Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă

şi cu Frecvenţă Redusă

Drept procesual penal I

Gianina Radu

Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice

Specializarea: Drept
Anul III, Semestrul 1
 SUPORT CURS DREPT PROCESUAL PENAL

Aspecte introductive privind procesul penal și dreptul procesual

penal

 Considerații generale privind procesul penal

 Faptele si raporturile juridice procesual penale
 Izvoarele dreptului procesual penal
 Interpretarea și aplicarea normelor de drept procesual penal

Istoric C.pr.pen.

► Codul de procedură penală de la 1864 (Codul Principatelor Unite

Române)
► Codul de procedură penală 1936 (Codul Carol al II-lea)
► Codul de procedură penală 1968
► Codul de procedură penală republicat 1997

NCPP

 Adoptat prin Legea nr. 135/2010

 Modificat prin Legea nr. 255/2013 („Legea de punere în aplicare”)
 OUG nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare
necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind CPP și pentru
implementarea altor acte normative
 A intrat în vigoare la 1 februarie 2014

Proces penal

 Justiția – instrument pentru apărarea drepturilor fundamentale ale

omului
 Procesul penal – activitate regementată de lege, desfășurată de
organele competente, cu participarea anumitor subiecți procesuali, în
vederea constatării la timp a faptelor ce constituie infracțiuni și a
tragerii la răspundere penală a oricarei persoane ce a săvârșit o
infracțiune.

1
Scopul procesului penal

 Art. 1 alin. 2: exercitarea eficientă a atribuțiilor organelor judiciare

asigurând garantarea drepturilor părților și a celorlalți participanți în
acord cu prevederile Constituției, ale tratatelor constitutive ale UE,
ale celorlalte reglementări ale UE în materie procesual penală,
precum și a pactelor și tratatelor privitoare la drepturile
fundamentale ale omului a care România este parte.

Obiectul procesului penal

 Faptele penale săvârșite sau presupuse ca fiind săvârșite (obiectul

material al procesului penal), sau de raportul juridic de conflict
născut ca urmare a săvârșirii unei fapte penale (obiectul juridic al
procesului penal).

Fazele procesului penal

 Sunt etape în cadrul cărora se desfășoară activități specifice

fazei respective
 Patru faze: urmărirea penală, camera preliminară,
judecata, punerea în executare a hotărârilor judecătorești.

Urmărirea penală

 Etapa în care se strâng probe cu privire la existen ța infracțiunii, la

identificarea făptuitorului și stabilirea răspunderii acestuia
 Ordonanța de începere a urmăririi penale
 Rechizitoriu prin care se dispune trimiterea în judecată/ordonanță
prin care se clasează sau renunță la urmărire
 Acordul de recunoaștere al vinovăției

Camera preliminară

 Verificarea competenței și a legalității sesizării instanței,

administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de
urmărire penală.
 Rechizitoriul

2
  Încheiere motivată prin care dispune începerea judecății/restituirea
cauzei la parchet.
 Această fază lipsește în cazul procedurii speciale a acordului de
recunoaștere a vinovăției
Judecata

 Soluționarea cauzei
 Încheierea motivată/acordul de recunoaștere a vinovăției
 Hotărârea judecătorească: sentință/decizie

Punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive

 Activitatea de aducere la îndeplinire a dispoziților cuprinse în

hotărârea instanței
 Momentul rămânerii definitive a hotărârii penale
 Momentul punerii efective în executare a hotărârii judecătorești

Faptele și raporturile juridice procesual penale

• Faptul juridic – împrejurare de fapt care determină apariția,

modificarea sau stingerea unui raport juridic procesual penal, sau
împiedică existența unui astfel de raport.
• Constitutive, modificatoare, extinctive, impeditive

Raportul juridic

• O relație socială reglementată de norma juridică procesual penală în

cadrul căreia participanții apar ca titulari de drepturi și obligații
reciproce
• Trăsături specifice
• Structura: subiecți, conținut, obiect

Normele de drept procesual penal

• Reglementează desfășurarea procesului penal (activitatea

participanților în procesul penal: organele judiciare, avocatul, părțile,
subiecții procesuali principali, precum și alți subiecți procesuali, și
raporturile care se stabilesc între ele).

Izvoarele dreptului procesual penal

• Sursele, originea, factorii de determinare și creare a dreptului

3
 • Constituția, Codul de procedură penală, Codul penal, legile care
reglementează organizarea și funcționarea organelor judiciare ( Legea
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorior, Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară), acte normative cu putere de
lege, tratatele și convențiile internaționale ratificate de țara noastră,
convențiile de asistență juridică internațională în materie penală,
ordonanțele de urgență
Aplicarea normelor procesual penale

• Aducerea la îndepinire a dispozițiilor cuprinse în normele penale

• Se face în funcție de două coordonate: spațiul și timpul.

Aplicarea în spațiu

• Are la bază principiul teritorialității

• Excepțiile fac obiectul asitenței juridice internaționale:
- Extrădarea
- Emiterea/executarea mandatelor europene de extrădare
- Transferul de proceduri în materie penală
- Recunoașterea și executarea hotărârilor în materie penală
- Transferarea persoanelor condamnate
- Comisiile rogatorii
- Cazierul judiciar
IMUNITATEA DE JURISDICȚIE a reprezentanților diplomatici

Aplicarea în timp

• Intrarea în vigoare și ieșirea din vigoare

• Principiul activității (data la care se efectuează actul
procesual/procedural)
• Excepții: retroactivitatea (dispoziții ale legii noi se aplică și actelor
efectuate sub legea anterioară) și ultraactivitatea (dispoziții din legea
anterioară se aplică și sub noua lege)

Situațiile tranzitorii

• Stabilesc trecerea de la aplicarea unei legi la aplicarea altei

legi noi
• Legea nr. 255/2013, Capitolul II face referire la competența,
nulitate

4
Principiile fundamentale ale procesului penal

 Legalitatea procesului penal

 Separarea funcțiilor judiciare
 Prezumția de nevinovăție
 Aflarea adevărului
 Ne bis in idem
 Obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale
 Caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal
 Dreptul la libertate și siguranță
 Dreptul la apărare
 Respectarea demnității umane și a vieții private
 Limba oficială și dreptul la interpret

Principiul legalității

”nulla justitia sine lege”

• Art. 1 alin. 5 Constituție

• Art. 2 C.proc.pen.
• Procesul penal se desfășoară potrivit dispozițiilor prevăzute
de lege
• ”calitatea legii” – accesibilitate și previzibilitate

Garanții

• Aplicarea sancțiunii nulității actelor procesuale/procedurale nelegale

• Aplicarea sancținii excluderii probelor nelegal/neloial administrate
• Aplicarea sancțiunii amenzii judiciare
• Controlul legalității actelor procesuale

Principiul separației funcțiilor judiciare

Art. 3 NCPP
5
  Funcția de urmărire penală
 Funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale
ale persoanei în faza de urmărire penală;
 Funcția de verifica re a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată;
 Funcția de judecată
SE EXERCITĂ DIN OFICIU, CU UNELE EXCEPȚII!!!!

Funcția de urmărire penală

 Se exercită de către procuror și organele de cercetare penală

 Presupune strângerea de probe pentru a se constata dacă există sau
nu temeiuri de trimitere în judecată
 Punerea în mișcare a acțiunii penale în vederea tragerii la răspundere
penală

Funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților

fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală

 Se exercită de către judecătorul de drepturi și libertăți

 Presupune soluționarea în cursul urm. pen. a cererilor, propunerilor,
plângerilor, contestațiilor sau a altor sesizări privind:
măsurile preventive
măsurile asigurătorii
măsurile de siguranță cu car acter provizoriu
actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege
încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale
de supraveghere sau cercetare ori altor procedee probatorii
procedura audierii anticipate
alte situații prevăzute expres de lege

Funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în

judecată

 Se exercită de către judecătorul de cameră preliminară

 Se pronunță asupra legalității actului de trimitere în judecată și
asupra probelor pe care se bazează acesta
 Se pronunță asupra legalității soluțiilor de netrimitere în judecată

Funcția de judecată

 Se exercită de către instanța de judecată, în complete legal constituite

6
  Administrarea probatoriului
 Evaluarea probatoriului administrat în vederea pronunțării unei
hotărâri
 Pronunțarea unei hotărâri

Garanția respectării acestui principiu

 Art. 3 alin. 3 NCPP

 În desfășurarea aceluiași proces penal exercitarea unei funcții
judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare –
ridică problema imparțialității!!!!!
 Excepție: funcția exercitată în camera preliminară nu este
incompatibilă cu funcția de judecată, mai puțin atunci când se
dispune începerea judecății potrivit art. 341 alin. 7 pct. 2 lit. c)

Prezumția de nevinovăție

Art. 23 pct.11 Constituție

Art. 4 NCPP

Art. 11 DUDO

Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea

vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă
Sarcina probei???!
In dubio pro reo
Trebuie înțeleasă atât sub aspectul tipicității subiective, cât și a celei
obiective (imputabilitate sau antijuridicitate)
Dreptul la tăcere și privilegiul împotriva autoincriminării

Principiul aflării adevărului

Art. 5 NCPP

Presupune:

activitatea de strângere a materialului probator cu privire la faptele și

împrejurările cauzei, precum și la persoana suspectului/inculpatului
administrarea probelor atât în favoarea, cât și în defavoarea
suspectului/inculpatului (dau dovadă de rol activ)
Respingerea/neconsemnarea cu rea-credință a probelor propuse în
favoarea suspectului/inculpatului se sancționează

7
Principiul NE BIS IN IDEM

• ART. 6 NCPP
• Art. 4 al Protocolului nr. 7 la CEDO

• Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea

unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat
anterior o hotărâre penală definitivă, chiar și sub altă încadrare
juridică
• Excepție: căile extraordinare de atac (contestația în anulare, recursul
în casație, revizuirea, redeschiderea procesului penal în cazul
judecării în lipsă a persoanei condamnate).

