei şapte constituenţi ai fiinţei, DHATU. Prin urmare, în mod implicit, lacrimile
sunt considerate ca fiind o modalitate fiziologică de purificare a sistemului nervos. În
plus, ştiinţa actuală a fost capabilă să găsească în mod precis analogii între starea
psihică ce a declanşat apariţia lacrimilor şi compoziţia chimică a acestora. Lacrima
este considerată o picătură care „moare", evaporându-se, după ce a adus o mărturie fie
a durerii, fie, dimpotrivă, a extazului. Tocmai de aceea, ea este adesea comparată cu
mărgăritarul sau cu picăturile de chihlimbar.
Tipuri de senzaţii şi percepţii subtile spirituale care apar în timpul realizării
tehnicii iniţiatice de intrare în contact cu niveluri profunde, supramentale, ale
fiinţei noastre şi de obţinere a clarviziunii prin deschiderea şi dinamizarea rapidă
şi eficientă a celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA, în urma fixării privirii
asupra zonei din mijlocul frunţii (sau asupra ochilor celui din faţa noastră)
a) Imaginea pe care o privim începe să se deformeze uşor, iar contururile precise
ale acesteia se estompează
Într-o asemenea situaţie, nu este cazul să ne opunem absolut deloc senzaţiilor vizuale
neobişnuite care apar, lăsând astfel imaginea să se deformeze oricât de mult. Cel puţin
la începutul SADHANA-ei (practicii) spirituale consecvente, care include această
tehnică de trezire şi dinamizare a clarviziunii, este necesar să învăţăm să ne eliberăm
total de ataşamentul faţă de formele fizice concrete pe care le vedem iniţial, în scopul
de a putea percepe în mod liber imaginile din lumile subtile, imagini care adesea se
suprapun peste cele fizice, modelând într-un mod fascinant contururile fizice. De
aceea, este bine să lăsăm imaginea fizică să se deformeze sau să devină tulbure şi să
urmărim curgerea caleidoscopică a evenimentelor sau a imaginilor, chiar dacă ni se
pare că acestea nu au nici o logică. Ulterior, după ce experienţa sau tehnica propriu-
zisă a luat sfârşit, vom putea analiza în mod amănunţit toate aceste senzaţii
neobişnuite. Dacă însă vom urmări să le analizăm chiar în momentul în care acestea se
produc, acest proces mental, raţional şi discursiv va inhiba aproape cu siguranţă
manifestările de natură subtilă, precum şi percepţiile noastre extrasenzoriale. Într-o
etapă superioară a practicii acestei tehnici de trezire şi dezvoltare a clarviziunii
spirituale, vom putea percepe simultan, fără neclarităţi, atât imaginea fizică, cât şi pe
cea subtilă, astrală. Dar, la începutul antrenamentului nostru bazat pe această metodă,
va trebui să renunţăm la precizia şi claritatea imaginii fizice, cu scopul de a putea
contempla cu detaşare culorile astrale şi halourile bioenergetice, perceptibile în jurul
corpului fizic. Acestea sunt cel mai uşor sesizabile în zona în care forma fizică pare a
se estompa. Fenomenul fascinant al estompării ne revelează translaţia din lumea fizică
în care ne aflăm într-o lume paralelă sau chiar intrarea într-o stare de semitransă
yoghină profund benefică, superioară, care va facilita apoi emergenţa percepţiei într-o
lume paralelă.
= VA URMA =
An 13 C 37
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
Tipuri de senzaţii şi percepţii subtile spirituale care apar în timpul realizării
tehnicii iniţiatice de intrare în contact cu niveluri profunde, supramentale, ale
fiinţei noastre şi de obţinere a clarviziunii prin deschiderea şi dinamizarea rapidă
şi eficientă a celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA, în urma fixării privirii
asupra zonei din mijlocul frunţii (sau asupra ochilor celui din faţa noastră)
(continuare la cursul nr. 36, An 13)
b) Persoana aflată în faţa noastră şi, în general, orice formă fizică pe care o
percepem ne apar a fi mai îndepărtate de noi decât sunt acestea în realitate
Dacă ne confruntăm cu un fenomen de îndepărtare subiectivă a obiectelor nu trebuie
să ne alarmăm deoarece el ne indică, de asemenea, un progres cert pe calea obţinerii
percepţiilor subtile spirituale. De multe ori acest fenomen se prezintă ca şi cum, brusc,
o anumită parte din fiinţa noastră ar translata şi s-ar deplasa undeva foarte departe; în
acel moment survine o delicioasă stare de conştiinţă duală simultană: percepem în
acelaşi timp atât realitatea ambiantă, fizică, cu ajutorul simţurilor fizice, cât şi acea
dimensiune subtilă în care o parte din fiinţa noastră s-a deplasat. Apare totodată o
stare de detaşare extraordinară pe care noi o trăim atunci plenar. Acesta este un semn
inedit care ne arată că tindem să translatăm de la percepţia realităţii fizice la viziunea
inefabilă a planurilor subtile înalte. Pe măsură ce survine o amplificare a percepţiei
subtile astrale, distanţele tind să capete pentru noi o altă semnificaţie. De aceea, este
cât se poate de firesc ca o persoană aşezată chiar în faţa noastră să ne apară uneori, în
cadrul acestei tehnici, ca şi cum ar fi mai îndepărtată.
Prin urmare, de fiecare dată când se produce un astfel de fenomen vom şti că ne aflăm
pe cale să transcendem viziunea planului fizic pentru a percepe, de fapt, o realitate
superioară subtilă a planului astral. Esenţialul, într-o asemenea situaţie, este să nu ne
lăsăm cuprinşi de teama care ar putea apărea pentru că atunci procesul sublim care s-a
declanşat se va estompa şi se va anula cu rapiditate.
c) Camera în care practicăm tehnicile de trezire şi dinamizare a lui AJNA
CHAKRA ne apare brusc a fi uneori mai întunecoasă, sau alteori de culoare
indigo; în general, calitatea culorilor se schimbă
Mediul de bază în care se manifestă curenţii coloraţi subtili astrali constituie ceea ce
ocultiştii şi ezoteriştii numesc „lumina astrală". Aceasta este energia fundamentală
care pătrunde permanent pretutindeni în planurile subtile astrale şi nu este diferită de
curenţii subtili coloraţi indigo sau violet pe care îi percepem uneori ca fundal atunci
când realizăm meditaţii asupra lui AJNA CHAKRA, sau atunci când urmărim să
percepem viziuni în spaţiul situat în plan subtil în zona frunţii (CID AKASHA). El
poate fi numit tot atât de bine şi „întuneric astral", căci această lumină este mult mai
discretă şi mai rafinată decât lumina albă a zilei din lumea fizică, fiind totuşi net
diferită de
întunericul negru al nopţii, aşa cum este el perceput în planul fizic. Întunericul fizic
este expresia absenţei totale a luminii; aşa-zisul „întuneric astral" radiază însă
permanent lumina subtilă AKASHA-ică, aceasta fiind o realitate de natură foarte
subtilă ce a fost desemnată cu expresia „obscuritate vizibilă", denumire utilizată chiar
şi în anumite societăţi iniţiatice occidentale care urmăreau atingerea clarviziunii
spirituale prin folosirea energiei lui AKASHA TATTVA.
De aceea, atunci când practicăm tehnicile iniţiatice de trezire şi dinamizare a lui
AJNA CHAKRA, dacă încăperea în care suntem ne va apărea în mod brusc mai
întunecată, de culoare indigo, chiar dacă ne aflăm în plină zi, aceasta semnifică faptul
că am început deja să percepem lumina astrală, AKASHA-ică, „de fond". Astfel,
trecem gradat de la percepţia lumii fizice către sesizarea lumilor astrale superioare.
Adesea, acest proces este însoţit de asemenea de o percepţie diferită, mult mai
luminoasă şi mai vie a culorilor, care ne vor apărea acum sub nuanţe şi caracteristici
fascinante, neobişnuite.
Spaţiul subtil astral nu este însă nici unic, nici uniform, el fiind structurat pe diferite
niveluri de vibraţie. Dacă vom face progrese semnificative în meditaţiile noastre ce au
drept scop trezirea şi dinamizarea lui AJNA CHAKRA, vom ajunge să realizăm de
asemenea călătorii de pătrundere în spaţiul subtil astral, CID AKASHA, şi vom
translata astfel, într-o continuă mişcare de ascensiune şi elevare, de la un nivel astral la
altul, fiecare fiind caracterizat de percepţii şi stări de conştiinţă diferite. Unul dintre
elementele de referinţă care ne permite să ne găsim cu uşurinţă repere pe dramul
spiritual pe care îl avem de parcurs - scopul nostru real fiind o continuă expansiune şi
elevare a conştiinţei către realitatea luminoasă, divină, ultimă, a Sinelui Suprem
ATMAN - este calitatea, puritatea şi luminozitatea curenţilor subtili coloraţi, precum
şi tenta fundamentală a luminii astrale, care variază în funcţie de planul astral în care
ne aflăm sau, cu alte cuvinte, în funcţie de nivelul de vibraţie dominant al energiei ce
caracterizează acea lume. Această percepţie este strâns corelată, la nivel vizual, cu
frecvenţa de vibraţie specifică lumilor astrale în care pătrundem. Prin urmare,
ambianţa cromatică ne revelează într-un mod clar unde ne aflăm din punct de vedere
astral, subtil, chiar dacă nu suntem capabili încă să sesizăm frecvenţa elevată de
vibraţie specifică acelei lumi.
În anumite lumi astrale fondul acestei lumini AKASHA-ice este mai „lăptos", în timp
ce în altele este mai întunecat sau chiar aproape negru; el poate fi şi albastru- verzui,
ceea ce conferă în acest caz percepţiilor noastre vizuale senzaţii asemănătoare celor pe
care le avem atunci când privim pe sub apă. Astfel, vom putea remarca foarte clar atât
aceste variaţii, ce survin în culorile lumilor astrale, cât şi semnificaţia lor, mai ales
dacă medităm în prealabil intens asupra lui AJNA
CHAKRA.
Atunci când aptitudinile noastre de viziune a lumilor subtile elevate au atins faza de
maturitate va deveni posibil să percepem chiar şi mai multe asemenea structuri subtile
în acelaşi timp. La o etapă mai avansată a procesului de deschidere a celui de-al treilea
ochi, AJNA CHAKRA, vom fi capabili să includem în viziunea noastră spirituală şi
percepţiile din lumea fizică, în mod simultan.
Splendoarea fascinantă a lumilor astrale superioare, cu explozia sa abundentă de
indescriptibile culori luminoase produce adeseori, datorită rezonanţei care apare în
mod spontan cu
Marea Putere Cosmică Tripura Sundari, o emoţie atât de puternică încât ea ne conferă
o intensă deschidere sufletească pe un fond de fericire profundă. Frumuseţea
copleşitoare a unor lumi astrale superioare ajunge, în cazul unor persoane încă
insuficient purificate, să fie aproape insuportabilă. Astfel, pentru cel care şi-a
dezvoltat clarviziunea spirituală prin trezirea şi dinamizarea lui AJNA CHAKRA viaţa
însăşi devine un permanent miracol divin, care este constant reînnoit, deoarece
percepţiile uneori terne ale lumii fizice se vor combina adesea cu viziuni înălţătoare,
spiritualizante, extatice din lumile subtile, iar aceasta îl va ajuta pe practicantul yoghin
al acestor tehnici să intuiască cu o mult mai mare spontaneitate şi naturaleţe prezenţa
lui Dumnezeu pretutindeni, atât în jurul său, cât şi în el însuşi.
În lumile astrale paradisiace, foarte elevate din punct de vedere spiritual, numite
uneori DEVACHAN de către ocultiştii occidentali sau SVARGA-LOKA, lumea
zeilor, în tradiţia yoghină, se percepe o gamă de culori subtile total diferite de cele din
lumile astrale mai puţin elevate; ele sunt mult mai luminoase fiind, în comparaţie cu
culorile din lumile astrale obişnuite, la fel de diferite precum, în planul fizic, se
diferenţiază culorile care sunt percepute în timpul zilei faţă de cele percepute noaptea.
d) Chipul persoanei care se află în faţa noastră începe să se modifice foarte mult
Aceasta este una dintre senzaţiile cele mai comune care survine atunci când realizăm
această tehnică de trezire şi dinamizare a celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA. În
anumite situaţii, chipul persoanei aflate în faţa noastră dispare, iar în locul acestuia
vedem un alt chip. Dacă practicăm de unul singur în faţa unei oglinzi, vom constata,
de asemenea, că, în unele momente, imaginea propriei noastre feţe se modifică şi
apare în locul acesteia un alt chip. Aceste neobişnuite imagini de natură subtilă pot
avea mai multe semnificaţii. În asemenea situaţii, este posibil ca noi să percepem:
1. chipul unui ghid spiritual;
2. chipuri (ale noastre, în cazul în care realizăm tehnica singuri în faţa oglinzii, sau ale
fiinţei cu care practicăm acest procedeu) provenite din existenţe anterioare;
3. imagini ale unei personalităţi secunde sau, cu alte cuvinte, ale unei ipostaze a fiinţei
noastre care este pusă mai rar în evidenţă;
4. materializări ale unei forme-gând sau chiar imaginea unei fiinţe care există în
universul
astral.
1. Chipul unui ghid spiritual
Este posibil ca o fiinţă superioară din lumile subtile astrale paradisiace sau chiar
maestrul nostru spiritual să se manifeste în timpul tehnicii de dinamizare a lui AJNA
CHAKRA ce se obţine prin focalizarea privirii asupra zonei din mijlocul frunţii. În
această situaţie, noi vom întrezări intuitiv imaginea chipului unei fiinţe angelice din
astral sau chiar a maestrului nostru spiritual, imagine care interferează cu cea a
propriului chip văzut în oglindă sau cu cea a chipului modificat al persoanei împreună
cu care realizăm această tehnică. În legătură cu acest aspect, în tradiţia yoghină se
afirmă că, întotdeauna, în măsura în care o fiinţă umană se află într-un contact
telepatic autentic, profund, cu maestrul său spiritual, ea va fi capabilă, printr-un
inefabil proces de rezonanţă, declanşat
prin evocare şi transfigurare, să-şi modifice chipul, pentru a lăsa astfel să transpară
imaginea ghidului său spiritual. Pe măsură ce obţinem progrese în tehnicile de trezire
şi dinamizare a celui deal treilea ochi, AJNA CHAKRA, vom fi capabili să facem să
apară la voinţă, în mod conştient, aceste imagini semimateriale, datorită fenomenelor
foarte intense de rezonanţă cu maestrul spiritual sau cu orice fiinţă care reprezintă un
autentic model spiritual pentru noi, fenomene pe care le declanşăm prin iubire,
aspiraţie, evocare şi transfigurare. Astfel, procesul capătă din ce în ce mai mult un
caracter obiectiv şi, în felul acesta, vor fi capabili să perceapă acest fascinant fenomen
chiar şi fiinţe a căror capacitate de clarviziune este aproape nulă sau se află într-un
stadiu incipient. Prin urmare, această tehnică de trezire a clarviziunii spirituale şi de
intrare în contact cu zone profunde ale fiinţei noastre prin priza de conştiinţă asupra
lui AJNA CHAKRA, asociată cu fixarea privirii la nivelul zonei din mijlocul frunţii,
este totodată şi una dintre modalităţile cele mai simple şi mai directe de a percepe,
identificator, la nivel subtil, un îndrumător spiritual căruia îi putem cere apoi în mod
telepatic să ne ofere binecuvântarea sa divină sau să ne răspundă la întrebările care ne
frământă.
O senzaţie intuitivă asemănătoare se poate produce adesea atunci când participăm la o
conferinţă susţinută de o anumită fiinţă elevată spiritual. Dacă vom rămâne ferm fixaţi
cu privirea asupra chipului acesteia, în special la nivelul zonei din mijlocul frunţii,
unde în plan subtil se află AJNA CHAKRA, fără a clipi absolut deloc, vom constata la
un moment dat că imaginea chipului său se estompează, pentru a face să apară gradat,
într-un mod inefabil, chipul maestrului său sau al unei alte fiinţe elevate spiritual care
o inspiră în acele momente.
2. Chipuri (ale noastre, în cazul în care realizăm tehnica singuri în faţa oglinzii,
sau ale fiinţei cu care practicăm acest procedeu) provenite din existenţe
anterioare
De asemenea, este foarte posibil să vedem imaginea propriului nostru chip sau chiar
chipul fiinţei umane cu care practicăm această tehnică de focalizare asupra zonei din
mijlocul frunţii, aşa cum apărea acesta într-o existenţă anterioară. Despre acest subiect
am discutat pe larg atunci când am prezentat, în cadrul cursurilor noastre de YOGA,
tehnica de revelare a existenţelor anterioare, şi de aceea nu îl vom mai dezvolta
suplimentar şi în acest context.
3. Imagini ale unei personalităţi secunde sau, cu alte cuvinte, ale unei ipostaze a
fiinţei noastre care este pusă mai rar în evidenţă
Chipul care ne apare poate fi, de asemenea, o reprezentare a uneia dintre
personalităţile secunde ale fiinţei noastre, sau ale celui împreună cu care practicăm
această tehnică. În esenţă, acest fenomen nu este diferit de cel descris la punctul doi,
deoarece, în ultimă instanţă, aceste aşa-zis personalităţi secunde, pe care ni le asumăm
în diferite situaţii neobişnuite ale existenţei noastre, sunt şi ele expresia unor tendinţe
şi atitudini care au fost generate într-una dintre existenţele noastre anterioare.
4. Materializări ale unei forme-gând sau chiar imaginea unei fiinţe din universul
astral Uneori, o formă-gând sau chiar o fiinţă din universul astral ajunge să se
manifeste prin
imaginea pe care noi o percepem suprapusă peste chipul celui împreună cu care
realizăm tehnica de trezire şi dinamizare a celui de-al treilea ochi, AJNA CHAKRA.
e) Diferiţi curenţi subtili coloraţi astrali sunt percepuţi ca fiind suprapuşi peste
chipul celui împreună cu care realizăm această tehnică
În lumile astrale, lumina nu provine neapărat de la un „soare astral" sau de la o sursă
exterioară, cum ar fi, de exemplu, în cazul planului fizic, un bec. Obiectele şi fiinţele
sunt vizibile, la nivel astral, graţie propriei lor luminozităţi specifice. Ele difuzează o
lumină proprie şi chiar obiectele lumii astrale par a fi „făcute din culori", mai ales
atunci când le privim în penumbră.
Pe de altă parte, nu trebuie să uităm niciodată faptul că aceste aşa-zise culori astrale
sunt foarte diferite de culorile fizice. Este practic imposibil să le descriem în mod
precis, deoarece în plan astral lipsesc acele referinţe obiective de culoare pe care noi le
avem în plan material. Tot ceea ce se poate spune despre ele este că sunt mirifice,
magice, de neuitat. Adeseori, culorile subtile astrale par a fi un amestec de diferite
nuanţe care coexistă în simultaneitate. Diferitele componente ale culorilor astrale nu
se amestecă între ele, spre deosebire de ceea ce putem observa în lumea fizică. În
lumea fizică, atunci când două culori se amestecă între ele, putem spune că practic
acestea dispar în expresiile lor individuale, făcând să apară o culoare rezultantă care
este intermediară. De exemplu, se ştie că dacă amestecăm culorile galben şi albastru
vom obţine culoarea verde. În acest caz, putem spune că au dispărut culorile albastru
şi galben şi nu a mai rămas decât culoarea verde. În universul astral situaţia este total
diferită. Acolo culorile par a fi făcute din inefabile scintilaţii sau din mii de puncte
luminoase minuscule extrem de strălucitoare. De exemplu, putem găsi o culoare
„albastru-galben-verde" în care sunt vizibile în acelaşi timp puncte luminoase
strălucitoare albastre, galbene şi verzi ce se întrepătrund într-un mod fascinant,
inefabil, practic imposibil de descris în cuvinte. De aceea, rareori vom găsi două culori
astrale identice. Marea lor diversitate şi frumuseţe depăşeşte tot ceea ce ar putea fi
vreodată văzut şi chiar imaginat în planul fizic.
Prin urmare, dat fiind această diferenţă dintre natura culorilor astrale şi cea a culorilor
fizice, este incorect să etichetăm în mod simplist aura unei fiinţe umane ca fiind
„verde" sau „albastră" etc. De aceea, trebuie să fim reticenţi în ceea ce priveşte
informaţiile care mai apar în anumite cărţi cu un conţinut îndoielnic în care sunt
atribuite - în mod strict şi reducţionist - diferitelor culori astrale emoţii şi stări
specifice. Adeseori, atunci când simplificăm la extrem şi ignorăm diferitele nuanţe şi
subtilităţi ale culorilor astrale, riscăm să ajungem la concluzii complet eronate. Aura
astrală este de fapt cea mai „vizibilă" parte a proceselor subtil-energetice care au loc
atât în interiorul, cât şi în exteriorul tuturor fiinţelor şi chiar a obiectelor fizice. Toate
fiinţele, obiectele şi substanţele prezintă o aură care este caracterizată de un spectru
vibrator ce este definitoriu pentru natura acelei aure. Chiar şi o banală piatră are totuşi
o aură energetică, dar, în cazul pietrei, avem de-a face cu o aură foarte „rudimentară"
şi ternă, în comparaţie cu complexul joc al curcubeului de culori subtile care se
manifestă în cazul aurelor umane. Aurele sunt expresia unor matrice energetice care
determină legile de creare a formelor tuturor obiectelor fizice. Deşi formele şi culorile
fizice caracterizează toate fiinţele şi obiectele, în realitate acestea nu sunt cauza, ci
doar efectul câmpurilor aurice astrale. = VA URMA =
An 13 C 38
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
(continuare la cursul nr. 37, An 13)
Noţiuni generale cu privire la principiile esoterice ale vederii aurice astrale
Vederea aurică, la fel ca şi majoritatea celorlalte forme de clarvedere (în trecut, în
viitor, sau la distanţe foarte mari), depinde totuşi de ochii fizici şi de procesul vederii
optice normale. Vederea fizică şi vederea non-fizică sau astrală sunt, prin urmare,
strâns corelate între ele. Amândouă sunt forme de percepţie care permit creierului
nostru şi respectiv mentalului nostru să sesizeze energii de natură fizică sau subtilă
sub forma unor imagini vizuale precise.
Vom prezenta în continuare, sub forma unei analize comparative succinte, felul în care
se desfăşoară mecanismele ce fac posibilă vederea fizică şi vederea astrală:
1. Procesul de percepţie în cazul vederii obişnuite, fizice
Din punct de vedere fiziologic, ochii recepţionează lumina. Lumina este, aşa cum
ştim, o formă de energie. Energia luminoasă provenită de la orice sursă exterioară este
focalizată de către ochii fizici, prin intermediul cristalinului, asupra ţesutului nervos
fotosensibil situat pe fundul ochiului, ţesut nervos care este denumit retină şi care este
conectat la nervul optic. La modul esenţial, putem spune că retina transformă energia
luminoasă într-un flux de semnale bioelectrice complexe. Aceste semnale ajung la
creier, la centrul nervos al vederii, prin intermediul nervului optic. Creierul
prelucrează apoi toate aceste diferite semnale electrice şi le interpretează instantaneu
sub forma unor imagini vizuale.
2. Procesul de percepţie în cazul vederii aurice, astrale
Centrul subtil mental de forţă AJNA CHAKRA, care este situat în plan subtil în zona
din mijlocul frunţii, recepţionează o anumită formă de energie, mai subtilă decât
lumina fizică. Această formă de energie poate fi percepută doar de către centrul subtil
din mijlocul frunţii, AJNA CHAKRA, care este denumit adesea, tocmai din acest
motiv, „al treilea ochi". El reprezintă - printre altele - şi un veritabil organ vizual de
percepţie subtilă, mai ales când acesta este activat şi acordat în mod precis pe
frecvenţa de vibraţie a respectivului tip de energie subtilă. Centrul subtil vizual aflat în
zona din mijlocul frunţii este situat la mijlocul distanţei dintre cei doi ochi fizici, iar
funcţionarea sa, veritabilă sinteză şi reflexie rafinată a vederii fizice, este totuşi strâns
legată de vederea optică obişnuită, fiind, de asemenea, conform concepţiei spirituale
yoghine, cauza subtil energetică a vederii fizice.
Energia subtilă astrală receptată de AJNA CHAKRA este direcţionată şi ea spre
centrul subtil al vederii astrale, ce reprezintă o structură din corpul astral omoloagă şi
suprapusă, din punct de vedere subtil, peste centrul vederii fizice obişnuite din creier.
Printr-o translaţie a spectrului de frecvenţă, oarecum asemănătoare fenomenului de
demodulare a undelor radio din electronică, energia subtilă a vierii astrale se transpune
sau, altfel spus, se „traduce" într-o energie fizică ce
stimulează la rândul ei centrul fizic al vederii din creier. Tot ceea ce este receptat în
acest centru cerebral vizual fizic este interpretat apoi sub forma unor imagini vizuale.
Prin urmare, energia subtilă aurică ajunge şi ea să fie interpretată la nivel cerebral ca o
imagine vizuală, exprimată cel mai adesea prin benzi colorate de lumină care
înconjoară fiinţa sau obiectul fizic ce este privit de noi. Ochii constituie organul fizic
ce este destinat vederii optice obişnuite. Vederea fizică obişnuită este coordonată din
punct de vedere energetic de centrul subtil de forţă MANIPURA CHAKRA, iar
centrul subtil mental AJNA CHAKRA are, printre altele, şi funcţia de organ subtil
destinat vederii non-fizice sau astrale.
Amândouă aceste organe, atât cel fizic (ochii), cât şi cel subtil (AJNA CHAKRA),
sunt situate aproximativ în aceeaşi zonă, dar în planuri sau structuri energetice diferite.
Localizarea şi funcţia lor similară sugerează faptul că există o strânsă legătură între
centrul subtil din mijlocul frunţii (AJNA CHAKRA), ochii fizici şi centrul nervos
fizic al vederii care este situat pe scoarţa cerebrală. Cercetările clarvăzătorilor şi
parapsihologilor contemporani confirmă şi ele concepţia yoghină străveche care
afirmă că toate formele de vedere non-fizică sau astrală sunt strâns legate de procesul
vederii fizice obişnuite. Totuşi, cu toate că există o legătură între clarvederea subtilă
realizată prin intermediul lui AJNA CHAKRA şi vederea optică, fizică, legătură ce
este evidentă pentru cel iniţiat în tainele clarviziunii astrale, precizăm încă o dată
faptul că aura nu este, în nici un caz, de natura luminii fizice. Unii oameni consideră
în mod eronat că aura astrală are totuşi natura luminii fizice, fiind doar o lumină sau o
energie caracterizată de frecvenţe de vibraţie mai mari decât cele ale luminii normale,
energie care este vizibilă, din acest motiv, doar clarvăzătorilor. Dacă această premisă
ar fi fost adevărată, atunci ar fi fost posibil ca aura sau lumina astrală să fie detectată şi
măsurată cu precizie cu ajutorul instrumentelor electronice adecvate, accesibile în
zilele noastre. Există instrumente electronice de măsură (de exemplu: camere
electronice de luat vederi, senzori etc.) care pot fi ajustate să detecteze orice gamă de
frecvenţe electromagnetice: infraroşu, ultraviolet, raze X, raze gamma etc. Prin
urmare, toate aceste frecvenţe pot fi detectate şi măsurate cu precizie, spre deosebire
de aure, care nu pot fi detectate sau măsurate prin mijloace ştiinţifice strict
convenţionale. Chiar dacă aurele bioenergetice sunt mai uşor vizibile atunci când
spectrul de frecvenţe luminoase din mediul ambiant migrează către ultraviolet, ele nu
sunt totuşi radiaţii ultraviolete. Deci, afirmaţia că aurele nu sunt de natură luminoasă
obişnuită este o premisă logică de „bun simţ".
