Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic -

„Psihodiagnostic”

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE

PROGRAMUL DE STUDIU – GESTIUNEA RESURSELOR UMANE

Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic

„Psihodiagnostic”

Intoducere
Lucrarea de fata cuprinde Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic. Prima
scala include un interviu despre circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere care cuprinde
20 de itemi cu cate trei variante de raspuns. Cea de a doua scala este Inventarul de depresie Beck
care cuprinde 21 de itemi cu cate 4 variante de raspuns fiecare. Scala disperarii cuprinde 20 de
itemi, cu doua variante de raspuns, respectiv fals sau adevarat. Ea este urmata de cea de-a treia
scala: Scala depresiei Hamilton care cuprinde 21 de itemi cu 2, 3 sau 4 variante de raspuns. Mai
avem trei interviuri separate, care se adreseaza atat persoanei in cauza cat si unei persoane din
anturaj iar cealalta scala este completata de clinician. Primul interviu este Indexul Clinic al
Potentialului Suicidar, fisa de heteroevaluare care cuprinde 50 de itemi urmata de Indexul Clinic
al Potentialului Suicidar, fisa de autoevaluare care cuprinde 50 de itemi cu mai multe variante de
raspuns si Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de evaluare a unei persoane apropiate tot
cu 50 de itemi si cu variante de raspuns: deloc, rar, uneori, des si foarte des. În lucrare sunt
prezentati si noua predictori pe termen scurt ai suicidului si dimensiunile periculozitatii de
producere a suicidului.
In partea a doua a lucrarii este prezentat interviul clinic, interviu ce se aplica inaintea
scalelor prezentate mai sus pentru a se putea aprecia gradul de severitate al diagnosticului.
SCALA DE INTENTIE SUICIDARA BECK
Circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere
1. Izolarea
0. Cineva a fost prezent.
1. Cineva a fost in apropiere sau a comunicat (ex. la telefon).
2. Nici o persoana in apropiere.
2. Programarea
0. Programarea a facut posibila interventia.
1. Programarea a facut interventia improbabila.
2. Programarea a facut interventia extrem de improbabila.
3. Precautii impotriva descoperirii si/sau interventiei
0. Fara precautii.
1. Precautii pasive, ca de ex. evitarea celorlalti, dar fara a incerca sa previna in vreun
fel interventia acestora (singur in camera, dar cu usa neincuiata)
2. Precautii active (usa incuiata)
4. Cerere de a primi ajutor in timpul/dupa tentativa
() Nu este cazul.
0. A informat pe cineva, cerand ajutor in legatura cu tentativa.
1. A contactat pe cineva, dar nu a specificat ca este vorba de o tentativa.
2. Nu a contactat/specificat pe nimeni pentru a nu primi ajutor.
5. Acte finale anticipatoare mortii
0. Nici unul.
1. Pacientul se gandeste sa faca anumite aranjamente, care anticipeaza moartea.
2. Planuri definitive (schimbari in testament, oferire de cadouri, retragerea din cont a
depunerilor).
6. Grade de pregatire a tentativei
0. Fara pregatire.
1. Pregatire minima sau moderata.
2. Pregatire intensiva.
7. Anuntarea sinuciderii
0. Absenta anuntului.
1. Anuntul scris, dar s-a razgandit ulterior.
2. Prezenta anuntului
8. Comunicarea intentiei anterioara comiterii actului
0. Fara
1. Comunicare echivoca.
2. Comunicare clara.
9. Scopul tentativei
0. Mai ales ca sa schimbe sau sa manipuleze anturajul.
 1. Componente ale “0” si “2”.
2. În principal pentru a scapa de situatie.
AUTOAPRECIERE
10. Expentanta privitoare la fatalitatea actului
0. Pacientul credea ca moartea nu era posibila sau nu s-a gandit la aceasta posibilitate .
1. Pacientul se gandea ca moartea era posibila, dar nu probabila.
2. Pacientul se gandea ca moartea era posibila sau sigura.
11. Conceptiile despre letalitatea metodei
0. Pacientul s-a gandit ca metoda nu este letala sau nu s-a gandit deloc la acest lucru.
1. Pacientul nu era sigur ca ceea ce face poate fi letal.
2. Actul a fost considerat ca fiind letal.
12. Seriozitatea tentative.
0. Pacientul nu considera ca actiunea poate sa-i dauneze vietii.
1. Pacientul era nesigur in privinta punerii in pericol a vietii sale.
2. Pacientul era sigur ca actiunea sa va pune capat vietii sale.
13. Ambivalenta privitoare la supravietuire
0. Pacientul nu a dorit sa moara.
1. Pacientului nu i-a pasat daca moare sau traieste.
2. Pacientul a dorit sa moara.
14. Conceptia privitoare la reversibilitate
0. Pacientul s-a gandit ca moartea nu se poate produce daca primeste ingrijiri medicale.
1. Pacientul nu era sigur ca poate fi salvat prin interventie medicala.
2. Pacientul era sigur ca moartea se va produce chiar si in cazul interventiei medicale.
15. Gradele de premeditare
0. Nici unul – impulsiv.
1. Suicidul gandit cu mai putin de trei ore inainte de tentativa.
2. Suicidul gandit cu mai mult de trei ore inainte de tentativa.
FARA SCOR
16. Reactia dupa tentativa
a. Regreta tentative
b. Accepta faptul ca a ramas in viata.
c. Regreta ca inca mai este in viata
17. Vizualizarea mortii
 a. Moartea conceputa ca o alta viata dupa moarte sau ca o reuniune cu cei decedati.
b. Moartea conceputa ca un somn fara sfarsit sau ca un intuneric.
c. Nici o conceptie despre moarte
18. Numarul tentativelor anterioare
a. Nici una.
b. Una sau doua.
c. Trei sau mai multe.
19. Consumul de alcool in timpul tentative.
a. Pacientul a ingerat suficient alcool, incat era confuz si nu stia ce face in momentul
tentative.
b. A consumat alcool pentru a-si face curaj sa faca tentative.
c. A consumat alcool pentru a potenta efectul altor medicamente sau metode folosite.
20. Consumul de droguri in timpul tentative
a. Pacientul se afla sub efectul unui drog, astfel ca nu a stiut ceea ce face in momentul
tentativei sau nu a putut realiza consecinta.
b. Pacientul a folosit drogul pentru a-l dezinhiba.
c. Pacientul a folosit drogul pentru a potenta efectul metodei folosite.
Cu toate ca autorii americani au propus Scala de Probabilitate a Suicidului, consideram ca
scala propusa de Zung, Clinical Index of potential Suicide (IPS), este cu mult mai complexa. Ea,
de altfel, contine 3 interviuri separate, care se adreseaza atat persoanei in cauza –IPS – Self Ratig
Form, cat si unei persone din anturaj –IPS- Significant Other Rating Form. Clinicianul
completeaza o a treia scala, numita IPS- Interviewer Form.
Determinarea nivelului de risc suicidar
Dupa colectarea informatiilor demografice, clinice si psihometrice, precum si administrarea
scalelor de autoevaluare pe probleme de depresie si probabilitatea de sinucidere, se ajunge la
posibilitatea de a determina care este treapta (nivelul) de risc suicidar in care se incadreaza
pacientul.

