Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 01-02
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 01-02
i
gasi n: apilulari ale noilor no!iuni insu oil • t 'rnc nlm acasa ~i scqiuni de vllcahular, cuprinzand
atat cuvinlele ,i exprcsijle noi ciil si lr.lru;' I rea lor fOOl:ticit in ordine alfabetica. Transcrierea
[oncti ~I reda pmnun!ia corccUj ~i cslc nolat- in paranlac.
Pcntru a va u~ura inva!area, pc marginea fiecarci pagini sau in intcriorul aceslcia. am plasat 0 seric de
simboluri rafice. Aceslea \Ior senate In evid~:n!a lIivcrse genuri de cxcrci!ii sau cqiunilc de gramalica,
l.iinJu Ii astfe1 mai u~or sa Ie localiL.a!i sau Sit It: recapitula!i.
rkesr sellin ar([({j care SIII/( caracreris(icilc lexica{e sail gran/aricale specifice limbii ji-once::;e.
c. 2 ») Ace '1 :>ClTID v[\ araLa ea problema aparuw. in rt:spectivu[ cxcrci\iu e.sle lralal.l ~i in kqia 3, La pagina 21.
T' lui ,Ire urmeaza dupa scmnu.I">"1 lT1 U II nu sc vede in cazuL folosirii iiltrului ro~u.
LECTIA
, 1 PARTEA INTAI
slIlldelnr car' IlU exi:ta ill Iimba r lman"" v m intr duce ~eITUle ~peeial",:
• restnurant - rc~taur,~nt
U difcra dc coosa nn" ' I f ) f allll: 11 ~c pI' nun <I ell v;id'ul, ci ell
arlCl! din, palt: a Limbi.i. s va tiL' mai ..; " lnCI:l" flli - I r nllf1\a\i
a t"u[lic m:oaniii eu aj 1.1 10 111 lInui "h":
nClIl!! de his:l:1 I s a eaJH n' ell \10 ala '\:" a limbii rom·ne~
and eon:oaml "s" . t:" n intI' ona vale. J;C cile-l I I, [ xl.:mplu:
"m isno". III cclclall' CilZ j"j e dele l :,
- voca II I, p::. I • d 'sctti u in cele mai mul ~ ll/L1ri:)'i t' plUlllll!a a ~i c"ind
am pr nunlll [I din Ii. ba, romoo c gum l11ai d~ hi 'a;
v'lcal "fl" in i. '3 0 P nun( z . '1:1 llUi. 'impl mod de a mv~qa
prommlia vocaldor naz Ie e~le prill ap.a~iln::lJ ninil r. Cilld 11' an
"n" UnnL'aZII ul1l1i "il' nazal, COl nu sc !luck . .Pt:ntru a marca 11:Jt-:ali/-. rc;J,
am r losit acdi ~~,mn pc rru In, tc v ~Cl II: c Limbii fran ~7C: " lilda
d 'i1~ up a VI 'alell] zali7al
~ land "c" SL' ~l • inJinte'\ vocalelor"I,;". "j' all "y' d '~e cite~le C<. un "5'
romallcsL III elel I..: caz ni ~ (:iIC~lCl::1I un . rUll1;lIlC c;
- v cala II'j Sl: pt I!lUI1!a I I i illd is ed,' ocal' "c" din limb r m-na'
- v la "[1" Sl: pronUIl\3 'a in Ii.mba rnrmina.
• ma a in
-"a:"scpnn t, l~j;
- "'llU" la rn ill! cuv(lnlului st: pruOllll!a 1-, de i ell u "n:.l)'al.
• station
• bangul: - baJ)\,;il
2
C'iti!i ell vnee tare cllvinld ' unnuloarc, Rc~inl:\i [lronun(ia corect,i:
w~ - vd -[ IIJ
fcslalllilnl reo laur, nt >[RI.:
I" -]
Ca cnca - cafe >L ,I ]
I', g zin ma,gas'n >[111. ' 1/-1
'ca. a maison >[ III )
"am
0 - arc >1 I
]
banca - banque >[
illlimba frwl _£i arli 01111 stu inointea slIhstanliFltlui. Arlicollil poote fr: hO{(1r .It .1'011 IlChOlciuil.