Camerele fotografice sau video care sunt folosite pentru fotografierea aurelor
astrale
Totuşi, pe de altă parte, ştim că există la ora actuală aparate foto speciale asistate cel
mai adesea de un microprocesor sau de un calculator, care realizează imagini ale
aurelor. Cum este posibil acest lucru? Aparatele de fotografiat aura NU fotografiază
de fapt aura subtilă propriu-zisă. Ele nu pot să detecteze direct, printr-un sistem optic,
aura astrală. Un astfel de aparat creează doar o reprezentare convenţională, relativă, a
culorilor şi mărimii aurei pe film sau pe fotografie. Principiul de funcţionare al unui
aparat de fotografiat aura este următorul: a) Anumiţi senzori sunt plasaţi pe piele sau
sunt dispuşi pe un scaun special astfel încât ei să fie în contact direct cu pielea celui
care vrea să-şi obiectiveze aura. Aceşti senzori măsoară rezistenţa electrică a pielii
(reacţia galvanică a pielii). Rezistenţa electrică a pielii variază, la rândul
ei, în funcţie de nivelul umidităţii şi al concentraţiei sărurilor care sunt prezente în
respectiva zonă a pielii. Aceste niveluri electrice sunt influenţate de mulţi factori:
dietă, lichide consumate în ultima perioadă, starea de sănătate, temperatura corpului,
emoţii, dispoziţie psihică, activitate, stare de relaxare etc.
b) Valorile semnalelor preluate de aceşti senzori intră într-un mic procesor electronic
ataşat camerei foto şi sunt apoi interpretate. Acest microprocesor generează la rândul
său anumite semnale electrice în funcţie de modul în care a fost programat.
c) Semnalele electrice care sunt generate de respectivul microprocesor sunt apoi
transmise aparatului foto, care, în comparaţie cu aparatele obişnuite de fotografiat,
este modificat într-un anumit mod: există, în interiorul acestui aparat foto, un
dispozitiv de generare a culorilor. Acest dispozitiv creează un fascicul de lumini
colorate în funcţie de valorile semnalelor electrice care vin de la microprocesor,
fascicul care este proiectat direct pe filmul foto, suprapunându-se peste imaginea
normală, fizică, a persoanei în cauză. Aceasta dă astfel iluzia unei aure colorate în
jurul corpului fizic al persoanei, aură ale cărei culori se corelează direct cu semnalele
măsurate de senzorii aflaţi în contact cu pielea subiectului.
Aceste aparate de fotografiat aura sunt realizate astfel încât rareori este posibil să
obţinem două imagini aurice identice, datorită faptului că amplitudinea şi forma
semnalelor electrice generate de senzorii aflaţi pe piele variază foarte mult. O
fotografie a aurei noastre realizată cu ajutorul unui asemenea aparat este de fapt o
presupunere aproximativă despre cum ar trebui să arate aura noastră, presupunere care
se bazează pe cercetări şi observaţii riguroase şi îndelungate. La baza acestor cercetări
se găsesc anumite corelaţii care au fost realizate între valori ale semnalelor galvanice
şi culori observate prin clarviziune de către fiinţe umane înzestrate cu această
capacitate paranormală, la subiecţii testaţi. Prin urmare, o fotografie a unei aure
realizată cu aparatele actuale de fotografiere a aurei este de fapt o „iluzie" creată
electronic şi, deşi are o valoare orientativă, nu este o fotografiere propriu-zisă directă,
nemijlocită, a unei aure astrale.
Noţiuni teoretice cu privire la modalităţile de percepere a aurelor Centrul subtil de
forţă plasat în zona din mijlocul frunţii, AJNA CHAKRA, are nevoie de energia
AKASHA-ică pentru a se acorda şi pentru a se focaliza pe energia aurică. Aura astrală
este aşadar o reprezentare sau, altfel spus, o traducere vizuală a energiei AKASHA-ice
distinct modulate în cazul fiecărei fiinţe în parte, reprezentare care este în final
concretizată („condensată") la nivelul centrului vederii din creier.
Complexitatea vederii normale
Procesul vederii aurei aflate în jurul unui corp fizic poate părea foarte complicat, dar,
de fapt, este foarte simplu de înţeles dacă îl comparăm cu procesul vederii normale,
fizice. Pentru a înţelege aceasta este suficient să ne gândim la milioanele de forme,
culori şi nuanţe pe care le percepem în planul fizic, instantaneu, în detaliu, în cele trei
dimensiuni. Analizând modul în care creierul nostru percepe şi interpretează, practic
instantaneu, complexele imagini vizuale obişnuite, indiferent cât de repede ne
plimbăm privirea în jurul nostru, vom constata că vederea obişnuită a lumii fizice este
un simţ incredibil de complex şi de puternic. Comparativ cu acesta, cele câteva culori
şi vârtejuri luminoase pe care le vedem în aura unei fiinţe umane, indiferent de cât de
frumoase şi complexe par
a fi ele, constituie o imagine mult mai simplă. Prin urmare, vederea obişnuită este
mult mai complexă şi necesită un efort mult mai mare de interpretare şi analiză din
partea creierului decât vederea aurică. Precizăm totuşi că există forme de clarviziune
spirituală mult mai complexe decât vederea aurelor existente în jurul corpurilor fizice
(cum ar fi perceperea unor lumi astrale paradisiace), iar în acele cazuri vederea subtilă
devine ea însăşi un proces mult mai amplu şi mai profund decât vederea fizică.
În concluzie, putem afirma că vederea aurică este strâns legată şi depinde, într-o
anumită măsură, de vederea fizică, obişnuită. Ceea ce vedem atunci când percepem o
aură bioenergetică este de fapt demodularea şi interpretarea realizată prin intermediul
creierului a energiei subtile astrale reflectate astfel în planul fizic. Ochii fizici sunt
folosiţi în acest proces pentru a acorda energetic cele două game de frecvenţe (una
specifică planului astral şi cealaltă specifică planului fizic) şi pentru a focaliza simţul
vederii subtile, asociat cu AJNA CHAKRA, asupra acelei energii astrale. O traducere
în semnale bioelectrice a acestei energii subtile ajunge apoi la centrul vederii din
creier, unde energia este interpretată şi analizată de către creier, fiind după aceea
tradusă într-o anumită imagine. În cazul perceperii unei aure, noi vom sesiza fâşii
colorate luminoase care se află în jurul persoanei pe care o observăm.
Relaţia tainică dintre energia luminoasă a elementului TATTVA-ic Eter,
AKASHA TATTVA, lumina fizică şi aura astrală
Deoarece substratul oricărei manifestări perceptive aurice este energia luminoasă a
elementului TATTVA-ic Eter, ea este absolut necesară pentru a vedea aura specifică a
oricărui obiect. Aurele fiinţelor reacţionează în prezenţa luminii fizice expansionându-
se şi devenind mai strălucitoare. Această reacţie este cel mai uşor de observat atunci
când aura unei fiinţe este expusă la lumina soarelui. De aceea se poate spune că aura
subtilă este, într-un anumit sens, fotosensibilă.
Aura astrală nu este o lumină de natură fizică, dar lumina fizică influenţează la rândul
ei percepţia aurică. Aura astrală, mai ales cea a fiinţelor sau cea a unor corpuri fizice
viu colorate, nu poate fi văzută în complexitatea şi bogăţia nuanţelor sale atunci când
ne aflăm în întuneric complet. Dacă aura este ea însăşi o formă de lumină, ne putem
pune totuşi întrebarea de ce este necesară lumina fizică pentru ca ea să fie văzută mai
bine?
O observaţie se impune totuşi şi în această situaţie: în întuneric complet este posibil să
vedem o slabă activitate energetică în jurul corpului fizic, foarte aproape de piele.
Aceasta nu este însă aura astrală despre care vorbesc clarvăzătorii, ci o manifestare a
corpului nostru eteric, PRANAMAYA KOSHA, care, fiind de o natură mai apropiată
de frecvenţele lumii fizice, a putut fi pusă în evidenţă de către oamenii de ştiinţă prin
aşa-numitul fenomen de electronografie. Această aură este aproape invizibilă, dar
poate fi totuşi percepută sub forma unor scânteieri foarte vagi şi a unor fâşii de lumină
albăstruie. Acestea pot fi uşor observate în jurul degetelor, mai ales atunci când
degetele sunt destul de apropiate între ele. Este, de asemenea, posibil să vedem puncte
luminoase mici, dar foarte intense, datorate activităţii energetice a corpului subtil
eteric în zonele de proiecţie în corpul nostru fizic a centrilor subtili de forţă. Centrii
subtili de forţă trebuie să fie însă foarte energizaţi pentru a putea fi văzuţi astfel în
întuneric, în dimensiunea eterică. Este necesară de asemenea o
focalizare intensă atât asupra centrului nostru mental de forţă, AJNA CHAKRA, cât şi
asupra „obiectului" observat (centrul de forţă respectiv).
Pentru a percepe totuşi o anumită zonă a corpului astral sau, altfel spus, aura astrală a
unei fiinţe în întuneric complet, sau chiar de la distanţă (atunci când persoana nu se
află în aceeaşi încăpere), yoghinii realizează vizualizarea persoanei ce urmează a fi
investigată din punct de vedere subtil, în spaţiul subtil al conştiinţei, CID AKASHA,
exact precum în cazul tehnicii SHAMBHAVIMUDRA, pentru a se focaliza apoi
mental, prin intermediul lui AJNA CHAKRA, exact asupra fiinţei respective şi asupra
spaţiului ce înconjoară conturul formei acesteia, aşa cum îi apar ele în spaţiul subtil a!
conştiinţei, CID AKASHA. Aceasta reprezintă o formă de clarviziune mai rafinată. În
acest scop este necesar să vedem, în prealabil, foarte clar acea fiinţă „cu ochii minţii".
Deci, pentru a putea vedea aura unei fiinţe în întuneric complet, sau chiar la distanţă
(în situaţia în care fiinţa ce urmează a fi observată auric nu se află în aceeaşi încăpere),
este necesară utilizarea vederii astrale care este atunci îndreptată asupra fiinţei care
este, în prealabil, vizualizată mental cu o cât mai mare exactitate. În acest caz, lumina
fizică nu mai este absolut deloc necesară pentru funcţionarea acestei forme de vedere
astrală sau, altfel spus, a clarvederii, ochii fizici fiind menţinuţi în permanenţă închişi.
Vederea periferică
Aurele astrale sunt percepute mult mai uşor folosind aşa-numita „vedere periferică"
sau, cu alte cuvinte, privind cu coada ochilor. Ele nu pot fi niciodată văzute dacă
atitudinea noastră mentală rămâne obişnuită şi dacă focalizăm privirea direct asupra
corpului fizic a cărui aură vrem să o percepem. Pentru a vedea o aură astrală trebuie să
privim întotdeauna în lateral faţă de obiectul observat sau dincolo de el, exact aşa cum
se realizează vizualizarea unei stereograme. De altfel, vizualizarea stereogramelor,
dincolo de fascinaţia pe care o conferă perceperea acelei imagini în trei dimensiuni
care se naşte din imaginea bidimensională, reprezintă o metodă în sine de trezire şi
dezvoltare a clarviziunii prin obişnuinţa pe care ne-o conferă, ce este foarte benefică
pentru rafinarea mentalului, de a privi „prin obiecte" şi nu direct la acestea. Vederea
periferică este extrem de sensibilă la mişcare, mult mai sensibilă decât vederea directă.
Vederea periferică este de asemenea sensibilă şi la multe alte tipuri de energii subtile,
nu numai la cele aurice astrale. Mulţi oameni, care nu cunosc nimic despre principiile
esoterice ale vederii astrale, s-au confruntat adeseori cu fenomenul perceperii „cu
coada ochiului" a unui gen de mişcare, sau au avut senzaţii vizuale neobişnuite. Dacă
imediat după aceea au privit direct spre respectiva zonă, pentru a vedea despre ce este
vorba, nu au mai sesizat nimic deosebit. Ceea ce percepem în asemenea situaţii este de
fapt manifestarea aurei unui obiect, cel mai adesea a unui obiect care, în dimensiunea
fizică, este viu colorat, sau chiar manifestarea subtil-energetică a unei entităţi astrale
sau a unei forme-gând.
= VA URMA =
An 13 C 39
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
Noţiuni teoretice cu privire la modalităţile de percepere a aurelor.
Vederea periferică (continuare la cursul nr. 38, An 13)
Emanaţiile eterice şi astrale, expresii ale energiilor PRANA-ice, au fost percepute de
către clarvăzători prin metoda vederii periferice încă din cele mai vechi timpuri.
Mărturii despre aură apar în scrieri şi în opere de artă antice, atât din Egipt, cât şi din
India, Grecia sau Roma.
În secolul al XVI-lea, medicul alchimist Paracelsus a vorbit pentru prima dată explicit
în Occident despre corpul astral, pe care el l-a descris ca fiind o sferă incandescentă.
În secolul al XVIII-lea, celebrul clarvăzător Emmanuel Swedenborg afirma, în
lucrarea intitulată „Jurnal spiritual", următoarele: „Există o sferă subtilă ce
înconjoară orice fiinţă, ea fiind precum un corp mai rafinat al acesteia'".
Studiile ştiinţifice asupra aurei au început abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea,
atunci când Franz Anton Mesmer, constatând în mod obiectiv existenţa corpului
eteric, a enunţat teoria „magnetismului animal". Acesta este, conform definiţiei sale,
un fel de forţă electromagnetică ce poate fi transmisă de la o fiinţă umană la alta şi
care poate fi utilizată în vindecarea unor afecţiuni.
În anul 1845, baronul Karl von Reichenbach, un chimist german, a anunţat
descoperirea unei energii subtile aurice pe care el a numit-o „forţă odică". Subiecţii
clarvăzători care au fost testaţi de Reichenbach erau în prealabil introduşi într-o
cameră obscură, în care ei ajungeau apoi să vadă energii vibrande, sub forma unor
radiaţii asemănătoare flăcărilor, ce emanau din animale, plante, magneţi, cristale sau
din vârfurile degetelor persoanelor care erau observate, lată cum descria el metoda
simplă de obţinere a clarviziunii: „Luaţi cu dumneavoastră, într-o cameră complet
întunecată, o pisică, mai multe vase cu flori, o pasăre aflată într-o colivie şi chiar un
fluture viu, dacă puteţi prinde unul. După câteva ore în care veţi rămâne în întuneric
complet, veţi observa cu uşurinţă şi uimire anumite lucruri neobişnuite: florile vor
deveni perceptibile într-un mod tainic, fiind astfel sesizabile chiar şi în întuneric. La
început, ele se vor remarca în întunericul încăperii sub forma unor nori uşor luminoşi
gri, mai târziu vor apărea puncte luminoase din ce în ce mai clare, pentru ca în final
fiecare floare să devină aproape distinctă iar formele sale să se contureze din ce în ce
mai bine. Pistilurile, corolele, tulpina, petalele vor putea fi remarcate deoarece vor
avea ele însele o luminozitate intrinsecă diafană. Frunzele sunt întotdeauna ceva mai
întunecate decât florile. Totul ne apare a fi cuprins atunci într-o dulce incandescenţă.
Părţile genitale ale florii sunt întotdeauna cele mai luminoase. In mod similar,
fluturele, pisica, pasărea vor ieşi treptat din obscuritate, anumite părţi ale acestor
animale devenind astfel mai luminoase.
Dacă ne vom fixa intens atenţia asupra mâinilor proprii, ele vor fi percepute iniţial
sub forma unui abur de culoare gri; apoi se vor stabili din ce în ce mai clar
contururile pe un fond uşor luminos; în final, degetele ne vor apărea radiind o lumină
proprie. Se poate vedea, de asemenea,
cum fiecare deget se prelungeşte luminos şi chiar cum lasă o dâră care uneori ajunge
să fie la fel de lungă ca şi degetul însuşi."
Diversitatea de energii subtile, PRANA, care au fost percepute de-a lungul timpului,
precum şi diferitele forme de punere în evidenţă a lor a făcut absolut necesară
stabilirea unei clasificări a tipurilor de clarviziune.
Există, într-adevăr, diferiţi termeni care sunt folosiţi pentru a descrie şi explicita atât
tipurile de clarviziune, cât şi modul în care ele ar putea fi obţinute:
- clarviziunea cu „raze X" - capacitatea de „a vedea" prin obiecte opace, cum ar fi:
cutii, pereţi etc., pentru a percepe astfel ceea ce se află în interiorul lor sau dincolo de
acestea;
- clarviziunea medicală - capacitatea de a vedea sau intui predispoziţia către anumite
boli sau afecţiuni a unei fiinţe umane, fie printr-o percepere a culorilor aurice subtile,
fie prin capacitatea de „a vedea" prin corpul fizic ca şi cum acesta ar fi transparent.
Edgar Cayce, unul dintre cei mai faimoşi clarvăzători, avea capacitatea de a pătrunde
în clişeele AKASHA-ice aflate în universul astral, în scopul de a obţine informaţii
precise referitoare atât la bolile pe care o anumită persoană le avea, cât şi la remediile
sau modalităţile de tratament ce se impuneau în asemenea cazuri;
- clarviziunea spaţială - capacitatea de „a vedea" la nivel subtil evenimente, oameni şi
obiecte care se află chiar la distanţe foarte mari;
- clarviziunea temporală - aceasta se referă atât la precogniţie sau viziuni ale
viitorului, cât şi la retrocogniţie sau viziuni din trecut. Ambele sunt obţinute prin acces
la clişeele AKASHA-ice. Acest tip de clarviziune era folosit de şamani în societăţile
arhaice, dar continuă să fie aplicat şi în timpurile actuale de persoane cu înzestrări
deosebite, pe care acestea le utilizează în domenii inedite cum ar fi, de exemplu, cele
denumite arheologie psihică şi criminalistică psihică;
- clarviziunea prin vis - se referă la visarea unui eveniment care urmează să se
petreacă în universul fizic. Reprezintă un fenomen ce poate fi combinat cu precogniţia
şi este util şi instructiv în toate domeniile vieţii noastre. El ar putea reprezenta pentru
noi toţi chiar un veritabil sistem de avertizare;
- clarviziunea astrală - reprezintă percepţia planurilor sau a universurilor astrale şi
eterice împreună cu toate fiinţele care animă aceste lumi: elementali, demoni, zei etc;
- clarviziunea aurică - reprezintă percepţia aurei şi a culorilor aurice, a formelor- gând
şi a altor asemenea manifestări subtile ale gândurilor şi sentimentelor noastre;
- clarviziunea spirituală - reprezintă viziunea lumilor superioare şi a entităţilor
angelice, fiind totodată expresia unei stări foarte elevate de conştiinţă.
Experienţele de obţinere a clarviziunii ale celebrului doctor Kilner începând cu anul
1911, un medic englez, Walter J. Kilner, a utilizat lumina colorată ca mijloc de
stimulare şi amplificare a vederii subtile aurice. Doctorul Kilner a studiat utilizarea
vederii aurice în special ca modalitate de diagnosticare a bolilor şi suferinţelor
pacienţilor săi, adeseori chiar şi atunci când acestea se aflau într-o stare potenţială sau
incipientă. El a remarcat astfel că forma şi culoarea aurei reflectă perfect starea de
vitalitate şi de sănătate a fiinţei, iar în anul 1919 el a pus la punct chiar o metodă
foarte riguroasă şi obiectivă de diagnosticare aurică a unor boli. Clarviziunea obţinută
astfel i-a permis să constate că, în unele afecţiuni mai puţin importante, precum şi în
cazul celor aflate într-un stadiu
incipient, aura bioenergetică era afectată doar local, în timp ce în alte boli, mai grave,
întreaga aură bioenergetică era perturbată. În momentul în care pacientul se
însănătoşea, aura sa îşi recăpăta caracteristicile specifice aurei unei fiinţe umane
sănătoase.
Metoda sa de obţinere a clarviziunii se bazează pe utilizarea unor aşa-numite ecrane
cu dicianină. Aceste ecrane erau formate din 2 plăci de sticlă între care se afla soluţia
care conţinea o substanţă colorată numită dicianină. Ecranele aveau lungimea de
aproximativ 8 cm şi lăţimea de 3 cm şi au fost denumite „spectauraniene". Kilner a
descoperit astfel că, prin utilizarea acestor neobişnuiţi ochelari aurici, se putea obţine
vederea aurică sau, cu alte cuvinte, clarviziunea. El a utilizat ecrane diferit colorate:
roşii, albastre, sau ecrane cu nuanţe multiple, care erau menite să adapteze gradat, la
spectrul radiaţiilor aurice, vederea celui care urma să realizeze investigarea subtilă.
Ecranele colorate i-au permis, de asemenea, să vadă diferitele aspecte specifice şi
straturi vibratorii ale aurelor. În mod suplimentar, el a recomandat utilizarea unor fâşii
confecţionate din carton colorat ce erau privite timp de câteva minute, pe toată această
durată ele fiind puternic iluminate. La început, Kilner îşi adapta ochii pentru vederea
subtilă aurică privind printr-unul dintre ecranele sale de dicianină. Ulterior, el privea
fix, suficient de mult timp, o astfel de fâşie colorată. Aceste fâşii colorate creau astfel
o bandă virtuală de culoare complementară în câmpul său vizual. Ele erau precum
nişte ferestre mici care puteau fi deplasate odată cu privirea, evidenţiind astfel, prin
contrast, diferitele părţi ale aurei subiectului. Un element excepţional, care de
asemenea ar trebui menţionat în cazul metodei lui Kilner, îl reprezintă faptul că, după
ce o persoană utilizează aceste ecrane timp de câteva luni, se constată că acestea sunt
necesare din ce în ce mai puţin. Astfel, cei care au folosit această metodă au ajuns
treptat să obţină capacitatea de a percepe aurele bioenergetice direct, fără intermediul
unei operări prealabile cu ajutorul ecranelor de dicianină. Prin urmare, modalitatea de
a obţine clarviziunea folosind metoda lui Kilner constă în a privi cu atenţie, îndelung,
prin ecranele de dicianină, o sursă de lumină (cel mai bine lumina soarelui).
Fereastra încăperii în care ne aflăm trebuie să fie acoperită cu o perdea suficient de
groasă, astfel încât în încăpere să nu mai rămână lumină decât doar pentru a discerne
în semiobscuritate forma corpului fizic al fiinţei umane căreia urmează să îi
vizualizăm aura. Întotdeauna, această persoană trebuie să apară în încăpere fără a avea
nici un fel de haine (complet dezbrăcată). Timp de câteva momente, aproximativ 15
secunde, nu pot fi percepute în acea încăpere semiobscură decât corpul fizic şi
contururile acestuia. Apoi, gradat, pe măsură ce ochii noştri se obişnuiesc cu
întunericul, începe să fie percepută un fel de aureolă subtilă, formată din două sau trei
straturi energetice vibratorii. Contururile acestei aureole, cel puţin partea sau stratul
aflat în apropiere de corpul fizic, urmează curburile corpului fizic al fiinţei care este
vizualizată.
Prin această metodă Kilner percepea aura umană ca fiind precum un nor diafan care
cuprindea întregul trup şi care putea fi separat uneori în două sau trei porţiuni sau
straturi suprapuse. Kilner distingea în structura aurei trei reţele vibratorii sau straturi
energetice:
1) dublul eteric - un spaţiu transparent, în general de culoare indigo, foarte îngust, care
urmează cu precizie toate contururile corpului fizic. Acesta este adeseori ocultat de
cea de-a doua fâşie a aurei.
2) aura interioară - reprezintă cea mai densă parte a aurei, fiind la marea majoritate a
oamenilor (aproape) constantă ca mărime;
3) aura exterioară - este de mărime variabilă, în funcţie de gradul de dezvoltare al
fiinţei în cauză. Adeseori ea apare ca fiind unită sau chiar dizolvată în aura interioară.
Prin metoda lui Kilner se pot observa raze de lumină subtilă care par să emane efectiv
din corpul fizic al fiinţelor sănătoase. Pe de altă parte, prin această modalitate simplă
şi eficientă, Kilner putea să observe schimbări şi anomalii survenite în aurele
pacienţilor săi pe care putea astfel să le compare cu aurele subiecţilor sănătoşi.
Aceasta i-a permis să detecteze adeseori afecţiuni care se aflau în faze incipiente, cu
mult înainte ca simptomele specifice unei boli să ajungă să se manifeste.
Kilner a constatat variaţii ale aspectului acestor efluvii luminoase, în conformitate cu
starea de sănătate şi chiar cu inteligenţa subiectului. De exemplu, aura unui copil
inteligent şi afectiv este mult mai extinsă decât aceea a unui copil mediocru, chiar
dacă acesta din urmă este mai dezvoltat din punct de vedere fizic. Şi în cazul adulţilor,
o persoană inteligentă, care are în plus şi un nivel spiritual elevat, prezintă o aură mult
mai vie, mai intens colorată decât aceea a unei fiinţe grosiere, inferioare, chiar dacă
aceasta din urmă este mult mai robustă din punct de vedere fizic. Aceasta ilustrează,
totodată, prezenţa la nivelul aurei a energiilor subtile pe care fiinţa le captează (în
funcţie de aptitudinile sale şi de starea de moment) din sursele infinite ale
Macrocosmosului, datorită proceselor de rezonanţă. Prin aceste obiectivări ne putem
da seama şi de felul în care, prin utilizarea în mod conştient a curenţilor subtili
coloraţi, putem să generăm transformări profunde şi durabile la nivelul aurei noastre.
Afecţiunile sunt vizibile în aură în diferite moduri, uneori cu săptămâni sau chiar luni
de zile înainte de apariţia unor simptome de natură fizică. De exemplu, infecţia unei
urechi se vede la nivel auric, subtil, precum o umbră întunecată care se îngroaşă în
partea laterală a capului, în dreptul urechii. Umbra va debuta ca o pată de culoare gri-
deschis, care se va îngroşa şi se va întuneca apoi gradat, odată cu evoluţia bolii. O
umbră în aură este primul semn al unei probleme iminente de sănătate. Totodată,
aceste umbre evidenţiază şi un blocaj energetic, la nivel subtil, care survine în acea
zonă. Ochii, urechile şi gura degajă aproape în permanenţă radiaţii energetice care
sunt cu atât mai intense cu cât fiinţa umană este mai vitală. S-a constatat, de
asemenea, că efluviile care emană din zona ochilor subzistă încă timp de câteva ore
după momentul morţii sau, cu alte cuvinte, după momentul părăsirii definitive a
corpului fizic.