Riscul suicidar se imparte in 4 categorii:

 absenta riscului sau risc foarte scazut;
 risc scazut;
 risc moderat;
 risc crescut.
Daca pacientul se incadreaza in primele doua categorii, terapeutul continua sa il observe in
mod periodic (1-2 luni), administrandu-i si chestionare de evaluare si autoevaluare a depresiei.
Daca informatiile demografice, factorii clinici, interviul structurat si autoevaluarea pe scala
B.D.I., R.L.I., S.P.H. si H.S. introduce pacientul in grupa de risc moderat sau crescut, treapta
imediata este determinarea iminentei producerii comportamentului autolitic. Din pacate, nu
exista nici o ecuatie a predictiei care in mod sigur sa determine data de producere a acestui
eveniment, intrucat numeroase alte evenimente de viata interactioneaza fie in sens pozitiv, fie in
sens negative, cu ideatia suicidara. Scalele de autoevaluare ofera un material psihologic foarte
bogat deschizand o poarta in sufletul pacientului, putand sa fie evaluata motivatia subiectului
testat. Totusi, aceste date sunt doar niste date empirice care ofera doar o ghidare general pentru
psihiatru si, in tot cazul, ele trebuie sa fie combinate cu informatii primite din celelalte surse.
Astfel, informatiile furnizate de interviul structurat pe probleme clinice, precum si evolutia
clinica sub terapie a cazului sugereaza elementele necesare inferentei logice de stabilire a
procesului de periculozitate.

Predictia periculozitatii
Dificultatea predictiei iminentei comportamentului suicidar consta in aplicarea unor factori
generali unor personae, individualitati. Informatiile despre sex, varsta, rasa, stare civila, clasa
profesionala si sociala sunt informatii utile doar la nivel de grup, dar psihiatrul nu poate sa
trateze sau sa previna sinuciderea doar cu ajutorul acestor informatii generale. În practica se cere
din partea psihiatrului sa se decida daca este vorba despre un risc iminent de autoagresiune, deci
se cere o predictie pe termen scurt. Chiar si bolile psihice cum ar fi: schizofrenia, alcoolismul
cronic, depresia nu constituie in sine predictor pe termen scurt. Totusi, tratamentul specific al
acestor boli psihice reduce rata mortalitatii prin suicid. În acest sens, Pokorny (1983) (185) a
initiat una dintre cele mai ambitioase cercetari in domeniul predictiei suicidului. El a studiat
4.800 de pacienti internati de urgenta in sectia de psihiatrie
a Veterans Administration Hospital care apoi au fost dispensarizati in perioada de 4-6 ani pentru
a se observa aparitia ulterioara a suicidului sau a comportamentului parasuicidar. Dintre acestia
67 s-au sinucis in urmatorii 5 ani, realizand o rata de 279/100.000 locuitori/an, deci o rata
crescuta de 23 de ori fata de cea a suicidului din populatia general. De asemenea, s-au inregistrat
si 179 de parasuicidari tot in perioada celor 5 ani, consecutivi internarii.
Mai recent, Motto, (1988) examinand variabilele demografice sociale si psihologice, a
incercat sa determine predictorii suicidului pentru perioada de 60 de zile consecutive externarii.
Grupul in studio cuprindea 3.000 de pacienti spitalizati pentru episoade depresive severe sau
chiar internati pentru risc suicidar. Dintre acestia, 38 au decedat prin siucid la 60 de zile dupa
internare. Motto a ales din 186 de variabile continand informatii demografice, sociologice si
psihologice un grup de 9 variabile pe care le-a identificat ca fiind predictor pe termen scurt ai
iminentei producerii sinuciderii (vezi tabelul nr.4).
Tabelul nr.4
Noua predictori pe termen scurt ai suicidului
(Motto J. A., 1988)

Predictorii pe termen scurt ai iminentei sinuciderii

 Spitalizarea anterioara pentru o afectiune psihiatrica.
 Asistarea la decesul unei personae prin spanzurare, precipitare.
  Impulsuri suicidare severe, moderate sau exprimate verbal.
 Stare civila: divortati.
 Pierdere material recenta.
 Conceptia de a fi o povara pentru ceilalti.
 Contratransferul negativ al psihiatrului fata de pacient.
 Plans intempestiv sau imposibilitatea de a plage.
 Idei delirante de persecutie sau referinta.

Autorul precizeaza ca prezenta oricarui factor dintre primii 4 mareste riscul suicidar la
maximum pentru urmatoarele 60 de zile. Din experienta acestei cercetari, Motto relateaza ca
prezenta a 4 sau mai multi factori din cei 9 descrisi a dus la o identificare corecta a sinuciderii
consecutive in 71% din cazuri. Aceasta cercetare ambitioasa identifica trasaturile specifice
individuale ale subiectilor cu o iminenta de trecere la comiterea actului suicidar. Dupa
constatarea iminentei pericolului decesului prin sinucidere, urmatorul pas este cel de
caracterizare a gradului de periculozitate a comportamentului suicidar. Aceasta caracterizare
cuprinde 6 dimensiuni (vezi tabelul 5).
Tabelul nr.5

Dimensiunile periculozitatii
Iminenta comportamentului suicidar
(“acum ori niciodata”)
Tinta pericolului
(propria persoana, alta persoana, nespecific)
Certitudinea pericolului
(timpul, locul, metoda, posibilitatea)
Intentia
(dorinta de moarte/comunicarea dorintei, dar fara intentie reala)
Letalitatea
(letal/non-letal)
Probabilitatea ca sa apara comportamentul
(foarte mare/nici una)