Arlicn[ Ie ncJroltiriite sunl lIrmaloarclc:
Singular:
in limba ji-aJlU!!zc( fo los irea articoJ /flr iffaintea suhstantil'e{or est obli<Ja.tark
3
SunetuI redat in transerier a foneti a prin [ L] ou exi. in limba wm;ma.
SI: pronun\a eu bllzele ca penlru "u' ) insa mull mai [' tunjite.
in limha (raneeza exisUi oumai d ua gcnw'i: ma. culin ~j feminin. <-ienul n 'UlIll flU exi -tao
RepelCl!i accka~j cuvinte in alta ordine. lneer ali Sa rc\ine!i genul substantivelor. Cili i-Ie eu voC ' tare:
Singular:
4
141 mai on casa
la station
1::1 gare > .- gara
la banque - banca
Sunlem sigun ca a,i re\inut deja aceste cuvinle. TraducC\i acelea~i cuvinle in limba fraucl;za folosind
articolelc neholar:Hc:
or'!l~ul > I .1
Yom Inv~\a in con!inuan:: ciite\ a vcrbc cu ajut0rul carom pUll'rn alcului propoz.i\ii simple
Verbele de grupa 1.\'11/'11 celi! care lIll lermil1{/!ia "-er" fa iT/fiJlili\'. Acesl v rbc Sf' con}ucri'i regula!.
De exemplu:
> r - a arata
5
RepCla\i Cli VOCC lare urmiHoarele verbe de grupa 1. Rc!ineli pronunlia:
'ili\i eu voce tare w'matoarclc grupllri de cuvintc, Rc\inc\i lracluccn:a lor in limba rCllminu:
monlrcr la gare
Ali re\inul vcrbcJc iiI subSlantivele prezentale piina acum? Verifica\i-va rezolv,ind excrcitiul urrnalor.
Tr,ldllcc\i in limba lJ'anceza, Folo"ili filtrul ru u:
a intra in restaurant
i" limhaji-ancl!,.ii. verbele SIII1I/;ISO!iIC obligaturiu de ubiect xprimat prin sub_lantil' -[/U pWllum
p ronal.
De exempJu:
ell - je > [j IJ
el il rII]
ca cite I IJ
6
illti c{ileva pmpozi!ii simpk. Rc;\lllc.i r nun~ia cor cUi ~i lraducaca lor In Iimha romana:
CD. DlIpa prollume/e persol/ale "eu" ("je "), "el" ("il ")
til1lpuf prezcnt (indicafiv) terminatia "e" care nu se promUllii.
~'i "ea" ("elle "), wrbe/e ill "-er" primesc fa
- ~ m ,nl l:
-I( I Ire:
-Ill Isll
- Ie' • I II
-JI ro,;~ I
-Hill 1111
-II I I'
- 'crllrc
>
El intra in reslauranl.
Ea arata "ara. >1
El intra la banca. >f :> 11
7
LECTIA
, 1 - PARTEA A DOUA
• homme - hfubat, om
• opera - opaa
puncrea intre para.ntczc a sunetului "e" - u'anscri I I) 1]- indica faplul eli
el poato fi omis;
• holel - hotel
aparlamcnt - apparlemenl
appar-tement - apartamenl
in limba [ranceza, "h" poate 'indepJini rolul unci vocale, Yn acest caz el se nllme~tc "h" mul:
hmnml: - barbal, om
hOlel - hotel
acestea fiil1d iniocl/ire cu un aposrro(("I 'elision" - "elida rea "), De exemplu: "I 'ecole ", "/'I!omme ".