Aura umană şi culorile acesteia
Aura umană este, prin urmare, un câmp energetic care înconjoară trupul uman şi care
evidenţiază activitatea energiilor subtile aflate atât în interiorul, cât şi în jurul corpului
fizic al fiinţei umane respective. Energiile subtile care sunt vehiculate în aura noastră
ne influenţează profund comportamentul psihic şi mental, dar ele sunt la rândul lor
influenţate de condiţiile noastre exterioare de viaţă. Aura bioenergetică, privită în
ansamblul său ca manifestare subtilă obiectivată vizual a structurilor noastre eterice şi
astrale, reflectă activitatea tuturor organelor trupului nostru, sănătatea, activitatea
mentală şi starea emoţională. De asemenea, aşa cum am precizat, ea ne arată
afecţiunile de care suferim, adesea cu mult timp înainte de a se manifesta vreun
simptom la nivel
fizic. În funcţie de gândurile şi de stările pe care le întreţinem, declanşăm instantaneu
procese de rezonanţă care vor determina acumularea în aura noastră a anumitor energii
subtile din Macrocosmos, energii care vor prezenta diferite culori astrale. În felul
acesta, aura noastră va corespunde predominanţei gândurilor şi stărilor pe care le
avem. Operarea în mod sistematic cu curenţii subtili coloraţi ne permite să ne
modificăm profund aura. Proprietăţile unei aure sunt determinate, prin urmare, de
cantitatea şi calitatea energiilor subtile care sunt vehiculate prin ea.
Aura, atunci când acest termen este folosit în accepţiunea sa corectă, este doar
expresia corpului astral, care trebuie să fie diferenţiat foarte clar de corpul eteric. Aura
astrală este mult mai subtilă decât corpul eteric care are, prin raportare la aceasta, un
caracter relativ grosier. Ca grad de subtilitate, aura astrală este caracterizată de vibraţii
mai înalte faţă de cele ale corpului eteric, la fel cum, la rândul său, corpul eteric are un
spectru vibratoriu net superior celui specific corpului fizic. Corpul eteric urmează
contururile corpului fizic pe care îl înconjoară în întregime, în timp ce aura astrală este
mai expansionată şi formează un fel de înveliş, ca un ovoid. În cazul unui om obişnuit,
ea poate atinge o înălţime de 2,5 m sau chiar mai mult şi o rază de 1 m în zona
trunchiului. Ea se subţiază apoi în zona picioarelor. În cazul unei fiinţe umane
puternice din punct de vedere energetic şi care este evoluată spiritual, capabilă să intre
în stare de rezonanţă la nivel astral cu multiple focare subtile din universul astral, aura
sa astrală se poate extinde foarte mult, neexistând practic limite în această privinţă.
Aura astrală este formată, întotdeauna, din radiaţii - energii subtile colorate care
emană din diferitele părţi ale trupului şi îşi au focarul în special la nivelul centrilor
subtili de forţă. Aceasta ilustrează încă o dată faptul că centrii subtili de forţă sunt
focarele de putere prin care noi intrăm în comuniune cu MAHA-centrii subtili de forţă
(MAHA-AJNA CHAKRA, MAHA-VISHUDDHA CHAKRA, MAHA-ANAHATA
CHAKRA etc.) care există la nivelul omului divin macrocosmic. La nivel
microcosmic, uman, centrii subtili de forţă sunt mai mult sau mai puţin activaţi, în
funcţie de gradul de trezire energetică şi spirituală al fiinţei în cauză. În schimb, la
nivelul centrilor subtili din Macrocosmos, dinamizarea este totală şi continuă. Ceea ce
diferenţiază deci microcosmosul fiinţei noastre de Macrocosmos este gradul nostru de
trezire, de dinamizare a diferitelor puncte focar de rezonanţă prezente în structura
noastră energetică.
= VA URMA =
An 13 C 40
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
Aura umană şi culorile acesteia (continuare la cursul nr. 39, An 13)
Percepţia aurei umane poate fi foarte mult influenţată de culorile fizice. Aura astrală
reacţionează la culorile hainelor purtate şi la culorile mediului înconjurător. Culorile
obiectelor aflate în jurul nostru pot să influenţeze, de asemenea, frecvenţa de vibraţie a
energiilor subtile care există în fiinţa noastră. Sensibilitatea la culorile fizice variază
de la o persoană la alta în funcţie de receptivitatea aurică. În general, se ştie că,
datorită naturii lor preponderent receptive, femeile au aure mai delicate şi mai
sensibile la radiaţiile energetice exterioare decât bărbaţii, de aceea ele sunt mai
sensibile la efectul subtil al culorilor decât bărbaţii. Culorile, mai ales cele din mediul
proxim, pot avea deci un efect puternic asupra unei persoane sensibile. Dacă, de
exemplu, o fiinţă umană poartă mai mereu articole de îmbrăcăminte de o culoare care
este incompatibilă cu curenţii subtili din aura sa, ea este expusă riscului de a se
îmbolnăvi.
Efectul culorilor asupra emoţiilor este binecunoscut şi reprezintă o parte importantă
din ştiinţa cromoterapiei. De exemplu, culoarea pereţilor este atent aleasă în spitale şi
în alte instituţii de profil, în scopul de a calma şi astfel persoanele agitate.
Este foarte dificil să ne facem o imagine clară şi corectă asupra aurei unei fiinţe
umane dacă aceasta este îmbrăcată. Culorile aurice generate de hainele colorate
interacţionează cu aura celui care le poartă şi astfel se produc interferenţe energetice
care blochează şi modifică, într-o anumită măsură, fluxul natural al energiilor subtile
aurice. De exemplu, o cămaşă de culoare albastră poate genera, în aura celui care o
poartă, apariţia curentului subtil galben şi astfel îi va modifica aspectul. Acest
exemplu ne arată de ce este indicat să observăm aura unei persoane atunci când ea este
dezbrăcată.
Multe fiinţe umane au capacitatea de a percepe intuitiv aura, chiar dacă nu sunt
conştiente de acest lucru. Se afirmă în mod curent că o anumită culoare a hainelor ni
se potriveşte, în timp ce o alta nu, şi, în acest caz, spunem că în situaţia noastră
culoarea respectivă „nu merge". Atunci când facem o analiză de acest gen, noi, în mod
instinctiv, ne dăm seama dacă acea culoare se armonizează sau nu cu aura noastră.
Adeseori ajungem să conştientizăm faptul că o persoană din anturajul nostru se
îmbracă nepotrivit, folosind culori neadecvate. În această situaţie, chiar dacă nu-i
distingem aura astrală, noi simţim instinctiv dacă o anumită culoare i se potriveşte sau
nu. Prin urmare, orice fiinţă umană, în măsura în care este înzestrată cu un minim de
sensibilitate subtilă, poate simţi aura astrală, chiar dacă nu poate traduce încă această
percepţie în senzaţii vizuale. Adeseori ne-am simţit în mod instinctiv atraşi de anumite
persoane chiar înainte de a vorbi cu acestea, alteori am manifestat o aparent
inexplicabilă rezervă şi neîncredere cu privire la alte persoane. Percepţia inconştientă
a aurei astrale este cauza subtilă a tuturor acestor atracţii sau repulsii instinctive.
Pentru ca două persoane să simtă atracţie între ele şi să fie compatibile este
indispensabilă „asortarea" armonioasă a curenţilor subtili coloraţi existenţi în aurele
lor. Există
situaţii în care un bărbat este compatibil din punct de vedere auric cu o femeie la
nivelul unor centri subtili de forţă, dar cei doi sunt complet incompatibili la nivelul
altora. Acest fenomen se explică prin faptul că aurele lor se armonizează şi chiar
fuzionează perfect în anumite zone sau pe anumite straturi, ceea ce creează un anumit
consens, în timp ce pe alte niveluri aceste interacţiuni profunde nu se produc.
În concluzie, persoanele compatibile au în aură curenţi subtili coloraţi care se
armonizează reciproc, în timp ce, în cazul fiinţelor incompatibile, aceşti curenţi subtili
coloraţi se resping sau creează combinaţii total neplăcute şi dizarmonioase.
Într-o simfonie, fiecare sunet muzical este, în fond, un ansamblu de vibraţii armonice
compatibile cu sunetele muzicale alăturate lui. Atunci când aceste sunete nu sunt în
armonie spunem că melodia este falsă, neplăcută pentru ureche sau, cu alte cuvinte,
incapabilă să genereze o emoţie psihică, astrală şi sufletească înălţătoare deoarece este
contrară legilor armoniei. În mod asemănător, culorile, atât cele fizice cât şi cele
aurice, sunt vibraţii energetice manifestate pe niveluri diferite ale spectrului complex
al radiaţiilor umane. În aura noastră pot exista culori subtile pure, plăcute, a căror
influenţă este elevată, sau culori subtile dizarmonice, contradictorii, care ne creează
tensiuni psihice şi mentale. Toate aceste culori subtile sunt însă, întotdeauna, atrase
prin rezonanţă de gândurile şi ideile pe care noi le întreţinem în mod preponderent.
În aura umană există nenumăraţi curenţi subtili coloraţi şi combinaţii ale acestora.
Unii dintre ei depăşesc chiar spectrul viziunii subtile a unui clarvăzător începător. În
asemenea situaţii, clarvăzătorul neofit va fi incapabil să perceapă nuanţele
neobişnuite, deoarece el nu găseşte nici o noţiune, stare sau senzaţie pe care să le
asocieze mental cu acele vibraţii subtile colorate complexe. Culorile fundamentale
existente în aura unei fiinţe umane se modifică pe măsură ce aceasta se transformă şi
evoluează. Aceşti curenţi energetici subtili fundamentali indică de fapt „fondul" psihic
şi mental al persoanei în cauză. Aura vibrează şi se mişcă în efluvii spiralate precum
nişte curcubee incredibil de complexe. Culorile subtile vibrează astfel în jurul corpului
nostru fizic în mod continuu, formând adesea, atunci când există o activitate psihică şi
mentală intensă, spirale concentrice şi, în funcţie de felul în care energiile subtile
circulă în fiinţa noastră, aceste culori vibratorii par a coborî precum nişte cascade
luminoase de la cap spre picioare sau, dimpotrivă, ascensionează într-un mod
asemănător unei fântâni arteziene, de la picioare spre cap. Însă aceste Culori subtile
sunt mult mai variate decât cele ale curcubeului, care reprezintă doar o refracţie prin
structuri cristaline a luminii fizice, în timp ce aura astrală este însăşi expresia tainică a
energiilor vieţii.
Corpul fizic, corpul eteric şi aura astrală sunt toate înconjurate de o sui-generis teacă
subtilă extensibilă ce cuprinde toate aceste structuri şi care poate fi considerată o
veritabilă zonă periferică sau de „frontieră" a corpului astral. Această parte periferică a
corpului astral joacă un rol deosebit în percepţiile subtile ale formelor-gând. Atunci
când emitem un gând, de fapt noi proiectăm energii vibratile dintr-o structură
energetică într-alta, ce reverberează de la nivelul creierului spre corpul eteric şi se
manifestă apoi prin aura astrală până la această suprafaţă aurică periferică. Aici, la
suprafaţa externă a aurei astrale, se formează formele-gând şi astfel putem „vedea"
obiectivate auric gândurile unei fiinţe umane. Acest proces se aseamănă cu fenomenul
electronic ce se produce într
un televizor: catodul tubului cinescopic reprezintă de fapt o sursă de electroni ce
proiectează cu o viteză foarte mare aceşti electroni pe ecranul fluorescent al
televizorului, făcând astfel să apară atunci puncte luminoase ce persistă suficient de
mult timp pentru ca ele să fie sesizate de noi. Astfel, datorită fenomenului de
remanenţă retiniană, putem percepe în întregime şi în mod continuu imaginea de pe
ecran. Pe măsură ce fluxul de electroni se modifică în intensitate şi amplitudine,
imaginile percepute pe ecran vor varia atunci şi ele. Tot astfel, în mod analogic,
gândurile emise de creierul nostru ating în final marginea exterioară a aurei astrale.
Aici ele capătă viaţă şi formează imaginile formelor-gând pe care un clarvăzător le
poate distinge cu uşurinţă. Mai mult decât atât, noi putem vedea, prin clarviziune, nu
numai imaginile gândurilor prezente, ci şi imaginile celor care au existat anterior, în
virtutea unui fenomen de remanenţă subtilă aurică. Un clarvăzător antrenat poate
percepe sub învelişul exterior, periferic, al aurei chiar şi anumite trăiri pe care fiinţa în
cauză le-a avut într-o viaţă anterioară.
În aură, vibraţiile subtile energetice specifice gândurilor şi sentimentelor degradante,
inferioare, provoacă culori subtile terne, murdare, îmbâcsite, culori care îi pot genera
unui clarvăzător antrenat chiar o stare de repulsie. Cu cât vibraţiile energetice aurice
sunt mai rafinate, cu atât culorile devin mai strălucitoare şi mai pure. În general, o
acţiune profund benefică dă strălucire culorilor din aura noastră, în timp ce o acţiune
josnică, o emoţie sau un gând pervers întunecă aura şi o murdăreşte. De aceea, noi
spunem că avem, într-o asemenea situaţie, „gânduri negre", în timp ce o atitudine
optimistă ne face să vedem viaţa „în-roz". Pentru un clarvăzător, culorile subtile
astrale reprezintă indicaţia principală infailibilă cu privire la posibilităţile şi
înzestrările pe care le are o fiinţă umană. În aura noastră, culorile subtile se schimbă
adeseori rapid, în funcţie de dispoziţia în care ne aflăm, dar tenta fundamentală este
aproximativ constantă şi rămâne astfel atâta timp cât nu există o transformare
spirituală semnificativă. Desigur că şi o stare de decădere spirituală conduce, de
asemenea, la modificarea tentei fundamentale aurice, de această dată însă în sens
negativ.
Atunci când începem să percepem culorile subtile din aura unei fiinţe umane, există
mai multe întrebări pe care este necesar să ni le punem pentru a realiza o analiză
subtilă cu adevărat obiectivă şi completă:
1. Care este, de fapt, culoarea subtilă dominantă a aurei?
2. Care este mărimea aurei şi forma acesteia?
3. Este această aură clară, luminoasă, transparentă sau, dimpotrivă, este întunecată şi
murdară?
4. Există oare zone ale aurei în care energia vibrează disonant cu restul aurei şi, în
mod corespunzător, există oare culori subtile neobişnuite, dizarmonioase, localizate în
permanenţă în dreptul anumitor organe ale corpului fizic, indicând astfel prezenţa unor
afecţiuni?
5. Aura îşi păstrează în permanenţă caracterul coerent şi compact sau există anumite
zone de discontinuitate ori „fisuri" în aură?
Un alt element de care trebuie neapărat să ţinem cont în aceste evaluări este faptul că
starea noastră psihică şi nivelul propriu de conştiinţă afectează în mod direct percepţia
fiinţei umane pe care urmărim să o cunoaştem empatie, la nivel auric. De aceea, este
foarte posibil ca, atunci când nu operăm într-o stare de armonie şi cu o deplină
detaşare, propriile noastre gânduri perverse sau
tendinţele noastre excesiv critice să ne creeze un fel de filtru, care va genera senzaţia
falsă că aura respectivei fiinţe umane este murdară sau întunecată, în funcţie de
prejudecăţile pe care noi le manifestăm atunci.
Vom face, în continuare, alte câteva precizări suplimentare cu privire la semnificaţia
culorilor subtile aurice, care sunt menite să completeze noţiunile despre curenţii subtili
coloraţi prezentate anterior în cadrul cursurilor noastre de yoga integrală. Ne vom
referi de această dată doar la anumite tendinţe psihice şi la starea de sănătate, deoarece
aceste aspecte se află în corelaţie directă cu anumite culori subtile care există în aură.
Culoarea subtilă aurică roşu
Prezenţa culorii subtile roşu aprins şi pur în aura unei fiinţe umane indică, în cazul
acesteia, o forţă impetuoasă îndreptată în mod constant către a face bine celorlalţi
oameni. Adeseori, conducătorii sau coordonatorii unor grupuri de oameni, în cazul în
care au intenţii preponderent benefice, prezintă mult roşu pur în aura lor. Găsim, de
asemenea, o nuanţă subtilă de roşu pur, dantelată pe margini cu galben auriu, în aura
fiinţelor bine intenţionate care vor mai mereu să îi ajute pe cei din jurul lor. Pe de altă
parte, fiinţele umane insidioase, care tind să se amestece în mod neplăcut în lucruri
care nu le privesc, au în aură o culoare subtilă roşu-murdar mergând până la brun.
Benzi colorate sau radiaţii care au culoarea subtilă roşu clar şi care emană dintr-un
organ indică faptul că acel organ este într-o stare de sănătate perfectă. O culoare
aurică roşu murdar, închisă sau ternă, indică un caracter urât. În astfel de situaţii, fiinţa
umană în cauză este adeseori irascibilă şi caută să profite de ceilalţi. Prezenţa din
abundenţă în aură a culorii subtile roşu intens întunecat revelează în mod invariabil o
stare de surescitare nervoasă. Asasinii au adesea această nuanţă de roşu murdar în aura
lor. Un roşu închis tinzând către maro, ce palpită în plan subtil în dreptul unui organ,
indică prezenţa cancerului sau o predispoziţie pentru declanşarea acestei boli
cumplite. Culoarea subtilă roşu vânăt care vibrează intens în aură în apropierea
maxilarelor indică un abces sau o carie dentară. Roşu stacojiu murdar apare în general
în aura celor care sunt prea siguri pe ei înşişi, care se manifestă adeseori într-un mod
dizarmonios, egotic, şi care aproape întotdeauna nu se gândesc decât la ei înşişi.
Această nuanţă poate fi percepută, de asemenea, şi în aura prostituatelor. Toate fiinţele
în aura cărora apare culoarea subtilă roşu închis în zona inferioară a sternului sunt
stresate şi predispuse la boli de nervi şi de aceea trebuie să înveţe să-şi dezvolte
autocontrolul şi starea de calm.
Culoarea subtilă roz, tentă corai, indică o stare de imaturitate. Adolescenţii au adesea
în aură mai mult roz decât roşu. La un adult, această culoare subtilă prezentă în exces
revelează starea de infantilism şi indecizie.
Culoarea subtilă aurică portocaliu
Adesea, în Orient, culoarea portocaliu este considerată ca fiind culoarea soarelui şi de
aceea ea este foarte apreciată. Cei care au din abundenţă culoarea subtilă portocaliu în
aură sunt, în general, fiinţe benefice care se străduiesc să vină în ajutorul celor
suferinzi. Culoarea subtilă galben
portocaliu denotă un control lăuntric foarte bun. Culoarea subtilă portocaliu-maroniu
este specifică fiinţelor umane leneşe şi maliţioase care tind să ia în derâdere orice
lucru. Această nuanţă, atunci când este prezentă în aura astrală, arată totodată şi
probleme în zona rinichilor. Dacă ea se situează în plan subtil în zona rinichilor şi are,
de asemenea, şi urme de gri, indică prezenţa calculilor renali. O culoare aurică
portocaliu cu nuanţe verzui indică un temperament coleric şi face ca persoana
respectivă să fie lipsită de imaginaţie. Pentru ea totul apare - într-un mod simplist şi
limitator - ca fiind ori negru ori alb. Ea tinde să rezolve totul tranşant, fiind fără
subtilitate sau rafinament. Aceste persoane în a căror aură se află din abundenţă
curentul subtil portocaliu-verzui tind să discute la nesfârşit doar din plăcerea de a se
auzi vorbind, fără a se preocupa de valoarea argumentelor lor.
Culoarea subtilă aurică galben
Culoarea subtilă galben auriu este apanajul fiinţelor foarte elevate spiritual. Toţi marii
sfinţi au în jurul trupului şi în special în zona capului halouri aurii intense. O persoană
care este înzestrată cu mult galben aprins, strălucitor, în aură este foarte onestă,
corectă şi putem avea totală încredere în ea. Culoarea subtilă galben-roşiatic prezentă
din abundenţă în aura unei fiinţe umane indică însă timiditate şi imaturitate spirituală.
Culoarea galben murdar prezentă în aură indică frică sau laşitate. Cei care cel mai
adesea nu ştiu ce vor, care îşi schimbă mai mereu opiniile şi chiar religia, căutând
mereu altceva, cei care nu sunt perseverenţi deţin în aură această nuanţă de galben
murdar. Fiinţele care au prezentă în aură o tentă de galben-roşiatic sau chiar maroniu-
roşcat au tendinţa de a fi preocupate mai mereu de fantasme sexuale, alergând după
persoane de sex opus, dar fără a fi capabile să-şi găsească vreodată împlinirea. Când
culoarea subtilă galben este amestecată din abundenţă cu roşu murdar, persoana suferă
de complexe de inferioritate. Cu cât nuanţa de roşu murdar este mai prezentă în aură
în această combinaţie, cu atât fiinţa în cauză are tendinţa de a suferi mai mult.
Culoarea subtilă galben-maroniu indică, cel mai adesea, gânduri impure. Beţivii,
fiinţele umane meschine, fiinţele ratate au preponderent în aură această culoare roşu-
maroniu-galben-murdar. Dacă sunt caracterizate în plus şi de o răutate feroce, vom
găsi în aura lor şi o culoare subtilă verde foarte murdar. Asemenea fiinţe umane
depravate pot fi rareori salvate din starea în care se află. Prezenţa în aură a culorii
subtile galben ce este striată cu nuanţe de maro, aceste nuanţe de maro fiind
predominante, indică boli mentale. O fiinţă care are o personalitate dublă (în sens
medical- psihiatric) are adesea jumătate din aură de culoare galben-albăstrui murdar şi
cealaltă jumătate de culoare galben-maroniu sau galben-verzui. Acesta este un
amestec disonant de culori astrale foarte neplăcut şi chiar respingător. Fiinţele umane
care aspiră să evolueze spiritual trebuie să urmărească să amplifice în aură culoarea
subtilă galben auriu, iar acest aspect poate fi realizat prin menţinerea unei stări
constante de puritate în gândire şi în trăiri. = VA URMA =
An 13 C 41
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA
Aura umană şi culorile acesteia (continuare la cursul nr. 40, An 13)
Culoarea subtilă aurică verde
Aşa cum ştim, curentul subtil verde exprimă forţa vindecării, a regenerării şi a
cunoaşterii. Medicii şi chirurgii foarte apreciaţi au mult verde în aura lor dar, adesea,
au şi roşu aprins, iar în acest caz cele două culori subtile fuzionează armonios, fără
disonanţe. În plan fizic, adesea, roşul asociat cu verde poate să creeze o imagine
stridentă, însă în aură, atunci când aceste culori subtile sunt pure, ele se armonizează
pe deplin. Verdele asociat cu albastru deschis indică însuşiri precum competenţa şi
capacitatea de a-i învăţa pe ceilalţi. Această combinaţie poate fi regăsită în aurele unor
profesori foarte buni. Atunci când în aură există în mod suplimentar şi efluvii subtile
de galben auriu, aceasta arată că profesorul este plin de dragoste faţă de elevii săi şi că
are, de asemenea, forţă spirituală.
Toţi cei care se ocupă cu competenţă şi succes de sănătatea oamenilor şi a animalelor
au mult verde în aura lor. Escrocii şi fiinţele decăzute în care nu se poate avea deloc
încredere au în aură nuanţe murdare de verde închis şi galben. Pe de altă parte, dacă
verdele este combinat cu albastru, nuanţa cerului senin de toamnă, sau cu culoarea
subtilă albastru electric, aceasta arată că acea persoană este onestă.
Culoarea subtilă aurică albastru
Aşa cum ştim din cursurile de YOGA, curentul subtil albastru indică înzestrări
intelectuale şi afective, precum şi o stare de elevare spirituală. Corpul eteric are, de
asemenea, o culoare subtilă preponderent albăstruie, precum fumul unui foc de lemne.
Cu cât această nuanţă de albastru este mai luminoasă în corpul eteric, cu atât persoana
este mai viguroasă, mai plină de forţă fizică. Pe de altă parte, culoarea albastru pal
poate fi întâlnită în aura astrală a fiinţelor timorate şi nehotărâte. Albastrul închis
poate fi identificat în aurele astrale ale persoanelor care evoluează spiritual şi care
depun eforturi evidente pentru a se transforma. Dacă albastrul devine şi mai închis în
aură, aceasta revelează fiinţe umane care tind să-şi asculte aspiraţiile profunde
sufleteşti, fapt care le conferă o stare de mulţumire şi împăcare cu ele însele. Culoarea
subtilă albastru închis este prezentă din abundenţă în aura yoghinilor dăruiţi cu
adevărat căii spirituale pe care o urmează sau la fiinţele umane care acţionează cu
adevărat în numele lui Dumnezeu.
Culorile subtile aurice indigo şi violet
Datorită caracteristicilor comune pe care aceste două culori le pun în evidenţă în cazul
aurei unei fiinţe umane, ele sunt adeseori studiate împreună. Fiinţele umane care au
culoarea subtilă
indigo în aura lor sunt animate de convingeri spirituale profunde, fiind autentice şi
spontane. Dacă totuşi culoarea subtilă indigo este amestecată cu o tentă de roz murdar,
persoana poate prezenta un caracter urât şi dizarmonios. În această combinaţie, rozul
murdar este degradant şi privează aura de puritate. În cazul în care culorile indigo sau
violet având un aspect tern şi lipsit de strălucire, cu tentă cenuşie sau roşu murdar,
apar în aura unei fiinţe umane, ele pot indica posibilitatea existenţei unor boli de inimă
sau de stomac.
Culoarea subtilă aurică gri
Chiar dacă griul nu este considerat propriu-zis o culoare în planul fizic, în plan astral
el are o importanţă destul de mare. În cazul în care culoarea aurică gri apare din
abundenţă în aură „suprimând" celelalte culori, ea va indica slăbiciune de caracter,
labilitate psihică şi sănătate precară. De asemenea, dacă în aură apar benzi de culoare
subtilă gri în dreptul unui organ, aceasta înseamnă că respectivul organ are o
predispoziţie către boală şi este necesar, în asemenea situaţii, să luăm de urgenţă
măsuri pentru a ne echilibra şi pentru a ne armoniza energetic zona corespunzătoare
organului respectiv. Fiinţele umane care suferă de migrene au adeseori o nuanţă de gri
în nimbul ce înconjoară zona capului. În acest caz, indiferent de celelalte culori ale
haloului energetic, benzile de culoare gri care le traversează vibrează şi pulsează în
ritmul crizelor şi durerilor lor de cap.
Modificările ce apar în aură în momentul părăsirii definitive a corpului fizic
(momentul morţii)
Când o persoană părăseşte definitiv corpul fizic, în aura sa se produc schimbări
dramatice. De exemplu, relatând cazul unei persoane care suferea de cancer în fază
terminală, SWAMISHIVANANDA a făcut următoarele precizări cu privire la
modificările structurale de natură subtilă: „Aura începuse în mod aparent paradoxal să
crească, să se extindă, devenind însă din ce în mai diafană şi mai pală (mai puţin
luminoasă). Cam cu o săptămână înainte de moarte, aura a început să se expansioneze
foarte clar şi să-şi modifice culoarea subtilă. A devenit de un albastru lăptos foarte pal,
fiind străbătută de vagi scânteieri argintii şi albe care durau doar fracţiuni de secundă."