1. Iminenta pericolului: este cea mai importanta dimensiune, de aceea este prima luata in
considerare in preventia sinuciderii. Daca riscul este iminent, se actioneza imediat pentru a
proteja persoana de autoagresiune. Cea mai drastica masura pe care psihiatrul o poate decide este
spitalizarea involuntara, prin serviciul de urgenta, a subiectului.
 2. Tinta pericolului: poate fi propria persoana sau poate sa cuprinda si alte persoane
impotriva carora subiectul isi proiecteaza sentimentele de ostilitate. De astfel, se cunosc cazuri
cand homicidul a fost cuplat cu suicidul, uneori produandu-se chiar homicid in masa. Daca se
constata un astfel de cuplaj agresiv, se impune internarea de urgenta.
3. Certitudinea pericolului: este furnizata de oportunitatea punerii in practica a ideatiei
suicidare printr-un concurs de imprejurari favorabile declansarii actiunii fatale. De exemplu:
observatia din partea apartinatorilor ca subiectul si-a cumparat medicamente, constituie un
indicator de pregatire a unei actiuni autodistructive, drept consecinta impunandu-se internarea.
4. Intentia mortii: poate fi exprimata sau disimulata de catre subiect. A. Beck a descris o
scala de intentie a suicidului, care se preteaza a fi aplicata mai mult celor care au fost internati
pentru o tentativa de sinucidere. Aceasta scala serveste deci ca un instrument util in preventia
secundara a sinuciderii. Beck si colab. descriu ca rezultatele obtinute cu aceasta scala sunt mai
scazute la cei cu tentativele de sinucidere prin ingestie de medicamente sau substante chimice
decat la cei care au apelat la alte metode.
5. Letalitatea comportamentului autoagresiv: descrie probabilitatea de producere a
decesului prin metoda autoagresiva folosita. De obicei se foloseste scala Likert cu 10 trepte de
letalitate. Nivelul 0.0 descrie situatia in care producerea decesului este improbabila, iar nivelul
10.0 certifica certitudinea mortii astfel ca, in general, persoanele cu acest nivel decedeaza la scurt
timp dupa tentativa.
INVENTARUL DE DEPRESIE BECK (B.D.I)
INVENTARUL DE DEPRESIE BECK (B.D.I)
(Trad. Dr. P. Dehelean)
1. Tristete
Nu ma simt trist.
Ma simt trist.
Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete.
Sunt atat de trist si de nefericit, incat nu mai pot suporta.
2. Pesimism
Viitorul ma descurajeaza.
Ma simt descurajat cand ma gandesc la viitor.
Simt ca nu am ce astepta de la viitor.
Simt ca viitorul e fara speranta.
3. Sentimentul esecului
Nu am sentimentul esecului sau al ratarii.
Simt ca am avut mai multe insuccese decat majoritatea oamenilor.
Daca imi privesc fata o sa vad o gramada de esecuri.
Ma simt complet ratat ca persoana.
4. Nemultumire
Lucrurile imi fac aceeasi placere ca inainte.
Nu ma mai bucur de lucruri sau intamplari ca inainte.
Nu mai obtin o satisfactie reala din nimic.
Sunt nemultumit si totul ma plictiseste.
5. Vinovatie
Nu ma simt in mod special vinovat de ceva.
Ma simt vinovat o buna parte a timpului.
Ma simt vinovat in cea mai mare parte a timpului.
Ma simt tot timpul vinovat.
6. Sentimentul pedepsei
Nu ma simt pedepsit cu ceva.
Ma gandesc ca s-ar putea sa fiu pedepsit.
Astept sa fiu pedepsit.
Simt ca sunt pedepsit.
7. Neplacere fata de sine
Nu sunt dezamagit de mine.
Ma simt dezamagit de mine insumi.
Sunt dezgustat de mine.
Ma urasc.