- opera
Dacci. substan/ivul illcepe ell a mcala, /n pronun{ia artico/ului neho/arlit "lin" in/ervine 0 mica
schimbare: arficolul se va lega de subs/antiv prin "liaison "I II 'In] - "legalllra ", ceea c:e tnseamnii
ui "n" sc leaga de subsrantiv in pronllll{ie, devenind sonor.
un"'appartement - un apartament
- un hotel
l'iti\,i cu voce tare cuvintcle urmcHoare care incep cu 0 vocaHi sau cu "h" mul :;;i sunt precedllte de
articolul hotaral:
9
C,ilili acel~a~i cuvinle 'Insolite de arlicolul m:h()llaraL
un opera - lJ opera
un homl11c . un barhat
un hCltt:! un hotel
Daca ali 1TlinUI deja cuvintck, rezolvali exerciliul urmalor. Traduce\i in limba franceza unl1atoarele
Propozilii ~i citi\i·le apoi eu voce ~are. Folosi\i fittrul ro~u:
EI privC"!itc camera. ! r-:I:!ultl .. 1.1 I h LlIIhr :> rII I' ( , 1.1f J I.. .1 I I ]
10
\0 Palla acum ali IIlVa\al daar tTci pron mil onaJe ell rol, de subiect:
lata ~i ceklaJ,te pronume per 'onale eu ral de _ubieel. Re\ine\i ortografia ~i pI' HlllDlia Lor:
lu > III - lu
In cxcrei!iulurmalor ve'li repeta pronumelc personale noi ~i eonjugarea verbelm. Citi\i ell voce tare
pl'opM:iliife, n=!inqi prr.mun\ia COfecla ~j [e11nina\iiJe verba'le:
Nous entrons dans ['h()ld. > [flUtl IRrJ d- 1 Ilell - Intram La (in) holel.
La persoana a IJ-a singular ("tu" 11 JI) [ermillaria verbalcl "-es" nu se prOllUlI(a'. Terlllilla/ia \ erbala
Elles visitent la ville. :> (L:I lIlt r Jill - Elc vizitl:aza (W3liul.
lis cutrent dans Ie reslaurant. [11/1 II{ da 1l) I' . lilR. - Ei intra la (in) lUI restaurant.
Dupci prvllullIele de persoalla a treia plural. ("ei" - 'Hs" 11 • "elle r "r.1 J) verhul p,.illl.e.~·tc!termilll/ria
"-el1t" /0 timpul prezellt. Aceasu/ fermina{ie nu se prol1llll(ii.
[xersa\i cOlljugarCJ vl:rbclor studiale paoa awrn ~i folosirea pronurnclor pcrsonak. Citi\i ell voce tare:
Elks enlJenl dans !'hfllel. >[ '!I'a If{ 1111 tel] - FI.:. intra in hotd.
Vous enlrcz Jans Ie cinema. :> ( 11;)1 d.1 I( 1111 III - Inlrali in cin~ll1atograf.
La ai' Lil \I a -.
Jnlliim in cladin:a ~)perei. III loll! II dol Illrl >
12
Privesc barhalui. :> It III :>J'f Lilrl'I' Illll n1 ~
Intra\i la restaurant. >[, :ill [(".-luRi] :> 111I I:JitI~Z dJIl h: II;
Traduceli cuvinlck, exprcsiik ~i prClpoziliile urmatoal"e. Citi\i-le apoi cu voce tare. Folositi liltruJ
ro~u:
u] - nous, vous
A. Reguli gramatiealc
1.2 Daca substanlivul Ineepe ell 0 vocala sau eu "h" mut, arlico)ul hOlanil picrde vocala,
accasta fiind Inlocuita prin apostrofCI'elision"). Dc cxcmp)u:
I'opera - opera
1.3 in prima Icqie u\.i il1Va\at vabe CLI termina~ia "-er" la infinitiv. Aceasta lennina!ic cstc
specifica vcrbelor regulale, de grupa I. lala un excmplu de conjugare a unui verb de
grupa j la prezentul indicativ:
1.4 Spn: deosebirc de Iimba romana, In limba fnll1cc7.a folosim obligatoriu subiectul
(exprimal prin substanliv sau pronume) i.nainlea vcrbului conjugal. Dc cxcmplu:
1.5 In Iimba francez;i accenlulcil ~ i t ldeauna pc ultima silaba. Aeeasta este marcata in
lranscr,ierca fonetiea pli ing area caracterului ul.limei vocalt:. Dc I;xcnJ.plu:
[111 Iii] - mai on - easa
1.6 Vocalele lungi sc march az u doua punch:: L' I.R]- gare gara.
Vocalele care nu sunl marcao\e aSlld se pronunlii scurt; de exemplu:
I r 1~1I1 Jll1;11 -I'appartement - apartarnentu(
1.9 in tj'aOCC7a r" se pronunfaU ClI partea din spate a Urnhii: Il' -ntrcr
1.11 a. legalllra (in pronun!ie) din!re u'ltima consoana a pronulllclui personal sau a
articolului 5i prima vocalii sau "h"-ul Illut din cuvantul unnalor sc nUllle~[e "liaison".