Principiul obligativității punerii în mișcare și exercitării acțiunii

penale

art. 7 NCPP

• Acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a celor

care au săvârșit infracțiuni
• Obligația aparține procurorului
• Când există probe din care rezultă săvârșirea unei infracțiuni și nu
există vreo cauză de împiedicare

EXCEPȚII

• Oportunitatea = nu există interes public

•
CONDIȚII:

amenda/pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani

se ține cont de conținutul faptei, modul și mijloacele de săvârșire,
urmările produse/s-ar fi putut produce

Plângerea prealabilă a persoanei vătămate – art. 295

Sesizarea/autorizarea organului competent:
- Sesizarea comandantului – infracțiuni săvârșite de militari contra
capacității de luptă a forțelor armate (art. 431 NCP)
- Sesizarea comandantului navei/proprietarului/operatorului
navei/organelor abilitate ale autorității navale – unele infracțiuni
8
 contra ordinii și disciplinei la bordul navei (art. 26 din Legea nr.
191/2003, privind infracțiunile la regimul transportului naval)

Sesizarea camerei de comerț și industrie teritoriale/organizații

profesionale/persoane împuternicite de Consiliul Concurenței –
infracțiuni prevăzute în Legea nr. 11/1991 privind combaterea
concurenței neloiale
Autorizarea prealabilă a procurorului general al PÎCCJ – infracțiunile
săvârșite în afara teritoriului țării de către un cetățean străin sau o
persoană fără cetățenie, contra statului român, contra unui cetățean
român/unei persoane juridice române și numai dacă fapta nu face
obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul căruia s-a
comis (art. 10 NCP)
Altă condiție prevăzută de lege:
- Cererea Camerei Deputaților, Senatului/Președintelui României –
pentru urmărirea penală a membrilor Guvernului în legătură cu
infracțiunile săvârșite în exercițiul funcției (art. 109 alin. 2
Constituție)
- Hotărârea Camerei Deputaților și Senatului (cu votul a cel puțin două
treimi din numărul deputaților și senatorilor, în ședință comună) –
pentru punerea sub acuzare a Președintelui României în legătură cu
săvârșirea infracțiunii de înaltă trădare (art. 96 din Constituție)

Caracterul echitabil și termenul rezonabil – art. 8 NCPP

• Respectarea, de către organele judiciare, a tuturor garanțiilor

procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, fără ca
anumite persoane să fie privilegiate/discriminate
• Constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie
infracțiuni
• Aplicarea, față de toți subiecții procesuali, a acelorași reguli
procesuale
• Instrumentarea și soluționarea cauzelor penale de către acele ași
categorii de organe judiciare

Termenul rezonabil de desfășurare a procesului penal

• Desfășurarea activităților judiciare într -un timp cât mai scurt, într-un
moment cât mai apropiat de cel al săvârșirii infracțiunii
• Implică promtitudine în activitatea de strângere și administrare a
probelor, pentru a se evita dispariția sau deteriorarea acestora

Principiul garantării libertății persoanei

9
Art. 9 NCPP

- dispunerea măsurilor restrictive/privative de libertate în mod

excepțional și doar în cazurile și c ondițiile prevăzute de lege

- informarea persoanei arestate în cel mai scurt timp și într-o limbă pe

care o înțelege asupra motivelor arestării sale
- dreptul de a contesta dispunerea măsurii
- obligativitatea revocării măsurilor dispuse nelegal
- dreptul la repararea pagubei suferite ca urmare a dispunerii unei
măsuri nelegale

Principiul garantării dreptului la apărare

Art. 24 Constituție

Art. 10 NCPP

- dreptul de apărare este garantat părților și subiecților procesuali

principali

- dreptul părților, subiecților procesuali principali și avocatului de a

beneficia de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării

- dreptul suspectului de a i se aduce la cunoștință învinuirea și încadrarea

juridică a faptei, înainte de a fi ascultat (DE ÎNDATĂ)

- dreptul inculpatului de a i se aduce la cunoștință acuzarea și încadrarea

juridică (DE ÎNDATĂ)

- dreptul la tăcere

- obligația organelor judiciare de a asigura exercitarea deplină și efectivă a

dreptului la apărare

- Exercitarea cu bună credință a dreptului la apărare potrivit scopului

pentru care a fost creat

Principiul respectării demnității umane

10
 nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau
tratament inuman sau degradant;
libertatea individuală și siguranța personală sunt inviolabile
garantarea respectării vieții private, inviolabilității domiciliului și a
secretului corespondenței

Limba în care se desfășoară procesul penal

Art. 12 NCPP

- procedura judiciară se desfășoară în limba română

- cetățenii români aparținând minorităților naționale pot folosi limba

maternă în fața instanțelor de judecată, dar actele procedurale vor fi
încheiate în limba română

- asigurarea unui interpret părților și subiecților procesuali care nu

vorbesc/înțeleg limba română atunci când iau cunoștință de piesele
dosarului, când vorbesc sau pun concluzii în instanță, sau când
asistența juridică este obligatorie
- interpreți autorizați/traducători autorizați

Principii CEDO

• Art. 3 – interzicerea torturii

• Art. 5 – dreptul la libertate și siguranță
• Art. 6 – dreptul la un proces echitabil
• Art. 13 – dreptul la un recurs efectiv

• www.jurisprudentacedo.ro
• Cauza Soare contra României
• Cauza Creangă contra României
• Cauza Ogică contra României
• Filip vs. România
• Stelian Roșca vs. România
• Olteanu c. României
• Anghelescu c. României
• Bursuc c. României

TEMA

• www.jurisprudentacedo.com
• www.hotararicedo.ro

11
PARTICIPANȚII ÎN PROCESUL PENAL

Persoanele care cooperează în cadrul procesului penal în vederea

atingerii scopului acestuia poartă denumirea de participanţi.

 organele judiciare
 părţile
 avocatul
 subiecții procesuali principali
 alți subiecți procesuali

ORGANELE JUDICIARE

 ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ

 MINISTERUL PUBLIC
 JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
 JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
 INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI

PĂRȚI

 INCULPATUL
 PARTEA CIVILĂ
 PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE

SUBIECȚI PROCESUALI PRINCIPALI

SUSPECTUL
PERSOANA VĂTĂMATĂ

ALȚI SUBIECȚI PROCESUALI

MARTORUL
EXPERTUL
INTERPRETUL
AGENTUL PROCEDURAL
ORGANELE SPECIALE DE CONSTATARE
12
 ALTE PERSOANE CU DREPTURI/OBLIGAȚII/ATRIBUȚII ÎN
PROCEDURILE JUDICIARE PENALE (REPREZENTANTUL,
SUCCESORII, SUBSTITUIȚII)

Organele de urmărire penală

 Organele de cercetare penală

 Procurorul

ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ

ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ ALE POLIȚIEI JUDICIARE

 Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției

judiciare
ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ SPECIALE

ORGANELE DE CERCETARE PENALĂ ALE POLIȚIEI JUDICIARE

LEGEA nr.364 din 15 septembrie 2004 privind organizarea şi
funcţionarea poliţiei judiciare

 Funcționează în cadrul structurilor specializate ale MAI

 Ofițeri și agenți de poliție, specializați în efectuarea activităților de
constatare a infracțiunilor, de verificare prealabilă pentru începerea
urmăririi penale, și de cercetare penală
 Lucrători specializați din MAI, desemnați de ministrul Afacerilor
Interne, cu avizul favorabil al procurorului general al PÎCCJ
 Își desfășoară activitatea sub autoritatea procurorului general al
PÎCCJ
 Parchetele de pe lângă instanțele judecătorești conduc și
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare
 Poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție se organizează și
funcționează potrivit legii speciale a DNA
 Organele de cercetare ale poliției judiciare sunt organizate și
funcționează în structura aparatului central al MAI, în structura
IGPR, IGPFR și a unităților teritoriale ale acestora
 Poliţiştii care nu fac parte din poliţia judiciară au dreptul şi obligaţia
de a efectua orice act de constatare a săvârşirii infracţiunilor, conform
legii.
 Poliţiştii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a încunoştinţa de îndată
procurorul sau organele de cercetare ale poliţiei judiciare cu privire la
constatarea săvârşirii infracţiunilor şi de a le înainta, totodată, actele
de constatare.
13
  În desfăşurarea celorlalte activităţi profesionale decât cele conduse şi
controlate, potrivit legii, de către procuror, poliţiştii din cadrul
poliţiei judiciare se subordonează ofiţerilor ierarhici numiţi potrivit
normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor.
 Numirea, promovarea şi eliberarea poliţiştilor în/din funcţiile
structurilor poliţiei judiciare se fac potrivit normelor de competenţă
aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu
avizul procurorului general al P.Î.C.C.J. .
 Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către
lucrătorii poliţiei judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea
desfăşurată în calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei
judiciare, procurorul general al P.Î.C.C.J. poate propune ministrului
administraţiei şi internelor eliberarea din funcţia de lucrător de
poliţie judiciară.
 Pentru faptele de indisciplină săvârşite - procurorul general al
P.Î.C.C.J. poate solicita ministrului administraţiei şi internelor
declanşarea cercetării prealabile pentru angajarea răspunderii
disciplinare.
 Organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea
sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind
obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
 Şefii ierarhici pot da poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară
dispoziţii şi îndrumări în efectuarea activităţilor de constatare a
infracţiunilor şi de strângere a datelor în vederea identificării
autorilor infracţiunilor şi începerii urmăririi penale.
 Organele ierarhic superioare ale poliţiştilor care fac parte din poliţia
judiciară nu pot să dea îndrumări sau dispoziţii privind
cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens.
 Lucrătorii de poliţie judiciară din structurile teritoriale îşi îndeplinesc
atribuţiile, în mod nemijlocit, sub autoritatea şi controlul prim-
procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale,
corespunzător arondării acestora.
 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel îşi
exercită autoritatea şi controlul nemijlocit asupra lucrătorilor de
poliţie judiciară din circumscripţia curţii de apel.
 Procurorul general al P.Î.C.C.J. îşi exercită autoritatea şi controlul
direct sau prin procurori desemnaţi asupra organelor de poliţie
judiciară din întregul teritoriu.

