CONȘTIINȚA FONOLOGICĂ

de Mariana Petre (Logorici)

Ce este conştiinţa fonologică şi de ce este atât de importantă în prevenirea/corectarea

tulburărilor de limbaj?

Conștiința fonologică este un tip de cunoaștere metalingvistică, care presupune abilitatea de a

identifica și manipula segmentele limbajului oral, de la sunete, silabe, cuvinte, la propoziții,
precum și alte aspecte ale limbajului oral (cum ar fi rima), cu impact asupra semnificației
cuvintelor. (Burlea, 2007). Conștiința fonologică înglobează, astfel, noțiunea de ,,auz
fonematic” și presupune  capacitatea de diferențiere auditivă a sunetelor, care face posibilă
discriminarea lor în vorbire, capacitatea de a percepe fonemele în secvențialitatea producerii
lor, dar și abilitatea de a înțelege că propozițiile sunt formate din cuvinte, cuvintele se pot
despărți în silabe, cuvintele pot rima, pot începe sau se pot termina cu același sunet, cuvintele
sunt formate din foneme distincte, fonemele pot fi manipulate după variate reguli, cu scopul
obținerii altor cuvinte cu sens, prin eliminarea, adăugarea, inversarea sau substituirea unui
fonem în cuvânt.

Conștiința fonologică se dezvoltă odată cu maturizarea neuropsihică, fiind determinantă în

achiziționarea limbajului oral și a limbajului scris-citit. Studiile din ultimele decenii au
demonstrat că deficiențele de procesare fonologică împiedică achiziționarea limbajului.
Sistemul psiholingvistic este structurat ierarhic, pe mai multe nivele și se construiește pornind
de la procesarea fonologică spre nivelele sale superioare. Astfel, pentru orice achiziție la
nivelele Lexical, Sintactic, Semantic sau Pragmatic, este necesară decodarea la nivel
fonologic.

Deficitul fonologic produce, pe lângă întârzierea în apariţia/ dezvoltarea limbajului şi

tulburări de pronunţie, care derivă din însăşi natura senzorial-motrică a actului de articulare.
Pentru a emite corect un sunet, copilul trebuie să recepteze corect atât sunetele emise de alţii,
cât şi propria emisie sonoră. Când apar deficienţe de procesare fonologică, componenta
auditivă a sunetului nu este percepută corect, în consecinţă copilul nu va executa corect nici
mişcările articulatorii şi fonatorii necesare pronunţiei sunetului respectiv, omițându-l,
deformându-l sau înlocuind-l cu un sunet asemănător din punct de vedere acustic sau cu punct
de articulare apropiat.

În cazul tulburărilor de scris-citit, rolul conştiinţei fonologice este şi mai evident. În învăţarea
scrisului, copilul foloseşte iniţial medierea fonologică (segmentează cuvântul în silabe, sunete
pentru a-l scrie), calea direct ortografică fiind însuşită ulterior, în consecinţă orice deficit
fonologic (dificultatea de concretizare grafică a sunetului, prin grafem, sau de decodare a
simbolului grafic în sunet, analiza şi sinteza fonematică deficitară, incapacitatea de a
reproduce sunetele în succesiunea lor, percepția fonetică deficitară) va cauza tulburări de
scriere. Același lucru se întâmplă și în lexie: pentru a putea citi, copilul trebuie să
convertească fiecare literă în sunet. Un deficit fonologic va produce reprezentări neclare,
împiedicând atât asocierea literă-sunet, cât și segmentarea cuvântului în silabe și sunete, adică
decodarea lui la nivel fonologic, ceea ce face imposibilă identificarea cuvântului și înțelegerea
lui prin procesare cognitivă superioară.