Fiind de culori stinse şi vagi, aura devine în aceste momente foarte dificil de perceput.
Spre deosebire de aura de culoare albastru-pal a unei persoane sănătoase, aura unei
persoane muribunde este mult mai expansionată, dar fără a mai fi densă, compactă. Ea
devine mult mai puţin luminoasă, lipsită de strălucire, mai estompată, neclară,
indefinită şi mai lăptoasă.
În apropierea momentului morţii aura începe să pulseze, mărindu-se şi micşorându-se
într-un mod neobişnuit. Uneori ea poate umple întreaga încăpere, devenind mai
degrabă o „atmosferă eterată" decât o aură; alteori ea este atât de mică încât devine
aproape invizibilă chiar şi pentru vederea aurică. În aceste momente survine o
activitate energetică foarte intensă în unii centrii subtili de forţă, mai ales la nivelul
centrilor de forţă dominanţi ai respectivei fiinţe. Structurile energetice superioare se
pregătesc astfel pentru separarea finală de corpul fizic. La un anumit moment, cu puţin
timp înainte de moartea fizică, aura eterică devine practic invizibilă chiar şi pentru cei
înzestraţi cu capacitatea paranormală de a vedea aurele. Mai rămâne vizibilă doar
materia eterică reziduală, sesizabilă la nivel subtil sub forma unor structuri vibratorii
aflate foarte aproape de piele. În această
perioadă, aura se reflectă mai mult într-o dimensiune mai rafinată, superioară
ontologic, şi pentru a o vedea este necesară trezirea şi dinamizarea percepţiei astrale
superioare.
În momentul exact al morţii sau, cu alte cuvinte, în clipa părăsirii definitive a corpului
fizic, dacă privim cu atenţie, dar fără a realiza pentru aceasta o stare de încordare sau
crispare, vom vedea o ceaţă foarte difuză ce se scurge din corpul fizic, ieşind printr-
unul dintre centrii de forţă şi dispărând rapid. Această dispariţie corespunde unei
elevări a domeniului de vibraţie al aurei. Elevarea spontană se realizează în virtutea
unor neobişnuite transmutări şi sublimări la nivel subtil, care fac ca fiinţa umană
respectivă să se îndepărteze din ce în ce mai mult de realităţile materiale pentru a se
înălţa treptat spre lumea spiritului. Ceaţa diafană percepută uneori în aceste momente
este de fapt materia eterică reziduală care părăseşte corpul fizic odată cu structurile
subtile mai elevate sau, folosind o exprimare mai populară, odată cu sufletul. Dar nu
întotdeauna structura eterică părăseşte imediat corpul fizic.
Atunci când o fiinţă umană părăseşte definitiv planul fizic în urma unei morţi violente,
ea fiind până atunci perfect sănătoasă şi vitală, încărcătura energetică subtilă eterică
rămâne încă un anumit interval de timp în preajma corpului fizic, pentru ca apoi să se
detaşeze lent de acesta. Oamenii obişnuiţi au tendinţa să spună că acesta este sufletul
care se ridică la cer, dar în realitate un asemenea fenomen de dezagregare eterică nu
are nici o legătură cu structurile superioare şi cu sufletul acelei fiinţe, care părăsesc
mult mai repede corpul fizic. Adeseori în cimitire poate fi văzută, mai ales în nopţile
întunecate, fără lună, o lumină albăstruie ridicându-se din unele morminte în care
fiinţe defuncte au fost înmormântate de curând. Acest fenomen este în strânsă legătură
cu încărcătura energetică eterică ce se disipă astfel, părăsind corpul fizic al fiinţei
defuncte. Atunci când procesul morţii se declanşează lent, în urma unor suferinţe şi
boli îndelungate, forţa eterică scade gradat, dar totuşi, chiar şi în acest caz, corpul
eteric rămâne încă prezent în jurul corpului fizic timp de câteva zile după momentul
propriu-zis al morţii. Tocmai din acest motiv, incinerarea corpului fizic - care produce
o desprindere bruscă şi violentă a corpului eteric de cel fizic - nu se recomandă a fi
realizată mai devreme de trei zile de la momentul propriu-zis al morţii.
Ce atitudine lăuntrică trebuie să avem faţă de percepţiile de natură subtilă?
Atitudinea interioară pe care trebuie să o avem cu privire la aceste percepţii subtile
reprezintă un element esenţial care, dacă va fi înţeles, ne va scuti de foarte multe
obstacole ce pot apărea în calea atingerii clarviziunii şi a deschiderii şi dinamizării
celui de-al treilea ochi (AJNA CHAKRA). Este deosebit de important să nu urmărim
să analizăm logic şi raţional imaginile care apar. Pe măsură ce vom persevera în
practica acestor exerciţii de trezire şi dinamizare a lui AJNA CHAKRA, vor apărea
destul de repede numeroase viziuni. Totuşi, va trebui să ne obişnuim cu ideea că este
necesar să treacă un timp suficient de lung înainte de a putea să le înţelegem cu
adevărat semnificaţia. Pentru a le putea interpreta cu claritate semnificaţia, fiind
absolut siguri că nu fantazăm, este necesar mult discernământ, o experienţă interioară
bogată în asemenea operări subtile şi, de asemenea, o cunoaştere ezoterică bazată pe
înţelegerea unor simboluri fundamentale.
De exemplu, atunci când în timpul tehnicii de obţinere a clarviziunii prin focalizare
asupra zonei de proiecţie în plan fizic a lui AJNA CHAKRA, percepem un chip cu
totul necunoscut nouă,
la început va fi foarte dificil să ştim dacă acesta aparţine unei alte persoane sau este
propriul nostru chip dintr-o altă existenţă. O altă eroare gravă care poate să apară este
aceea de a confunda o entitate inferioară din planul astral cu un ghid spiritual. Dacă
vom analiza într-un mod superficial fenomenele inedite pe care le vom percepe, fără
să înţelegem cu adevărat semnificaţia lor reală, ne putem expune riscului de a fi
victimele unor iluzii care ţin nu atât de percepţia avută, cât de interpretarea eronată pe
care i-o atribuim. De aceea, viziunile noastre şi, în general, senzaţiile pe care le avem,
trebuie să fie trăite şi interpretate în profunzime, cu sufletul, şi nu judecate în mod
simplist doar la nivel raţional. Anumiţi iniţiaţi recomandă chiar să desenăm sau să
facem o schiţă a imaginilor pe care le vedem, acest aspect fiind de preferat tendinţei
superficiale de a descifra imediat în mod analitic semnificaţia lor. Prin urmare, este
necesar să lăsăm senzaţiile să acţioneze direct asupra noastră în loc să căutăm să le
interpretăm în mod strict raţional înţelesul. Această tentativă de descifrare bazată pe
procese strict raţionale ar putea fi realizată mult mai târziu, la 4-5 ore după ce
fenomenele de percepţie subtilă au încetat complet.
Este necesar să ne amintim întotdeauna că accentul trebuie pus pe faptul de a vedea la
nivel subtil sau, altfel spus, pe „starea de clarviziune" şi nu pe conţinutul propriu-zis al
viziunii. Atunci când este practicată conform principiilor şi tehnicilor pe care le
expunem, viziunea constituie de fapt o pătrundere în zonele superioare ale conştiinţei.
Ea creează veritabile breşe spirituale în zidul care este generat artificial de
prejudecăţile, dogmele şi modul nostru rigid, strict raţional, de a gândi. Astfel, „starea
de clarviziune" ne hrăneşte sufletul şi ne permite accesul spre cunoaşterea de Sine prin
intermediul unor inefabile mecanisme subtile de alchimie lăuntrică. Tocmai din acest
punct de vedere, conţinutul viziunilor, oricât de fascinante ar fi ele, este secundar,
important fiind însuşi fenomenul de pătrundere la nivel supramental prin intermediul
clarviziunii superioare.
Dacă vom practica cu multă consecvenţă tehnicile de obţinere a clarviziunii şi dacă
vom urma precis toate aceste indicaţii, punând în primul rând accentul pe faptul de a
vedea la nivel subtil şi nu pe conţinutul viziunilor, vom fi eliberaţi de tendinţa de a
construi proiecte himerice şi fantasme interpretative, iar evoluţia noastră spirituală se
va face fără nici un risc. În ultimă instanţă, trebuie să înţelegem că lumina pură a
Sinelui divin este cea care ne permite să avem toate aceste percepţii şi să distingem
totodată caracterul lor obiectiv, chiar şi în cele mai neobişnuite situaţii.
Modul în care poate fi observată funcţionarea mecanismului mentalului
Ne pregătim pentru a realiza tehnica de obţinere a clarviziunii prin focalizarea la
nivelul celui de-al treilea ochi (AJNA CHAKRA), aşa cum a fost aceasta prezentată
anterior. Se consideră că suntem aşezaţi la o distanţă adecvată unul de celălalt dacă,
ţinând mâinile întinse, palmele noastre pot atinge nasul celuilalt. Mai întâi consacrăm
lui Dumnezeu Tatăl, integral şi necondiţionat, fructele acestei experienţe spirituale.
Vom realiza o reconectare energetică timp de 2-3 minute. Continuăm etapele tehnicii
aşa cum au fost descrise anterior:
1. Realizăm priza de conştiinţă asupra lui AJNA CHAKRA. Starea de concentrare
mentală asupra zonei din mijlocul frunţii ne va ajuta să putem rămâne total nemişcaţi,
urmărind să clipim cât mai rar cu putinţă.
2. Devenim conştienţi de faptul că vedem la nivel subtil sau de „starea de clarviziune"
în loc să privim un detaliu anume al imaginii care ne apare. Dacă „starea de
clarviziune" nu este suficient de intensă şi constatăm că nu se conturează în mod
distinct nici o imagine de natură subtilă, ne vom mulţumi pur şi simplu să urmărim să
„simţim" această imagine subtilă în loc să o privim. Cel mai adesea, aşa cum precizam
anterior, imaginea fizică se modifică în mod firesc şi spontan. Contururile se
estompează, apar noi culori strălucitoare şi se produc diferite modificări ale imaginii,
de genul celor descrise anterior.
Pe măsură ce vom continua practicarea acestei tehnici de trezire a clarviziunii, vom
putea observa apariţia unui mecanism a cărui înţelegere este esenţială. Din timp în
timp, fenomenul de percepţie subtilă diminuează în intensitate şi în acuitate. În mod
brusc, culorile şi chipurile non-fizice se estompează, contururile fizice redevin precise
şi astfel revenim la imaginea fizică iniţială. Este ca şi cum am fi traşi înapoi de acea
parte din noi care refuză rafinarea şi expansiunea viziunii noastre subtile. Astfel, într-o
fracţiune de secundă vom reveni la modul nostru obişnuit de percepere a realităţii
fizice. Halourile luminescente dispar, iar contururile fizice revin din nou cu claritate.
Într-o asemenea situaţie nu trebuie să închidem ochii, decepţionaţi, ci este necesar să
ne destindem. Reluăm apoi cu o şi mai mare detaşare priza de conştiinţă asupra lui
AJNA CHAKRA şi urmărim să inducem din nou starea de clarviziune. Prin urmare,
urmărim să realizăm din nou starea de imobilitate fizică, psihică şi mentală aflată în
legătură cu AJNA CHAKRA, devenim conştienţi de faptul că vedem la nivel subtil şi
astfel vom reintra în starea elevată de conştiinţă menită să confere asemenea viziuni
excepţionale, supramentale. Astfel, imaginea fizică se va estompa din nou, iar
halourile energetice şi culorile subtile vor reapărea.
Vom descoperi, de asemenea, şi un alt aspect deosebit: atunci când trăim această stare
excepţională de conştiinţă, în care percepţia noastră se extinde în mod fascinant către
dimensiunile subtile, viziunea noastră devine spontan periferică sau, cu alte cuvinte,
cuprinde global, într-o perspectivă unitară, tot ceea ce se află în faţa noastră. Astfel,
vom deveni conştienţi de mult mai multe aspecte pe care până atunci le ignoram, deşi
se aflau şi ele sub incidenţa privirilor noastre, fiind mai atenţi la ceea ce se află de o
parte şi de cealaltă a imaginii existente în prim-plan. Simultan cu aceasta apare şi o
inefabilă stare de detaşare lucidă care ne face să fim mai atenţi la felul în care vedem
decât la ceea ce vedem.
În momentul în care revenim la modul obişnuit de a vedea, imaginea (în special cea a
obiectelor sau a fiinţelor aflate în prim-plan) ne va apărea din nou clară, precisă, net
definită. Astfel, vederea noastră redevine selectivă. În acest caz, percepţia se limitează
doar la câteva detalii aflate în mijlocul imaginii, excluzând tot ceea ce se găseşte în
lateral, de jur-împrejur. În acest mod, noi nu mai suntem în contact conştient decât cu
o fracţiune redusă a câmpului nostru vizual.
= VA URMA =
An 13 C 42
PROCEDEE ŞI METODE INITIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE
METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA OCHI, AJNA
CHAKRA Modul în care poate fi observată funcţionarea mecanismului
mentalului
(continuare la cursul nr. 41, An 13)
În esenţă, această tehnică foarte eficientă de obţinere a clarviziunii constă în a ne
focaliza privirea şi atenţia în zona din mijlocul frunţii celui împreună cu care realizăm
tehnica, unde, în dimensiunea subtilă, se află AJNA CHAKRA. Vom rămâne astfel
perfect imobili, fără a clipi, lăsând imaginea să se estompeze treptat, de la sine, pentru
a face astfel să apară percepţii inefabile de natură subtilă. Vom observa că mai survin
totuşi din când în când momente de contracţie a conştiinţei, când avem tendinţa să
percepem din nou contururile precise, fizice ale imaginii pe care o privim, în
asemenea situaţii, tot ceea ce avem de făcut este să ne destindem cât mai profund.
Starea de calm lăuntric şi de detaşare faţă de imaginea pe care o contemplăm ne va
ajuta să pătrundem din nou, gradat, în starea perceptivă hiperlucidă şi elevată, menită
să ne reveleze în mod spontan formele diafane aurice, precum şi culorile subtile ale
acestora.
Pentru a elimina complet fluctuaţiile în timpul viziunilor astrale, fluctuaţii care ne fac
să revenim la percepţia imaginii fizice concrete, este necesar să înţelegem care sunt
cauzele acestor contracţii limitatoare ale conştiinţei, pentru a putea astfel să le
eliminăm cât mai prompt.
Vom continua acest exerciţiu iniţiatic foarte simplu, care este însă esenţial în obţinerea
clarviziunii, timp de 10-30 de minute. Apoi închidem ochii, frecăm palmele între ele,
după care le plasăm deasupra ochilor închişi, exact aşa cum a fost indicat în cadrul
exerciţiilor anterioare de obţinere a clarviziunii. Acest gest produce o stare de relaxare
şi energizare a zonei globilor oculari şi este absolut necesar să fie realizat în finalul
acestei tehnici iniţiatice de inducere a stării de clarviziune.
MENTALUL INFERIOR, PRIN ÎNSĂŞI NATURA SA, ARE TENDINŢA DE „A
APUCA" ÎN MOD REFLEX GÂNDURILE. Este firesc să ne punem întrebarea care
este oare acea parte din propria noastră fiinţă ce tinde uneori să ne contracte
conştiinţa, făcându-ne să revenim de la percepţia expansionată, astrală, la vederea
obişnuită care este limitată doar la spectrul luminii fizice. În urma practicării
consecvente a acestei metode de trezire şi dezvoltare a clarviziunii vom putea constata
cu luciditate faptul că responsabil de aceste fluctuaţii perturbatoare nu este altul decât
mentalul inferior, MANAS, structură care în mod fundamental funcţionează prin
reflectări succesive. Pentru a descrie acest proces, tradiţia tibetană foloseşte în mod
plastic şi adecvat termenul „a apuca". Să observăm modul în care mentalul nostru
operează de obicei. Să presupunem, de exemplu, că în mintea noastră apare noţiunea
de „frigider". Imediat mentalul „apucă" acest gând, îl dezvoltă, pentru ca după un
anumit timp să îi ataşeze un altul. Acesta va fi precum o simplă reacţie reflexă la
gândul precedent. Atunci vom gândi, de exemplu: „Trebuie să merg neapărat la
piaţă şi să fac cumpărături, căci frigiderul meu este acum gol." Prin activarea acestui
gând, mentalul nostru, care va fi impregnat acum cu alte câteva noţiuni şi idei,
„apucă" un alt element, acela care l-a atras cel mai mult din gândul precedent şi,
pornind de la acesta, face să apară un nou gând în mentalul inferior, MANAS, printr-
un fenomen de reflectare pasivă, care nu aduce cu sine nimic creator. Acest nou gând
poate fi, de exemplu: „Trebuie să mă duc la unul dintre prietenii mei pentru a mai
împrumuta nişte bani". În acest mod, şirul necontrolat de gânduri se succede mereu şi
mereu printr-un sui-generis fenomen de succesiune şi „reflectare" a noţiunilor evocate.
În felul acesta este construit un lanţ de gânduri care ne poate duce foarte „departe" de
noţiunea iniţială. Experienţa lăuntrică ne poate confirma cât de adecvat este termenul
„a apuca" pentru a descrie această reacţie mentală pasivă rapidă şi necontrolată. Un
mecanism similar, tot de natură mentală, dar nu referitor la gânduri ci la imagini, face
să pierdem percepţia imaginii astrale, fapt care ne va propulsa din nou în imaginea
fizică concretă. Când acest fenomen se produce, noi resimţim în mod spontan o uşoară
contracţie lăuntrică, expresia unei stări de limitare la nivel mental.
Tocmai din acest motiv, percepţia superioară realizată prin clarviziune a realităţilor
misterioase şi fascinante de natură subtilă se bazează întotdeauna pe stări de
destindere, relaxare şi detaşare lucidă, elemente pe care fiinţa umană aflată pe un nivel
inferior de conştiinţă nu le poate integra niciodată pe deplin. Mentalul inferior,
MANAS, prin natura sa instinctivă, vrea aproape mereu să „apuce" un gând nou,
deoarece acesta este însuşi modul său de operare. Dacă MANAS-ul, mentalul inferior,
devine forţa dominatoare a conştiinţei noastre, el generează o stare de limitare care
face să revenim la imaginea fizică sau la realităţile concrete, materiale, într-un mod
Similar felului în care, în caz de stres emoţional, corpul fizic se contractă aproape
involuntar. Tot ceea ce avem de făcut în aceste momente în care viziunea astrală se
estompează şi dispare este să continuăm să observăm cu detaşare, destindere şi
luciditate fenomenele mentale care apar, la fel cum într-o meditaţie, atunci când apare
un gând parazit, nu trebuie să ne luptăm cu el, ci este mai bine să-l lăsăm să se
manifeste, pentru a-l transcende astfel, prin însuşi faptul că nu-i mai acordăm nici un
fel de atenţie. Revenim cu răbdare şi calm de fiecare dată la concentrarea asupra lui
AJNA CHAKRA şi reintrăm în starea de conştiinţă elevată, supramentală, care face ca
viziunea noastră să se expansioneze şi să se rafineze în plan astral. Ea se va putea
menţine până când mentalul inferior, datorită instabilităţii sale inerente, va avea din
nou tendinţa de „a apuca" un gând parazit şi, datorită acestui fenomen lăuntric
limitator, toate percepţiile noastre superioare din plan subtil vor dispărea sau se vor
atenua destul de mult.
Marii înţelepţi yoghini au afirmat adeseori că stările de calm şi pace ale mentalului
reprezintă elemente prealabile care sunt „absolut necesare pentru a putea trăi
experienţe spirituale cu adevărat elevate. Înţelegem astfel că, de fapt, starea de linişte
mentală exprimă o anulare a tendinţelor mentalului inferior de „a apuca" mereu şi
mereu alte gânduri. Eliberarea de tendinţele mentalului inferior poate fi obţinută
printr-o observare vigilentă, lucidă şi detaşată a conţinutului mental sau, cu alte
cuvinte, a gândurilor.
METODA DE AMPLIFICARE EXCEPŢIONALĂ A FORŢEI SPIRITUALE
PRIN DINAMIZAREA FOARTE INTENSĂ A LUI AJNA CHAKRA
La fel ca şi în exerciţiul de bază pentru obţinerea stării de clarviziune, care a fost
prezentat anterior, ne aşezăm faţă în faţă cu o persoană care a primit şi ea iniţierea în
această tehnică. Ne vom plasa într-o postură de meditaţie, în care spatele trebuie să fie
perfect drept (VAJRASANA,
SUKHASANA, SIDDHASANA sau PADMASANA). Închidem apoi ochii şi
realizăm o stare de
profundă relaxare şi interiorizare. În continuare, consacrăm lui Dumnezeu Tatăl, în
mod total şi necondiţionat, fructele acestei tehnici.
1. Începem respiraţia cu frecare a aerului în zona laringelui, pentru a genera astfel o
dinamizare în plan eteric cât mai intensă la nivelul centrului subtil de forţă
VISHUDDHA CHAKRA. Realizăm apoi, printr-o concentrare mentală cât mai
intensă asupra proceselor subtile care apar astfel, o stare de unificare energetică între
VISHUDDHA CHAKRA şi AJNA CHAKRA. În acest mod se declanşează, în
virtutea proceselor oculte de rezonanţă eterică, o dinamizare intensă la nivelul celui
de-al treilea ochi (AJNA CHAKRA). Se recomandă ca această etapă să fie realizată
timp de minim 5 minute. Rămânem în continuare, timp de minim 7 minute, focalizaţi
asupra lui CID AKASHA, spaţiul lăuntric al conştiinţei, pe care îl vom percepe, la fel
ca şi în exerciţiile precedente de dinamizare a clarviziunii spirituale, ca fiind un spaţiu
subtil interior de culoare indigo.
În finalul acestei etape, deschidem ochii, încetăm respiraţia cu frecare a aerului în
zona laringelui şi realizăm elementele ce creează premisele declanşării procesului de
viziune în plan subtil, şi anume rămânem într-o stare de intensă focalizare mentală
asupra zonei din mijlocul frunţii, fiind totodată perfect nemişcaţi la nivelul corpului
fizic.
2. Devenim conştienţi de faptul de a vedea cu adevărat sau, altfel spus, de acea stare
de „viziune" lucidă şi detaşată, în care înglobăm în mod sintetic întreaga imagine, în
loc să privim restrictiv doar un detaliu anume al imaginii aflate în faţa noastră. Prin
urmare, vom fi în primul rând pe deplin conştienţi de faptul că vedem şi de felul în
care vedem. Această priză superioară de conştiinţă va transforma în mod evident
calitatea şi natura percepţiei noastre vizuale. Pentru a ne putea menţine în permanenţă
starea de detaşare lucidă care este absolut necesară pentru a putea fi indusă şi
menţinută starea supramentală de clarviziune, nu ne vom preocupa de ceea ce vedem
în plan fizic.
În cazul acestui exerciţiu este esenţial să nu clipim absolut deloc deoarece fixitatea
privirii lucide şi atotcuprinzătoare are un rol important în declanşarea stării de
clarviziune superioară. Procedând astfel, vom genera treptat o vibraţie din ce în mai
puternică la nivelul zonei din mijlocul frunţii, care este totodată o expresie a
dinamizării lui AJNA CHAKRA în plan eteric. De asemenea, urmărim să nu ne
mişcăm pe cât posibil absolut deloc corpul fizic. Această atitudine de totală nemişcare
a corpului fizic, denumită de către yoghini KAYA STAYIRIAM, reprezintă o
veritabilă stare de încremenire ce poate produce cu uşurinţă transcenderea minţii
raţionale. Vom observa că cele două atitudini recomandate (a nu clipi şi a nu mişca
trupul) sunt perfect compatibile şi se susţin reciproc căci, cu cât vom fi mai focalizaţi
asupra zonei din mijlocul frunţii (AJNA CHAKRA), cu atât vom putea deveni mai
nemişcaţi, şi, reciproc, cu cât vom putea lăsa energia să se liniştească şi să se
cristalizeze la nivel eteric, datorită stării de imobilitate, cu atât vom putea intensifica şi
rafina vibraţia şi, implicit, dinamizarea care survine în plan eteric la nivelul lui AJNA
CHAKRA.
Prin urmare, vom urmări să devenim treptat din ce în ce mai imobili în aspiraţia de a
atinge stare de imobilitate absolută. Intensificăm astfel focalizarea asupra lui AJNA
CHAKRA până când ajungem să ne simţim corpul fizic la fel de nemişcat şi de stabil
precum o stâncă sau o statuie. Pe de altă parte, vom constata cu uimire că, pe fondul
acestei nemişcări corporale aproape perfecte, se intensifică o stare de vibraţie foarte
rafinată, care ne cuprinde treptat, extatic, întreaga fiinţă. Această stare de foită
dinamică interiorizată şi „vie" se va transforma treptat într-o stare de imobilitate şi
pace lăuntrică profundă care îşi are centrul în esenţa noastră dumnezeiască, în Sinele
Divin, ATMAN. Vom realiza felul în care centrarea şi pătrunderea în Sinele Suprem,
ATMAN, se realizează în acest caz prin AJNA CHAKRA. Astfel, vom înţelege cu
adevărat valenţa profund spirituală a acestei tehnici de trezire şi dinamizare a lui
AJNA CHAKRA. Totodată, vom percepe în mod brusc o senzaţie de acumulare
excepţională de energie în zona din mijlocul frunţii, ca şi cum AJNA CHAKRA ar
primi forţa luminoasă a unui fulger. Cu cât starea de nemişcare devine mai profundă,
apropiindu-se astfel de perfecţiune, stare în care avem senzaţia că, practic, fiecare
celulă a corpului nostru a încremenit, cu atât forţa percepută la nivelul lui AJNA
CHAKRA devine mai intensă, în paralel cu o rafinare excepţională a vibraţiei sesizată
la acest nivel.
Vom continua astfel să menţinem şi să intensificăm la maxim atât vibraţia energetică
ce radiază din AJNA CHAKRA în toată fiinţa noastră, cât şi starea profund spirituală
de cufundare în Sinele Divin, ATMAN, timp de minim 7 minute, această trăire
sublimă putând fi totuşi prelungită oricât de mult dorim. Vom urmări, totodată, să
percepem cât mai distinct momentul de forţă maximă, de apogeu extatic, pe care îl
vom resimţi, în urma acestei imobilităţi absolute, mai ales la nivelul lui AJNA. Lăsăm
apoi această forţă să radieze în întreaga noastră fiinţă. În continuare, închidem ochii,
frecăm mâinile între ele timp de un minut şi apoi plasăm palmele deasupra ochilor
închişi, aşa cum a fost indicat în cadrul exerciţiilor anterioare de trezire şi dinamizare
a clarviziunii spirituale.