Atribuții (art. 55 al in.4 NCPP)

 efectuează toate actele de cercetare penală, cu excepția celor date de

lege în competența exclusivă a Ministerului Public și a organelor de
cercetare speciale
14
  își desfășoară activitatea de urmărire penală sub conducerea și
supravegherea procurorului

Activitățile ce intră în categoria actelor de urmărire penală

 ridicări de obiecte și înscrisuri;

 constatări tehnico-științifice;
 constatări medico-legale;
 ascultarea suspectului/inculpatului;
 ascultarea persoanei vătămate;
 prezentări pentru recunoaștere, reconstituiri;
 percheziții corporale;
Activități ce nu intră în categoria actelor de urmărire penală

 deplasarea și perceperea directă la fața locului a unor situații de fapt

 discuții cu persoanele care au cunoștință de săvârșirea faptei penale;
 controale economice;
 experimente judiciare;
 executarea de fotografii judiciare operative, filme sau video filme
judiciare;

Organele de cercetare penală speciale (art. 57 alin. 2 NCPP)

OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de
Frontieră Române și Legea nr. 191/2003 privind infracțiunile la
regimul transportului naval

 Ofițeri anume desemnați în condițiile legii, cu avizul conform al

procurorului general al PÎCCJ
 Efectuează acte de u.pen. pentru:
infracțiuni săvârșite de militari
infracțiuni de corupție și de serviciu săvârșite de personalul navigant
al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol
siguranța navigației/personalului
SAU

- pun, din dispoziția procurorului, în aplicare mandatele de supraveghere

tehnică, în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute în
titlul X din Codul penal și a infracțiunilor de terorism

Cooperarea polițienească internațională

15
  EUROPOL- cooperare polițienească la nivel UE (trafic de droguri,
terorism, falsificare de bani, trafic persoane, spălare de bani, trafic cu
vehicule furate)
- Poate solicita org. de u.pen. naționale începerea u.pen. cu privire la
cauzele care intră în competența sa

- Unitate națională a Europol în fiecare stat membru

 Echipele comune de anchetă – facilitează efectuarea de cercetări

penale în baza unui acord
 Bazele informatice de date
Baze informatice de date ale Europol: sistemul informațional
Europol, fișierele de lucru pentru analiză și sistemul index
Sistemul de Informații Schengen
Sistemul de Informații al Vămilor

MINISTERUL PUBLIC

 PRINCIPII
 ORGANIZARE ȘI ATRIBUȚII

 Este autoritatea judiciară care are calitatea de participant în procesul

penal
 Își exercită atribuțiile prin procurori, constituiți în parchete pe lângă
instanțele judecătorești
 Condus de Procurorul General al PÎCCJ
 Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori
generali
 Parchetele de pe lângă tribunale/judecătorii sunt conduse de prim-
procurori

 PÎCCJ secții:
u.pen. și criminalistică
judiciară
parchete militare
resurse umane și documentare

STRUCTURI:

 DIICOT (Legea nr. 508/2004) - specializată în combaterea şi

investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism.
- efectuează investigaţii în materia infracţiunilor grave, definite de

16
 Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii
organizate
 DNA (O.U.G. nr. 43/2002) - este o structură de parchet specializată
în combaterea corupției mari și medii
 Parchetul Militar de pe lângă CMA București
 Parchetul militar de pe lângă TM

Principiile care stau la baza activității MP

 Legalitatea, imparțialitatea, indivizibilitatea și controlul ierarhic

Subordonarea ierarhică – dispozițiile procurorului ierarhic, date în
scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii

Atribuții procuror (art. 55 alin. 3 NCPP)

 Supraveghează/efectuează urmărirea penală

 Sesizează judecătorul de drepturi și libertăți și instanța de judecată
 Exercită acțiunea penală
 Exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege
 Încheie acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii
 Formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege
împotriva hotărârilor judecătorești
 Orice alte atribuții prevăzute de lege

Judecătorul de drepturi și libertăți (art. 53 NCPP)

• Soluționează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile,

plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind:
măsurile preventive
măsurile asigurătorii
măsurile de siguranță cu caracter provizoriu
actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege
încuviințarea perchezițiilor, a folosirii metodelor și tehnicilor speciale
de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit
legii
procedura audierii anticipate

Judecătorul de cameră preliminară (art. 54 NCPP)

• verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror

17
 • verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor
procesuale de către organele de urmărire penală
• soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de
netrimitere în judecată
• soluționează alte situații pre văzute expres de lege

INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI

 ORGANIZARE
 COMPLETELE DE JUDECATĂ

 Instanțe civile (judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curți de

apel, ÎCCJ)
 Instanțe militare (tribunalul militar, Curtea Militară de Apel)

Completele de judecată (art. 52-55 din Legea nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară)

 Numărul de judecători care participă la judecarea unor categorii de

cauze penale într-un anumit stadiu
 Compunerea instanței
 Compunerea completului – stabilit de colegiile de conducere ale
instanțelor
 prima instanță: un judecător
 apel: doi judecători
 recurs: trei judecători – în alte materii decât penală la ÎCCJ

ÎCCJ

 3 judecători
în primă instanță
apel împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de
apel și CMA
recurs în casație!!! (1 judecător la admiterea în principiu)

 1 judecător – contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de

judecătorii de drepturi si libertăți și judecătorii de cameră
preliminară de la curțile de apel și CMA
 2 judecători - contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de
judecătorii de drepturi si libertăți și judecătorii de cameră
preliminară de la ÎCCJ
18
  5 judecători
apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția
penală a ÎCCJ
contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în
primă instanță de secția penală a ÎCCJ, soluționează cauzele în
materie disciplinară potrivit legii

SUBIECȚII PROCESUALI PRINCIPALI

SUSPECTUL

 Este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în

cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de
legea penală
 Are drepturile prevăzute pentru inculpat (art. 83 NCPP)

PERSOANA VĂTĂMATĂ

• NOȚIUNE
• DREPTURI
• OBLIGAȚII

• Este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală

prin fapta penală (art. 79 NCPP)
• Calitatea de parte civilă nu exclude dreptul acestei persoane de a
participa în calitate de persoană vătămată
• Poate avea calitatea de martor, în cazurile în care nu dorește să
participe la procesul penal, iar acțiunea penală se pune în mișcare din
oficiu (art. 81 alin. 2 NCPP)
• Se poate desemna un reprezentant în cazul mai multor persoane
vătămate care nu au interese contrarii – ales/din oficiu prin
ordonanță/încheiere, care se comunică persoanelor vătămate.
Acestea au obligația ca în termen de 3 zile să încunoștințeze despre
refuzul reprezentării

DREPTURI (ART. 81 NCPP)

Să fie informată cu privire la drepturile sale

Să propună probe, să ridice excepții, să pună concluzii

19
 De a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a
cauzei
De a fi informată, într-un termen rezonabil, despre stadiul u.p., la
cererea sa expresă
De a consulta dosarul
De a fi ascultată
De a adresa întrebări inculpatului, martorilor, experților
De a beneficia gratuit de interpret (chiar și prin mijloace tehnice)
De a i se comunica în limba pe care o înțelege soluția de netrimitere
în judecată
De a apela la un mediator, în cazurile permise de lege
De a fi asistată de avocat sau reprezentant

INCULPATUL (ART. 82 NCPP

 ACTE DE INCULPARE
 DREPTURI
 OBLIGAȚII
 Este persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea
penală
 ORDONANȚA PROCURORULUI
 DECLARAȚIA VERBALĂ A PROCURORULUI (infracțiuni de
audiență)

Drepturi (art. 83 NCPP)

 La tăcere
 De a i se aduce la cunoștință învinuirea
 De a i se aduce la cunoștință drepturile
 De a consulta dosarul
 La asistență juridică
 De a propune administrarea de probe
 De a formula orice fel de cereri ce țin de soluționarea laturii
penale și civile a cauzei
 De a apela la un mediator
 De a beneficia gratuit de interpret

PARTEA CIVILĂ

• NOȚIUNE
• DREPTURI
• OBLIGAȚII

20
 • Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului
penal
• Aceleași drepturi ca și persoana vătămată

Calitatea de parte civilă

• Persoana vătămată
• Succesorii părții vătămate
• Reprezentantul părții vătămate (art. 20 alin. 6 NCPP) –
ales/desemnat de procuror sau instanța de judecată
• O persoană căreia i s-a transmis dreptul!!!!!

PARTEA RESPONSABILĂ CIVILMENTE

 NOȚIUNE
 PERSOANE CHEMATE SĂ RĂSPUNDĂ CIVILMENTE
 DREPTURI
 OBLIGAȚII

Persoana care, potrivit legii, are obligația legală sau convențională de

a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul
cauzat prin infracțiune, și care este chemată să răspundă în proces
- Persoana care exercită supravegherea copiilor, minori la data săvârșirii
infracțiunii (art. 1372 NCC) – există și o cauză de exonerare a
răspunderii!!!!