un homme
nous entrons
un appartement 111 1
b. Eliziunea vocale.i ("I\~I[-ion"). Articolul botanH pierde vocala inaintea llnui
substanliv care in' .pe lOt eu 0 v(\caHi sau ell "h" mut. Voc[l'la arllcolului estc
[nlocui!a eu un apo lmf. 'Iiziunca voca1lei esle obligatorie:
I' opera > I I r1 - opera
I'bomme > I 1 - omul; b{lrbatul
De ascmcn ,pronl m"k rcrsnnal '·je" pierde voeala "e" in acelca7i silt/alii; de
exemplu:
j 'entre - iOlru
15
TEMA PENTRU ACASA 1
2. Je mOlltre un appartemenl.
t. Ei intra in restauranl.
2. Vizilati un ora~.
3. Nc uilam la () opera.
5. Ea arata gara.
b. un appartcmenl
c. un hotel
d. une fl:mmc
d. Je visite ['opera.
16
LECTIA
, 2 PARTEA INTAI
usinc - uzina
autobus - autohuz
porte > [[ 1I I
fille - fata
Cuvintele de mai sus sunt dale aCllm i.n alta ordine, ell arlicolul hotarat sau
neholanit:
k gar~on - hiiiatu]
la Ii lie - fala
" I~
la ru..: - st da
17
La a doua lecturii ali reu~it desigur sa rc\ine\i cuvinlcle noi:
l'usine - uzina
un garyon 01 - un baiat
l'aulobus - aUloouzul
Sa folosim cuvinldc Doi impreuna eu eele inva\ate In leqia preccdcnlc1. Cili\i eu voee lare ~i inecrca!i
sa traduceti propo7jliile:
Je rcgarde un autobus. II
IH
1n excrci\i,u!, pn;cl:t1ent ali Inva!at euvinlel
et "1 I - ~j
Inexerciliul urmator va pute\i verifiea noile cuno~tin\e Iex,ieale. Traducc!i in limba franceza
unmiloan:.le cuvinle:
u~a >1 I ,
cladirea >1' Lilli ......
un hiliat » Un III
Folosi!.i acum cuvinlcle inva~ate In propozi!ii. Atcn\il: la pronun\ie ~i la sensullor. Cili!i,-le ell voce
lart: Cli ajulOml tmnscrierii fondice dintrc parallteJ:l::
Tu montres des voitures, {II I nil L11' ,II - Arflli ni~te ma~ini.
Nous visitons des mU$ces. > rI II \ 1111'1 ell IllUJ![] - Noi vizilam n.i~te muzce.
CD "Des" este plllralul articolului 11 'hmdrol ("un/une"') $i se f%s te .~i ta ma.\'Culill, .~·i la Iemillill.
19
Pluralul ~ubslanlivelor se l"onncaza in general adfJuaand un "!> "la sfar!iitul
cuviintului. AlUnci "s" nu se pronun\a. de exemplu:
l'olosi\i cUtlo~lil1,e1e de mai sus in urmaloarde exercilii. Punc\i la plural subSlantivclc lipilrilt: Ctl
Iilerc cursivl:. Tt:rminaliile vcrbelor in unele propozilii trehuie schimbate. Folosi\i tillrul rosu pcnlm
veril1carca cuno~lin\dor:
Dans la rue n us reg 'dOllS 1111 Illagusin. > Noi privim un magazin de pc strada.
:> I J I I ' I '1 '_ Ill" k n II 1 I
l l 11.111 JI ,Ip I
Pau.l monire IIl1e US/lit! et UII idifice. Paul arata un magazil1 ~i 0 cHidire.