Anumiţi iniţiaţi contemporani afirmă că această tehnică făcea parte, în trecut, dintr-un
ansamblu de metode folosite de către preoţii din Atlantida în perioada de înflorire
spirituală a acestei civilizaţii străvechi. Vom constata că, atunci când această tehnică
de amplificare excepţională a forţei spirituale prin dinamizarea foarte intensă a lui
AJNA CHAKRA este realizată corect şi cu focalizarea mentală şi luciditatea care o
fac să devină cu adevărat eficientă, ea ne va conduce la stări de energizare cu totul
deosebite. Totodată va surveni o stare de conştiinţă ce ar putea fi caracterizată prin
două atribute principale:
1) o forţă spirituală excepţională;
2) detaşare lucidă de aproape orice aspect limitator şi relativ al manifestării. O primă
confirmare directă a acestui salt ascensional al conştiinţei proprii va surveni aproape
imediat, deoarece persoana care se află în faţa noastră şi împreună cu care realizăm
tehnica va fi percepută într-un mod total diferit. Noul mod de cunoaştere are un
caracter profund empatic, iar noi ne vom simţi eliberaţi de aproape toate condiţionările
psihice anterioare şi de şabloanele noastre mentale pe care le construisem până atunci,
relativ la această fiinţă umană.
Se recomandă să realizăm cât mai des această metodă de amplificare excepţională a
forţei spirituale prin dinamizarea foarte intensă a lui AJNA CHAKRA. Pentru a
deveni cât mai conştienţi
de stările specifice pe care le generează în mod spontan centrarea în Inima Spirituală
şi implicit dinamizarea lui ANAHATA CHAKRA, se recomandă ca această tehnică să
fie însoţită şi chiar aprofundată prin realizarea metodei spirituale pe care o vom
prezenta în continuare.
PROCESUL TRIPLU DE OBŢINERE A CLARVIZIUNII SPIRITUALE CARE
INTEGREAZĂ RAPORTAREA LA INIMA SPIRITUALĂ (ŞI IMPLICIT
CENTRAREA ÎN
ANAHATA CHAKRA)
Ne aşezăm, la fel ca şi în cazul tehnicii expuse anterior, într-o postură de meditaţie,
având spatele drept, fie în faţa unui coleg care a primit iniţierea în această tehnică, fie
în faţa unei oglinzi. Închidem ochii şi urmărim să realizăm o stare de relaxare şi
interiorizare cât mai profundă. În continuare, consacrăm în mod necondiţionat şi
integral fructele acestei tehnici lui Dumnezeu.
1. Începem tehnica propriu-zisă realizând, ca şi în cazul exerciţiilor anterioare,
respiraţia cu frecare a aerului în zona laringelui, respiraţie care generează, în mod
implicit, dinamizarea în plan
eteric a lui VISHUDDHA CHAKRA. Unificăm apoi energetic VISHUDDHA
CHAKRA cu AJNA
CHAKRA. Ne focalizăm cât mai intens la nivelul lui AJNA CHAKRA şi urmărim să
percepem, în plan astral, în zona din mijlocul frunţii, dinamizarea spaţiului subtil de
culoare indigo al conştiinţei, CID AKASHA. Rămânem în această stare de
contemplare detaşată a interiorităţii noastre expansionate în spaţiul subtil CID
AKASHA timp de minim 7 minute.
Deschidem apoi ochii, încetăm respiraţia cu frecare a aerului în zona laringelui şi
reluăm procesul de declanşare a stării de clarviziune subtilă, aşa cum a fost el realizat
în cadrul tehnicii anterioare de amplificare excepţională a forţei spirituale prin
dinamizarea foarte intensă a lui AJNA CHAKRA. Într-o stare de totală imobilitate
corporală, ne focalizăm cât mai intens asupra zonei din mijlocul frunţii, acolo unde, în
plan subtil, se află AJNA CHAKRA. Vom evita, pe cât posibil, să clipim. Observăm
cu detaşare faptul că noua noastră atitudine face ca energia subtilă să se rafineze şi, în
acelaşi timp, să se cristalizeze, sau, altfel spus, să devină totodată foarte stabilă în
intensitatea ei excepţională, datorită stării de imobilitate aproape absolută pe care o
atinge corpul nostru fizic.
= VA URMA =
An 13 C 43
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA PROCESUL TRIPLU DE OBŢINERE A
CLARVIZIUNII SPIRITUALE CARE INTEGREAZĂ RAPORTAREA LA
INIMA SPIRITUALĂ (ŞI IMPLICIT CENTRAREA ÎN
ANAHATA CHAKRA) (continuare la cursul nr. 42, An 13)
2. Devenim conştienţi de faptul de a vedea pur şi simplu, fără interferenţa
perturbatoare a mentalului analitic. Astfel, atingem starea de clarviziune
atotcuprinzătoare în care integrăm cu detaşare întreaga imagine în ansamblul ei, în loc
să privim, aşa cum procedăm în mod obişnuit, doar un singur detaliu al imaginii.
Chiar dacă în această fază a antrenamentului spiritual nu vom fi deocamdată capabili
să percepem culori aurice sau imagini de natură subtilă, vom urmări pur şi simplu SĂ
SIMŢIM IMAGINEA, în loc de a o privi la modul banal. În această nouă atitudine
caracterizată de o stare profundă de percepţie empatică, atenţia se îndreaptă, în mod
spontan, asupra imaginii globale a scenei aflate în faţa noastră. Prin urmare, ea nu se
va limita doar la imaginea chipului colegului nostru (sau a propriului nostru chip în
cazul în care în faţa noastră se află o oglindă). Pentru a fi mai conştienţi de faptul că în
cadrul acestei metode de trezire şi amplificare a clarviziunii noi urmărim să înţelegem
cum privim şi nu ce privim, vom deveni în mod simultan atenţi la percepţiile subtile
de natură „tactilă". Astfel, vom sesiza „presiunea" luminii subtile la nivelul celui de-al
treilea ochi (AJNA CHAKRA).
Faţă de aceste două elemente pe care le-am integrat deja şi în cadrul tehnicii
precedente (1. starea de nemişcare aproape totală a corpului fizic şi 2. starea de
clarviziune atotcuprinzătoare), vom adăuga în continuare o componentă suplimentară,
care va trebui să fie realizată simultan cu celelalte două:
3. Devenim conştienţi de zona din mijlocul pieptului (acolo unde în plan subtil se află
ANAHATA CHAKRA) şi urmărim totodată să integrăm în mod distinct în viziunea
noastră zona de proiecţie a lui ANAHATA CHAKRA a colegului împreună cu care
realizăm tehnica (sau a noastră, în cazul în care realizăm procedeul aşezaţi în faţa unei
oglinzi - care trebuie să fie suficient de mare pentru a permite reflectarea acestei zone
a trupului nostru). Nici în acest caz nu ne vom focaliza asupra diferitelor detalii ale
imaginii, chiar dacă ochii noştri sunt în permanenţă deschişi. Vom rămâne pur şi
simplu centraţi în AJNA CHAKRA şi vom percepe totodată imaginea globală a
colegului (sau a propriului nostru corp fizic, dacă realizăm tehnica în faţa unei
oglinzi), în timp ce vom conştientiza cu claritate faptul că trăirea noastră empatică şi
plină de iubire îşi are originea în ANAHATA CHAKRA (centrul nostru afectiv).
Totodată, viziunea noastră globală îşi va avea punctul central de focalizare în zona din
mijlocul pieptului, ANAHATA CHAKRA, a colegului împreună cu care realizăm
această tehnică (sau mijlocul pieptului nostru atunci când realizăm tehnica singuri, în
faţa oglinzii).
Prin urmare, în cazul acestei tehnici, centrarea noastră este dublă: în AJNA CHAKRA
şi în ANAHATA CHAKRA. Dar această dublă centrare nu trebuie înţeleasă ca fiind o
divizare a atenţiei noastre, ci ca fiind un tainic şi inefabil proces spiritual în care
ajungem să vedem totul „din inimă"
(ANAHATA CHAKRA) prin intermediul celui de-al treilea ochi (AJNA CHAKRA).
Sfaturi şi
recomandări
Sfaturi şi recomandări
*** Acest proces triplu de obţinere a clarviziunii spirituale se referă la trei elemente
pe care va trebui să le avem permanent în vedere atunci când realizăm această tehnică:
1) priza de conştiinţă asupra lui AJNA CHAKRA; 2) starea propriu-zisă de
clarviziune sau, altfel spus, conştiinţa faptului
de a vedea, eliberaţi fiind de incidenţa oricăror procese mentale analitice; 3) centrarea
în Inima Spirituală care se află în legătură directă cu ANAHATA CHAKRA.
Putem acorda ponderi diferite atenţiei asupra acestor trei factori. Astfel, putem pune
accentul mai mult pe unul sau pe altul dintre aceste trei elemente operative ale
tehnicii, în funcţie de amplificările energetice şi de stările spirituale care survin
spontan, în mod distinct şi nuanţat, în diferitele momente ale realizării acestui
procedeu iniţiatic deosebit de valoros.
*** Această tehnică de dezvoltare a clarviziunii spirituale ne revelează modul
supramental de a percepe realitatea. Acesta este total diferit de cel obişnuit, care este
specific mentalului nostru. Mentalul urmăreşte să cunoască lumea exterioară,
bazându-se pe analiza percepţiilor cu privire la detaliile imaginilor care se află în faţa
noastră, pentru a trage apoi concluzii cu privire la acestea. În cazul tehnicii pe care am
descris-o, percepţia se bazează pe o deschidere senzitivă, empatică, inefabilă, la
nivelul lui ANAHATA CHAKRA. Ea-reprezintă o atitudine perceptivă profund
spirituală şi este în realitate independentă de caracteristicile specifice ale imaginii.
Astfel, simţim o stare de comuniune energetică subtilă cu persoana care se află în faţa
noastră, în virtutea unei trăiri empatice care se realizează prin fenomene de rezonanţă
ocultă ce exprimă în primul rând o legătură la nivel afectiv. Astfel, prin intermediul
unei percepţii supramentale, vom „vedea" la modul profund fiinţa cu care
interacţionăm, dincolo de imaginea sa fizică.
*** Starea specifică de conştiinţă obţinută în urma realizării acestei tehnici este
radical diferită de cea pe care o conferă exerciţiu! precedent. În acest caz, nota
dominantă este dată de o dulceaţă suavă, afectivă şi compasiv-empatică, suprapusă
peste o stare de profundă luciditate. În termenii evoluţiei spirituale a fiinţelor de pe
planeta noastră, putem spune că apariţia acestei forme fundamentale de percepţie
empatică realizată prin intermediul lui ANAHATA CHAKRA (despre care unii iniţiaţi
clarvăzători au afirmat că lipsea civilizaţiei atlanţilor) este o expresie a manifestării
conştiinţei cristice.
www.nida.netai.net
Informaţii suplimentare cu privire la aura bioenergetică
Dacă vom realiza în mod perseverent ansamblul de tehnici pentru dinamizarea lui
AJNA CHAKRA, care au fost predate în cadrul acestei părţi a cursului nostru de
YOGA, vom începe să percepem complet diferit lumea înconjurătoare, deoarece în
fiinţa noastră se vor amplifica din ce în ce mai clar noi sensibilităţi elevate şi vor
apărea în mod spontan trăiri de natură spirituală. Toate acestea vor fi expresii ale unei
deschideri către o nouă realitate, net superioară, de ordin subtil. Astfel, vom ajunge să
acordăm mult mai multă atenţie sincronicităţilor, aspectelor de natură simbolică,
precum şi fenomenelor de transfer energetic subtil care survin în viaţa noastră,
elemente care până acum nu ni se revelau sau, mai bine spus, nu ni se păreau pline de
importanţă şi semnificaţie.
De exemplu, în cazul în care ajungem să ne certăm cu cineva, vom simţi apariţia unor
contracţii energetice la nivelul lui MANIPURA CHAKRA. Totodată vom sesiza că
din plexul solar emană, în asemenea momente, un fluid energetic profund perturbator.
Alteori, percepem asemenea conflicte sub forma unui „junghi" sau ca şi cum am fi
primit un pumn în stomac. În plus, după asemenea stări negative avem uneori senzaţia
că peste noi a coborât o materie lipicioasă, cenuşie,
care ne îngreunează şi ne „otrăveşte" gândurile şi face de asemenea să ne fie
impurificate şi „înnegrite" trăirile şi sentimentele. Când, dimpotrivă, relaţiile cu cei
din jurul nostru sunt cât se poate de armonioase, ne simţim efectiv înconjuraţi de
energia iubirii ce ajunge să poată fi percepută din punct de vedere energetic foarte
intens şi aproape concret. Astfel, ajungem să ne simţim mângâiaţi şi îmbăiaţi într-un
ocean de binecuvântări divine, aducător de bucurie înălţătoare şi care este caracterizat
atât de suavitate discretă, cât şi de forţă şi lumină spirituală.
De fiecare dată când noi generăm o stare de bunăvoinţă, de armonie, de echilibru, pe
un fond de iubire, această trăire ne pune instantaneu într-o intimă rezonanţă cu
energiile sublime ale iubirii care există în Macrocosmos. Astfel, acestea sunt efectiv
atrase în aura noastră şi devin pentru noi o sui-generis hrană sufletească. Totodată,
direct proporţional cu mărimea aurei şi cu capacitatea ei de a recepta aceste energii
benefice, se generează un câmp de forţă benefică în jurul fiinţei noastre, câmp care, în
funcţie de forţa noastră lăuntrică, poate să fie mic, moderat, mare, foarte mare sau
extraordinar de mare. Astfel, toţi cei care sunt cuprinşi în această aură subtilă vor
simţi, direct proporţional cu deschiderea pe care o au faţă de aceste energii, exact
stările care îi sunt predominante. Prin intrarea noastră în rezonanţă profundă cu
energiile iubirii, de exemplu, noi captăm, din sursele infinite ale Macrocosmosului
această energie sublimă, o atragem în aura noastră şi, prin însăşi această manifestare a
ei, energia iubirii devine totodată o energie benefică a ambianţei în care noi ne aflăm.
În felul acesta putem contribui într-un mod semnificativ la ridicarea frecvenţei
dominante de vibraţie a zonei în care trăim şi, totodată, a întregii noastre planete.
Toate aceste fenomene de interacţiune subtilă îşi au originea, de fapt, în perceperea,
mai mult sau mai puţin conştientă, a unor câmpuri de energie aurică. Prin intermediul
tehnicilor de dinamizare a lui AJNA CHAKRA care au fost oferite în cadrul acestui
curs de yoga vom constata, plini de uimire şi încântare totodată, că întreaga noastră
lume cunoscută, materială, „solidă", de lucruri concrete, este înconjurată astfel, în mod
continuu, de o lume fluidică de energie radiantă, aflată într-o continuă mişcare şi
modificare, precum o mare cu valuri luminoase de diferite culori, unele strălucitoare şi
binefăcătoare, altele mai puţin strălucitoare sau chiar terne.
În funcţie de proporţiile lor, obiectele care ne înconjoară generează de asemenea
fenomene de rezonanţă cu anumite sfere de forţă din Macrocosmos şi, în felul acesta,
ele se comportă - prin intermediul aşa-ziselor „energii de formă" - ca surse radiante ale
anumitor energii benefice sau malefice. În cazul în care constatăm că există anumite
probleme sau tensiuni în ambianţa în care trăim, mai ales dacă avem o anumită
sensibilitate faţă de asemenea fenomene, este foarte important să urmărim să
verificăm dacă obiectele care ne înconjoară au o integrare armonioasă în ceea ce
priveşte proporţiile şi poziţiile în care ele se află. Legile armoniei ne învaţă faptul că
obiectele trebuie să se afle într-un raport cât mai apropiat de cel al Numărului de Aur.
Acest aspect, observat şi aplicat de obicei mai ales în estetică şi artă, devine evident în
cazul unor persoane care au clarviziune spirituală. Dacă vom constata că ambianţa în
care ne aflăm prezintă, dimpotrivă, rezonanţe care nu ne sunt benefice, se recomandă
să integrăm piramide care să fie structurate după modelul piramidelor egiptene sau cât
mai multe structuri sferice, cum ar fi chiar globurile de la pomul de iarnă.
În observaţiile de natură subtilă pe care le vom realiza, cu multă luciditate şi cu
pătrundere vizionară, în urma trezirii şi dinamizării lui AJNA CHAKRA vom sesiza
ecourile tuturor experienţelor şi stărilor umane de natură psihică, mentală şi spirituală
reflectate în forma, culoarea şi claritatea aurelor bioenergetice observate. Prin aceasta,
experienţa noastră lăuntrică se va diversifica în mod nebănuit şi, implicit,
discernământul nostru spiritual va creşte. De exemplu, vom sesiza că, atunci când
cineva este, aşa cum se spune, „săgetat de dragoste", „săgeata" subtilă ajunge să
devină efectiv vizibilă pentru noi, în plan astral, în sensul cel mai strict al cuvântului.
Când simţim că, în urma unei stări de supărare, din plexul solar parcă „ni se smulge
ceva", la nivel auric acest, fenomen chiar aşa poate fi sesizat.
Procesul de dezvoltare a percepţiilor extrasenzoriale de clarviziune aurică este mult
mai uşor de dinamizat în perioada actuală, deoarece el este susţinut, în mod
suplimentar, de un egregor sau, în termeni ştiinţifici, de un câmp morfic ce ne
amplifică credinţa în existenţa lumilor subtile şi în posibilităţile noastre de percepere a
acestora, datorită descoperirilor pe care unii savanţi moderni le-au făcut deja cu
privire la dinamismul câmpurilor de energie. Aceste cercetări şi experienţe ştiinţifice
ne ajută şi ele să îndepărtăm din mintea noastră blocajele care se manifestă adesea prin
prejudecăţi limitatoare, scepticism, dogmatism etc. care nu ne-au permis să înţelegem
faptul că şi noi ne supunem, în mod firesc, tuturor legilor globale şi principiilor
fundamentale care există în Macrocosmos. Ştiinţa contemporană evidenţiază acum
faptul că organismul uman nu este o simplă structură fizică, formată din molecule,
atomi etc. ci că ea este, la fel ca tot ceea ce ne înconjoară, compusă din câmpuri
energetice sau, altfel spus, structuri subtile. Aceste câmpuri energetice sunt, de altfel,
cele care alcătuiesc vehiculele noastre subtile, despre care yoghinii au vorbit de mii de
ani. Fiecare dintre aceste vehicule subtile prezintă o frecvenţă fundamentală de
vibraţie care îi este caracteristică. El interferează şi intră în rezonanţă cu structuri
gigantice, macrocosmice, care îl alimentează cu energie în gama frecvenţelor de
vibraţie care sunt specifice acelei structuri energetice. Prin conştientizarea şi
dinamizarea unei asemenea structuri subtile, noi devenim capabili să intrăm în
comuniune profundă exact cu energiile care sunt specifice respectivului vehicul subtil
şi, în felul acesta, putem opera cu eficienţă chiar la nivelul lui. Aceste vehicule subtile
au o asemenea structurare vibratilă încât frecvenţa de vibraţie este din ce în ce mai
mare, pe măsură ce ascensionăm către cele mai elevate. Ele pot genera efecte la
nivelul structurilor inferioare ca frecvenţă de vibraţie care le sunt subordonate; în felul
acesta se pot explica anumite fenomene paranormale sau chiar vindecări miraculoase
care se produc în anumite situaţii atunci când fiinţa respectivă se deschide, prin
credinţă autentică, faţă de asemenea energii divine vindecătoare. Astfel, putem spune
că în perioada actuală noi ne modificăm concepţiile şi mentalitatea, trecând, metaforic
vorbind, din „lumea" solidului static în cea a câmpurilor dinamice de energie. Şi noi,
la rândul nostru, pe măsură ce acceptăm cu toată fiinţa noastră şi devenim treptat din
ce în ce mai conştienţi de aceste realităţi subtile, ne transformăm astfel accelerat şi în
mod continuu existenţa.
La nivel global, destinul evolutiv al umanităţii se bazează pe un efort permanent de
adaptare care nu se referă numai la domeniul material, ci mai ales la concepţiile şi
viziunile noastre. Orice concepţie, viziune sau convingere generează automat
fenomene de rezonanţă care provoacă apoi schimbări sau transformări în fiinţa
noastră. În felul acesta se generează procese de rezonanţă în
lanţ, la nivelul tuturor structurilor energetice ale fiinţei noastre. Adeseori, anumite
concepţii închistatoare, stări de scepticism, de frică sau anumite superstiţii pot
determina prin autosugestie negativă o serie întreagă de schimbări care sunt
nefavorabile fiinţei umane şi care se reflectă uneori chiar până la nivel somatic. De
altfel, descoperirile care au fost realizate pe linia medicinii psihosomatice au
confirmat din plin corelaţiile ce există între corpul fizic şi structurile subtile. Prin
urmare, cu cât noi avem concepţii transfiguratoare, convingeri profund spirituale şi
viziuni inspirate care sunt cât mai apropiate de realitatea divină, de ceea ce este
Adevărul, cu atât mai mult noi vom rezona în mod firesc şi spontan cu energiile
adevărului, ale binelui, ale armoniei şi ale iubirii. În felul acesta, starea noastră
lăuntrică va fi în permanenţă cu totul altă faţă de cea în care se află o fiinţă umană care
este mai mereu închistată, ignorantă, egoistă şi rea. Astfel, dacă umanitatea, în
ansamblul ei, va descoperi şi va accepta faptul că există o realitate de un ordin mai
subtil, atunci următorul pas pe care îl va avea de făcut va fi să experimenteze această
realitate. A doua venire a lui Iisus Cristos nu poate fi posibilă dacă nu se produce
această translaţie a nivelului de conştiinţă. Din acest motiv, în această direcţie yoghinii
pot fi consideraţi ca fiind adevăraţi deschizători de drumuri.
Savanţii contemporani au reuşit deja să măsoare modificările câmpurilor energetice
subtile. Ei perfecţionează instrumentele capabile să detecteze cu acurateţe câmpurile
energetice care există în jurul trupurilor noastre şi chiar să le măsoare frecvenţele de
vibraţie şi amplitudinea. În prezent, câmpurile electromagnetice foarte rafinate,
existente în jurul trupului nostru, se pot măsura cu un aparat foarte sensibil la aceste
radiaţii numit SQUID (dispozitiv bazat pe supraconductibilitate pentru măsurarea
interferenţei cuantice). Deşi nu atinge absolut deloc corpul fizic, acest dispozitiv poate
totuşi să măsoare câmpul magnetic existent în jurul nostru. Doctorul Samuel
Williamson de la Universitatea din New York afirmă că SQUID oferă, printre altele,
mult mai multe informaţii despre starea de funcţionare a creierului decât un
electroencefalograf normal.
= VA URMA =
An 13 C 44
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA
Informaţii suplimentare cu privire la aura bioenergetică (continuare la cursul nr . 43,
An 13)
Medicina modernă a ajuns treptat să utilizeze din ce în ce mai mult instrumente
sofisticate, care măsoară impulsurile energetice ale corpului omenesc şi o serie de
parametri ce dau informaţii despre starea de sănătate sau de boală; astfel, se poate
spune că însăşi viaţa este redefinită ştiinţific, în termeni de impulsuri şi structuri
energetice.
La începutul anului 1939, prin măsurarea câmpului energetic al seminţei unei plante
(câmp pe care l-au numit „câmp V" sau „Câmpul Vieţii"), doctorii H. Burr şi F.
Northrop de la Universitatea Yale au putut anticipa în mod precis cât de sănătoasă va
fi planta care va creşte din sămânţa respectivă. Ei au determinat, de asemenea, prin
măsurarea câmpului energetic al unor ouă de broască, nivelul de forţă şi eficienţă al
viitorului sistem imunitar al broaştei. O altă măsurătoare de acest gen a permis să
poată fi prezis cu exactitate momentul ovulaţiei la femei, revelând astfel o nouă
metodă contraceptivă.
În anul 1959, doctorul Leonard Ravitz de la Universitatea „William & Mary" a
demonstrat că aura bioenergetică fluctuează chiar şi în cazul unei persoane echilibrate
din punct de vedere mental şi fizic. El a sugerat astfel faptul că există un câmp
bioenergetic care este asociat proceselor de gândire şi a emis astfel ipoteza că orice
modificare care apare în acest câmp determină şi o serie de reacţii sau, altfel spus,
răspunsuri psihosomatice.
În anul 1979, un alt savant, doctorul Robert Becker, de la Şcoala Medicală din
Siracuza, statul New York, a întocmit harta câmpului electric complex al corpului
omenesc; acesta are forma trupului şi urmează liniile de forţă ale sistemului nervos
central. El a denumit acest câmp „Sistemul de control direct al curentului
energetic" şi a înaintat ipoteza conform căreia acesta îşi schimbă forma precum şi
frecvenţa şi amplitudinea vibraţiilor specifice în funcţie de modificările noastre
psihice şi fiziologice. El a descoperit chiar şi nişte particule de mărimea electronilor
care „plutesc" în acest câmp energetic.
Doctorul Victor Inâşin, de la Universitatea Kazahă din Alma Ata, Kazahstan, din fosta
U.R.S.S., a făcut ample cercetări cu privire la câmpul energetic uman încă din anii '50.
Bazându-se pe rezultatele acestor experienţe, el a sugerat existenţa unui câmp
energetic „bioplasmatic" format din ioni, protoni liberi şi electroni liberi. Deoarece
acest câmp auric reprezintă o stare distinctă faţă de cele patru stări ale materiei
cunoscute deja: solidă, lichidă, gazoasă şi plasmatică, Inâşin a susţinut ideea că
energia bioplasmatică existentă în jurul oricărei fiinţe reprezintă o a cincea stare a
materiei. Observaţiile lui au evidenţiat faptul că particulele bioplasmatice sunt
reînnoite în mod continuu în cadrul proceselor chimice care au loc la nivelul celulelor
şi că aceste particule se află într-o perpetuă mişcare. Intuind interacţiuni polare de tip
YIN-YANG în cadrul acestui câmp auric, Inâşin a afirmat că există un echilibru
relativ stabil între particulele încărcate negativ şi cele încărcate pozitiv ale bioplasmei.
Dacă acest echilibru polar se strică, sănătatea organismului este afectată. În ciuda
stabilităţii specifice bioplasmei, Inâşin a descoperit faptul că o cantitate însemnată din
această energie este radiată în spaţiu. Nori de particule bioplasmatice care s-au
desprins din organism au putut fi detectaţi plutind în aer.
La mijlocul secolului al XX-lea, doctorul George de la Warr şi doctorul Ruth Drawn
au creat noi instrumente pentru a detecta radiaţiile ţesuturilor vii. Astfel a luat naştere
o nouă ştiinţă, radionica, ce cuprinde un sistem de detectare, diagnoză şi chiar de
vindecare la distanţă cu ajutorul câmpului energetic uman. Cele mai impresionante
realizări ale acestor medici le reprezintă imaginile obţinute folosind drept „antenă" la
aparatele lor de biodetecţie chiar părul pacientului. (În tradiţia esoterică se afirmă că
părul este o sui-generis antenă care permite să fie captate prin intermediul lui forme de
energie specifice fiinţei în cauză - evident, într-o anumită bandă inferioară de
frecvenţă. Din această cauză, în anumite tradiţii iniţiatice, unii practicanţi îşi rad părul
de pe cap, pentru a elimina în acest fel posibile interferenţe inferioare şi pentru a
ajunge să rezoneze astfel cu câmpuri energetice situate în gamele elevate de
frecvenţe.) Aceste imagini evidenţiază formaţiuni interne care sunt specifice unor
afecţiuni existente în ţesutul viu, cum ar fi tumori şi chisturi la ficat, tuberculoză şi
tumori maligne pe creier. Chiar şi un făt de trei luni a putut fi „filmat" astfel în uter.