- Comitenții pentru prepușii lor (art. 1373 NCC)

- Persoanele la care s-a constatat prin hotărâre judecătorească că au

dobândit bunuri sustrase de la un gestionar (art. 34 din Legea nr. 22/1969
privind angajarea gestionarilor)

- Persoanele care au constituit o garanție pentru gestionar (art. 10 din

Legea nr. 22/1969)

Societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de

parte responsabilă civilmente – în limitele contractului de asigurare
În procesul penal, Fondul de protecție a victimelor străzii are
calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar
nu în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către

21
 persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate (Decizia
nr. 3/2010)
Moștenitorii, succesorii în drepturi sau lichidatorii părții responsabile
civilmente – termen 2 luni
• Aceleași drepturi ca și persoana vătămată – ????
• Decizia nr. 64/2014 CCR – aceleași drepturi ca și inculpatul în faza
camerei preliminare

AVOCATUL/ASISTENȚA JURIDICĂ (art. 88-96) NCPP

 NOȚIUNE
 DREPTURI
 OBLIGAȚII

Avocatul

 Persoana înscrisă în taboul baroului din care face parte,

barou component U.N.B.R
 Asistă sau reprezintă, părțile sau subiecți procesuali
principali

Asistența juridică exercitată de către alte categorii profesionale

 Judecătorii și procurorii – în cauzele lor personale, ale

ascendenților și descendenților, soților sau persoanelor
puse sub tutela sau curatela lor – art. 10 alin. 3 din Legea
nr. 303/2004
 Consilierul juridic – stat, autorități publice centrale sau
locale, instituții ublice sau de interes public, persoane
juridice de drept public sau privat în slujba cărora se află –
art. 1 și 4 din Legea nr. 514/2003

Nu poate fi avocatul unei părți/unui subiect procesual principal (art. 88

alin.2 NCPP)

 Soțul/ruda până la gradul 4 cu procurorul/judecătorul

 Martorul citat în cauză
 Cel care a participat în aceeași cauză în calitate de
judecător/procuror
 Altă parte/subiect procesual

22
  Art. 82/1 din Legea nr. 161/2003 – deputatul sau senatorul,
pe durata mandatului de parlamentar, nu poate pleda în
cauzele ce se judecă la judecătorii sau tribunale/parchetele
corespunzătoare
 Art. 20 alin. 8 din legea nr. 51/1995 – foști judecători la
instanțele la care au funcționat, foști procurori sau cadre de
poliție la unitatea de urmărire penală la care și -au
desfășurat activitatea – 5 ani de la încetarea funcției
 Reprezentarea unor părți/subiecți procesuali cu interese
contrare:
- apărător din oficiu

- nulitatea absolută

Asistența juridică obligatorie (art. 90 NCPP)a suspectului/inculpatului

 minor – u.pen. până la majorat, instanță, pe tot parcursul

procesului, dacă la mometul sesizării era minor
 internat în centru de detenție/educativ – indiferent dacă
este minor sau a împlinit 18 ani
 reținut/arestat, chiar și altă cauză
 față de care s-a dispus măsura de siguranță a internării
medicale, chiar și în altă cauză
 când organul judiciar apreciază că nu își poate face sin gur
apărarea
 În cursul camerei preliminare sau judecății – pedeapsa
detențiunii pe viață/mai mare de 5 ani

Alte momente procesuale

 La luarea și prelungirea internării nevoluntare, precum și

la soluționarea contestației aferente
 Luarea măsurii arestării preventive/la domiciliu pt.
inculpatul aflat în libertate
 La soluționarea contestațiilor privind încheierile asupra
măsurilor preventive date în cursul u.pen. sau cameră
preliminară
 La încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției
 La luarea măsurii obligării provizorii la tratament medical
sau internarea medicală provizorie

Avocatul din oficiu (art. 91 NCPP)

23
  Este desemnat în cazurile în care asistența juridică este
obligatorie și:
- Suspectul/inculpatul nu și-a ales un avocat

- Avocatul lipsește nejustificat, nu asigură substituirea sau

refuză nejustificat să exercite apărarea

 Se acordă un termen rezonabil (minim 3 zile în cursul

judecății) pentru pregătirea apărării – proces
verbal/încheiere
 Delegația apărătorului din oficiu încetează la prezentarea
apărătorului ales.

Asistența juridică a persoanei vătămate/părții civile/părții responsabile

civilmente

 Organele judiciare au obligația încunoștințării părților în

privința acestui drept
 Este obligatorie atunci când:
- persoana este lipsită de capacitate de exercițiu/capacitate
restrânsă

- când organul apreciază că partea nu își poate face singură

apărarea

Sancțiune (art. 281 alin. 1 lit (f) și alin. 4 NCPP)

 Nulitate absolută – încălcarea dispozițiilor privind

asistarea de către avocat a suspectului/inculpatului/
celorlalte părți – atunci când asistența este obligatorie

 Încălcarea poate fi invocată

- până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă
încălcarea a intervenit în cursul u.pen. sau în procedura camerei
preliminare

- în orice stare a procesului, dacă încălcarea a intervenit în

cursul judecății

- în orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a

intervenit încălcarea, când instanța a fost sesizată cu un acord de
recunoaștere a vinovăției

24
- poate fi invocată și în calea extraordinară a contestației în
anulare, cazul prevăzut la art. 426 lit. (f) NCPP

Drepturile avocatului în cadrul procesului penal

 Să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pentru

pregătirea și realizarea unei apărări efective
 În cursul u.pen:
- să asiste la efectuarea oricărui act de u.pen., cu excepția
situației în care se utilizează metode speciale de supraveghere
ori cercetare, percheziției corporale sau a vehiculelor în cazul
infracțiunilor flagrante. În cazul în care participă, actul la care a
asistat este semnat și de către apărător.

- să fie încunoștințat, dacă solicită, de data și ora efectuării

actului de u.pen. ori a audierii realizate de către judecătorul de
drepturi și libertăți (notă telefonică, fax, e-mail – se încheie
proces verbal)

- să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul

de drepturi și libertăți, să formuleze plângeri, cereri și memorii

În cursul procedurii de cameră preliminară și în cursul judecății

 Să consulte actele dosarului, potrivit procedurii de la art.

94 NCPP
 Să îl asiste pe inculpat
 Să exercite drepturile procesuale ale inculpatului
 Să formuleze plângeri – potrivit procedurii de la art. 95
NCPP – cereri, memorii, excepții și obiecțiuni

Consultarea dosarului
Art. 94 NCPP

 Pe tot parcursul procesului penal

 Nu poate fi exercitat sau restrâns în mod abuziv
 Presupune:
- dreptul de a studia actele acestuia

- dreptul de a nota date sau informații din dosar

- dreptul de a obține fotocopii pe cheltuiala clientului

25
În cursul u.pen.

 procurorul stabilește data și dur ata consultării într-un

termen rezonabil
 procurorul poate restricționa motivat consultarea
dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere
bunei desfășurări a u.pen. – pentru cel mult 10 zile, după
punerea în mișcare a acțiunii penale
 avocatul are obligația de a păstra confidențialitatea sau
secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință
 avocatul are dreptul de a lua cunoștință de întreg
materialul dosarului de urmărire penală în procedurile
desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți,
privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la
care avocatul participă

Dreptul de a formula plângere

 potrivit art. 336-339 NCPP

 procurorul ierarhic superior – în cel mult 48 de ore –
rezolvă motivat și comunică soluția
 Privind:
- neasigurarea confidențialității comunicărilor dintre persoana
reținută/arestată și avocat (în condițiile art. 89 alin. 2 NCPP)

- nerespectarea solicitării avocatului de a fi încunoștințat de data

și ora efectuării actului de u.pen/audierii realizate de
judecătorul de drepturi și libertăți

- îngrădirea dreptului la consultarea dosarului (în condițiile art.

94 NCPP)

Obligațiile avocatului

 de a asigura asistența juridică a părților/subiecților

procesuali principali (art. 88 alin. 3 NCPP)
 de a se prezenta ori de câte ori este solicitat de organul
judiciar, asigurând o apărare concretă și efectivă în cauză
(art. 91 alin. 3 NCPP)
 de a păstra confidențialitatea sau secretul datelor și actelor
de care a luat cunoștință cu ocazia consultării dosarului, în
cursul u.pen. (art. 94 alin. 5 NCPP)
26
Reprezentarea – art. 96 NCPP

 în cursul procesului penal

 suspectul/inculpatul/celelalte părți/persoana vătămată
 excepție : când prezența este obligatorie sau considerată
necesară de către procuror/judecător/instanța de judecată
 Reprezentanții sunt persoane împuternicite să participe la
îndeplinirea unui act
 Acționează în numele și în interesul unei părți din proces
 Au obligația de a acționa
 Legală – apărător din oficiu/persoanele fără capacitate de
exercițiu/capacitate restrânsă de ex./persoana
juridică/comisie rogatorie cu inculpat arestat/mai multe
persoane vătămate sau părți civile
 Convențională – ia naștere în urma acordului de voință al
părților, în temeiul unui mandat

Succesorii

 Sunt acele persoane fizice/juridice care înlocuiesc părțile

în procesul penal
 Intervin doar în latura civilă a cauzei
 Devin subiecți principali și sunt considerați părți prin
succesiune
 Exprimarea opțiunii de a continua exercitarea acț.civ. în
termen de două luni de la data producerii evenimentului
(deces/reorganizare, desființare sau dizolvare)

Substituiții

 Sunt persoanele care valorifică un drept al unei părți

 Acționează în nume personal
 Actul procesual trebuie însușit de persoana pentru care s -a
realizat
 Soțul pentru celălalt soț/copilul major pentru părinți

COMPETENȚA
27
NOȚIUNE

Aptitudinea unui organ judiciar de a urmări sau judeca o

anumită cauză penală, de a se pronunța cu privire la cererile,
propunerile, plângerile sau contestațiile referitoare la:

- actele și măsurile ce restrâng drepturile și libertățile

persoanei
- legalitatea actului de trimitere în judecată
- probele ori actele efectuate în cursul u.pen.