:> I ,Ill m 111 I· II l!1 I I
:> I ,I
Aculll sa ne ill1hogii~im cuno~lin!ele eu cateva adjectivl: simple. folosite freeven!. Atentie la pronl/ntic
$i Ja rtogral1e:
Nous visitoos un grand musee. :> nI II Iii I' III /EJ - Vizililm un mu7.CU marc.
Tu rcgardcs unt: grande ville. > 't i1] - Privqti un ora~ mare.
Uks m()nL~ent une petite > [d 111 I 1 I' - Etc arata 0 ~co3lii mica.
ecole. 01 j
20
Atcll(i 10 pronun{ia adjeclivului "pelil ": "e" se pro/llI/l!G' IIwi pUlin percept/hi/. Pronun/ia se
oseamdmi II unit l :au flU se pronwl!J d '!oc.
Ac(jf clivele "grllnd" $i "petit ", rind Sf' r ~f ra ta persoane. inseamna "inaft" . i "sculld".
DUP~l exemplele de mai sus, putem constala til forma fcminina a adjecti-
velor sc fonucaza cu un "e" adaugat la fonna masculina. AsU'eI, ultima
COmOaHl! a adjectivului se prol1unta:
I~a vi.L.itea.z.i.1 un. -rJ,~ mic. > CIle visite une 'III~ ville. >[L1 II-I LI p' ICI \111
Voi Llllrati intr-o cafenea mare. > Y, u cnlrcz dans un > I~ Ij'- RL d~li.:
barbat scund
n prive~le n >pdl L homme regarde :> I r(l J 1I1l1rn R II" Rj
o rata tnalta. line -" .I 1.1.: fille. II ,r j'J III]
Arl'i\i hotelul mic. :> T monlrcs!~:> '[II lid...\. >1 III IR It r I 1111 iII.'l)
CD Legotllro ("fa liaisull ') efite va/obi/a "~/ /11 erclI/ adj
a adject/\'ului Inaintea unui substalli/v care illcep
Ari PlItlIt ohserva CII ill lowl articolului nehotaria 10 plural ("de-s ") In fa?a IIl1ei sillfagme COlllpUSC
din adjecti\' slIbsrallriv. se aflii prepoziria "de" (deci, calld adjectivul preecda subsfallrivlIl.
articvluillehotdrat "des" se reduce la prepoziria "de "). Comparali:
Plurallil adjectivelor se jormea:ui ill majoritatea ca~lIrilor prin adiiugarea !mui "s" la ~fcjr~itlll
cuvlillruilli. Dupd WI adjectiv la plural ~'i SlIbsltll1tivlIl se pUlle la plural.
Rezolvand cxcrcitiul urmator va pute\i veri fica cuno~tinlele. Traduceli pfl) ozitillt: in Jirnba franccza
CLI ajutQrul tiltrului rosu:
22
Ni~1c baie!i vizilcaza ::>1
ora~ul mare.
Citi'\i eu alcn\ie propozitiile de mai jos. in fiecare gasili cuvanlul "II.: .. r II . Ali ghicil ea cslc yorba
despre pluralul articolului hOli.mit. CiIiti eu alenlie propozi!iile urmiilo3re:
L 'S hommcs ellcs femmes > [If IlJIll C 11 ['Uti I - Barba!ii ~j ferneiltJ inlra
enlrenl dans Ie cafe. I . ' II I ,Ill:] in cali.Jnt:<l.
Fcli!~)e inlra iOlr-o :> ) _ 'dlt~· Jill.:' 'mll'lIl ::> [II ulillu
(la 0) ~coala. 1.11 ,II I Iii fll[
23
Ei aratli ma~inilc mari >lI,m,nl III I nil-" II I
de pc strada. Jlllli I In II ru' J I I'U
Ati putut traduce eu u~urin\li propozitiilc de mai sus. Ali invalal folosirea al1icolelor. In cxereiliul
unnator puteti aprofunda cuno~linlele ~i pute\i verifiea eele invatate. Folosi\i lillfUl ro~u:
24
LECTIA
, 2 - PARTEA A DODA
in aCl;:t\sta parte a Ie !ici n:pdal1l ~i <lprotunJam materia luI invlitat in Ie ·na
I ~i in prima partoO a kqici
a 2-a. In insu:irca unei Iimbi sl -inc, re{;(JpilUlan:a sistematica eSlc tilane importan'tit
In panea a doua a Ieqki 2 yom pune accentul pe ketura. inai.Dtc dc a eili textul. trchuic sa vorbim
d sprc i_nlonali~_ care c"[c laartc importanta in limba Ii-ancc;!, .