La începutul sec. al XX-lea, Dr. Wilhelm Reich, psihiatru celebru şi coleg al lui
Freud, a studiat şi a pus în evidenţă o formă de energie subtilă universală pe care el a
numit-o „energie orgonică". (El chiar considera că această energie orgonică este în
strânsă legătură cu energia ce se manifestă mai ales în momentul orgasmului la fiinţele
umane atunci când acestea fac dragoste. Aşa cum ştim, starea de orgasm este expresia
unei polarizări a energiilor YIN-YANG care generează o energie neutră cu totul
specială, caracterizată de o serie întreagă de calităţi excepţionale specifice stării de
neutralitate polară (0).) El a determinat, prin măsurători precise, dereglările fluxului de
orgon din corpul omenesc care apar în cazul unor afecţiuni fizice şi psihice. Reich a
perfecţionat apoi o modalitate psihoterapeutică în care a integrat tehnicile de
psihanaliză ale lui Freud pentru sondarea conţinutului inconştientului, asociindu-le cu
tehnici proprii de eliberare a blocajelor fluxului de energie orgonică din fiinţă. Prin
eliberarea acestor blocaje de energie, Reich a putut elimina cu rapiditate stări
emoţionale şi mentale negative la mulţi dintre pacienţii săi.
În perioada 1930-1950, Reich a făcut experimente pentru a evidenţia energia orgonică
folosind cele mai modeme instrumente medicale şi electronice din vremea aceea. El a
observat astfel că această energie pulsează în aer şi în jurul tuturor fiinţelor şi chiar a
obiectelor neînsufleţite. Construind un microscop mai performant pe care l-a adaptat
pentru astfel de cercetări, el a putut vedea chiar pulsaţiile energiei orgonice radiate de
microorganisme. Reich a construit o multitudine de aparate inedite, destinate studiului
câmpului energetic orgonic. Unul dintre acestea este aşa-numitul „acumulator
orgonic", care poate focaliza energia orgonică, dispozitiv pe care el l-a folosit pentru a
încărca în mod suplimentar fiinţele şi obiectele cu această energie de natură subtilă. El
a utilizat anumite substanţe naturale şi chiar metale pe care le-a aşezat în straturi -
toate acestea generând rezonanţe specifice cu anumite sfere de forţă din Macrocosmos
- asociindu-le în cadrul aşa-zisului „acumulator orgonic" pentru a genera apoi, în
virtutea unor fenomene de sinergie, efecte care prin cumul şi amplificare determinau
în acea structură acumulări de energie orgonică. Aşa cum ştim, orice metal, orice
fruct, legumă sau floare rezonează cu anumite sfere de forţă care îl (o) „alimentează",
iar această stare de rezonanţă este continuă pe întreaga „viaţă" a respectivei creaţii.
Deosebirea dintre o fiinţă umană care se focalizează asupra unei stări de dragoste şi o
anumită piatră preţioasă sau floare care poate să vibreze la unison cu fluxurile energiei
iubirii este aceea că, în
cazul plantei sau a pietrei preţioase acest proces de rezonanţă este continuu şi, prin
urmare, transferul de energie este neîntrerupt, în timp ce în cazul fiinţei umane acest
transfer şi rezonanţa se păstrează atât timp cât ea (fiinţa respectivă) este atentă şi
focalizată asupra acestei stări. Totuşi, tocmai prin faptul că poate fi conştientă de
aceste energii, fiinţa umană este net superioară din punct de vedere evolutiv unei
pietre preţioase sau unei flori.
Reich a observat că viteza fluxului de electroni dintr-un tub cu descărcare în vid este
considerabil mai scăzută decât cea normală după ce tubul a fost încărcat cu energie
orgonică, prin plasarea acestuia într-un acumulator orgonic un timp mai îndelungat.
Într-o altă experienţă, la fel de fascinantă şi inedită, cu privire la influenţa câmpului
bioenergetic subtil, Reich a constatat că, plasând un izotop radioactiv în acumulatorul
de orgon, creşte foarte mult perioada de înjumătăţire a izotopului.
Dr. Lawrence Bendit şi Phoebe Bendet au realizat, de asemenea, observaţii ştiinţifice
atente asupra câmpului bioenergetic subtil şi au asociat forma acestor câmpuri
energetice (pe care ei le-au numit în mod metaforic câmpuri „de suflet") cu evoluţia
sănătăţii fiinţei umane respective şi chiar cu viteza de vindecare în cazul unei persoane
bolnave. Studiile lor pun în special accentul pe depistarea şi pe înţelegerea
puternicelor forţe formative eterice, care constituie fundamentul sănătăţii şi al
vindecării (mai ales a trupului nostru).
Dr. Schafica Karagulla a corelat în mod ştiinţific informaţiile oferite de anumiţi
clarvăzători (care erau capabili să perceapă aura bioenergetică) cu diferitele
dezechilibre şi probleme de natură fizică diagnosticate de medici. De exemplu, o
clarvăzătoare - care se numea Dianne - a putut să vadă cu multă acurateţe forma şi
culoarea energiei aurice a unor persoane bolnave. Ea a descris foarte clar felul în care
anumite afecţiuni fizice sunt precedate de perturbări specifice la nivel subtil şi a pus în
evidenţă structuri energetice subtile care revelează, atunci când apar în aură, perturbări
specifice diverse, de la boli ale creierului până la banale blocaje energetice şi fizice la
nivelul coloanei vertebrale.
Aceste cercetări şi rezultate au evidenţiat ceea ce yoghinii cunosc de mii de ani, şi
anume faptul că orice boală care apare ilustrează o atitudine psihică şi mentală greşită
care şi-a pus astfel deja o amprentă puternică asupra fiinţei respective. Totodată, ele
au pus în evidenţă procesul de apariţie a unei boli mai întâi la nivel subtil şi apoi
instalarea ei chiar la nivelul structurii fizice. Pe această linie, aportul clarvăzătorului
poate să fie imens pentru că, în situaţia în care boala nu s-a declanşat la nivel fizic,
profilaxia se poate dovedi de un imens ajutor, fiind mult mai uşor să previi decât să
vindeci. Aceste percepţii ale corpurilor eteric şi astral ne dezvăluie structuri energetice
sau, altfel spus, câmpuri vitale care formează o veritabilă matrice modelatoare ce se
întrepătrunde cu materia sau, cu alte cuvinte, cu „textura" fizică a trupului fizic,
străbătând-o ca o reţea strălucitoare de raze luminoase subtile. Această matrice
energetică formată din raze de lumină subtilă reprezintă de fapt structura energetică de
bază pe care se edifică şi de care se ancorează materia fizică a oricărui ţesut. Corpul
fizic există ca atare şi se menţine „în viaţă" numai datorită acestui câmp vital de natură
subtilă care îl susţine şi care îi modelează chiar şi forma.
Dr. Karagulla a corelat starea de boală a pacienţilor săi cu dezechilibrele bioenergetice
existente la nivelul unor CHAKRA-e (care au fost percepute prin clarviziune).
Clarvăzătoarea
Dianne a descris, de exemplu, VISHUDDHA CHAKRA a unui om bolnav. Aceasta
era dinamizată în exces, dar dizarmonios, având în mod neobişnuit culoarea subtilă
roşu combinată cu gri-şters. Când şi-a orientat percepţia subtilă asupra tiroidei, aceasta
crea o senzaţie subtilă tactilă de moale şi foarte spongios. S-a putut demonstra, astfel,
că partea dreaptă a tiroidei nu funcţiona la fel de bine ca cea stângă, aspect ce fusese
evidenţiat şi prin investigaţii medicale obişnuite. Acest om bolnav avea diagnosticul
(stabilit prin tehnici medicale normale) de „boala lui Graves", ceea ce presupune o
tiroidă mărită, cu lobul drept mai dezvoltat decât cel stâng.
Dr. Dora Kung, preşedinta Secţiei Americane a Societăţii Teosofice, a lucrat mulţi ani
ca medic şi bioterapeut. În studiul său intitulat „Aspecte spirituale ale Artei
tămăduirii" ea afirma: „Atunci când câmpul subtil uitai este dinamizat armonios,
evidenţiind astfel o persoană sănătoasă, el are o frecvenţă normală de vibraţie" şi:
„Fiecare organ al corpului are un ritm energetic propriu. Sferele aurice ale diferitelor
organe interacţionează rezonant pe diferitele frecvenţe de vibraţie specifice acestora.
Astfel, are loc un inefabil transfer energetic permanent în interiorul fiinţei noastre.
Când organismul este întreg şi sănătos, aceste unde (ce corespund diferitelor energii
ce sunt caracteristice acestor organe şi care au o frecvenţă specifică de vibraţie - n.n.)
interacţionează în mod activ şi armonios între ele. În cazul unor afecţiuni, nivelurile şi
potenţialele de energie subtilă aurică se schimbă. De exemplu, după o operaţie de
extirpare a apendicelui, structura subtilă corespunzătoare apendicelui se mai poate
percepe la nivelul câmpului auric. În urma acestei operaţii, ţesuturile fizice din această
zonă a abdomenului manifestă un transfer energetic nespecific, dezechilibram,
dizarmonios, în comparaţie schimburile energetice obişnuite care se manifestă atunci
când apendicele există. Urmărind să împrumutăm din fizică o noţiune similară care să
descrie cât mai adecvat fenomenul de circulaţie a energiei subtile, vom folosi termenul
de 'impedanţă', care poate să fie corespunzătoare sau necorespunzătoare, ceea ce
înseamnă că acea zonă permite sau nu energiei să 'curgă' uşor prin respectivele
ţesuturi. O operaţie chirurgicală sau o boală strică această 'adaptare de impedanţă'.
Astfel, în asemenea cazuri, energia subtilă a fiinţei noastre nu mai este transferată într-
un mod armonios, fiind într-o oarecare măsură pierdută, risipită."
Dr. John Pierrakos a elaborat, la rândul său, un sistem de diagnosticare şi tratament al
dezechilibrelor energetice, care se bazează pe studii ale aurei bioenergetice, realizate
de clarvăzători şi pe informaţii obţinute cu ajutorul pendulului radiestezic. Acest
procedeu, ce combină în plus şi metode psihoterapeutice, este denumit „Energetică de
Miez", şi reprezintă un proces unitar de tămăduire internă care stimulează punerea în
funcţiune a unui sistem de autoapărare cu scopul de a debloca anumite energii
benefice ale fiinţei. Metoda „Energeticii de Miez" urmăreşte totodată să creeze o stare
de echilibru la nivelul tuturor corpurilor (fizic, eteric, emoţional, mental şi spiritual),
pentru a efectua astfel o vindecare armonioasă a întregii structuri energetice a fiinţei
umane.
Toate aceste cercetări, precum şi multe altele similare dovedesc faptul că şi la nivel
ştiinţific se cristalizează concluzia că emisiile energetice de lumină subtilă ale
corpului omenesc sunt strâns legate de starea noastră de sănătate. Toate aceste emisii
energetice de lumină subtilă reprezintă, în realitate, manifestări ale energiilor pe care
fiinţa umană le atrage, prin rezonanţă, în aura ei, acestea fiind în strânsă legătură cu
stările emoţionale şi cu gândurile pe care ea le manifestă în mod preponderent.
Acestea generează apoi, prin rezonanţă, acumulări de energie care vor declanşa
ulterior stări psihomentale benefice sau malefice. Reiterarea stărilor psihice şi mentale
negative determină ulterior apariţia diferitelor afecţiuni la nivelul corpului fizic. Toate
aceste informaţii şi cercetări de avangardă care au un caracter excepţional pot susţine
în viitor activitatea medicilor. Astfel, aceştia vor fi capabili să pună diagnostice mult
mai exacte. În acelaşi timp, ei ar putea învăţa să folosească şi să redirecţioneze energia
subtilă aurică în vederea realizării unor tratamente foarte eficiente. De aceea, unii
cercetători s-au îndreptat în direcţia găsirii unor mijloace de măsurare efectivă a
acestor emisii de energie luminoasă subtilă folosind instrumente de precizie. = VA
URMA =
An 13 C 45
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA Informaţii suplimentare cu privire la aura
bioenergetică (continuare la cursul nr. 44, An 13)
Cercetătorii au efectuat de asemenea mai multe experimente având drept scop
măsurarea câmpului energetic al aurei. Într-unul dintre acestea, doctorul Richard
Dobrin şi doctorul John Pierrakos au măsurat nivelul de lumină specific unei lungimi
de undă de aproximativ 250 de nanometri, într-o încăpere întunecată şi izolată perfect
de surse de lumină exterioară, înainte, în timpul, precum şi după ce în acea cameră s-
au aflat diferite persoane. Într-unul dintre experimente, în care în camera întunecată se
aflase o persoană epuizată şi disperată, nivelul luminii din cameră a scăzut pur şi
simplu, într-o altă experienţă s-a putut pune în evidenţă, pe un televizor alb-negru,
câmpul auric al unei persoane, utilizând un dispozitiv numit colorizor (acest aparat
permite o mare amplificare a variaţiilor de intensitate luminoasă care există în jurul
trupului), într-un alt experiment, doctorul William Edison şi Karen Gestla (o
clarvăzătoare celebră, care a colaborat şi cu doctorul Rhine de la Universitatea Duke,
în experienţe de transmisie telepatică) au reuşit - cu ajutorul energiei aurei - să
modifice, curbând şi/sau atenuând o rază laser ce provenea de la un generator cu o
putere de doi miliwaţi. Deşi toate aceste experienţe au susţinut şi au dovedit cu
prisosinţă existenţa câmpurilor energetice subtile, lumea ştiinţifică nu le-a luat în
considerare pe deplin şi nu le consideră concludente.
În Japonia, Hiroshi Motoyama a reuşit să măsoare niveluri scăzute ale intensităţii
luminoase emise de persoane care au practicat YOGA timp de mai mulţi ani de zile.
El şi-a realizat studiile într-o cameră complet întunecată, folosind un aparat fotografic
cu un nivel foarte ridicat de sensibilitate la lumină.
Dr. Zheng Rongliang, de la Universitatea Lanzhou din Republica Populară Chineză, a
pus în evidenţă şi a măsurat energia subtilă care circulă prin meridianele de
acupunctură, prin utilizarea unui detector biologic construit dintr-o nervură de frunză
conectată la un dispozitiv fotocuantic (un aparat care măsoară lumina de intensitate
redusă). El a studiat câmpul energetic al unui maestru în Qigong (Qigong reprezintă
un vechi ansamblu de exerciţii chinezeşti folosit pentru menţinerea sănătăţii) şi
câmpul energetic al unui clarvăzător. Rezultatele studiului său au arătat că sistemul
său inedit de detectare a energiilor subtile răspunde la radiaţiile aurice sub forma unor
pulsaţii de frecvenţe şi amplitudini diferite. Pulsaţia emanată de mâna maestrului în
Qigong era mult diferită faţă de cea a clarvăzătorului.
La Institutul Nuclear din Shanhai al Academiei Sinica s-a demonstrat că unele
emanaţii de forţă vitală ale maeştrilor în Qigong par să aibă o undă purtătoare
fluctuantă de foarte joasă frecvenţă. În unele cazuri, energia Qi a fost detectată şi sub
aspectul său corpuscular, ca flux de microparticule. Aceste particule au un diametru de
aproximativ 60 de microni şi o viteză de 20-50 cm/s.
Cu mai mulţi ani în urmă, un grup de savanţi sovietici de la Institutul de
Bioinformatică A.S. Popov a descoperit că toate organismele vii emit vibraţii
energetice într-un domeniu de lungimi de undă cuprins între 300 şi 2000 de nanometri.
Ei au numit această energie „biocâmp" sau „bioplasmă" şi au afirmat, în urma
rezultatelor obţinute, că persoanele capabile de transfer bioenergetic sau, cu alte
cuvinte, aşa-zişii bioterapeuţi, au un biocâmp mult mai mare (mai puternic) decât
ceilalţi oameni. Aceste descoperiri au fost confirmate şi de Academia de Ştiinţe
Medicale din Moscova. Ele au fost realizate şi cu sprijinul unor cercetători din Marea
Britanie, Olanda, Germania şi Polonia.
Un studiu de răsunet privitor la aura umană a fost întocmit de dr. Valerie Hunt şi de
colaboratorii săi de la UCLA, S.U.A. Ea a consemnat valoarea frecvenţei semnalelor
de minivoltaj existente în anumite zone ale trupului în timpul unor şedinţe de
vindecare realizate cu ajutorul bioenergiei emise prin intermediul mâinilor. Pentru a
face aceste înregistrări, a folosit electrozi normali din argint plasaţi direct pe piele.
Concomitent cu înregistrarea semnalelor electronice, clarvăzătoarea Rosalyn Bruyere
de la Centrul de vindecare cu ajutorul Luminii, din Glendale, California, a observat
atât aura vindecătorului, cât şi aura celui tămăduit. Comentariile sale au fost
înregistrate pe magnetofon şi au fost apoi corelate cu informaţiile electronice
provenite de la electrozi. Ea a descris culoarea, forma şi modificările energetice ale
CHAKRA-elor, precum şi formele aurice corespunzătoare diferitelor organe. Apoi,
savanţii au analizat matematic modelele de unde revelate de analiza Fourier, făcând
studii asupra frecvenţelor sonogramei. Investigaţiile au dat rezultate spectaculoase.
Diferite formaţiuni foarte clare de unde, precum şi anumite frecvenţe de vibraţie
corespundeau în mod precis culorilor descrise de clarvăzătoarea Bruyere. Cu alte
cuvinte, când clarvăzătoarea a observat culoarea albastru a aurei într-un anumit loc,
măsurătorile electronice
au indicat o lungime de undă care a fost pusă în corespondenţă precisă cu curentul
subtil albastru. Din punct de vedere yoghin, într-o asemenea situaţie au loc fenomene
de branşare (conştientă sau inconştientă) a vindecătorului la curenţii subtili coloraţi
benefici, care sunt astfel atraşi în aura acestuia şi apoi sunt transferaţi în aura
pacientului. Prin acest transfer de energie subtilă are loc, în virtutea unor fenomene
cumulative, procesul de vindecare.
Dr. Valerie Hunt a repetat experimentul cu alţi şapte clarvăzători. Ea a observat faptul
că întotdeauna culoarea aurică percepută de aceştia a corespuns cu exactitate
frecvenţei de vibraţie pe care cercetătorii o asociaseră deja culorii subtile respective,
în cazul percepţiilor realizate de clarvăzătoarea Rosalyn Bruyere.
Măsurătorile descrise mai înainte au demonstrat, de asemenea, natura excepţională,
transfizică, a câmpurilor aurice, remarcându-se că acestea au o mişcare asemănătoare
fluidelor, precum cea a curenţilor de apă sau de aer. După părerea unora dintre
cercetători, aceste „particule" ale câmpului auric sunt extrem de fine şi corespund la
nivel fizic structurilor subatomice. Când miniparticulele încărcate energetic se
deplasează împreună sub forma unor sui-generis „nori", ele sunt denumite de obicei de
către fizicieni „plasmă". Plasma se supune doar unora dintre legile fizice, ceea ce i-a
determinat pe fizicieni să o considere ca fiind o stare care există între energie şi
materie. Multe dintre proprietăţile câmpului bioenergetic, determinate în laborator, ne
sugerează existenţa unei a cincea stări a materiei, pe care savanţii deja o numesc
„bioplasmă".
EXERCIŢII INIŢIATICE SIMPLE PENTRU „A VEDEA" ÎN PLAN SUBTIL
CÂMPURILE AURICE
În cazul în care în această etapă a practicării tehnicilor de dinamizare a lui AJNA
CHAKRA nu suntem deocamdată capabili să percepem cu claritate câmpul energetic
subtil, modul cel mai simplu şi cel mai direct de a ne deschide faţă de realităţile
subtile inefabile se bazează pe o stare de abandon şi relaxare hiperconştientă. Într-o zi
însorită de primăvară sau de vară, ne vom întinde pe spate, în iarbă, şi vom privi cerul
albastru, senin. După câtva timp vom reuşi să distingem particulele de energie sau
micile sfere de orgon, pe care yoghinii le numesc particule de PRANA, vibrând în faţa
ochilor noştri. Ele ne vor apărea suprapuse peste detaliile imaginii fizice; ele sunt
perceptibile sub forma unor sfere minuscule alb-aurii, având câteodată un punct negru
în centru. Cel mai adesea la început ne apar doar timp de o secundă sau două şi apoi
dispar. Dacă reuşim să le percepem pentru o perioadă mai lungă de timp, vom sesiza
că spaţiul întreg pulsează într-un ritm sincronizat, această percepţie fiindu-ne indusă
tocmai de particulele de energie, PRANA, care animă sau, altfel spus, „însufleţesc"
acest spaţiu. În zilele însorite, în care aportul de energie solară este mult mai mare,
aceste sfere de energie sunt strălucitoare şi foarte dinamice, în timp ce în zilele
noroase, ele sunt mai transparente şi mai greu de perceput, se mişcă mai lent şi sunt
mai puţine. În zilele ceţoase sunt şi mai puţine, nu mai sunt aproape deloc luminoase
şi se mişcă foarte încet, deoarece atunci ele au mult mai puţină energie sau, cu alte
cuvinte, sunt „descărcate".
Zonele cele mai bogate în sfere strălucitoare PRANA-ice, foarte dinamice şi puternic
încărcate energetic, sunt locurile foarte puţin poluate, cum ar fi, de exemplu, zonele de
munte, mai
ales acolo unde predomină zilele însorite, iar zăpada acoperă într-un mod purificator,
cu un strat gros, totul. Staţiunea Herculane este, de asemenea, o zonă cu o mare
condensare de energie, PRANA, şi, datorită acestui fapt, este cunoscută ca fiind
regiunea din România în care concentraţia de ioni negativi din atmosferă este cea mai
mare. Soarele, prin emisia sa de energie subtilă, este focarul-sursă sau, altfel spus, cel
care încarcă aceste sfere PRANA-ice.
Dacă ne îndreptăm atenţia către vârfurile copacilor profilaţi pe cerul albastru (pe care
însă nu îi vom privi direct, ci ca şi cum am vrea să vedem dincolo de ei), ajungem să
percepem, într-un mod similar celui descris anterior, o ceaţă uşor verzuie în jurul lor.
La început, este posibil să nu observăm încă particulele de PRANA în această ceaţă.
Dar, dacă vom continua să privim astfel, integrând de asemenea toate noţiunile
revelate până acum cu privire la modul în care poate fi percepută aura bioenergetică,
vom vedea particulele PRANA-ice. La început le vom sesiza mai ales pe cele aflate la
marginea acestei ceţi aurice şi vom remarca felul în care îşi schimbă mişcarea şerpuită
vibratorie intrând uneori mai profund în aura copacului unde dispar (aura copacului
absoarbe aceste particule). La începutul primăverii, aura majorităţii copacilor are o
nuanţă rozaliu-roşcată, asemănătoare culorii mugurilor. Aura verzuie a copacului
apare atunci când acestuia îi dau frunzele, primăvara, şi se menţine şi vara până când
frunzele încep să se îngălbenească.
De asemenea, dacă privim foarte destinşi, cu ochii defocalizaţi, o floare, observăm un
fenomen similar. Dacă plasăm planta într-o zonă în care lumina este puternică şi
aşezăm un fundal întunecat în spatele ei, vom sesiza dungi energetice de culoare
albastru-verzui ieşind din plantă de-a lungul frunzelor, în direcţia de creştere. Ele
ţâşnesc brusc, apoi culoarea se estompează, pentru ca fenomenul să se repete într-un
ritm pulsator, similar bătăilor inimii noastre sau valurilor mării. [Fiecare plantă este în
realitate o sui-generis structură de recepţie-emisie a unor energii subtile modulate din
Macrocosmos, într-o anumită gamă de frecvenţe. După cum se ştie, o plantă, după ce
este culeasă, îşi pierde complet calităţile tămăduitoare după o perioadă de aproximativ
2 ani. Aceasta se petrece datorită faptului că, după ce planta este culeasă, procesul de
rezonanţă cu sferele de forţă corespondente din Macrocosmos se diminuează treptat,
pe măsura trecerii timpului. Astfel, la un moment dat, structurile de recepţie
energetică ale plantei (care făceau posibilă preluarea continuă, prin rezonanţă, a
energiilor din sfera de forţă macrocosmică specifică acelei plante) încetează să mai
funcţioneze. Atunci planta, deşi îşi păstrează forma, nu mai are mirosul specific şi îşi
pierde calităţile energetice tămăduitoare chiar dacă, din punct de vedere chimic, ea
continuă să conţină anumite elemente benefice. Dacă o plantă care este pe cale să îşi
piardă calităţile curative este aşezată într-o structură piramidală, energia specifică
piramidei poate regenera acele structuri subtile ale plantei care permit menţinerea
fenomenului de rezonanţă cu sfera de forţă corespunzătoare din Macrocosmos. În felul
acesta, planta respectivă poate să-şi păstreze mult mai mult timp şi chiar să-şi
amplifice energiile subtile.] Apropiind palmele noastre sau un cristal de această floare,
vom observa cum dungile energetice sau, altfel spus, direcţiile energetice de
dezvoltare ale plantei se modifică în mod evident. Îndepărtând uşor cristalul de plantă
vom vedea cum aura plantei şi aura cristalului se alungesc în zona în care au fost
apropiate, ca pentru a menţine cât mai mult timp legătura dintre ele, fapt care ne
demonstrează că între cele două structuri energetice (cea a cristalului şi cea a plantei)
se manifestă în mod clar un fenomen de atracţie.
Cristalele, pietrele preţioase şi semipreţioase prezintă, de asemenea, structuri specifice
care le fac să se comporte ca nişte sui-generis sisteme de emisie-recepţie. Însă, spre
deosebire de plante, aceste structuri nu sunt degradabile (fiind cristaline şi nu
biologice), ele păstrându-se atât timp cât respectiva piatră sau cristal îşi menţine
forma. Din această cauză, utilizarea unui cristal sau a unei pietre preţioase sau
semipreţioase prezintă avantaje din acest punct de vedere în comparaţie cu folosirea
plantelor, deoarece funcţia lor de recepţie-emisie a energiilor subtile inerente acelor
structuri se menţine atât timp cât cristalul sau piatra respectivă există. (Aici nu ne
referim la încărcarea energetică suplimentară pe care o fiinţă umană iniţiată în aceste
taine o poate realiza modulând energia de bază a cristalului sau a pietrei. Astfel de
energii umane modulate ajung să se estompeze după o perioadă de timp, care poate fi
foarte scurtă sau foarte lungă, în funcţie de procedeul utilizat pentru „încărcare" şi de
forţa de inducţie subtilă a celui care a realizat impregnarea energetică.)