FELURI

Funcțională – atribuții
Materială – materie
Personală – calitatea persoanei
Teritorială – teritoriu

COMPETENȚA FUNCȚIONALĂ

 Stabilește TIPUL de activitate efectuată de către instanță/organele de

u.pen.
 Stabilește activitatea judecătorului de drepturi și libertăți
 Stabilește activitatea judecătorului de cameră preliminară

 Norme imperative (competența funcțională a instanțelor

judecătorești) – încălcarea atrage sancțiunea nulității absolute

ORGANELE DE URMĂRIRE PENALĂ

 Organele de cercetare penală efectuează cercetarea penală

 Ministerul Public
Își exercită atribuțiile prin magistrații procurori, constituiți
în parchete pe lângă instanțele judecătorești: parchete de
pe lângă judecătorii, parchete de pe lângă tribunale,
parchete de pe lângă curțile de apel, parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și Parchetul
28
 Militar de pe lângă Tribunalul Militral și Parchetul de pe
lângă Curtea Militară de Apel București
Competența procurorului – art. 56 NCPP

► suprav./efectuează u.pen.
► sesizează judecătorul de drepturi și libertăți
► încheie acordul de recunoaștere a vinovăției
► formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege
împotriva hotărârilor judecătorești

INSTANȚELE

JUDECĂTORIA

- judecă în primă instanță

- soluționează cauze date în competența sa prin lege

TRIBUNALUL

- judecă în primă instanță

- soluționează cauze date în competența sa prin lege

CURTEA DE APEL

- judecă în primă instanță

- judecă în apel - împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii

sau tribunale

- soluționează cauze date în competența sa prin lege (conflicte

de competență, cereri de strămutare)

ÎCCJ

- judecă în primă instanță, procesele și cererile de competența sa

- judecă în apel - hotărârile pronunțate în primă instanță de

curțile de apel și CMA

29
 - soluționează contestațiile împotriva hotărârilor penale
pronunțate în primă instanță de curțile de apel, CMA, Secția
penală a ÎCCJ
- judecă recursurile în casație
- soluționează alte cauze date în competența sa (conflicte de
competență, cereri de strămutare etc)

Competența funcțională a instanțelor militare

TRIBUNALUL MILITAR

- judecă în primă instanță

- soluționează alte cauze prevăzute de lege

CURTEA MILITARĂ DE APEL

- judecă în primă instanță

- judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate de
tribunalele militare

- soluționează conflictele de competență dintre

- tribunalele militare
- soluțio nează contestațiile formulate împotriva
hotărârilor pronunțate de tribunalele militare

- soluționează alte cauze prevăzute de lege

ÎCCJ - Secț. pen

- apelurile împotriva hătărârilor pronunțate de către CMA

- soluționează conflictele de competență dintre CMA și
- tribunalul militar
soluționează contestațiile formulate împotriva hotărâri-

lor pronunțate de CMA

Competența funcțională a judecătorului de drepturi și libertăți

30
  Judecătorie - Soluționează în primă instanță cererile, propunerile,
pângerile, contestațiile/alte sesizări cu privire la actele și măsurile
care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei

 Tribunal - Soluționează în primă instanță cererile, propunerile,

pângerile, contestațiile/alte sesizări cu privire la actele și măsurile
care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei
- Soluționează contestațiile împotriva soluțiilor pronunțate de
judecătorul ierarhic imediat inferior

 Curtea de apel - Soluționează în primă instanță cererile, propunerile,

pângerile, contestațiile/alte sesizări cu privire la actele și măsurile
care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei
- Soluț ionează contestațiile împotriva soluțiilor pronunțate
de judecătorul ierarhic imediat inferior

 ÎCCJ - Soluționează în primă instanță cererile, propunerile, pângerile,

contestațiile/alte sesizări cu privire la actele și măsurile care restrâng
drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei
- Soluționează contestațiile împotriva soluțiilor pronunțate de
judecătorul ierarhic imediat inferior

Competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară

Judecătorie

Tribunal

Curte de apel

ÎCCJ

• Se pronunță în primă instanță asupra legalității actului de trimitere în

judecată și a probelor pe care se bazează acesta
• Se pronunță în primă instanță asupra soluțiilor de netrimitere în
judecată
•
Tribunal

Curte de apel

31
ÎCCJ

- Soluționează contestațiile formulate împotriva soluțiilor pronunțate

de judecătorul de cameră preliminară de la instanța imediat ierarhic
inferioară

COMPETENȚA MATERIALĂ

Este o competență pe linie verticală

Stabilirea competenței materiale a organelor judiciare se realizează în
raport de gravitatea infracțiunilor (după materie)
Dispozițiile privind competența materială a instanțelor de judecată
sunt norme imperative, încălcarea lor atrage sancțiunea nulității
absolute – art. 281 alin. 1 NCPP

Competența organelor de cercetare penală

Competență materială generală

Organele de cercetare ale poliției judiciare

Efectuează cercetarea penală pentru orice infracțiune, cu excepția celor

date în competența materială a organelor de cercetare penală speciale sau
în competența procurorului

Organele de cercetare speciale

Verificarea competenței

Imediat după sesizare

Trimiterea cauzei la procuror care exercită supravegherea
Extinderea competenței prin delegare sau comisie rogatorie
Obligația efectuării actelor de urmărire penală care nu suferă
amânare

Organele de constatare

• Art. 61 Cpp
32
 • Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săv. unei
infr.
• P.v.- cuprinde si obiecțiile, precizările, explicațiile făcute de către
făptuitor sau pers. prezente la locul constatării. ACT DE SESIZARE
• I-au măsuri de conservare a locului săv. infr.
• Ridică sau conservă mijloace materiale de probă
• Percheziția corporală/vehicule, prinderea făptuitorului și prezentarea
acestuia de îndată org. de u.pen. – infr. flagrante

Actele încheiate de comandanții de nave/aeronave

• Percheziții corporale/vehicule
• Să verifice lucrurile pe care le au făptuitorii cu sine sau le folosesc
• Nava/aeronava se află în afara portului/aeroportului
• Infr. săv. la bordul navei/aeronavei
• Predarea actelor încheiate + mijl. materiale de probă = DE ÎNDATĂ,
PRIMUL PORT/AEROPORT ROMÂNESC
• Aceleași dr. și oblig. ca și org. de constatare, inclusiv în cazul infr.
flagrante
• P.v. – act de sesizare, nu poate fi supus controlului contenciosului
administrativ

Competența materială a procurorului

 Parchetul competent material să efectueze u.pen. este cel de pe lângă

instanța competentă să judece cauza în primă instanță
 Procurorul efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru
infracțiunile strict și limitativ prevăzute de lege – art. 56 alin. 3 NCPP
 În cazul infracțiunilor săvârșite de militari u.pen. se efectuează de
către procurorul militar, față de toți participanții la săvârșirea
infracțiunilor
 Procurorul poate efectua orice acte de urmărire cu privire la
infracțiunile a căror cercetare penală o supraveghează
 Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, în
vederea efectuării u.pen., cauze care sunt date în competența
materială a parchetelor ierarhic inferioare – prin dispoziția motivată
a conducătorului parchetului ierarhic superior

Competența materială judecătoriei

- Judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor

date în competența altor instanțe

- Judecă cazuri anume prevăzute de lege: cereri de revizuire,

33
cereri de reabilitare judecătorească etc

TRIBUNALUL

În primă instanță

- infracțiunile indicate de art. 36 alin. 1 lit. a) NCPP

- infracțiunile săvârșite cu intenție depășită care au avut ca
urmare moartea
unei persoane

- infracțiunile – u.pen. efectuată de DIICOT/DNA, dacă nu

revin altor instanțe
superioare

- infracțiunile de spălare a banilor și evaziune fiscală

- alte infracțiuni date în competența sa

- soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor

pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege (în com-

plet de un judecător)

- soluționează conflictele de competență ivite între judecăto -

riile din circumscripția sa

- soluționează alte cauze anume prevăzute de lege

Curtea de apel

În primă instanță

- infracțiuni indicate de art. 38 alin. 1 lit. a)

- infracțiuni priv. securitatea naț. a României prevăzute în legi speciale

- infracțiuni comise de persoa-
ne cu anumite calități profesionale

Căi de atac

- apelurile împotriva hotărârilorpenale pronunțate în primă instanță de

judecătorii și tribunale

34
 - contestațiile împotriva hotă rârilor pronunțate de tribunale în cazurile
prevăzute de lege

Soluționează

- cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege

- conflictele de competență ivite între instanțele din circumscripția sa
- alte cauze anume prevăzute
de lege

Competența tribunalului militar

art. 37 NCPP

- Judecă în primă instanță toate infracțiunile săvârșite de militari ≤

colonel
- Alte cauze anume prevăzute de lege
- București, Cluj, Iași, Timișoara

Competența Curții militare de apel

art. 39 NCPP

 Primă instanță – art. 39 alin. 1 lit. a) și lit. b)

 Apel – hotărârile pronunțate de tribunalele militare
 Soluționează contestațiile formulate împotriva hot. pronunțate de
tribunalele militare
 Soluționează cererile de strămutare
 Soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare
 Soluționează alte cauze anume prevăzute de lege

Î.C.C.J.

În primă instanță

- înaltă trădare
- după calitatea persoanei
Căi de atac

- apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă

instanță de curțile de apel, CMA și secț. pen. a ÎCCJ

- contestațiile împotriva hot. pronunțate de curțile de apel,

CMA, secț. pen. a ÎCCJ

Alte cauze

35
 - recursurile în casație
- recursurile în interesul legii
- cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege
- conflictele de competență – când e instanță superioară și comună
instanțelor aflate în conflict
-cazurile când cursul justiției este întrerupt

-alte cauze prevăzute de lege

COMPETENȚA PERSONALĂ

 Este determinată de calitatea profesională a făptuitorului deținută la

momentul săvârșirii faptei (consumate sau epuizate) sau dobândită
după săvârșirea faptei (în anumite situații)
 Pierderea calității deținute - nu determină modificarea competenței
organului judiciar DACĂ:
fapta are leg. cu atribuțiile de serviciu
s-a dat citire actului de sesizare al instanței
 Dobândirea calității după sâv. faptei nu atrage modificări în stabilirea
competenței organului judiciar, decât în situația în care calitatea
respectivă atrage competența ÎCCJ

Competența personală a organelor de urmărire penală

 Competența dată de lege organelor de cercetare penală speciale

 Efectuează acte de urmărire penală corespunzător specializării
structurii din care fac parte
 Procurorul efectuează în mod obligatoriu u.pen. pentru infracțiunile
strict și limitativ prevăzute de lege (art. 56 alin. 3, 4, 5 NCPP)

Competența personală a judecătoriei

 judecătoriile nu au competenţă personală

Competența personală a tribunalului

 Nu are competență personală

Competența personală a tribunalelor militare

 Infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv

36
Competența personală a Curții de apel

 judecătorii/procurorii de la judecătorii/tribunale, respectiv

parchetele corespunzătoare
 judecătorii/procurorii de la curțile de apel, respectiv parchetele
corespunzătoare
 magistrații asistenți de la ÎCCJ
 avocați, notari publici, executori judecătorești, controlorii financiari
ai Curții de Conturi, auditori publici externi
 Șefii cultelor religioase,membrii înaltului cler = arhiereu
 Președintele Consiliului Legisativ, Avocatul Poporului, adjuncții
Avocatului Poporului, chestori

Competența personală a CMA

 Infracț. privind securitatea națională săv. de către militari

 Infracțiunile săvârșite de judecătorii/procurorii militari de la
tribunalele militare, respectiv parchetele corespunzătoare
 Infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali

Competența personală a Î.C.C.J.

 senatori, deputaţi şi europarlamentari

 membrii Guvernului
 judecătorii Curţii Constituţionale
 membrii CSM
 judecătorii/procurorii ÎCCJ, respectiv Parchetul General

COMPETENȚA TERITORIALĂ

 Competență pe linie orizontală

 Se stabilește în funcție de aria teritorială de competență stabilită
pentru un organ judiciar
 Au competență teritorială la nivelul întregii țări : organele de cercetare
penală de la nivel central ( Direcția de Investigații Criminale, Direcția
de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR), Parchetul General de pe
lângă ÎCCJ, ÎCCJ

Extinderea competenței teritoriale art. 59 NCPP

37
  Anumite acte de u.pen. trebuie efectuate în afara razei teritoriale în
care se face urmărirea
 Procurorul/organul de cercetare penală poate să le efectueze el
însuși/comisie rogatorie/delegare
 În cuprinsul aceleiași localități, procurorul/organul de cercetare
penală efectuează toate actele de u.pen., chiar dacă unele dintre
acestea trebuie îndeplinite în afara razei sale teritoriale

Pentru infracţiunile săvârşite în ţară competenţa este

determinată de:

 locul unde a fost săvârşită infracţiunea;

 locul unde a fost prins făptuitorul;
 locul unde locuieşte făptuitorul;
 locul unde locuieşte persoana vătămată.