8. Autoacuzarea
Nu simt sa fiu mai rau decat altii.
Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele.
Ma blamez tot timpul pentru greselile mele.
Ma dezaprob pentru tot ce se intampla rau.
9. Autoagresiune
Nu am idei de sinucidere.
Am idei de sinucidere, dar nu vreau sa le pun in practica.
Mi-ar placea sa ma sinucid.
M-as sinucide daca as avea ocazia.
10. Plans
Nu plang mai mult decat de obicei.
 Acum plang mai mult decat inainte.
Plang tot timpul.
Obisnuiesc sa plang, dar acum nu mai pot nici daca as vrea.
11. Iritabilitate
Nu sunt mai nervos ca inainte.
Acum ma enervez mai usor ca inainte.
Acum sunt nervos tot timpul.
Lucrurile care ma enervau inainte nu ma mai irita deloc.
12. Retragere sociala, izolare
Nu mi-am pierdut interesul fata de oamenii din jur.
Oamenii ceilalti ma intereseaza mai putin ca inainte.
Mi-am pierdut interesul fata de majoritatea celorlalti oameni.
Mi-am pierdut orice interes fata de ceilalti oameni.
13. Nehotarare
Ma decid la fel ca inainte.
Trebuie sa fac un efort ca sa ma decid.
Am dificultati mai mari ca inainte cand iau o hotarare.
Nu mai pot lua nici o decizie.
14. Modificari in imaginea despre sine
Cred ca nu arat mai rau ca inainte.
Sunt suparat ca arat mai batran si neatractiv.
Simt ca modificari permanente ale aspectului meu ma fac neatractiv.
Cred ca sunt urat si neatragator.
15. Dificultati in munca
Cred ca pot lucra tot atat de bine ca inainte.
Trebuie sa fac un efort suplimentar cand incep sa lucrez.
Ma straduiesc din greu pentru a face ceva.
Nu pot lucra absolut nimic.
16. Tulburari de somn
Dorm tot atat de bine ca de obicei.
Nu mai dorm atat de bine ca de obicei.
Ma trezesc cu 1-2 ore mai devreme decat inainte si nu mai pot adormi decat greu.
Ma trezesc cu cateva ore mai devreme decat inainte si nu mai pot adormi.
17. Fatigabilitate
Nu ma simt mai obosit ca de obicei.
Acum obosesc mai usor ca inainte.
Obosesc fara sa fac aproape nimic.
Sunt prea obosit, ca sa mai pot face ceva.
18. Anorexia
Pofta mea de mancare nu e mai scazuta ca de obicei.
Apetitul meu nu mai e asa de bun ca inainte.
Apetitul meu e mult mai diminuat acum.
Nu am deloc pofta de mancare.
19. Pierdere in greutate
Nu am slabit in ultimul timp.
Am slabit peste 2 kg.
Am slabit peste 5kg.
Am slabit peste 10 kg.
20. Preocupari fata de starea fizica
Nu sunt preocupat sau suparat in legatura cu sanatatea mea mai mult ca inainte.
Sunt necajit de probleme de sanatate ca: dureri, intepaturi, furnicaturi, tulburari ale
stomacului sau constipatie.
Sunt foarte necajit de starea mea fizica si mi-e greu sa ma gandesc la altceva.
Sunt atat de ingrijorat de starea mea fizica, incat nu ma mai pot gandi la nimic.
21. Absenta libidoului
Nu am observat modificari recente ale interesului meu fata de sex.
Sexul opus nu ma intereseazamai putin ca inainte.
Sexul opus ma intereseaza mult mai putin ca inainte.
Mi-am pierdut complet interesul fata de sexul opus.
Posibilitatea de cuantificare are ca limite: 0-63. Astfel:
0-9 - Stare normala
10-15 - Depresie usoara
16-23 - Depresie moderata
24-60 - Depresie severa
Shaw & col. Sugereaza urmatoarele interpretari ale scorului B.D.I. dupa tratament:
0-9 - Depresie in remisie
 10-15 - Remisie partiala
16-63 - Simptome neinfluentate de tratament
SCALA DISPERARII (Dupa Beck)
NumeleStare civila.
Varsta..
Sexul..Ocupatia..Studii.
Acest chestionar contine 20 de afirmatii. Va rugam sa le parcurgeti pe rand, cu atentie.
Daca o afirmatie este valabila pentru descrierea starii dvs. Sufletesti, incepand cu saptamana
trecuta si pana astazi, incercuiti litera A, semnificand “adevarul”. Daca faza nu descrie
starea/atitudinea dvs., incercuiti litera F, semnificand „fals”. Va rugam sa parcurgeti fiecare
afirmatie cu atentie.
1. Ma gadesc la viitor cu speranta si entuziasm A/F
2. As putea sa si renunt, pentru ca nu pot face nimic pentru a imbunatati situatia mea. A/F
3. Cand imi merge rau, ma ajuta sa ma gandesc ca lururile nu pot ramane asa
pentru totdeauna.
A/F
4. Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste vreo zece ani. A/F
5. Am timp destul ca sa fac lucrurile pe care vreau sa le fac. A/F
6. În viitor, ma astept sa-mi rezolv problemele cat mai bine. A/F
7. Viitorul meu il vad cam intunecat. A/F
8. Ma consider cu deosebire norocos si ma astept sa scot de la viata mai multe lucruri bune decat
altii. A/F
9. Simt ca nu pot stapani situatia si nu am nici un motiv sa cred ca in viitor voi putea. A/F
10. Experientele mele trecute m-au pregatit bine pentru viitor A/F
11. Tot ce pot sa vad in fata mea este mai mult neplacut decat placut. A/F
12. Nu ma astept sa am ce as vrea cu adevarat sa am. A/F
13. Cand ma gandesc la viitor, ma astept sa fiu mai optimist decat acum. A/F
14. Lucrurile nu merg cum as vrea. A/F
15. Am mare incredere in viitor. A/F
16. Niciodata nu obtin ceea ce vreu, deci ar fi o prostie sa mai vreau ceva. A/F
17. Este foarte improbabil sa am vreo satisfactie reala in viitor. A/F
18. Viitorul imi pare vag si nesigur. A/F
19. Pot sa ma gandesc la mai multe lucruri/perioade bune decat rele. A/F
20. Nu prea are sens sa ma straduiesc cu adevarat sa obtin ceva, pentru ca probabil nu voi
reusi. A/F
 SCALA DEPRESIEI HAMILTON

1. Dispozitie depresiva 0. Absenta.

(melancolie, disperare, 1. Aceste sentimente nu sunt exprimate decat ca urmare
a interviului.
izolare, inutilitate)
2. Aceste sentimente sunt spontan exprimate verbal.
3. Aceste sentimente nu sunt exprimate verbal, ele
transpar in expresia fizionomiei, atitudinii, vocii si
tendintei la lacrimi.
4. Pacientul nu raporteaza practic decat aceste
sentimente in declaratii si atitudinile sale.

2. Sentiment de culpabilitate 0. Absent.

1. Autocritica, impresia de a fi abandonat de ceilalti.
2. Idei de culpabilitate sau ruminatii privind erorile
trecute sau actele culpabile.
3. Boala actuala este o pedeapsa, delir de culpabilitate.
4. Pacientul aude voci care il acuza sau il denunta, are
halucinatii vizuale amenintatoare.

3. Suicid 0. Absent.
1. Impresia ca viata nu merita sa fie traita.
2. Pacientul ar vrea sa fie mort, sau se gandeste ca ar
putea sa moara.
3. Idei sau gesturi de suicid
4. Tentative de suicid (orice tentativa de suicid trebuie
sa fie notata la aceasta rubrica).

4. Insomnie a inceputului de noapte 0. Nici o dificultate de a adormi.

1. Pacientul se plange ca are uneori dificultati de a
adormi (mai mult de jumate de ora).
2. Pacientul se plange ca are mari dificultati de a
adormi.

5. Insomnie a miezului de noapte 0. Nici o dificultate.

1. Pacientul se plange ca somnul sau este agitat si
perturbat toata noaptea.
2. Pacientul se trezeste in cursul noptii (se alege aceasta
rubrica cand pacientul se scoala noaptea, in afara
 nevoilornaturale).

6. Insomnie a sfarsitului de noapte 0. Absenta

1. Pacientul se trezeste devreme, dar poate sa
readoarma.
2. Pacientul este incapabil sa readoarma si se ridica din
patul sau.

0. Nici o dificultate.
7. Munca si activitate 1. Impresia de incapacitate, de oboseala sau de
slabiciune in fata activitatilor, muncii sau a distractiilor
preferate.
2. Lipsa de interes pentru activitate, distractii sau
munca, raportata fie direct de pacient, fie indirect prin
cuvintele sale (el are impresia ca trebuie sa se forteze
pentru a lucra sau actiona).
3. Reducerea timpului consacrat activitatii sau
diminuarea productivitatii. La spital se alege rubrica trei
daca pacientul nu consacra cel putin 3 ore pe zi unei
activitati (munca in spital sau distratie), in afara de
activitatea sa normala.
4. Oprirea muncii ca urmare a bolii actuale. În spital se
alege rubrica 4 daca pacientul nu are nici o activitate in
afara de cea obisnuita sau daca este incapabil de a si-o
asuma singur.

8. Inhibitia (incetinirea ideatiei si a 0. Limbaj si ideatie normale.

limbajului) 1. Usoara inhibitie in cursul dialogului.
2. Neta inhibitie in cursul dialogului.
3. Dialog dificil.
4. Stupor complet.

9. Agitatie 0. Absenta.
 1. Pacientul isi freaca mainile, parul.
2. Pacientul isi rasuceste mainile, isi roade unghiile, isi
musca buzele etc.