Ținând cont de toate aceste aspecte, un program de educare a conștiinţei  fonologice (sub
formă de exerciţii şi jocuri), care să fie aplicat încă din perioada preșcolară de către părinţi sau
educatori, ar avea efecte majore în prevenirea tulburărilor de limbaj amintite. Abilitățile de
procesare fonologică constituie baza pe care se construiește atât pronunția corectă, cât și
achiziționarea scris-cititului. Acest program de conștientizare fonologică poate fi elaborat pe
etape, corespunzătoare nivelurilor conștiinței fonologice: conștiința propoziției, conștiința
cuvântului, conștiința rimei, conștiința silabei și conștiința fonemului.

Obiectivele programului de conștientizare fonologică vor viza:

– Dezvoltarea atenţiei auditive
– Formarea și dezvoltarea percepției fonetice corecte şi a memoriei auditive
– Formarea capacității de analiză și sinteză la nivelul propoziției
– Formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul cuvântului
– Formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul silabei
– Formarea abilității de sesizare a rimei
– Formarea abilității de manipulare a fonemelor în cadrul cuvântului

Într-un viitor articol, voi prezenta un astfel de program de educare/dezvoltare a conştiinţei

fonologice şi a abilităţilor de procesare fonologică, cu modele de exerciţii şi jocuri specifice.

importanţa unui program de educare şi antrenare a conştiinţei fonologice, care să înceapă din
perioada preşcolară şi să vizeze:

 Dezvoltarea atenţiei auditive

 Formarea și devoltarea percepției fonematice şi a memoriei auditive
 Formarea capacității de analiză și sinteză la nivelul propoziției
 Formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul cuvântului
 Formarea capacității de analiză și sinteză fonetică la nivelul silabei
 Formarea abilității de sesizare a rimei
 Formarea abilității de manipulare a fonemelor în cadrul cuvântului.
În acest articol, vă voi prezenta un model de program pentru educarea şi antrenarea conştiinţei
fonologice, desfăşurat pe etape corespunzătoare nivelurilor conştiinţei fonologice şi
obiectivelor vizate, de la simplu la complex, cu exemple de activităţi specifice.

1. Atenţia auditivă

Descrierea abilității de conștientizare fonologică: Copilul va identifica şi discrimina sunetele

din mediu.

Exemple de activităţi: exerciţii şi jocuri de orientare după sursa sonoră, de recunoaştere a

sunetelor ambientale şi a sunetelor produse de instrumente muzicale, de recunoaştere a vocilor
etc.

2. Percepţia fonematică şi memoria auditivă 

Descrierea abilității de conștientizare fonologică: Copilul va reproduce şi diferenţia structuri

fonetice, de la simplu la complex.

Exemple de activităţi:

– Exerciţii de reproducere a sunetelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor;

– Exerciţii de diferenţiere a sunetelor, prin diferite canale senzoriale (auditiv, tactil, vizual).
Exemplu: sunetul ş poate fi identificat şi diferenţiat de alt sunet prin componenta sa acustică,
prin perceperea jetului de aer cald pe mână, prin urmărirea poziţiei buzelor şi a limbii în
timpul emiterii sunetului;
– Exerciţii cu sunete-perechi şi cuvinte paronime, structurate după criteriul asemănării
acustice (ex: pară-bară; cară-gară);
– Memorizări de versuri.
 3. Nivelul propoziţiei

Descrierea abilității de conștientizare fonologică: Copilul va recunoaşte, localiza şi manipula

cuvintele în cadrul propoziţiei.

Exemple de activităţi:

– Exerciţii, jocuri motrice şi vizuale de identificare a cuvintelor unei propoziţii (ex.: copilul
face atâţia paşi sau bate din palme pentru fiecare cuvânt auzit în propoziţie; selectează dintr-
un grup imagini cu cuvintele auzite într-o propoziţie enunţată de profesor/părinte;

– Exerciţii, jocuri de izolare (analiză), ordonare, fuziune (sinteză) a cuvintelor în propoziţie;

– Exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare.

4. Nivelul cuvântului

Descrierea abilității de conștientizare fonologică: Copilul va identifica şi manipula silabele în

cadrul cuvântului.
Exemple de activităţi:

– Exerciţii motrice de segmentare (analiză) a cuvintelor şi de sinteză a silabelor în cuvânt;

– Exerciţii, jocuri de ordonare a silabelor, pentru a forma cuvinte cu sens;

– Exerciţii de completare a cuvintelor lacunare (cu silabă iniţială dată, cu silabă finală dată
etc).