U.pen. se efectuează de către organul de u.pen. din

circumscripția instanței competente să judece cauza

 Navă sub pavilion românesc – instanța în a cărei circumscripție intră

primul port român în care ancorează nava
 Aeronavă înmatriculată în România – instanța în a cărei
circumscripție se află primul loc de aterizare pe teritoriul românesc

Pentru infracţiunile săvârşite în străinătate

 de instanţa civilă sau, după caz militară din circumscripţia căreia îşi
are domiciliul sau locuieşte făptuitorul;
 dacă făptuitorul nu are domiciliul şi nici nu locuieşte în România, iar
fapta este de competenţa judecătoriei va fi competentă teritorial
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar în celelalte cazuri, de instanţa
competentă după materie şi calitatea persoanei, din municipiul
Bucureşti, afară de cazul când prin lege se dispune altfel;
 dacă infracţiunea s-a săvârşit pe o navă este competentă instanţa în a
cărei rază teritorială se află primul port român în care ancorează
nava, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel;
 dacă infracţiunea s-a săvârşit pe o aeronavă este competentă instanţa
din circumscripţia primului loc de aterizare pe teritoriul român,
afară de cazul când prin lege se dispune altfel;
 dacă nava/aeronava nu ancorează într-un port român sau dacă
aeronava nu aterizează pe teritoriul român, competenţa se determină
după cum făptuitorul are sau nu domiciliul în ţară ori dacă locuieşte
sau nu în ţară, după distincţiile făcute în art. 41 alin. 1 NCPP

38
PROROGAREA DE COMPETENȚĂ

NOȚIUNE/FELURI

 Reprezintă extinderea competenţei unui organ de urmărire penală

sau a unei instanţe de judecată prin rezolvarea unei cauze care în mod
obişnuit NU intră în competenţa sa
 Apare în următoarele ipoteze:
- cauze de reunire

- chestiuni prealabile

- schimbarea încadrării juridice sau a calificării faptei.

Cauze de reunire – art. 43 NCPP

Reunirea cauzelor poate duce la prorogare de competență atunci când

există legături între două sau mai multe infracțiuni, care impun necesitatea
reunirii lor în cadrul aceluiași proces penal pentru a fi urmărite sau
judecate împreună.

Cazuri obligatorii

 Infracțiunea continuată
 Concursul formal de infracțiuni
 Orice alte cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o
singură infracțiune (infracțiunea continuă, complexă, de obicei)

Cazuri facultative

 Când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași

persoană
 Când la săvârșirea unei infracțiuni au participat două sau mai multe
persoane
 Când între două sau mai multe infracțiuni există legătură și reunirea
cauzelor se impune pentru buna înfăptuire a justiției

Condiție!!!!!

 Reunirea să nu întârzie judecata – art. 43 alin. 2 NCPP

Procedura de reunire a cauzelor (în faza de judecată)

39
  Cauzele se pot reuni dacă sunt în același stadiu procesual (u.pen.,
cameră preliminară, primă instanță, apel)
 Se poate dispune de către instanță, la cererea
procurorului/părților/persoanei vătămate/din oficiu de către instanță

EXCEPȚIE: instanța militară dispune trimiterea dosarului la instanța

civilă

 Instanța se pronunță prin încheiere care poate fi atacată numai odată

cu fondul.

 Instanța mai întâi sesizată = instanța competentă să judece toate

faptele și toți inculpații = (cauzele conexe sunt egale în grad și de
aceeași natură)
 Prorogare în favoarea instanței superioare – competența după natura
faptelor/calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit
 Instanța civilă egală/superioară în grad = când instanțele au naturi
diferite (una civilă și una militară)

 Competența de a judeca cauzele reunite rămâne dobândită instanței

în favoarea căreia operează prorogarea = și în caz de
disjungere/încetarea procesului penal/achitarea pt. fapta care a
determinat competența acelei instanțe (excepție: urmărirea penală!!!)
 Tăinuire, favorizarea făptuitorului, nedenunțarea unor infracțiuni =
sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care se referă
(instanța superioară în grad când intervine și competența personală),
chiar și în cazul în care cauzele nu se reunesc
 Când competența revine DNA și DIICOT = cauzele se reunesc la
organul de urmărire penală specializat mai întâi sesizat
 La infracțiunea continuată, continuă, complexă sau de obicei = dacă
pentru unele dintre actele materiale care intră în unitatea
legală/naturală a fost pronunțată o hotărâre judecătorească
definitivă, reunirea nu se mai poate face în cursul unui proces penal.
Pedeapsa pronunțată poate fi modificată, la punerea în executare sau
în cursul executării – art. 585 alin. 1 NCPP

Chestiunile prealabile

 Sunt chestiuni extrapenale care trebuie rezolvate cu precădere în

desfăşurarea procesului penal, deoarece de soluţionarea acestora
depinde însăşi soluţionarea cauzei penale
 Diferite de chestiunile preliminare sau cele prejudiciale (excepția de
nelegalitate/excepția de neconstituționalitate)
40
  Pot exista în legătură cu situația premisă a infracțiunii, cu o cerință
esențială a acesteia, cu legalitatea unui act de care depinde punerea în
libertate a unei persoane

 Se rezovă înainte ca instanța de judecată să se pronunțe pe fondul

cauzei penale
 Se soluționează de instanța penală, chiar dacă prin natura ei acea
chestiune este de competența altei instanțe, potrivit regulilor și
mijloacelor de probă privitoare la materia căreia îi aparține acea
chestiune
 Hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei
chestiuni prealabile au autoritate de lucru judecat în procesul penal,
cu excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii
 Chestiunile prejudiciale – chestiuni prealabile rezolvate de alt organ
judiciar decât instanța penală (ex: Curtea Constituțională)

Schimbarea calificării faptei

 Reprezintă prevederea de către lege/OUG a unei fapte ca infracțiune,

prin incriminarea ei în legea penală
 Dacă schimbarea calificării faptei intervine în faza urmăririi penale
şi noua calificare atrage competenţa materială a altui parchet,
procurorul va dispune declinarea competenţei în favoarea acestuia.
 Dacă schimbarea calificării faptei intervine în faza judecăţii, conform
art. 41 alin. 2 C. pr. pen., instanţa nu devine necompetentă, cu
excepţia cazului în care prin acea lege se dispune altfel.

Schimbarea încadrării juridice

 Reprezintă actul procesual prin care procurorul, în cursul u.pen., sau

instanța, în cursul judecății, schimbă încadrarea juridică a faptei într-
o altă infracțiune sau formă a infracțiunii ce face obiectul procesului
penal

 Judecătorul de drepturi și libertăți/de cameră preliminară nu poate

dispune schimbarea încadrării juridice
 - în cursul u.pen. = declinarea competenței în favoarea parchetului
devenit competent material în urma schimbării de încadrare
 - în faza de judecată = prorogarea operează numai în favoarea
instanței ierarhic superioare:
41
 = instanța sesizată cu judecarea unei infracțiuni rămâne competentă a o
judeca, chiar dacă, după schimbarea încadrării juridice, infracțiunea este de
competența instanței inferioare

= când noua încadrare atrage competența materială a instanței ierarhic

superioare se dispune declinarea la instanța superioară, nefiind posibilă
restituirea cauzei la parchet

DISJUNGEREA

 Este măsura prin care procurorul/instanța de judecată dispune ca

urmărirea, respectiv judecarea unor infracțiuni/suspecți sau inculpați
să se facă separat
 Este facultativă și se poate dispune la cererea părților/oficiu
 Nu se poate dispune disjungerea în cazul concursului ideal de
infracţiuni şi nici în cazul infracţiunilor continuate, continue,
complexe sau de obicei
 În faza de judecată = competența rămâne dobândită instanței în
favoarea căreia operează prorogarea de competență
 În faza urmăririi penale = competența de a efectua u.pen. pentru
cauzele reunite nu rămâne dobândită parchetului în favoarea căruia
operează prorogarea de competență

Verificarea competenței

 Din oficiu
 Cu ocazia analizei excepției de necompetență
 În căile de atac
 Organul judiciar este obligat să-și verifice competența, după sesizare

INCIDENTE LEGATE DE COMPETENȚĂ

► Excepțiile de necompetență
► Declinarea de competență
► Conflictul de competență

EXCEPȚIA DE NECOMPETENȚĂ
42
Art. 47 NCPP

► este mijlocul procesual prin care se invocă necompetența unui organ

judiciar solicitându-se trimiterea cauzei organului judiciar competent
► poate fi invocată din oficiu, de persoana vătămată, de părți sau
procuror
► excepţia de necompetenţă materială sau cea de necompetenţă
personală a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi
invocată în tot cursul procesului penal, până la pronunţarea unei
hotărâri definitive
► excepţia de necompetenţă materială sau cea de necompetenţă
personală a instanței superioare celei competente potrivit l egii poate
fi invocată până la începerea cercetării judecătorești
► excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată numai până la
începerea cercetării judecătorești

Procedura

► Organul c.p. trimite cauza procurorului care supraveghează

► Procurorul dispune prin ordonanță
► Instanța dispune:
încheiere – respinge – atacabilă numai cu fondul cauzei
sentință definitivă – admite
Judecătorul de drepturi și libertăți sau de cameră preliminară dispune prin
încheiere care nu este supusă vreunei căi de atac

DECLINAREA DE COMPETENȚĂ
art. 50 NCPP

► Este actul procesual prin care o instanţă de judecată, judecătorul de

drepturi și libertăți/ de cameră preliminară sau un organ de urmărire
penală hotărăşte, din oficiu sau la cerere, că nu are competenţa de a
soluţiona o cauză penală cu care a fost sesizat ori s-a învestit şi
trimite acea cauză organului judiciar competent
► În privința necompetenţei materiale şi a celei personale declinarea de
competenţă poate interveni oricând până la rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti;
► În privinţa necompetenţei teritoriale declinarea poate să intervină
numai până la începerea cercetării judecătoreşti la prima instanţă.