10. Anxietate psihica 0. nici o dificultate.

1. Tensiune subiectiva si iritabilitate.
2. Pacientul isi face griji pentru motive minore.
3. Atitudine de teama decelabila pe fizionomia sau
expresia verbala.
4. Teama este exprimata, fara a interoga pacientul.

11. Anxietate somatica 0. Fara.

1. Usoara
2. Moderata
3. Severa
4. Împiedica oriceactivitate.
Proiectii somatice ale anxietatii ca: tulburari gastro-
intestinale, uscaciunea gurii, meteorism, diaree, colici
abdominale, aerofagie, tulburari cardio-vasculare,
palpitatii, cefalee, tulburari respiratorii, oftaturi,
polakiurie, transpiratie.

12. Simptome somatice gastro- 0. Absente

intestinale 1. Pierderea apetitului, dar pacientul mananca fara
incurajarea personalului, impresia de greutate
abdominala.
2. Dificultate de a manca fara interventia energica a
personalului, cerere sau dorinta de laxative sau
medicamente pentru intestin sau de tratament pentru
simptomele gastro-intestinale.

13. Simptome somatice generale 0. Absente

1. Greutate in membre, spate sau cap, dureri dorsale,
cefalee, dureri musculare, pierdere de energie si
fatigabilitate.
2. Orice simptom net va fi inscris la rubrica 2.

14. Simptome genitale 0. Absente

1. Usoare
 2. Severe
3. Neconfirmate.
Simptome ca pierderea libidoului, tulburari menstruale.

15. Hipocondrie 0. Absenta.

1. Preocupare fata de sine insusi (fizica).
2. Preocupare fata de sanatatea sa.
3. Plangeri frecvente, cereri de ajutor.
4. Delir hipocondric.

16. Pierdere in greutate (a completa A. Estimare dupa anamneza (inainte de tratament)

fie A fie B) 0. Fara pierdere in greutate.
1. Pierdere in greutate, probabil asociata cu boala
actuala.
2. Pierdere in greutate precisa (dupa opinia
pacientului).
B. Dupa examenul psihiatric saptamanal, cand se
masoara schimbarile actuale in greutate.
0. Pierdere in greutate inferioara a 500g intr-o
saptamana.
1. Pierdere in greutate superioara a 500g intr-o
saptamana.
2. Pierdere in greutate superioara a 1 kg intr-o
saptamana.

17. Autocritica 0. Pacientul recunoaste ca el este trist si bolnav.

1. Pacientul isi recunoaste afectiunea, dar o atribuie
unei proaste alimentatii, climatului, surmenajului, unui
virus, nevoii de odihna.
2. Pacientul isi neaga complet afectiunea.
18. Variatia diurna 0. Fara.
1. Usoara.
2. Severa.
Înainte de masa
Dupa masa
Daca simptomele se agraveaza dimineata sau seara, a
preciza care si a nota variatiile de intensitate.

19. Depersonalizare si derealizare 0. Absente.

1. Usoare.
2. Severe.
3. Împiedica orice activitate.
Simptome ca: sentiment de irealitate si idei de nihilism.

20. Simptome paranoide 0. Absente.

1. Banuite.
2. Probabile.
3. Idei delirante de relatie si persecutie.
4. Delir de relatie si persecutie.

21. Simptome obsesionale si 0. Absente.

impulsive 1. Usoare.
2. Severe.

MARDS-Montgomery-Asberg Depression Rating Scale

MARDS-Montgomery-Asberg Depression Rating Scale
(Trad. Dr. A. Haifas)
Aceasta scala a fost introdusa de Montgomery si Asberg intr-o lucrare publicata in 1979. A
fost intocmita special pentru a fi utilizata in aprecierea efectului terapeutic si include 10
simptome comune care arata cele mai importante schimbari la tratament si cele mai importante
corelatii cu schimbarea in ansamblu. Autorii predind ca scala este potrivita pentru a fi utilizata de
surse, psihologi si psihiatri, si poate evidentia diferente semnificative intre diferitele, tipuri de
terapii la un numar relativ mic de pacienti, un important factor pentru un studiu clinic.
Aplicarea scalei se face dupa un interviu clinic care cuprinde intrebari simple spre complexe
care pot aprecia severitatea.
Trebuie notata perioada scursa intre doua aplicari ale scalei
Interpretare
0-6 normal/refacut
7-19 d. usoara
20-34 d.moderata
35-60 d. severa

1. Tristete vizibila
Reprezinta deznadejde, mahnire si disperare (mai mult decat doar o scadere trecatoare a
dispozitiei), ce se reflecta in vorbire, expresia faciala si postura. Se apreciaza dupa intensitatea si
incapacitatea de a se inveseli.
0 Fara tristete
1
2 Pare abatut dar se poate inveseli fara dificultate
3
4 Pare trist si nefericit aproape tot timpul
5
6 Pare extrem de trist tot timpul