 
5. Nivelul silabei
Descrierea abilității de  conștientizare fonologică: Copilul va identifica şi manipula sunetele
în cadrul silabei.

Exemple de activităţi:

– Exerciţii de pronunţie coarticulată a sunetelor care compun silaba (ooo-iii: oi);

– Exerciţii de analiză şi sinteză a silabelor directe (ma), inverse (am), inchise (mic), deschise
(mea);

– Exerciţii cu şiruri de silabe reversibile (ca-ac);

– Exerciţii de diferenţiere a seriilor de silabe-perechi (pa-ba, pe-be, pi-bi…; ap-ab, ep-eb, ip-
ib…).

6. Nivelul rimei

Descrierea abilității de conștientizare fonologică: Copilul va identifica rima în cuvinte.

Exemple de activităţi:

– Exerciţii de recunoştere a cuvintelor care rimează (cu şi fără suport imagistic);

– Exerciţii de identificare a rimei în versuri;
– Jocuri de versificaţie, pe suport imagistic: versuri/ ghicitori lacunare (ex. „O fetiţă şi un
moş/ Dau grăunţe la …” – cocoş).
7. Nivelul fonemului

Descrierea abilității de conștientizare fonologică: Copilul va identifica, localiza şi manipula

sunetele în cadrul cuvântului.

Exemple de activităţi:

– Exerciţii, jocuri de identificare a fonemului în cuvânt (Cu ce sunet începe cuvântul „masă”?
Cu se sunet se termină? Se aude sunetul „s” în cuvântul „masă”?);
– Exerciţii de localizare a sunetului în cuvânt (recunoaşterea poziţiei pe care o ocupă sunetul
(iniţial, median, final);
– Exerciţii, jocuri de recunoaştere a sunetului comun/ diferit dintr-un şir de cuvinte
– Exerciţii, jocuri de analiză fonetică a sunetelor componente ale cuvântului (carte: c-a-r-t-e);
– Exerciţii, jocuri de sinteză a sunetelor în cadrul cuvântului (c-a-r-t-e: carte);
– Exerciţii, jocuri de ordonare a sunetelor în cadrul cuvântului (a-c-t-r-e: carte);
– Exerciţii, jocuri de formare a unor cuvinte noi, prin eliminarea, adăugarea sau substituirea
unui fonem în cadrul cuvântului.
 

În aplicarea unui asemenea program de conștientizare fonologică, se va ţine cont de câteva

reguli:

– Structurarea sarcinilor se va face de la simplu la complex, în funcție de:

 mărimea unităţii manipulate (mai întâi propoziţiile, apoi cuvintele, silabele, rimele şi
apoi fonemele individuale);
 numărul de sunete din cuvânt (se pornește de la cuvinte formate din 2 sunete, crescând
progresiv numărul sunetelor în cuvânt);
 poziţia sunetelor în cadrul cuvântului (sunet inițial, sunet final, sunet median; poziţia
mediană a sunetului este cel mai dificil de identificat; vocalele sunt mai uşor de
identificat decât consoanele);
 proprietăţile fonologice ale cuvintelor (trebuie exersate mai întâi cuvintele ce conţin
sunete mai uşor de prelungit: vocale și consoanele m, s, z, ş, r;

– Sarcinile de sinteză vor fi efectuate înaintea celor de analiză;

– Diferenţierea fonemelor se va exersa mai întâi între consoanele surde şi cele sonore (s-z),
apoi între sunetele cu punct de articulare apropiat (s-ţ);
– Sarcinile de identificare trebuie solicitate înaintea celor de exemplificare (Spune cu ce sunet
începe cuvântul „avion”/ Spune un cuvânt care începe cu sunetul „a”).

Aici puteţi descărca 26 de fişe de lucru pentru programul de conştientizare fonologică