Procedura
43
 ► Organul judiciar hotărăște din oficiu/cerere
► Procuror - ordonanță
► Judecătorul de drepturi și libertăți/cameră preliminară – încheiere
definitivă
► Instanța - sentință definitivă
► Hotărârea ÎCCJ = declinator de competență sau regulator de
competență
► Actele sau măsurile dispuse anterior în cauză se pot menține
(competența materială/personală) sau se mențin obligatoriu
(competența teritorială)

CONFLICTUL DE COMPETENȚĂ
art. 51 NCPP

► Este situația în care două sau mai multe organe judiciare își arogă
dreptul de a judeca o cauză, sau dimpotrivă, își declină una alteia
competența
► Poate exista numai între organe ce desfășoară aceeași activitate
procesuală

SOLUȚIONARE

► În cursul urmăririi:
conflictul de competenţă intervenit între doi sau mai mulţi procurori
se rezolvă de către procurorul superior comun celor aflaţi în conflict;
conflictul de competenţă dintre două sau mai multe organe de
cercetare penală se rezolvă de către procurorul însărcinat cu
supravegherea activităţii de cercetare penală/prim-procurorul
parchetului în circumscripția căruia se află organele de cercetare
penală

► În cursul judecății:
instanţa superioară comună atunci când conflictul intervine între
două sau mai multe instanţe aflate în conflict;
I.C.C.J. atunci când conflictul apare între o instanţă civilă şi o
instanţă militară
Sesizarea instanței competente cu soluționarea conflictulu i se face de
către instanța care și-a declinat ultima competența sau s-a declarat
competentă
Până la soluționare, judecata se suspendă (cu excepția actelor ce
reclamă urgență)
Sedință publică, cu citarea părților
44
 Încheiere definitivă = regulator de competență – obligatoriu pentru
instanța căreia i se trimite cauza spre judecată

INCOMPATIBILITATEA

Incompatibilitatea reprezintă situaţia de inadecvare în care se află unul

din subiecţii procesuali faţă de o cauză penală

 Judecătorul
 Procurorul
 Organul de cercetare penală
 Magistratul asistent
 Grefierul de ședință
 Expertul

Incompatibilitatea judecătorului – art. 64 NCPP

 Imparțialiatea – lipsa oricărei idei preconcepute sau prejudecăți cu

privire la soluția ce trebuie pronunțată
 Aparențele – încrederea pe care trebuie să o inspire publicului
 Este analizată în jurisprudența CEDO atât sub aspect subiectiv, cât și
obiectiv
Nulitatea absolută a hotârârii pronunțate
Constituie și o încălcare a prezumției de nevinovăție
Motiv de formulare a unei contestații în anu lare – art. 426 lit. d)
NCPP

Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare

penală, a magistratului-asistent şi a grefierului

 Procuror – art. 64 alin. 1 lit. a)-d) și f), alin. 2, dacă a participat ca

judecător într-o cauză, nu poate face ulterior u.pen./să pună concluzii
în fond sau căi de atac
 Organele de cercetare penală – art. 64 alin. 1 lit. a)-d) și f),
 Magistratul asistent – art. 64 alin. 1 și 2
 Grefierul – art. 64 alin. 1 și 2

Incompatibilitatea expertului
art. 174

 Cazurile indicate de art. 64 alin. 1

45
ABȚINEREA

 reprezintă obligaţia pe care o are un subiect procesual de a a-şi

manifesta dorința de a nu participa la procesul penal, atunci când
constată că se află în vreunul din cazurile de incompatibilitate
prevăzute de lege, pe care va trebui să-l indice
 În scris sau oral

RECUZAREA

 reprezintă procedura de îndepărtare din procesul penal a unuia dintre

subiectele procesuale cu privire la care există o cauză de
incompatibilitate

Cererea

 Oricând în procesul penal

 Se formulează oral sau în scris
 Trebuie să cuprindă temeiurile

SOLUȚIONARE

 Abținerea/recuzarea judecătorului de drepturi și libertăți/cameră

preliminară – un judecător de la aceeași instanță
 Abținerea/recuzarea judecătorului din completul de judecată – un alt
complet
 Ședința în cameră de consiliu, în 24 de h de la data formulării, fără
participarea celui în cauză
 Încheiere motivată – admitere/respingere, nesupusă niciunei căi de
atac

Abținerea/recuzarea procurorului se soluționează de procurorul

ierarhic superior!!!!!!!!
Ordonanță – 48 de ore, nesupusă niciunei căi de atac
Abținerea/recuzarea organului c.pen. se soluționează de către
procurorul care supraveghează cercetarea penal - în cel mult 48 de h
– ordonanță, nesupusă niciunei căi de atac
Abținerea/recuzarea magistratului asistent/grefier se soluționează de
completul de judecată, în cel mult 24 de h – încheiere definitivă

46
 Abținerea/recuzare expertului – procuror/instanța de judecată –
24/48 h – ordonanță/încheiere definitivă

STRĂMUTAREA

 reprezintă măsura prin care, pentru a se asigura desfăşurarea

normală a procesului, o cauză este trecută spre judecată la o altă
instanţă egală în grad

CAZURI – art. 71 NCPP

 imparţialitatea judecătorilor ar puta fi ştirbită datorită

împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor;
 există pericolul de tulburare a ordinii publice;

ASPECTE PROCEDURALE

 cererea poate fi făcută de părți, persoana vătămată sau de procuror

 competenţa de soluţionare a strămutării revine Curții de Apel sau
ÎCCJ;
 cererea se depune la instanța de unde se solicită strămutarea
 suspendarea nu este obligatorie;
 strângerea de informaţii cu privire la existenţa cazului de strămutare
necesare pentru pronunţarea unei hotărâri în cauză

 Se încunoștiinzează părțile despre introducerea cererii, termenul fixat

spre soluționare – președintele instanței superioare celei care se află
cauza
 Soluționarea se face în ședință publică – în max. 30 de zile de la
înregistrarea cererii
 Prezența inculpatului arestat nu este obligatorie

 Curtea de Apel sau I.C.C.J. se pronunţă asupra cererii de strămutare

printr-o sentinţă motivată care este definitivă;
 dacă se admite cererea şi se dispune strămutarea, se va decide în ce
măsură se vor menţine actele efectuate de instanţa de la care se cere
strămutarea cauzei
 Cauza se va trimite unei instanțe din circumscripția CA, respectiv la o
curte de apel învecinată

47
  Respingerea cererii atrage inadmisibilitatea formulării unei noi cereri
întemeiată pe aceleași motive/motive neinvocate de părți sau
procuror
 Contestațiile în materia măsurilor preventive sau căile de atac se
judecă la instanțele corespunzătoare din circumscripția instanței la
care s-a strămutat cauza

Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei

 reprezintă un caz special de strămutare;

 permite procurorului care efectuează/ supraveghează u. pen. să ceară
I.C.C.J./C.A. desemnarea altei curți de apel/tribunal/judecătorie
decât cea/cel căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă
instanţă care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul

 aceleași cazuri de la strămutare;

 nu există etapa informării sau a încunoștiințării părților
 instanţa competentă soluţionează cererea în camera de consiliu, fără
participarea părţilor, în termen de 15 zile de la formularea cererii;
 se pronunţă o încheiere definitivă şi care trebuie motivată, fie că
cererea este respinsă, fie că este admisă

Trimiterea cauzei la un alt parchet – art. 326 NCPP

 „strămutare” a urmăririi penale

 când există o suspiciune că buna desfășurare a u.pen. este afectată de
împrejurări, datorită calității părților, există pericol de tuburare a
ordinii publice;
 Competență: procurorul general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.

 la cerere sau din oficiu;

 se aplică procedura de la strămutare
 ordonanță motivată
 competența teritorială a instanței:
instanța pe lângă care funcționează parchetul la care a fost trimisă
cauza, dacă s-a făcut aplicarea art. 41 NCPP
instanța corespunzătoare unității de parchet de la care a fost luat
dosarul, când nu s-a aplicat art. 41 NCPP

48
ACŢIUNEA PENALĂ

NOŢIUNEA DE ACŢIUNE ÎN JUSTIŢIE

Mijlocul procesual prin care o persoană care a încălcat o normă de drept

este adusă în fața organului judiciar pentru a fi trasă la răspundere

ACȚIUNEA PENALĂ

- este mijlocul procesual, exercitat, de regulă, de Ministerul Public în

numele societății, prin care se realizează tragerea la răspundere penală a
persoanelor care au săvârșit ori au participat la săvârșirea de infracțiuni
– art. 14 NCPP

FACTORII ACŢIUNII ÎN JUSTIŢIE

 TEMEIUL ACŢIUNII
– de drept (norma juridică)

– de fapt (fapta săvârşită)

 OBIECTUL ACŢIUNII – tragerea la răspundere juridică

 SUBIECŢII ACŢIUNII – subiecţii raportului juridic de conflict
 APTITUDINEA FUNCŢIONALĂ – posibilitatea exercitării
acţiunii în justiţie