Putem urmări chiar să punem în evidenţă fenomenul de „regiune fantomă" a frunzei,
despre care am vorbit deja în cadrul unor cursuri de YOGA anterioare (An 13 c 30,
31, 32), fenomen care a fost confirmat deja din punct de vedere ştiinţific în cazul
plantelor, prin fotografia de tip Kirlian. Cu ajutorul fotografiilor de tip Kirlian
cercetătorii au reuşit să evidenţieze faptul că aura bioenergetică a frunzei se menţine
întreagă chiar şi după ce au trecut mai multe ore de când a fost tăiată o treime din
frunză. În situaţiile în care a fost tăiată mai mult de o treime din frunză, aura integrală
a frunzei a dispărut imediat). Astfel, prin aceste experienţe, s-a putut aduce o dovadă
concretă incontestabilă a existenţei de sine stătătoare a câmpului energetic al frunzei
ca realitate distinctă şi formatoare. Privind la nivel auric câmpul energetic al unei
frunze, vom constata că el ne apare, cel mai adesea, de culoare verde-albăstrui. După
ce frunza este tăiată, aura întregii" frunze, deşi rămâne completă (aşa cum au
evidenţiat şi experimentele ştiinţifice de tip Kirlian), îşi va transforma cu rapiditate
culoarea subtilă în maro-sângeriu. După un minut-două, culoarea verde-albăstrui va
reapărea şi se va putea vedea, de asemenea, urma sau amprenta părţii lipsă, dar nu la
fel de clar ca în fotografiile de tip Kirlian.
Exersând prin intermediul unor astfel de experimente simple dar foarte sugestive, vom
constata progresiv că şi obiectele neînsufleţite au totuşi o aură energetică. Majoritatea
acestora acumulează o mică parte din energia fiinţei cu care interacţionează pe care
apoi o radiază treptat în mediul ambiant. Pietrele preţioase sau semipreţioase şi
cristalele au, aşa cum am precizat, aure deosebit de interesante, inerente structurii lor
cristaline. Această structură este formată adesea din mai multe straturi şi reţele
complexe de linii energetice, care pot acţiona benefic în procesul de vindecare a unor
boli. De exemplu, ametistul are o aură galben-aurie, cu raze aurii strălucitoare radiate
de faţetele sale naturale. Forma unui cristal este în strânsă legătură cu energiile
specifice şi cu liniile subtile de forţă pe care le emană cristalul respectiv.
= VA URMA =
An 13 C 46
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA EXERCIŢII INIŢIAŢI CE SIMPLE PENTRU „A
VEDEA" ÎN PLAN SUBTIL
CÂMPURILE AURICE
(continuare la cursul nr. 45, An 13)
Pornind de la toate aceste date şi experimente, celebrii cercetători ai fenomenelor
paranormale, Dr. John White şi Stanley Kripnner au descris următoarele proprietăţi
ale câmpului energetic universal:
- pătrunde spaţiul, obiectele animate şi neînsufleţite şi le leagă între ele printr-o
structură ce poate fi asemănată cu o adevărată urzeală;
- intensitatea sa variază invers proporţional cu distanţa faţă de sursa care îl emite;
- este foarte bine structurat - fiind format dintr-o serie de particule subtile aranjate
geometric, particule care sunt veritabile puncte-focar de lumină ce pulsează izolat,
precum nişte scântei, sau împreună în spirale, reţele, linii şi nori;
- pulsează şi poate fi simţit, iar persoanele clarvăzătoare îl pot „vedea", „auzi",
„mirosi" sau „pipăi" la nivel subtil;
- este un câmp sinergetic, fiind de fapt o sinteză de câmpuri energetice care acţionează
simultan cu o forţă mult mai mare decât suma componentelor sale luate separat;
- acest câmp este opus entropiei (termen folosit pentru descrierea fenomenului de
degradare lentă, observat atât de des în realitatea fizică, ce exprimă-distrugerea formei
şi a ordinii); prin urmare, are un caracter coerent şi creator;
- existenţa sa transcende cele trei dimensiuni spaţiale ale lumii fizice şi el este cel care
structurează materia, „construind" de fapt diferitele forme materiale;
- orice modificare naturală de formă în lumea fizică este precedată de o schimbare în
structura acestui câmp energetic;
- este mereu asociat cu diferitele forme de conştiinţă, de la cea mai înaltă până la cea
mai rudimentară (o conştiinţă foarte rafinată este asociată întotdeauna cu un câmp
energetic a cărui frecvenţă de vibraţie este foarte înaltă).
Sesizăm că proprietatea de sinergie a acestui câmp energetic subtil contrazice cea de-a
doua Lege a Termodinamicii din cadrul fizicii clasice, care afirmă că entropia ar trebui
să crească mereu deoarece în Univers dezordinea sau, cu alte cuvinte, tendinţa
dispersivă este în creştere şi de aceea dintr-un sistem închis nu putem extrage mai
multă energie decât am avut iniţial. Prin urmare, nu toate legile clasice se aplică
întocmai în cazul manifestărilor din lumile subtile. În plus, aici noţiunea de „sistem
închis" nu-şi mai are sensul, deoarece în cazul multora dintre interacţiunile subtile
care
se realizează în virtutea fenomenului de rezonanţă ocultă nu există practic nici un fel
de bariere sau limite. Acest câmp energetic universal este nesfârşit, creează energie
încontinuu şi de aceea el nu se consumă absolut deloc, indiferent câtă energie am
folosi din el.
UN EXERCIŢIU INIŢIATIC SIMPLU PENTRU A VEDEA AURA UMANĂ
Acest exerciţiu iniţiatic se realizează în grup, întotdeauna numai împreună cu colegii
care au primit şi ei iniţierea în această tehnică. Ne prindem de mâini şi formăm un
cerc. Putem rămâne cu toţii în picioare sau ne putem aşeza cu toţii la sol, într-o
postură de meditaţie. Realizăm la unison consacrarea totală şi necondiţionată a
fructelor acestei tehnici lui Dumnezeu Tatăl. Vizualizăm cu multă luciditate şi
detaşare cum câmpul nostru auric se măreşte progresiv, unificând sinergie aurele
astrale ale tuturor participanţilor. Treptat, vom remarca faptul că acest câmp unificat
începe să plutească în jurul cercului pe care noi l-am format şi chiar şi în interiorul
acestuia. Urmărim să simţim cum aura noastră astrală, care interacţionează acum
profund cu aurele celorlalţi, se înalţă şi se măreşte; astfel ia naştere o coloană
nesfârşită de lumină care îşi are centrul în mijlocul cercului nostru. Vom mentaliza
apoi faptul că transferul energetic se realizează - între participanţi - în sens YANG,
sensul invers mişcării acelor de ceas. Fără a ieşi din cerc şi fără de ne desprinde
mâinile, oprim mental transferul fluxului de energie pentru o perioadă de timp de
aproximativ un minut. La un anumit semnal - care a fost dinainte stabilit - fiecare
persoană care realizează acest exerciţiu în cerc va opri procesul de generare şi
amplificare a fluxului energetic unificat, în acelaşi moment, la unison cu ceilalţi. După
aceea, din nou, fiind cu toţii în sincronicitate, reluăm mentalizarea transferului de
energie subtilă în sens YIN (sensul de rotaţie al acelor de ceas). Apoi, după o altă
scurtă pauză de aproximativ un minut, mentalizăm din nou circulaţia fluxului
energetic în sens YANG (sensul invers de rotaţie al acelor de ceas). Urmărim să
conştientizăm momentele în care simţim mai puternic acest flux energetic, precum şi
perioadele în care. trăirile noastre afective se amplifică, în funcţie de atitudinea
noastră interioară.
Repetăm acest exerciţiu, dar de această dată doi câte doi, preferabil în cuplu. Ne
aşezăm faţă în faţă, în postură de meditaţie, şi ne prindem de mâini, atingându-ne
palmele. Consacrăm la unison în mod total şi necondiţionat fructele acestei tehnici lui
Dumnezeu Tatăl. De această dată lăsăm fluxul de energie să curgă în mod natural, fără
a urmări să-l influenţăm în vreun mod. Vom studia cu atenţie felul în care se
deplasează fluxul energetic. Apoi vom urmări să direcţionăm conştient fluxul
energetic, realizând recepţia energiei prin palma stângă şi emisia energiei prin palma
dreaptă. Schimbăm apoi sensul, concentrându-ne de această dată să direcţionăm
mental fluxul energetic în sensul invers curgerii sale obişnuite, realizând emisia
energetică prin palma stângă şi recepţia energiilor subtile prin palma dreaptă. Vom
urmări să conştientizăm astfel diferenţele care apar în intensitatea trăirii. În
continuare, vom opri din nou mental fluxul energetic timp de minim un minut.
Realizăm apoi exerciţiul urmărind să emitem sau, altfel spus, să „împingem" cu
ambele palme simultan fluxul energetic spre persoana care se află în faţa noastră.
Ulterior, după o pauză de aproximativ un minut, vom urmări să „absorbim" cu ambele
palme simultan fluxul de energie care provine de la persoana aflată în faţa noastră.
Observăm cum „împingerea" (sau emisia), „absorbţia"
(sau recepţia) şi oprirea (sau blocarea) sunt trei moduri de bază, distincte, de a opera
în mod conştient asupra fluxului bioenergetic.
Ne desprindem apoi mâinile şi menţinem palmele cât mai relaxate (pentru ca energia
să poată circula liber). În continuare, plasăm palmele una în faţa celeilalte, la o
distanţă ce se modifică de la 5 până la 25 cm. Le mişcăm astfel, mărind sau micşorând
în mod lent distanţa dintre ele. Urmărim să percepem cum între palmele noastre se
creează un veritabil câmp subtil de forţe şi conştientizăm atunci diferitele senzaţii care
apar şi se amplifică. Îndepărtăm şi mai mult palmele, la o distanţă de aproximativ 30
cm una faţă de cealaltă, apoi le apropiem din nou. Vom distinge astfel o uşoară
presiune care provine de la o forţă de natură centrifugă ce ne respinge palmele, fiind
necesară o forţă suplimentară din partea noastră pentru a le apropia. Dacă palmele se
află, una faţă de cealaltă, la o distanţă de:
- 2,5-3 cm - senzaţiile net distincte care apar în acest caz ne arată că am „atins"
marginile corpului eteric (primul strat al aurei);
- 7-10 cm sau chiar mai mult - noile percepţii care apar ne arată că am „atins"
marginile corpului astral (al doilea strat al aurei).
Fiind cât mai interiorizaţi, vom urmări cu multă atenţie să remarcăm deosebirea dintre
diferitele senzaţii care apar în corelaţie cu distanţele dintre palme. Astfel, ne vom
familiariza cu diferite moduri de percepţie care sunt fiecare specifice unuia dintre
corpurile noastre subtile. După ce am simţit astfel în mod distinct limitele corpului
astral, apropiem palmele una de cealaltă cu încă aproximativ 2 cm, prin deplasarea
palmei drepte spre cea stângă. În această situaţie, vom ajunge la un moment dat să
simţim în mod distinct inefabile senzaţii tactile pe dosul mâinii stângi. Ele ne vor
indica faptul că aura energetică a palmei drepte a trecut prin palma stângă.
Având palmele plasate faţă în faţă, la o distanţă de aproximativ 15 cm, îndreptăm
arătătorul de la mâna dreaptă către palma mâinii stângi, apropiindu-l gradat, până când
ajungem la o distanţă de 2-3 cm. Descriem atunci, cu arătătorul, mai multe cercuri,
fiind atenţi la senzaţiile tactile foarte subtile care apar în acest caz, în special la nivelul
palmei stângi.
Ridicăm palmele la nivelul ochilor, la o distanţă de aproximativ 40-50 cm de ochi.
Pentru a crea premisele unei percepţii aurice cât mai bune, vom urmări să avem ca
fundal un perete alb şi vom crea în cameră, în prealabil, semiîntuneric. Relaxăm ochii
şi apoi privim spaţiul dintre degete, care trebuie să fie uşor depărtate, astfel încât între
vârfurile lor să fie o distanţă de 2-3 cm. Urmărim atunci să conştientizăm diferenţele
de percepţie care apar dacă mişcăm uşor vârfurile degetelor, apropiindu-le şi apoi
depărtându-le. Observăm spaţiul dintre vârfurile degetelor, precum şi câmpul auric din
jurul mâinilor. Studiem apoi modificările care apar la nivel auric în cazul în care
mişcăm uşor o mână în sus şi pe cealaltă în jos.
NOŢIUNI SUPLIMENTARE REFERITOARE LA CORPURILE SUBTILE
ETERIC ŞI ASTRAL
Corpul eteric (noţiune provenită de la conceptul de „eter", ce desemnează în acest
context starea de tranziţie dintre energie şi materie) este format din linii de forţă foarte
fine pe direcţia cărora se propagă radiaţiile energetice care compun astfel o reţea de
sclipiri subtile luminoase.
Această reţea este oarecum similară ansamblului liniilor ce formează un cadru (sau,
altfel spus, o imagine) pe ecranul televizorului. Corpul eteric are aceeaşi formă ca şi
corpul fizic, iar toate părţile şi toate organele corpului fizic îşi au o replică la nivelul
corpului eteric.
Prin urmare, corpul eteric este o structură de linii de forţă, o matrice de energie în care
se formează şi de care „se ancorează" materia fizică a ţesuturilor corpului material.
Ţesuturile fizice există ca atare numai datorită câmpului vital eteric care se manifestă
într-o realitate de dincolo de ele (paralelă), mai subtilă. În ordinea creaţiei, structura
eterică ia naştere înaintea corpului fizic, ea reprezentând o cauză a formei şi a sănătăţii
acestuia şi nu este nicidecum un banal rezultat sau un simplu efect al corpului fizic.
Această interacţiune de natură subtilă a fost pusă în evidenţă şi prin intermediul
observaţiilor cu privire la creşterea plantelor, experimente conduse de doctorul John
Pierrakos. Prin folosirea clarviziunii, s-a observat că matricea energetică a câmpului
de formă al unei frunze este „proiectată" de plantă înainte de creşterea frunzei fizice.
Frunza (fizică) creşte apoi ca într-o matriţă, pentru a umple forma eterică deja
existentă. Atât timp cât câmpul eteric se află în expansiune, respectiva plantă continuă
să crească. Oprirea expansiunii câmpului eteric determină la scurt timp oprirea din
creştere a plantei.
Pentru un clarvăzător, structura reticulară a corpului eteric apare ca fiind în continuă
mişcare. Lumina eterică de culoare alb-albăstruie înaintează de-a lungul NADI-urilor
(liniile specifice de energie ale structurii eterice), străbătând astfel întregul nostru corp
fizic. Corpul eteric se extinde în afara corpului fizic pe o distanţă ce variază de la 1 cm
până la 5 cm (la fiinţele vitale şi puternice) şi pulsează cu o frecvenţă de aproximativ
15-20 de cicluri! pe minut (0,25-0,33 Hz).
Culoarea subtilă a corpului eteric variază de la bleu deschis la cenuşiu. Lumina subtilă
albăstruie corespunde unor forme mai fine, mai elevate, de materie eterică, decât cea
corespunzătoare luminii subtile cenuşii. O persoană mai sensibilă, cu un corp fragil,
are în general corpul eteric de culoare subtilă preponderent albăstruie, în timp ce
corpul unei fiinţe mai grosiere, dar foarte vitale şi robuste, este în general de culoare
subtilă cenuşie. La nivelul centrilor subtili de forţă, culoarea subtilă corespunzătoare
stratului sau, altfel spus, nivelului eteric este aceeaşi ca cea corespunzătoare întregului
corp eteric. Prin urmare, chiar şi la nivelul centrilor de forţă culorile subtile eterice vor
varia numai între bleu şi cenuşiu. CHAKRA-ele apar în plan eteric precum nişte
vârtejuri energetice formate din reţele de lumină subtilă care au o culoare identică u
cea existentă în restul corpului eteric, dar de o intensitate mai mare. În plan eteric se
pot percepe, de asemenea, şi toate organele corpului fizic, dar în acest caz ele ne vor
apărea ca fiind formate tot din fascinante scânteieri de lumină albăstruie. Ca şi în
cazul sistemului energetic eteric al unei frunze, structura eterică a fiinţei umane
prefigurează forma corpului fizic, la nivel global, dar creează, de asemenea, şi
matricele formatoare pentru fiecare organ şi pentru fiecare celulă a corpului fizic, care
se vor dezvolta conform unor legi specifice, guvernate de corpul eteric. În concluzie,
celulele corpului nostru fizic se dezvoltă întotdeauna numai urmând liniile de forţă ale
matricelor eterice corespondente acestora, matrice care există deja în momentul
apariţiei celulelor fizice. Dacă am izola corpul eteric şi l-am privi doar pe acesta, el ar
arăta ca o reţea formată din linii de lumină scânteind încontinuu, precum „Omul
Păianjen".
Dacă vom observa, folosind metoda „privirii defocalizate", umărul unei persoane care
se află în lumină difuză, pe un fundal alb, negru sau albastru-închis, vom putea
distinge destul de uşor pulsaţiile corpului eteric. Acestea urcă în permanenţă dinspre
braţ către umăr şi apoi coboară de-a lungul braţului, întocmai ca un val. Dacă privim
mai de aproape, vom constata chiar că există un mic spaţiu liber între umăr şi haloul
de culoare bleu corespunzător corpului eteric; urmează apoi un strat energetic mai
luminos - corpul astral -, care se estompează pe măsură ce se extinde în afara corpului
fizic şi care este alcătuit dintr-o bogăţie inimaginabilă de culori subtile.
Când oamenii se îndrăgostesc, se pot vedea arcuri minunate de lumină subtilă
trandafirie sau albastră diafană formându-se între inimile lor (la nivelul lui
ANAHATA CHAKRA), iar culori astrale paradisiace se adaugă pulsaţiilor aurii care
sunt specifice acestui sentiment minunat şi înălţător. Atunci când între două fiinţe
umane se stabilesc diferite relaţii (sau, aşa cum mai sunt ele numite în mod
semnificativ, „legături"), la nivel astral apar efectiv benzi luminoase de legătură între
diferite zone ale aurelor astrale ale acestora şi mai ales între CHAKRA-ele lor. Aceste
legături se creează la foarte multe subniveluri ale câmpului auric astral. Cu cât relaţiile
dintre doi oameni sunt mai de lungă durată şi mai profunde, cu atât aceste sui-generis
benzi luminoase sunt mai puternice şi ele apar foarte clar, spontan, atunci când cei doi
se apropie unul de celălalt. Când relaţia dintre cei doi la sfârşit (şi chiar şi atunci când
relaţia tinde să se sfârşească, fiind păstrată doar într-un mod formal), acest aspect
poate fi văzut cu uşurinţă de un clarvăzător care va sesiza într-o asemenea situaţie cum
benzile specifice subtile de lumină încep să se destrame sau chiar sunt „sfâşiate",
aceasta cauzând uneori celor doi o mare durere. Perioada de „depăşire" a respectivei
despărţiri sau, altfel spus, „rupturi" este, de obicei, exact perioada care este necesară
pentru desfacerea completă a acestor „corzi" sau „lanţuri" astrale de legătură şi pentru
retragerea lor în corpurile astrale ale persoanelor care le-au creat. = VA URMA =
An 13 C 47
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA
NOŢIUNI SUPLIMENTARE REFERITOARE LA CORPURILE SUBTILE
ETERIC
ŞI ASTRAL
(continuare la cursul nr. 46, An 13)
Prin dinamizarea gradată a clarviziunii supramentale vom constata că, la nivel astral,
între oameni au loc foarte multe interacţiuni de diferite tipuri. Benzi mari, luminoase,
de diferite culori străbat întotdeauna spaţiul fizic dintre oameni. Unele sunt plăcute,
sublime, rafinate, binefăcătoare, altele, dimpotrivă, sunt perturbatoare. Deosebirea se
poate percepe intuitiv prin clarviziune foarte uşor. Astfel, dacă avem o receptivitate
foarte mare şi ne lipseşte capacitatea de control, ne putem simţi stânjeniţi în prezenţa
unei persoane care, mai ales în cazul în care este foarte solară, va ignora aproape
complet prezenţa noastră. Totuşi, la nivel astral se produc transferuri energetice
semnificative pe care un clarvăzător le poate decripta şi descrie cu uşurinţă. Între două
fiinţe umane care stau pur şi simplu una lângă alta, în mod aparent nu se petrece nimic
deosebit. Totuşi, la nivel energetic are loc întotdeauna un schimb subtil de energie pe
diferite frecvenţe de vibraţie, ce ilustrează procesele de rezonanţă ocultă care există
între cele două fiinţe. În absenţa acestor procese de rezonanţă, este evident că
fenomenele de interacţiune astrală nu s-ar putea produce. Aceste aspecte, chiar dacă
nu pot fi încă sesizate prin clarviziune, pot fi totuşi intuite, deoarece efectele care
survin sunt foarte elocvente. Astfel, spunem că prezenţa unei anumite fiinţe umane ne
încântă, prezenţa alteia ne displace etc., toate acestea ilustrând nenumărate fenomene
complexe de rezonanţă ocultă pe care fiinţele respective le declanşează în noi.
Într-o primă fază, fiecare fiinţă umană este „receptoare". În funcţie de gândurile şi
trăirile pe care le are, ea va capta, prin declanşarea instantanee a fenomenelor de
rezonanţă, energii specifice, pe care apoi le va acumula în corpurile subtile, aceste
energii devenind un „bagaj" auric specific. Imediat după aceea ea va interacţiona în
mod activ, instantaneu, cu cei pe care l-a perceput auric, iar aceste interacţiuni vor fi
modulate la rândul lor în funcţie de simpatiile, atracţiile şi forţa de focalizare pe care
respectiva fiinţă le are. În situaţia în care prezenţa unei anumite fiinţe umane ne
generează reacţii de respingere, aceasta arată în mod indubitabil că în structura noastră
aurică sunt încă prezente acele energii inferioare pe care prezenţa acelei fiinţe le face
să intre în efervescenţă prin rezonanţă. De exemplu, să presupunem că o fiinţă umană
este foarte pesimistă, iar noi, prin utilizarea metodelor şi procedeelor yoga, suntem pe
cale să ne, transformăm şi să devenim optimişti. În cazul în care în structura noastră
aurică mai există totuşi încă unele remanenţe ale pesimismului, prezenţa unei
asemenea fiinţe în apropierea noastră va avea tendinţa să reactiveze în noi exact acele
aspecte aducătoare de suferinţă şi limitare. Astfel, vom simţi că prezenţa acestei fiinţe
trezeşte în noi înşine vechi moduri de a gândi şi de a simţi pe care urmărim să le
abandonăm. Pe de altă parte, în situaţia în care am reuşit să eliminăm complet
tendinţele pesimiste, iar aura noastră nu mai prezintă astfel de remanenţe inferioare,
lamentările acelei fiinţe vor fi privite cu o totală luciditate şi detaşare şi nu ne vor
influenţa, oricât de intense ar fi acele trăiri inferioare de pesimism.
Fără îndoială că pot fi intuite uşor polarizările care apar în urma transferurilor
energetice care se realizează între noi şi o altă persoană, mai ales când este vorba
despre schimbul energetic care are loc între un bărbat şi o femeie. Procesele de
interacţiune subtilă nu sunt declanşate doar de limbajul
trupului, aşa cum au unii tendinţa Să creadă în mod restrictiv (considerând astfel că
determinante sunt fenomenele fizice şi nu cele subtile). În realitate, orice întâlnire
dintre două fiinţe umane poate fi considerată în primul rând drept un fenomen
energetic unic şi nebănuit de complex. În plus, interacţiunile amoroase generează, pe
lângă transferul energiilor de la o fiinţă la alta, şi un proces fascinant de evocare, de
atragere şi de amplificare în propria structură a energiilor pe care le tranzităm atunci.
În cazul fuziunii amoroase realizate cu continenţă şi iubire, aceasta va determina, prin
rezonanţă, în fiinţa care este iubită şi adorată, o trezire a calităţilor pe care le vizează şi
le anticipează prin transfigurare cel care iubeşte. Astfel, fiinţa umană care este iubită
în acest mod sublim şi înălţător va începe ea însăşi să se cunoască sub alte ipostaze
total noi şi foarte împlinitoare din punct de vedere lăuntric. Realizăm astfel faptul că
iubirea adevărată are şi rolul de a accelera procesul de autocunoaştere. De exemplu,
atunci când un bărbat şi o femeie care se văd pentru prima dată simt spontan o atracţie
foarte intensă unul pentru celălalt şi simt spontan tendinţa de a-şi imagina că fac
dragoste, deşi ei se află într-un loc public sau la o petrecere, din punct de vedere subtil
ei realizează astfel de fapt o adevărată testare a compatibilităţii câmpurilor lor subtile
energetice, iar acest joc imaginativ le permite să intuiască adeseori foarte corect dacă
energiile lor se sincronizează şi dacă eventuala relaţie dintre ei ar putea fi benefică.
Forma exterioară a corpului astral este asemănătoare unui ovoid şi înglobează toate
componentele aurice asociate prezentei încarnări a individului. Corpul astral are, la
rândul său, un model formator care este generat de o structură superioară. Aceasta se
revelează clarvăzătorilor ca fiind compusă din nişte sui-generis fire extrem de subţiri
de lumină subtilă argintiu-aurie, dar care formează o structură foarte puternică, ce
susţine întreaga formă ovoidă a aurei astrale. Ea conţine, de asemenea, o reţea
energetică de linii de forţă de culoare aurie, reţea care este foarte intensă, mai ales
la nivelul CHAKRA-elor.
La nivelul lui SAHASRARA, atunci când în fiinţa noastră s-a trezit sentimentul
comuniunii cu Dumnezeu, minunata lumină aurie aducătoare de inspiraţii divine şi
stări extatice (lumină ce vibrează intens în jurul capului şi care formează aşa-numitul
nimb) se percepe pulsând atât de rapid încât pare să „licărească" aproape orbitor. În
zona din creştetul capului aura are înfăţişarea a mii de fire aurii (expresie a unor
NADI-uri foarte fine care există în această zonă şi prin care circulă energii foarte
rafinate). Forma de ou auriu se extinde, în acest caz (al aurei astrale), în afara corpului
fizic, la aproximativ 70-80 cm, în funcţie de persoană (ea putând ajunge, în unele
cazuri excepţionale în care fiinţa umană şi-am amplificat starea de forţă interioară, la
zeci de metri şi chiar kilometri). Partea mai alungită a ovoidului auric se află sub tălpi,
iar capătul mai rotunjit la aproximativ 70 cm deasupra capului. Dacă persoana are un
nivel elevat de conştiinţă şi este de asemenea foarte puternică şi activă din punct de
vedere spiritual, aura ei astrală se poate extinde practic oricât de mult. La nivelul
corpului astral noi putem să asimilăm energii foarte mari deoarece corpul astral se
poate dilata, practic, la nesfârşit. Această dilatare astrală va aduce în fiinţa noastră o
energie (care va fi în continuare precum un sui-generis „bagaj" foarte util pentru noi),
cu ajutorul căreia vom putea genera apoi, cu o şi mai mare eficienţă, diferite acţiuni
care sunt în corespondenţă cu energiile receptate. De aceea, cu cât aura noastră astrală
va fi mai mare, cu atât mai multe acţiuni eficiente vom putea să realizăm. În cazul
unei fiinţe umane care are deja energii enorme la dispoziţie,
prezente deja în structura ei astrală, acţiunile pe care ea le realizează sunt întotdeauna
încununate de succes aproape instantaneu. Putem înţelege astfel faptul că aşa-numitele
personalităţi legendare ale istoriei, personalităţi charismatice, au ajuns să exercite o
influenţă excepţională asupra celorlalţi tocmai prin forţa de cuprindere a aurei lor.