2. Tristete afirmata
Reprezinta afirmarea dispozitiei depresive, chiar daca este sau nu reflectata in aspectul
general. Include dispozitia trista, deznadejdea, sentimentul de a fi fara speranta si neajutorat. Se
apreciaza intensitatea, durata si gradul influentarii dispozitiei de anumie evenimente.
0 Trist ocazional, in concordanta cu circumstantele
1
2 Trist sau grav, dar se inveseleste fara dificultate
3
4 Sentimente progresive de tristete. Dispozitia este influentata de evenimente externe.
5
 6 Tristete, deznadejde, saracie continua si invariabila
3. Tensiune interioara
Reprezinta sentimentele de disconfort, limitare, neliniste, tensiune mentala pana la panica,
groaza sau angoasa. Se masoara intensitatea, frecventa, durata si necesitatea de reasigurare.
0 Placiditate. Doar tensiune interioara
1
2 Sentimente ocazionale de limitare si disconfort
3
4 Sentimente continue de tensiune interioara sau panica iminenta pe care pacientul le
poate stapani doar cu dificultate
5
6 Groaza sau angoasa de nepotolit. Panica coplesitoare
4. Reducerea somnului
Reprezinta scaderea duratei sau profunzimii somnului in comparatie cu ritmul de somn
normal al pacientului.
0 Doarme ca de obicei
1
2 Dificultati usoare in a adormi; reducerea usoara a duratei somnului, somn superficial si
neodihnitor
3
4 Somnul e redus sau intrerupt pentru cel putin 2 ore
5
6 Mai putin de 2 ore de somn
5. Reducerea apetitului
Reprezinta sentimentul pierderii poftei de mancare fata de cea normala. Noteaza pe baza
pierderii dorintei pentru mancare sau necesitatea de a se forta sa manance
0 Apetit normal sau crescut
1
2 Apetit usor redus
3
4 Apetit absent. Mancarea nu are nici un gust
5
6 Are nevoie sa fie presat sa manance
6. dificultati de concentrare
 Reprezinta dificultati in a-si aduna gandurile pana la incapacitatea totala de a se concentra.
0 nici o dificultate in concentrare
1
2 Dificultati ocazionale in a-si aduna gandurile
3
4 Dificultati in concentrare si mentinere a gandurilor ce reduc capacitatea de a citi sau
purta o conversatie
5
6 Capabil sa citeasca sau sa poarte o conversatie doar cu mare dificultate
7. Letargia/oboseala
Reprezinta dificultatea in inceperea si efectuarea unei activitati obisnuite
0 Greutate si dificultate in a se apuca de activitate; fara lene
1
2 Dificultati in a incepe activitatea
3
4 Dificultati in a incepe activitati simple de rutina care sunt efectuate cu un efort
5
6 Letargie completa; incapabil sa faca ceva fara ajutor
8.Incapacitatea de a simti/platitudine afectiva
Reprezinta experienta subiectiva de scadere a interesului fata de mediul exterior sau fata de
activitati ce produc in mod obisnuit placere.
0 Interes normal fata de oameni si mediul exterior
1
2 Scaderea bucuriei pentru interesele obisnuite
3
4 Pierderea interesului fata de exterior; pierderea sentimentelor pentru prieteni si
cunostinte
5
6 Experienta de a fi paralizat emotional, incapabil de ase simti furie, placere, suparare si
o incapacitate completa si dureroasa de a simti ceva fata de rudele si prietenii apropiati
9. Ganduri pesimiste
Reprezinta ganduri de vinovatie, inferioritate, autorepros, pacat, remuscari si ruina.
0 Fara ganduri pesimiste
1
 2 Idei fluctuante de esec, autoinvinovatire sau depreciere a propriei persoane
3
4 Autoacuzare persistenta sau ganduri clare dar inca rationale de vinovatie sau
pacatuire; atitudine pesimista in privinta viitorului
5
6 Delir de rutina, remuscare sau pacat de neiertat; autoacuzare care e absurda si de
nezdruncinat
10. Ganduri de sinucidere
Reprezinta sentimentul ca viata nu merita sa fie traita, ca moartea naturala este binevenita;
ganduri de suicid si planuri de sinucidere
0 Îi place viata si o ia asa cum este
1
2 Plictisit de viata; doar ganduri suicidare de scurta durata
3
4 Probabil i-ar fi mai bine mort; gandurile suicidare sunt obisnuite; suicidul este
considerat ca o solutie posibila, dar fara o intentie sau un plan specific
5
6 Planuri clare de suicid pentru o viitoare ocazie favorabila; pregatiri active pentru
sinucidere
Index Clinic al Potentialului Suicidar
(Trad. Dr. D. Cosman)
( fisa de heteroevaluare)

Nr Item Ghid de interviu Gradele de severit

raspunsuilor rapor

1 Dispozitie Te-ai simtit vreodata trist sau depresiv? 0 1 2 3

2 Variatii diurne: inrautatire În ce parte a zilei te simti mai rau? Mai bine? 0 1 2 3
a.m.

3 Crize de plans Ai avut crize de plans? 0 1 2 3

4 Tulburari de somn Cum dormi? 0 1 2 3

5 Scaderea apetitului Cum este apetitul tau? 0 1 2 3

6 Scaderea libidoului Care este interesul tau pentru sexul opus? 0 1 2 3

7 Scaderea in greutate Ai pierdut in greutate? 0 1 2 3

8 Constipatia Ai tulburari de constipatie? 0 1 2 3

9 Tahicardie Ai momente in care inima iti bate mai repede 0 1 2 3

decat de obicei?

10 Fatigabilitate Cat de repede te obosesti? 0 1 2 3

11 Confuzie Te-ai simtit confuz sau cu dificultati in gandire? 0 1 2 3

12 Inhibitie psihomotorie Nu ti se pare ca lucrezi mai incet decat in mod 0 1 2 3

obisnuit?

13 Agitatie psihomotorie Te simti nelinistit? Poti sa stai linistit? 0 1 2 3

14 Lipsa sperantei Ce sperante ai pentru viitor? 0 1 2 3

15 Iritabilitate Cat de usor te enervezi? 0 1 2 3

16 Indecizie Cum iei o decizie? 0 1 2 3

17 Devalorizare a propriei Te-ai simtit nefolositor sau nedorit? 0 1 2 3

persoane

18 Pustiire sufleteasca Simti ca viata este fara sens pentru tine? 0 1 2 3

19 Ruminatii suicidare Ai avut gandul sa te autodistrugi? 0 1 2 3

20 Insatisfactie Te mai bucuri de lucrurile obisnuite din viata ta? 0 1 2 3

21 Anxietate Te simti vreodata anxios? 0 1 2 3

22 Frica Îti este frica fara motiv? 0 1 2 3

23 Panica Cat de repede te superi? Ai avut atacuri de 0 1 2 3

panica?

24 Dezintegrare/dezorganizare Te-ai simtit uneori ca si cum te-ai rupe in 0 1 2 3

psihica bucatele?

25 Îngrijorare Ai avut senzatia ca urmeaza sa ti se intample 0 1 2 3

ceva groaznic?

26 Alcoolism: obicei De obicei bei dimineata? 0 1 2 3

27 Alcoolism:cantitate Ti s-a spus ca bei mai mult decat ar fi cazul? 0 1 2 3

28 Ajutor profesional: doctor, Ai consultat in ultimele 3 luni specialistii in 0 1 2 3
psiholog, preot, avocat. legatura cu problemele care te ingrijoreza? Ce
fel?

29 Acuze somatice Ai dureri pe care nimic nu le ajuta? 0 1 2 3

30 Sanatate fizica Esti in aceeasi forma fizica ca de obicei? 0 1 2 3

31 Abuz de medicamente Iei pilule pentru somn din proprie initiativa? 0 1 2 3

32 Lipsa suportului Simti ca ai pe cineva care tine la tine si te 0 1 2 3

intelege?

33 Lipsa alternativelor Crezi ca exista o iesire din situatia prezenta? 0 1 2 3

34 Pesimism Crezi ca cu timpul situatia se va imbunatati? 0 1 2 3

35 Autoinvinovatire Te invinovatesti pentru orice lucru care nu se 0 1 2 3

poate rezolva?