lntonalia caracteristica a unci propozi\ii fran '~ze are 0 piU'le asccndent:i 5i una descendenla. De. eele
mai mult\; uri, substantivu,1 eu dctcrminan\ii lui formeaza parlca asccndcnla ~i predicatul eu
dch:rminan!ii lui fonneaza panea des(:cndcnla, inC'cream sa rcpracntam grafie inwna!ia franccl.,l:
homme
g,l'i.lnd visite
Un la ville,
!nlonalia corcela sc poate invala Cll ajulorul materialului audi ime,gistrat pc casc(c1e n la tre.
Va rugllm sil citi!i de nmi IBulle ori propol.i!iik urmaloarc, paOli la 0 lcctura flucnla)i curecla, penlru
ea lee lura ~i vorbirea nUCIlla SlIllt expresia Ullci bunc cunt a:;;leri a limhii franceze, [ cg,'illlra CllViIlldol'
prin "liaison" va ajut<1 sa va exprima\i curenl. Daca nu sunle\i 'i Llri de pronLlll\ia lIno!' cuvinlc
cauta!i cuv<lnlul respectiv in rnicul vocabular de la sf?ll'~iIUI ace, ~ci lcqii,
Citi\i Cli voce lare propo;-iliile de mai jos incerciind sil I'o'!osi\i inlona(ia C(lreCla, Am 'impaqil
propoziliik. III un'tu\i rjlmi 'C mai mi.ci, in cadrul camra accenllli eade pc ullij11<1 ,ilubi!, I'\ct:asta
arlicu.la e va aju! in excrsarea iUlonu!iei corecte,
mag~ll"'.11 II enlre dans les grands~ petits tlIusees, I dans ~pera I el dans Ie ~e[ltre,11
./f, '>l
II montre Ie.> hOlels I t:l fa gare, I I
. ./'I ./f
par 1<1 fe. Ire. I I lis rcgarderll 1a ville. I une banqul.: I et UI1~: '-'rane ·cole.' I
Tu c~··s I awe ~lrie ! dans i~6lcl.ll Vou rq;ardcl.' lint: f!ra~c ch;unhn.:. , I
. montre un - porte
M arlc .?' .~
el une knetre. II
./f
I ~l' I " un pctll
e V]SllC ? appanement: dans UI1l:
'>l
rUIlde 11l1.li.~on_11 'lIe enlr\;, d. n.- la chambre, I
25
Sa recapilulam cdc tnvalate pana aCUlll.
Traduce!i In limha franccza propozi!iile din exerciliul urmator. Daca sunk!i ncsiguri de pronuntic,
cauta\i cuvantnlln vocabular. Dadi inlampinali greutali In traduccrc, citili de mai mullc OI'i ProPoziliile
in limha franceza. Traduce\i din nou propozi\iile cu ajutorul liltrului ro~u:
Inlram in eafcnea.
EI se uiUi la Maria.
la banea.
Citili cuvintcl..: umlatuan: care conlin fOf1eme 3. ell1liniit are. Repela!i-Ie eu voce tare:
27
RECAPITULAREA LECTIEI
, 2
A. Rl:guli gramaticatc
2.1 "Des" cste pluralul art.icolului m;hntaral. Dm.:a euv{tnlUl care urmea7.1i dllpll "des "Incepc
eu (l vocala sau ell "h" mUI, cons ana "5" s.c pronuntal J ~i se leaga dc vocilla n:spcctiva
(liaison) (se pronu.Il\a impreuna).
desAhommest Jl ""11
2.2 in C<l/.ul unui substantiv la plural precedal de adjL~ctiv "des" anal inaintea adjcet,ivl\Ilui
se Thimh<i in "de".
de petit appal1ements
2.3 "Les" cste plllmlul arlicolului hOlaral ·'lel1a". Si in c3;(ul acesruia sc Colo·c.,!c "liaison" ca
~i la "des" (vez.i 2.1).