Această mărire extraordinară a aurei se poate produce atunci când o fiinţă umană se
focalizează neîncetat asupra unor idei-forţă, fenomen care determină branşarea la
anumite surse de energie din Macrocosmos corespondente acelor idei-forţă. Marginea
exterioară a aurei astrale este percepută de către clarvăzători precum o coajă de ou; ea
are o grosime de aproximativ 1 cm. Această parte exterioară este foarte puternică şi
maleabilă, fiind mai rezistentă la penetrare (în comparaţie cu restul corpului astral).
Astfel, ea protejează câmpul nostru astral la fel cum găoacea oului protejează viitorul
pui din interior. În afară de acest strat exterior de protecţie, aura astrală este compusă
din mai multe învelişuri sau, altfel spus, substraturi corespunzătoare vibraţiilor
dominante ale fiecărui centru subtil de forţă. Atunci când SAHASRARA este pregnant
dinamizată în fiinţa noastră, putem să percepem subplanul 7 al corpului astral. Acest
substrat, care este cel mai elevat al corpului astral, are ca energie dominantă curentul
subtil galben auriu. La acest nivel, manifestările energetice corespunzătoare fiecărei
CHAKRA-e sunt percepute şi ele având diferite nuanţe ale curentului subtil galben
auriu. Acesta este, totodată, şi nivelul cel mai rafinat şi mai extensibil al câmpului
auric, ce se poate dilata practic la nesfârşit. Fiind vorba de o energie divină, sublimă,
înaltă, această dilatare se realizează prin raportarea la natura noastră divină esenţială,
Sinele Suprem ATMAN, şi prin sentimentul comuniunii cu Dumnezeu Tatăl. O fiinţă
umană care prezintă o orientare malefică, chiar dacă are o aură foarte mare, se va simţi
agitată şi chinuită în prezenţa unui grup de fiinţe umane benefic orientate deoarece
energia elevată, pură, divină a ambianţei create de câmpul subtil al acelui grup
spiritual va determina spontan în fiinţa ei reacţii care o vor face să nu se simtă bine.
Subplanul 7 al corpului astral poate fi asemănat cu o sui-generis undă de lumină foarte
subtilă de o formă complexă, care vibrează într-un ritm extrem de rapid. Atunci când o
fiinţă umană înzestrată cu o formă înaltă de clarviziune priveşte acest substrat, ea
poate percepe, simultan, sunetul MANTRA-ic fundamental care este asociat nivelului
dominant de vibraţie al fiinţei umane care este investigată auric. Tot la nivelul acestui
substrat al aurei astrale (care are ca energie dominantă curentul subtil galben auriu)
circulă, de-a lungul lui SUSHUMNA NADI, energia tainică KUNDALINI, atunci
când aceasta este trezită în fiinţă. Dar, chiar şi în cazul unei fiinţe umane obişnuite, la
care această energie fundamentală rămâne în stare potenţială (şi în această situaţie
poate fi vizualizată de către un clarvăzător sub forma unei sfere luminoase aflate la
baza coloanei vertebrale), acest substrat auric astral periferic înglobează NADI-uri ce
„hrănesc" din punct de vedere spiritual întreaga noastră fiinţă cu o lumină subtilă
deosebit de elevată. Energia graţiei divine este percepută extatic în fiinţa noastră tot
prin manifestarea acestei lumini subtile. Prin mişcarea acestui flux energetic profund
spiritualizant de jos în sus şi de sus în jos, de-a lungul coloanei vertebrale,
SUSHUMNA NADI, sunt „transportate" energii astrale la nivelul fiecărei CHAKRA-
e. Astfel, în virtutea unor procese de alchimie lăuntrică, sunt produse fenomenele cele
mai enigmatice şi fascinante din microcosmosul fiinţei noastre, precum transmutarea,
sublimarea şi unificarea energiilor, fenomene care pot fi realizate la nivelul fiecăruia
dintre aceste focare energetice. Din
acest motiv, întregul sistem de CHAKRA-e şi de NADI-uri poate fi considerat un
veritabil ATHANOR sau vas alchimic în care se produce miracolul transformării şi
elevării noastre spirituale.
Acest curent energetic principal care circulă vertical prin SUSHUMNA NADI induce,
într-un mod similar fenomenului analog din electromagnetism, alţi curenţi energetici
radiali. Astfel se formează veritabile izvoare de lumină subtilă şi torente aurii, care se
extind apoi - scânteind într-un mod fascinant - cu mult în afara corpului fizic. Acestea,
la rândul lor, datorită dinamismului vibrator care le caracterizează, induc alţi curenţi
subtili energetici care circulă la periferia câmpului nostru subtil. Astfel, întregul nostru
câmp auric şi toate nivelurile sau structurile inferioare ale corpului astral sunt
înconjurate şi susţinute de această reţea luminoasă foarte fină şi deosebit de rafinată.
Structura şi forma acesteia ar putea fi comparate, într-o oarecare măsură, cu cele ale
unui coş de baschet. Această reţea reprezintă o expresie foarte vie a forţei şi
inteligenţei creatoare divine infinite care menţine Întregul nostru câmp auric şi care
generează în acelaşi timp conştiinţa individualităţii şi a integralităţii noastre.
Mai mult decât atât, la nivelul structurii ultime a corpului astral, în interiorul acestei
sui-generis cochilii de lumină astrală, se află stocate, într-o formă esenţializată,
sintetică, şi benzile de lumină astrală corespunzătoare vieţilor noastre anterioare.
Acestea sunt benzi formate dintr-o multitudine de curenţi subtili coloraţi care
înconjoară complet aura şi care se pot găsi oriunde pe suprafaţa periferică a aurei
astrale, fiind dispuse într-un mod holografic, similar celui în care informaţiile sau
amintirile sunt păstrate în creierul nostru. De obicei, un clarvăzător iniţiat poate obţine
cel mai uşor informaţii despre vieţile anterioare ale persoanei care este investigată din
punct de vedere subtil la nivelul zonei aurice din dreptul capului acesteia.
Clarvăzătorul Jack Schwartz vorbeşte despre aceste benzi, dându-le interpretări
diferite, în funcţie de culoare. Acest nivel care este cel mai elevat al corpului astral
reflectă, de asemenea, energiile şi mai rafinate ale corpului cauzal. Tocmai din acest
motiv, el conţine date despre KARMA sau, altfel spus, destinul nostru, şi include, de
asemenea, date despre posibilităţile noastre viitoare de dezvoltare şi despre înzestrările
noastre ascunse.
CONSECINŢELE SPIRITUALE ALE DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢII
SUPRAMENTALE DE PERCEPERE A CÂMPURILOR AURICE
Uneori, noi încă ne mai confruntăm cu emoţii inferioare, cu procese ale gândirii
gregare şi cu diferite sentimente omeneşti banale, care sunt adesea contradictorii şi
confuze. Deşi aceste tendinţe ne guvernează atunci într-un mod dominator universul
nostru psihic şi mental, noi nici măcar nu suntem capabili întotdeauna în astfel de
situaţii să le percepem conştient şi să le controlăm. O reflexie a acestui amestec difuz
şi amorf de rezonanţe psihice inferioare se percepe foarte clar în aura astrală a unei
fiinţe umane care se mai confruntă cu astfel de situaţii. De multe ori, în cazul unor
fiinţe umane care sunt mai puţin evoluate spiritual, structurile mentale şi emoţionale
par să acţioneze într-o singură formă confuză, indistinctă. Aceasta se produce nu
datorită unei unificări superioare „a minţii în inimă şi a inimii în minte", ci din cauza
unor procese primare, aproape subumane, în care cele două structuri fundamentale
sau, altfel spus, „coordonate" ale vieţii noastre
interioare, respectiv sfera mentală şi sfera emoţională, nici măcar nu s-au cristalizat
întru totul. Tocmai din acest motiv, în descrierile clarvăzătorilor, mai ales ale acelora
care nu şi-au dezvoltat foarte mult rafinamentul perceptiv în ceea ce priveşte aura
astrală, cel mai adesea nu se face o distincţie clară între diferitele corpuri subtile şi
structurile secundare sau subplanurile acestora. Pe măsură ce vom practica aceste
tehnici de trezire şi dinamizare a lui AJNA CHAKRA, straturile şi corpurile noastre
aurice vor deveni din ce în ce mai distincte, mai clar conturate, mai elevate şi mai
mari. În mod evident, acest fenomen survine în cazul oricărui proces de dezvoltare
spirituală.
=VA URMA =
www.nida.netai.net
An 13 C 48
PROCEDEE ŞI METODE INIŢIATICE YOGHINE DE TREZIRE ŞI
DINAMIZARE METODICĂ ŞI COMPLETĂ A CELUI DE-AL TREILEA
OCHI, AJNA CHAKRA CONSECINŢELE SPIRITUALE ALE
DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢII SUPRAMENTALE
DE PERCEPERE A CÂMPURILOR AURICE
(continuare la cursul nr. 47, An 13)
Fiecare dintre noi suntem capabili să fim pe deplin conştienţi de propriile noastre
emoţii elevate şi de procesele mentale înălţătoare care pot fi catalizate, de exemplu, de
trezirea şi aprofundarea unei iubiri adevărate, necondiţionate şi universale, emoţii care
sunt întotdeauna asociate unor niveluri aurice superioare, care sunt caracterizate de
frecvenţe elevate de vibraţie şi care corespund unor culori subtile pure, clare,
paradisiace. Însă, această conştientizare va deveni pentru noi din ce în ce mai
profundă şi mai semnificativă pe măsură ce ni se revelează anumite relaţii de tip
cauză-efect, relaţii care pot fi obiectivate prin înţelegerea raportului existent între o
stare psihică sau mentală şi aspectul aurei. Aceasta înseamnă că, prin dezvoltarea
clarviziunii superioare, noi putem înţelege mult mai uşor, prin intermediul unei
percepţii lăuntrice foarte intime, felul în care fiecare gând afectează într-un mod
specific curenţii subtili ai corpului astral şi, de asemenea, felul în care acesta
influenţează la rândul său emoţiile noastre şi apoi prin reflectări energetice succesive
corpul eteric şi, în cele din urmă, corpul fizic. Toate aceste structuri sunt intim
corelate şi orice acţiune la nivelul uneia dintre ele determină apoi consecinţe precise
care se repercutează la nivelul fiecărei structuri subordonate acesteia. Astfel se
explică, de exemplu, de ce anumite gânduri malefice care sunt preponderent
întreţinute în mintea unora provoacă apoi dezechilibre pe diferite niveluri şi structuri
subtile şi conduc în final la apariţia diferitelor boli. Acest aspect este pus foarte bine în
evidenţă de medicina psihosomatică dar poate fi înţeles într-un mod mult mai complex
şi profund prin raportare la aura astrală. Dacă vom înţelege foarte bine şi vom
conştientiza într-un mod clar toate aceste aspecte, vom putea percepe după aceea mult
mai uşor deosebirile dintre diferitele straturi şi substraturi ale câmpului auric.
Straturile aurei noastre bioenergetice vor deveni mai clare, mai distincte şi mai
luminoase pe măsură ce ne vom conştientiza, ne vom înţelege şi ne vom controla din
ce în ce mai bine sentimentele şi gândurile, pentru a acţiona apoi în consecinţă, mai
mereu, în mod benefic şi spiritual.
Aproape întotdeauna energia subtilă aurică se deplasează de la dreapta spre stânga şi
formează astfel, în jurul corpului fizic al persoanei respective, un veritabil circuit.
Când marginile aurelor energetice a două fiinţe umane se ating între ele, apar mai întâi
senzaţii de furnicături şi uşoare presiuni, care sunt exercitate şi resimţite undeva în
afara corpului fizic, la nivelul structurii eterice. Când, în urma unei apropieri şi mai
mari, aura energetică a unei alte fiinţe umane interferează efectiv cu corpul nostru
fizic, cel mai adesea resimţim o senzaţie de furnicătură şi presiune chiar pe suprafaţa
pielii. Dacă, de exemplu, trasăm cu degetul arătător al mâinii drepte cercuri în aer, în
apropierea palmei mâinii stângi, vom resimţi la nivelul acesteia vibraţii, furnicături şi
uşoare presiuni exact pe traseul corespunzător cercurilor respective.
Cu un minim de antrenament în vederea dinamizării clarviziunii superioare, vom
ajunge să percepem în plan subtil o sui-generis „ceaţă" în jurul degetelor şi al
mâinilor, care ne apare ca fiind uşor luminescentă. Aceasta are un aspect dinamic
asemănător aceluia al valurilor de căldură ce se ridică dintr-un radiator electric. Chiar
de la început se pot distinge şi diverse culori, care sunt dominate cel mai adesea de o
tentă albăstruie. Energia câmpului auric eteric pe care îl vizualizăm astfel exercită o
uşoară forţă de atracţie - putem resimţi cum degetele se apropie spontan între ele, mai
ales atunci când „ceaţa" fiecărui vârf de deget (sau, altfel spus, câmpul său energetic
eteric) se uneşte cu „ceaţa" vârfului degetului corespunzător de la mâna cealaltă.
EXERCIŢII PENTRU CONŞTIENTIZAREA ŞI CREAREA UNUI SPAŢIU
PSIHIC
(SUBTIL) AMBIANT
Orice fiinţă umană îşi impregnează din punct de vedere subtil spaţiul în care locuieşte
cu energia sa aurică predominantă. Aceste spaţii psihice ambiante astfel create sunt,
analogic vorbind, precum nişte cuiburi sau locuri pe deplin sigure pentru noi, în care
chiar simţim că ne putem retrage în intimitate, nestingheriţi. Dacă vom urmări să
percepem, la nivel subtil, spaţiile psihice pe care şi le creează oamenii, vom putea afla
foarte multe informaţii inedite, atât despre noi înşine, cât şi despre cel care a creat
spaţiul subtil auric respectiv. Pentru a realiza aceasta este necesar să începem prin a fi
cât mai receptivi într-un mod selectiv, pentru a ne acorda auric pe frecvenţa de
vibraţie subtilă a spaţiilor psihice respective. Se recomandă să iniţiem această
investigare subtilă raportându-ne, cel puţin la început, mai ales la spaţiile pe care le
vizităm cel mai des. De exemplu, putem intra în camera unui prieten, mai ales atunci
când acesta nu se află acolo, pentru a fi siguri că percepţiile noastre subtile nu sunt
influenţate direct de aura sa astrală şi vom fi cât mai atenţi la toate senzaţiile subtile pe
care le vom percepe atunci. Vom urmări să fim conştienţi în primul rând de starea
pregnantă generală pe care ne-o sugerează acea cameră. Ne vom deschide lăuntric
pentru a simţi dacă ea ne place, din punct de vedere subtil sau, dimpotrivă, dacă dorim
să părăsim cât mai repede
camera. Menţionăm că această percepţie subtilă nu trebuie să fie influenţată de
obiectele de mobilier sau de alte lucruri de natură strict exterioară, fizică.
Pentru yoghinii care locuiesc într-un ASHRAM, acest exerciţiu se poate realiza foarte
uşor intrând în camere diferite în care vor rămâne într-o stare de receptivitate subtilă
timp de minim 7 minute pentru a urmări să perceapă cu luciditate şi detaşare
diferenţele de energie modulată specific şi dominanta subtilă corespunzătoare fiecărei
camere. În acest caz, ei vor fi atenţi pentru a remarca în ce măsură energia subtilă
percepută acolo îi caracterizează pe cei care locuiesc în acel spaţiu şi vor urmări să
sesizeze cât de bine reflectă ea la nivel subtil modul de a fi ai acelor persoane şi, de
asemenea, cât de mult au fost practicate, în mod eficient, tehnici YOGA în acel loc.
Când practica YOGA a fost realizată cu succes, ambianţa respectivă prezintă o
vibraţie dominantă elevată, puternică, ce poate să genereze în structura noastră o
veritabilă stare de fascinaţie. De altfel, se recomandă să vizităm, atunci când avem
ocazia, locuinţele unor fiinţe umane care au atins un înalt nivel de realizare spirituală,
chiar dacă a trecut o lungă perioadă de timp de când acestea nu au mai trăit în zona
respectivă. Astfel, putem sesiza, la nivel subtil, faptul că în încăperile respective
impregnarea aurică elevată este extraordinar de puternică şi generează chiar în fiinţa
noastră o stare remanentă ce se va menţine zile în şir.
De asemenea, atunci când intrăm într-un magazin, este bine să fim atenţi la energia
subtilă specifică acelui loc. Vom putea constata că în unele dintre aceste spaţii ne va fi
dificil să rămânem mai mult timp, pur şi simplu datorită energiilor inferioare, malefice
care există acolo. Evident, atunci când asemenea senzaţii neplăcute de respingere apar,
este bine să le dăm curs şi să evităm să rămânem mult timp într-o ambianţă subtilă
ostilă sau care simţim că ne dăunează auric.
EXERCIŢIU INIŢIATIC SIMPLU DE TREZIRE ŞI AMPLIFICARE A
CAPACITĂŢILOR DE PSIHOMETRIE
În continuare, prezentăm un alt exerciţiu iniţiatic foarte simplu care este menit să
trezească şi să amplifice cu uşurinţă capacităţile noastre de psihometrie. El implică să
alegem în prealabil câteva obiecte personale, provenind de la un grup de oameni
despre care nu cunoaştem foarte multe lucruri. Înainte de a începe tehnica propriu-
zisă, ne aşezăm într-o postură de meditaţie, ne relaxăm cât mai profund la nivel fizic,
psihic şi mental, după care consacrăm în mod total şi necondiţionat lui Dumnezeu
fructele acestei tehnici iniţiatice simple de trezire şi dinamizare a clarviziunii. Vom
aşeza apoi toate obiectele în faţa noastră şi îl vom alege pe acela care, din punct de
vedere energetic subtil, ne atrage cel mai mult. După aceea îl vom ţine în palma mâinii
stângi şi vom urmări să îl percepem cât mai nuanţat din punct de vedere energetic sau,
altfel spus, la nivel auric, pentru a sesiza astfel ce fel de informaţii şi ce stări lăuntrice
ne induce sau ne sugerează atunci când ne raportăm la cel care este posesorul său.
Vom analiza dacă, prin senzaţia aurică pe care el ne-o sugerează, el este greu sau uşor,
dacă este cald sau rece, prietenos sau ostil, trist sau fericit, sănătos sau suferind. În
continuare, vom realiza respiraţia cu frecare a aerului în zona laringelui, pentru a ne
amplifica astfel şi mai mult înzestrările intuitive aflate în legătură cu dinamizarea lui
VISHUDDHA CHAKRA. Apoi, prin unificarea energetică subtilă VISHUDDHA-
AJNA potenţăm şi mai mult aptitudinile noastre intuitive prin trezirea şi dezvoltarea
stării de clarviziune spirituală. Vom menţine ochii închişi pentru
a fi atenţi, totodată, şi la eventuala apariţie în spaţiul subtil al conştiinţei, CID
AKASHA, a unor imagini lăuntrice care sunt într-o legătură mai mult sau mai puţin
evidentă cu „istoria" acelui obiect. În continuare, vom urmări să intrăm în rezonanţă
telepatică directă, la nivel psihic şi mental, cu proprietarul acelui obiect. Vom verifica
ulterior, după ce am încheiat experienţa propriu-zisă de clarviziune, capacitatea
noastră de receptivitate aurică, discutând cu acea persoană despre fiecare nuanţă a
percepţiilor noastre. Menţionăm faptul că starea de clarviziune spirituală reprezintă o
realizare lăuntrică mult mai profundă decât aptitudinea psihometrică. Totuşi este
necesar să înţelegem că exerciţiile iniţiatice de acest gen sunt de natură să trezească şi
să dezvolte clarviziunea spirituală prin intermediul dinamizării capacităţilor
psihometrice.
EXERCIŢII INIŢIATICE SIMPLE PENTRU TREZIREA ŞI DEZVOLTAREA
CLARVIZIUNII ÎN VEDEREA OBSERVĂRII AUREI BIOENERGETICE
Este necesar ca exerciţiile iniţiatice de dezvoltare a clarviziunii pe care le vom
prezenta în continuare să fie realizate într-o cameră întunecată, dar care nu este lipsită
totuşi total de lumină. Semiîntunericul astfel creat trebuie să ne permită să distingem
cu uşurinţă, în acea ambianţă, contururile obiectelor şi chipurile celor care se află
atunci în jurul nostru. îi vom cere colegului cu care realizăm această tehnică să se
aşeze în faţa unui perete care este complet alb, fără tablouri, fotografii, decoraţiuni
etc., sau în faţa unui sui-generis ecran construit în modul cel mai banal, dintr-un
cearceaf alb întins pe perete. Vom urmări, de asemenea, ca privirea să nu ne fie
absolut deloc stânjenită de sursa difuză de lumină din cameră. Prin urmare, aceasta nu
trebuie să se afle în câmpul nostru vizual. Ne aşezăm într-o postură de meditaţie şi
consacrăm lui Dumnezeu Tatăl în mod total şi necondiţionat fructele acestui procedeu
spiritual. Începem acest exerciţiu iniţiatic de trezire şi dezvoltare a clarviziunii prin
inducerea unei stări de destindere globală, aprofundând relaxarea în special în zona
ochilor. Aşa cum am precizat şi în cazul exerciţiilor iniţiatice precedente, pentru a
observa aura bioenergetică trebuie să ne defocalizăm privirea, sau să folosim aşa-zisa
„privire de noapte". Această denumire inedită („privire de noapte") care a fost aleasă
de clarvăzători pentru a caracteriza această stare de deschidere şi receptivitate vizuală
mult mărită provine de la o constatare pe care o poate verifica în mod empiric oricine,
şi anume că, atunci când mergem pe stradă noaptea, pe întuneric, distingem mai bine
obiectele dacă nu ne uităm direct la ele. Ne vom folosi, de asemenea, de eventualele
fosfene sau puncte de lumină intrinsecă ale ochiului care sunt asociate cu anumite
celule de pe retină, numite celule cu bastonaşe. (Fosfenele sunt acele pete de lumină
care apar în faţa ochilor noştri atunci când ne aflăm în întuneric sau atunci când
apăsăm uşor cu degetele pe pleoapele închise. Celulele cu bastonaşe sunt mai sensibile
la lumina slabă, pe când celulele cu conuri, care sunt alte tipuri de celule retiniene,
reacţionează la lumina de zi şi la culorile aprinse). Privim astfel spre spaţiul aflat în
imediata apropiere a corpului fizic al colegului împreună cu care ne aflăm în cameră,
mai ales spre zonele situate în apropierea creştetului capului şi a umerilor săi. Pentru a
nu ceda tendinţei obişnuite de a ne concentra privirea, vom urmări să observăm
întotdeauna un spaţiu, şi nu doar o linie sau un punct. Pe măsură ce ne vom îndrepta
privirea asupra unui spaţiu sferic care este situat în jurul capului persoanei din faţa
noastră şi a cărui rază este de circa 10-15 cm, rămânem într-o stare de receptivitate
elevată pentru a permite luminii subtile aurice să ne
pătrundă în ochi şi în zona din mijlocul frunţii, acolo unde în plan subtil se află AJNA
CHAKRA. Vom urmări să ne creăm o atitudine subtil-receptivă în care să resimţim
cât mai pregnant senzaţia că lumina subtilă aurică ne atinge privirea. Prin urmare, nu
vom da curs tendinţelor emisive în care noi acţionăm ca şi cum am urmări să
„prindem" lumina, aşa cum se petrece de obicei în cazul în care ne străduim să vedem
ceva care este neclar. În concluzie, vom păstra o atitudine de detaşare faţă de actul
perceptiv şi de aceea nu ne vom grăbi absolut deloc să vedem aura bioenergetică. De
asemenea, dacă este posibil, se recomandă să realizăm acest exerciţiu fiind asistaţi de
o a treia persoană care deja percepe aura, pentru a ne verifica ulterior şi pentru a ne
obiectiva astfel impresiile de natură subtilă.
La început, este posibil să percepem doar străfulgerări de lumini şi culori astrale care,
în acest caz, se conturează pentru fracţiuni de secundă, pentru ca să dispară apoi cu
rapiditate, înainte de a putea avea impresii subtile foarte clare. O modalitate de
verificare a corectitudinii percepţiilor noastre subtile constă în a privi, imediat după ce
persoana investigată auric s-a deplasat din acel loc, peretele alb care se afla în spatele
acesteia. Dacă, în acest caz, nu vedem proiectate pe perete aceleaşi culori şi forme,
înseamnă că am perceput, într-adevăr, aura astrală. Aşa cum ştim, în cazul vederii
normale, obişnuite, în urma unei percepţii vizuale există întotdeauna un efect de
inerţie care face să fie reţinută pe retină ultima imagine percepută, care este denumită
tocmai din acest motiv imagine remanentă. Spre deosebire de acesta, fenomenul
percepţiei aurice este foarte rapid, nu are o remanenţă retiniană şi, în plus, cel mai
adesea, imaginea astrală percepută pulsează. Astfel, putem sesiza, de exemplu, un flux
colorat vibrând de-a lungul unui braţ sau o sclipire luminoasă ridicându-se din zona
creştetului capului şi apoi dispărând evanescent. La începutul experienţelor noastre de
clarviziune este posibil să întrezărim doar o uşoară pâclă ce înconjoară trupul şi care
nu este deloc spectaculoasă sau atât de fascinantă precum se afirmă că sunt luminile
astrale, dar nici în acest caz nu trebuie să fim dezamăgiţi.
De asemenea, pentru ca viziunile aurice să ne devină mai uşor accesibile putem urmări
să ne procurăm (de la magazine specializate din Occident sau din Statele Unite ale
Americii) o pereche de ochelari speciali care au lentilele acoperite cu un strat de
dicianină, fiind astfel concepuţi pentru a facilita percepţiile astrale. Aceştia ne vor
ajuta să ne dezvoltăm cu o mai mare uşurinţă abilitatea de a vedea în plan subtil şi ne
vor amplifica sensibilitatea ochiului la vibraţiile mai elevate, aurice. În general,
ochelarii cu lentile albastru-cobalt sunt cei mai eficienţi, dar sunt mai greu de
procurat. Majoritatea ochelarilor pentru observarea aurei au lentile de culoare violet şi
sunt destul de eficienţi.
Experimentele de percepţie aurică nu trebuie prelungite însă prea mult timp, deoarece
tind să devină obositoare (mai ales când nu suntem înzestraţi cu o energie mare). Când
vom observa pentru prima oară efluviile aurice luminoase şi multicolore, vom fi foarte
entuziasmaţi. Apoi, pe măsură ce vom continua, dacă senzaţiile se estompează, apar
îndoielile şi chiar o stare de oboseală. Din acest motiv, se recomandă să exersăm câte
puţin în fiecare zi, nu mai mult de 15 minute zilnic. Este foarte bine să verificăm şi să
confruntăm aspectele percepute în plan subtil cu descrierile configuraţiilor aurice pe
care le vom prezenta în continuare.
= VA URMA =