36 Vinovatie Te simti vinovat pentru fapte din trecut? 0 1 2 3

37 Pedeapsa Simti ca ai merita sa fii pedepsit? 0 1 2 3

38 Suport social Simti ca atunci cand lucrurile par a se sfarsi rau, 0 1 2 3

gasesti pe cineva care te poate ajuta?

39 Autocontrol/agresiune Ai vreodata izbucniri de manie sau de a-ti pierde 0 1 2 3

cumpatul?

40 Agresiune Ai avut vreodata o lupta fizica? 0 1 2 3

41 Autocontrol Îti asumi riscuri atunci cand conduci masina? 0 1 2 3

42 Aparitie in public Te intereseaza cum apari in public? 0 1 2 3

43 Suicid: protectie, idei Cat de des crezi ca se gandesc altii la sinucidere? 0 1 2 3

44 Suicid: protectie, actiune Ce crezi: cei ce se gandesc la sinucidere, in ce 0 1 2 3

proportie o si fac?

45 Responsabilitati personale Este cineva care depinde de tine? 0 1 2 3

46 Suicid: ruminatii Ai avut recent ganduri de moarte? 0 1 2 3

47 Suicid: metoda Te-ai ganit la modul de a te sinucide? 0 1 2 3

48 Suicid: amenintare Ai spus cuiva ca doresti sa te sinucizi? 0 1 2 3
anterioara

49 Suicid: tentativa anterioara Ai incercat sa termini vreodata cu viata ta? Cum? 0 1 2 3

50 Suicid: alte persoane Ai cunoscut o persoana care s-a sinucis? Cine? 0=NU 4=DA

Indexul Clinic al Potentialului Suicidar

(Trad. Dr. D. Cosman)
(fisa de autoevaluare)

Nr Item De-loc Rar Une Des

-ori

1 Ma simt deprimat si trist 0 1 2 3

2 Dimineata ma simt cel mai bine 4 3 2 1

3 Am crize de plans sau imi vine sa plang 0 1 2 3

4 Noaptea am tulburari de somn 0 1 2 3

5 Mananc la fel de mult ca de obicei 4 3 2 1

6 Îmi face placere sa am relatii sexuale 4 3 2 1

7 Am remarcat ca am slabit 0 1 2 3

8 Am tulburari de constipatie 0 1 2 3

9 Am tahicardie 0 1 2 3

10 Ma simt obosit fara motiv 0 1 2 3

11 Mintea imi este la fel de limpede ca de obicei 4 3 2 1

12 Îmi este usor sa fac lucrurile pe care eram obisnuit sa le fac 4 3 2 1

13 Sunt fara odihna si nelinistit 0 1 2 3

14 Am sperante de viitor 4 3 2 1
15 Sunt cu mult mai iritabil decat de obicei 0 1 2 3

16 Îmi este usor sa iau decizii 4 3 2 1

17 Simt ca sunt folositor si dorit 4 3 2 1

18 Viata mea este destul de plina 4 3 2 1

19 Simt ca celorlalti le-ar fi mai bine daca as muri 0 1 2 3

20 Înca imi plac lucrurile pe care le faceam inainte 4 3 2 1

21 Ma simt mult mai anxios decat de obicei 0 1 2 3

22 Mi-e frica fara nici un motiv 0 1 2 3

23 Ma supar usor si ma simt infricat 0 1 2 3

24 Simt ca ma prabusesc, ma rup in bucati 0 1 2 3

25 Simt ca totul este in regula si nu se va intampla nimic rau 4 3 2 1

26 Beau ceva alcool dimineata 0 1 2 3

27 Lumea imi spune ca beau mai mult decat imi face bine 0 1 2 3

28 În ultimele luni am consultat diferiti specialisti in legatura cu 0 1 2 3

sanatatea mea sau pentru ca eram speriat de starea mea

29 Am dureri si nimic nu ma ajuta 0 1 2 3

30 Simt ca sunt intr-o forma fizica la fel de buna ca de obicei 4 3 2 1

31 Iau somnifere din proprie initiativa 0 1 2 3

32 Simt ca cineva ma intelege si ii pasa de mine 4 3 2 1

33 Simt ca situatia mea este fara iesire 0 1 2 3

34 Simt ca in timp lucrurile se vor imbunatati 4 3 2 1

35 Ma invinovatesc pentru tot ce merge prost 0 1 2 3

36 Am sentimente de vinovatie in privinta trecutului 0 1 2 3

37 Simt ca merit sa fiu pedepsit 0 1 2 3

38 Cand lucrurile par a se sfarsi rau, simt ca ma pot adresa unei 4 3 2 1
persoane

39 Am crize de manie si imi pierd controlul 0 1 2 3

40 Particip la agresari fizice 0 1 2 3

41 Îmi asum riscuri cand conduc masina 0 1 2 3

42 Încerc sa arat bine cand ies in societate 4 3 2 1

43 Cat de des crezi ca alti oameni se gandesc la sinucidere? 0 1 2 3

44 Cad de des crezi ca oamenii care se gandesc la sinucidere o si fac? 0 1 2 3

45 Simt ca sunt persoane care depind de mine 4 3 2 1

46 Am avut recent ganduri de moarte 0 1 2 3

47 M-am gandit la metode de sinucidere 0 1 2 3

48 Am marturisit cuiva ca vreau sa ma sinucid 0 1 2 3

49 Am incercat sa termin cu mine. Cum? Nici- o 2 ori 3ori

o- data
data

50 Am cunoscut pe cineva care s-a sinucis Da = 4 N

Index clinic al Potentialului Suicidar

(Fisa de evaluare a unei persoane apropiate)
(Trad. Dr. D. Cosman)

Nr Item De- Rar Une Des F.

loc -ori des

1 S-a simtit vreodata trist si depresiv?

2 Sunt dimineti in care se simte mai rau?

3 A avut crize de plans?

4 A avut insomnii?
5 Si-a pierdut apetitul?

6 Si-a pierdut interesul pentru sexul opus?

7 A pierdut in greutate?

8 Are tulburari din cauza constipatiei?

9 Are tulburari in functia inimii?

10 Oboseste mai repede decat de obicei?

11 A fost vreodata confuz? Are tulburari de

gandire?

12 Se simte complet epuizat daca lucreaza

ceva?

13 Este mai nelinistit si nu poate sta locului?

14 Este optimist in legatura cu viitorul?

15 Se everveaza mai repede decat de obicei?

16 Are dificultati in luarea deciziilor?

17 Se simte nefolositor sau nedorit?

18 Simte ca viata este goala pentru el?

19 Simte ca pentru ceilalti ar fi mai bine daca ar

fi mort?