Ie. edificcsrll/l d II J
lcs"usine r II I '1 11
ks"autobll II I It I
2.4 Pluralul suhslantivclor se fOllneaza, in general, prin adelU area ll:mlinanl':'i "s" 1a forma
de singular.
2.5 Fcmininul adjcctivclor se formeaza din Coma masculina adauganJ un "e" 1<1 sffir~i(,
can: ins a ou se pronunla. La adjcclivdc care i.n scri . sc lcmlj in C~l 'oan, 13 mascul.i:n,
ultima C0I1S03nl1 se pronunta cu adaug<Jr~a tenuina\iei fenllnim: • c".
pelit - pelite
l r I) I] [pI l]lJ
2.6 Pluralul adjectivelor, ca ~i in cazul suhstllIllivelor, sc !"()lmCaLa prill adaugarc'l unu: "s"
care nu se pronunla.
pelit -- petils
pelite -- p\;'liICS
. ra d - grands
grande - grandl:.s
2.7 Lxpresia "I'honlmc gr,l[l(j" inscilrnrlu: "om (barbal) inall". EXpft;; ia "'\ grand 1ll1Illfilt1"
i.nseamna: "OIll man~ (renumil, eelebru)".
28
B. Pronllnlia
2.9 All:nlil: la pmnun\area adjectivului "petit"- "l:" sc pronun'!illn 11 • tkci foarte scurl sau
IlU se pronunla delae.
2.11 In limba franceZ3 intona\ia are un roJ foarll: impr rlanl~i cstc in rda\ic ell aCet:nlul.
Nu uila!i COl accentul in cllvintde separate cad p ullim.a _ilaha. In pr nun!ia
propozi,t.ii'lor lin pauze scurlc. care impart prop zitia in mai mullc unita\i filmiec.
Se aeccnlueaZ;t ultima silaba a ficc.lrei IIllitiqi rilmicc. Intona(ia limbi.i franCCLl: arl: 0
p -te aSCendl:llta ~i () pal'lL: \ksclo'lldenla. Pal'llo'a ascendenta esh~ farmata din pr~di[at ~i
de(' linan\ii acc.tuia. !ntuna!ia unci prop lz.i\ii si.mple se prezinUt astfcl:
Ll:
/'
gar~on I entre dans
"" Ie muse\.:.
29
TEMA PENTRU ACASA 2
4. Nou regardons It:s gl'andes l:t pc:tites rues, Ie voit'ures, il:s au(obu,.
30
VO ABULARUL LECTIILOR
, 1 Sf
, 2
avec - cu
- banca
cakn~a: caft'''
~[
~I
n ;> [ uP - - I ilial
.-
ara
(l
n c (I'.) - marc. ina la
il el
ils
'c eu
la > [I J -. aniwl hotarat fcminin
n us - noi
o ra {m.) - opera
par prill, pc
porte (f.) r
> I II I]
a privi, a -e lIita
>1 -- slrad
-Ialion ~ f.)
tu >11 - Iu
2
A P - TRU CASA 2
C. Tn: e\i erbel din propozi ii1l:: de IU. i jos lO) "rut r simple":
I. Je ...ais :;IU supem13rc:hC.
4. II e t tres content.
33
v L .
ECTIILOR 1 si
, 2
I'acha ~ II . J
(fa ire:) des achll t >1 - (a facl: cump uri
\cool > - c
> (I - femei
"endroit > [I -1 l!
i I - Fi lui
34
rolk. II· - ncbun ,llebune
im rud>nle - i m prudenl!!
j 'j LI oi mer e
memc
mcmc • aCl;l18~i
Ie mCllag - menajul
ie pas peur
- recen: d . pi l
la patronne :> [I
ral n ir - a in tiui
hecla alion
reflexe • n:fkxlJ!
35
,..e. ler > I' - n respec
S'arr'ler [ - u· opri
ell
I nt - v bnll
36