20 Se mai bucura de lucrurile care ii placeau

altadata?

21 Se simte vreodata anxios?

22 I-a fost vreodata frica fara motiv?

23 Cat de repede se supara sau intra in panica?

24 S-a simtit vreodata ca si cum s-ar rupe in

bucati?

25 S-a simtit vreodata ingrijorat ca urmeaza sa i

se intample ceva groaznic?
26 Obisnuieste sa bea dimineata?

27 Alti oameni i-au spus ca bea mai mult decat

trebuie?

28 A consultat pe cineva in ultimele 3 luni

pentru probleme de sanatate sau pentru ca
era ingrijorat?

29 Are dureri asa mari incat nimic nu il ajuta?

30 Simte ca este intr-o forma fizica la fel de

buna ca de obicei?

31 Ia din proprie initiativa somnifere?

32 Simte ca cineva tine la el si il intelege?

33 Simte ca nu exista iesire din situatia

prezenta?

34 Simte ca lucrurile se vor imbunatati cu

timpul?

35 Se invinovateste pentru tot ce merge prost?

36 Are sentimente de vinovatie cu privire la

trecutul sau?

37 Simte ca merita sa fie pedepsit?

38 Cand lucrurile par sa fie fara iesire, simte ca

exista cineva la care poate apela?

39 Are izbucniri de manie?

40 Se angajeaza in confruntari fizice?

41 Îsi asuma riscuri cand conduce masina?

42 Încearca sa arate cat mai bine cand apare in

public?

43 Cat de des crede el ca se gandesc altii la

sinucidere?

44 Cat de des crede el ca cei care se gandesc la

 sinucidere o si fac?

45 Crede ca este cineva care depinde de el?

46 A avut recent ganduri de moarte?

47 S-a gandit cu ce metoda sa se sinucida?

48 A spus cuiva ca doreste sa se sinucida?

49 A incercat sa termine cu viata lui? Nici- Oda- 2 ori 3 ori >3

Cum?_____________________ o- ta ori
data

50 A cunoscut pe cineva care s-a sinucis? Da

Nu Cine?_________________

INTERVIU CLINIC
1. ANAMNEZA.
 Numele:______________________________________________________
 Data nasterii:_________________________________________________
 Locul nasterii:_________________________________________________
 Structura familiala:____________________________________________
 Conditii materiale:_____________________________________________
 Statut – personal_______________________________________________
-Profesional___________________________________________
_____________________________________________________
 Casatorit/Necasatorit:__________________________________________
 Copii:_______________________________________________________
 Relatii cu – parintii:___________________________________________
- sotul/sotia__________________________________________
- socrii:______________________________________________
- copiii:______________________________________________
 Evenimente de viata___________________________________________
_____________________________________________________________
 Relatii la locul de munca:_______________________________________
_____________________________________________________________
  Educatie in familie:____________________________________________
 Grad de instruire:_____________________________________________
2.MOTIVELE INTERNARII
 Internare (cu voia lui, urgenta, etc.)______________________________
 Debutul bolii:_________________________________________________
 Prima internare:______________________________________________
 Descrierea simptomelor:________________________________________
_______________________________________________________________
___________________________________________________________
 Caracterul bolii:______________________________________________
 Circumstantele debutului:______________________________________
_____________________________________________________________
3. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. ANTECEDENTE PERSONALE
 Menstruatia__________________________________________________
 Menopauza___________________________________________________
 Internari cu alte probleme______________________________________
_____________________________________________________________
 Interventii chirurgicale_________________________________________
 Traumatisme:________________________________________________
5. EXAMINARE SOMATICA GENERALA
 Mersul:_____________________________________________________
 Motricitate:__________________________________________________
 Sensibilitate:_________________________________________________
 Coordonare:_________________________________________________
 Reflexe:_____________________________________________________
6. EXAMEN PSIHIATRIC
 Tinuta vestimentara:_________________________________________
 Stare de igiena:______________________________________________
 Facies:______________________________________________________
  Privire:_____________________________________________________
 Mimica si pantomimica:_______________________________________
7. ORIENTARE SPATIO-TEMPORALA
 Allopsihica:_________________________________________________
 Autopsihica:_________________________________________________
8. FUNCTII PSIHICE
 Afectivitate (dispozitii)_________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_____________________________________________________
 Vointa si activitatea:___________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________
 Atentia: - voluntara:___________________________________________
_______________________________________________________________
___________________________________________________________
-involuntara:_________________________________________
_______________________________________________________________
___________________________________________________________
 Senzatii si perceptii (iluzii si halucinatii):__________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________
 Gandirea: - coerenta /incoerenta /ritm:___________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_________________________________________________________
-flux ideiativ:_________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_________________________________________________________
- idei obsesivo-fobice:__________________________________
 _______________________________________________________________
___________________________________________________________
- idei dominante:_____________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_________________________________________________________
- idei prevalente:______________________________________
_______________________________________________________________
___________________________________________________________
- idei delirante expresive/ depresive:______________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_________________________________________________________
 Nivel intelectual:______________________________________________
_____________________________________________________________
 Limbaj (stereotipii/dislalii):_____________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_________________________________________________________
 Memoria (fixare /evocare /amnezii):______________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_________________________________________________________
 Instincte – alimentar:__________________________________________
_____________________________________________________________
-
Sexual:_____________________________________________
_________________________________________________
 Constiinta (optuzii/ stupoare/ deliranta/ oniroida/ crepusculara):______
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________
9.RITM NICTEMERAL
 Somn/ cosmaruri/ mod de trezire:_______________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Concluzii

Eu consider ca primul interviu, respectiv „ circumstantele corelate cu tentativa de

sinucidere „ se aplica subiectilor care au avut tentative de sinucidere pentru a vedea care au fost
imprejurarile in care a comis tentativa si care sunt conceptiile acestuia despre viata si modul in
care priveste moartea.
Scalele prezentate in lucrare se aplica aplica in urma uniu interviu clinic cu ajutorul caruia
se stabileste gradul de severitatea in care se afla pacientul. Dupa colectarea tuturor informatiilor
despre pacient si administrarea scalelor de autoevaluare pe probleme de depresie si probabilitatea
de sinucidere se ajunge la posibilitatea de a determina treapta de risc suicidar in care se
incadreaza pacientul.
Scalele se folosesc si pentru a se vedea efectul terapeutic asupra pacientului, aceste scale
arata schimbarile survenite in urma tratamentului.
Bibliografie:
Doina Cosman „Sinuciderea. Studiu in Perspectiva Biopsihosociala”, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2000