TEMEIUL ACŢIUNII

 Norma juridică penală

 Fapta săvârşită
 Dreptul la acţiune

TRĂSĂTURILE ACŢIUNII PENALE

 PUBLICĂ (aparţine societăţii)

 OBLIGATORIE – a se vedea excepțiile!!!!
 INDISPONIBILĂ (irevocabilă) – a se vedea excepțiile!!!!
49
  INDIVIDUALĂ/PERSONALĂ
 INDIVIZIBILĂ

OBIECTUL ACŢIUNII

 Tragerea la răspundere
 Este diferit de scopul acţiunii penale, care presupune aplicarea unei
sancţiuni penale

SUBIECŢII ACŢIUNII PENALE

Subiecţii raportului juridic procesual penal

- Statul – titular al acţiunii penale

- Persoana vătămată – subiectiv activ secundar

- Persoana împotriva căreia se exercită acţiunea penală – subiect pasiv

APTITUDINEA FUNCŢIONALĂ

 Capacitatea de a determina derularea procedurii judiciare:

- să existe faptă penală
- să existe făptuitor
- să poată fi antrenată răspunderea penală

ETAPE

 PUNEREA ÎN MIŞCARE
 EXERCITAREA
 EPUIZAREA

Punerea în mișcare

 Când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o

persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică
punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii – art. 15 NCPP

Acte de dispoziție

 Ordonanţa procurorului
50
  Declaraţia verbală a procurorului (la constatarea
infracțiunilor de audiență)
 Hotărârea Camerelor reunite ale Parlamentului ????

EXERCITAREA

 Realizarea activităţilor ce ţin de efectuarea probaţiunii, luarea

anumitor măsuri procesuale, formularea de cereri, ridicarea de
excepţii
 Se face de către subiecţii activi
 Soluţii: stingerea acţiunii (clasare sau renunțarea la urmărire,
rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare,
renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei,
achitare sau încetarea procesului penal)

Cazurile care împiedică punerea în mișcare a acţiunii penale -

art. 16 NCPP

 Fapta nu există (lit.a)

 Fapta nu e prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu
vinovăția prevăzută de lege (lit.b)
 Nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea (lit.c)
 Există o cauză justificativă sau de neimputabilitate (lit.d)

Cauze justificative

• Legitima apărare
• Starea de necesitate
• Exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei
obligații impuse de lege
• Îndeplinirea unei obligații impuse de autoritatea competentă
• Consimțământul persoanei vătămate
Cauze neimputabile

• Constrângerea fizică
• Constrângerea morală
• Depășirea limitelor legitimei apărări din cauza tulburării sau
temerii
• Depășirea limitelor stării de necesitate
• Minoritatea
• Iresponsabilitatea
• Intoxicația
• Eroarea

51
  Lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau
sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzută de lege
(lit.e)
 A intervenit amnistia sau prescripţia, decesul
suspectului/inculpatului, respectiv radierea persoanei juridice (lit.f)
 A fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat, ori a fost
încheiat un acord de mediere (lit.g)
 Există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege (lit.h)
 Există autoritate de lucru judecat (lit.i)
 A intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat (lit.j) – Legea nr.
302/2004 privind cooperarea judiciară

SOLUŢII (art. 314 NCPP)

 ÎN CURSUL URMĂRIRII PENALE

- CLASAREA =când există unul din cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1
CPP
- RENUNȚAREA LA URMĂRIREA PENALĂ art. 318 CPP = când nu
există interes public în urmărirea penală a faptei sau inculpatului

Continuarea u.pen.
(art. 18 și 319 NCPP)

 Aminstie
 Prescripție
 Retragerea plângerii prealabile
 Existența unei cauze de nepedepsire sau neimputabilitate
 Renunțarea procurorului la u.pen.

 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanța de soluționare a

cauzei suspectul/inculpatul poate cere continuarea u.pen.

 ÎN CURSUL JUDECĂŢII (art. 396 NCPP):

- Condamnarea
- Renunțarea la aplicarea pedepsei, în condițiile art. 80-82 NCP
- Amânarea aplicării pedepsei, în condițiile art. 83-89 NCP
- Achitarea (art. 16 alin. 1 lit. a-d NCPP)
- Încetarea procesului penal (art. 16 alin. 1 lit. e-j NCPP)

Continuarea procesului penal (art. 18 și 396 alin. 7-8 NCPP)

 Aminstie
52
  Prescripție
 Retragerea plângerii prealabile
 Existența unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate

ACŢIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL

NOŢIUNE

Instrumentul juridic prin intermediul căruia o persoană care a

suferit un prejudiciu prin infracţiune solicită repararea acestuia în cadrul
procesului penal declanşat ca urmare a constatării infracţiunii respective

TRĂSĂTURI

 FACULTATIVĂ
 DISPONIBILĂ
 DIVIZIBILĂ
 ACCESORIE

TEMEIUL ACŢIUNII CIVILE

• Norma juridică încălcată – temei de drept

• Fapta comisă ce a produs prejudiciul – temei de fapt

OBIECTUL
art. 19 NCPP

 Tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanei (lor) responsabile

potrivit legii civile pentru prejudiciul produs
 Scop: repararea prejudiciului material și moral

SUBIECŢII

 Activ: partea civilă/Ministerul Public

 Pasiv: inculpatul/persoana responsabilă civilmente

53
APTITUDINEA FUNCŢIONALĂ

Capacitatea acţiunii civile de a determina recuperarea

prejudiciului în urma desfăşurării procesului penal

ETAPE

Pornirea acţiunii civile

• Acțiunea civilă se soluționează în cadrul procesului penal dacă prin

aceasta nu se depășește durata rezonabilă a procesului
• Opţiunea persoanei vătămate în legătură cu pornirea acţiunii civile
• Constituirea ca parte civilă
• Scutirea de taxă de timbru (art. 20 alin.8 NCPP

Constituirea ca parte civilă

art. 20 NCPP

• Aducerea la cunoștința persoanei vătămate (succesorilor acesteia) a

dreptului – obligația organului judiciar
• Până la începerea cercetării judecătorești
• Se face scris/oral – consemnarea obligatorie în proces
verbal/încheiere
• Indicarea naturii și întinderii pretențiilor, motivelor și probelor pe
care se întemeiează
• Sancțiunea nerespectării condițiilor legate de formă/fond/termen –
decăderea din drept/se poate adresa instanței civile

Până la terminarea cercetării judecătorești

• Îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul cererii de constituire ca

parte civilă
• Mărirea sau micșorarea întinderii pretențiilor
• Solicitarea reparării prejudiciului material prin plata unei despăgubiri
bănești, dacă repararea în natură nu mai este posibilă

Partea civilă

• Persoana vătămată
• Succesorii părții vătămate
• Reprezentantul persoanei vătămate (art. 20 alin. 6 NCPP) –
ales/desemnat de procuror sau instanța de judecată
54
 • O persoană căreia i s-a transmis dreptul!!!!!
Succesorii

• În caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții

civile/părții responsabile civilmente
• Exprimarea opțiunii
• 2 luni de la data evenimentului
Partea responsabilă civilmente

• Poate fi introdusă până la începerea cercetării judecătorești

• Este introdusă obligatoriu când acțiunea civilă se exercită din oficiu
• Poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării
judecătorești la prima instanță de judecată
Potrivit NCC – răspunderea pentru fapta altuia

• Persoana care exercită supravegherea copiilor, minori la data

săvârșirii infracțiunii (art. 1372 NCC)
• Comitenții pentru prepușii lor (art. 1373 NCC)
• Persoanele la care s-a constatat prin hotărâre judecătorească că au
dobândit bunuri sustrase de la un gestionar (art. 34 din Legea nr.
22/1969 privind angajarea gestionarilor)
• Persoanele care au constituit o garanție pentru gestionar (art. 10 din
Legea nr. 22/1969)

Exercitarea acţiunii civile

• Propunerea de probe pentru dovedirea prejudiciului suferit

• Se face numai împotriva inculpatului/persoanei responsabile
civilmente

CONDIŢII

• Faptă ilicită constând într-o infracțiune

• Existenţa unui prejudiciu
• Raport de cauzalitate: infracţiune – prejudiciu
• Vinovăția făptuitorului
• Manifestare de voinţă din partea celui vătămat

Limitări ale dreptului de opțiune

• Exercitarea din oficiu a acțiunii civile – persoana vătămată este lipsită

de capacitate de exercițiu sau are capacitate restrânsă

55
 • Persoana vătămată este o autoritate/ insitituție publică sau persoană
juridică de interes public – obligația de a sesiza organele judiciare în
legătură cu infracțiunea prin care s-a produs o pagubă și de a se
constitui parte civilă
• Când soluționarea acțiunii civile ar întârzia judecarea cauzei

Renunțarea la pretențiile civile

• În tot sau în parte

• Până la terminarea dezbaterilor în apel
• Scris sau oral
• Nu se poate reveni asupra renunțării sau să se adreseze instanței
civile pentru aceleași pretenții

Tranzacția, medierea, recunoașterea pretențiilor civile (art. 23

NCPP)

 În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, incupatul,

partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție
sau un acord de mediere
 Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate
recunoaște în tot sau în parte, pretențiile părții civile
 Instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii

Repararea prejudiciului
(art. 1385 NCC)

 Întinderea reparației
 Despăgubirea:
- pierderea suferită
- câștigul posibil
- cheltuieli pentru evitarea/limitarea prejudiciului
în natură

 Prin restituirea lucrurilor

 Prin restabilirea situaţiei anterioare
 Prin desfiinţarea totală/parţială a unui înscris
 Prin orice alt mijloc de reparare în natură

Obligația pronunțării instanței

prin echivalent – are caracter subsidiar

56
  plata unei sume de bani (sume globale sau rate periodice)
 prestații periodice

Cazuri și forme speciale de reparare a prejudiciului prevăzute de

NCC

 În cazul vătămării integrității corporale sau a sănătății (art. 1387

NCC) - Recurs în interesul legii – Decizia nr. 17/2015 ICCJ!!!
 În cazul decesului victimei infracțiunii (art. 1390 NCC)
 Repararea prejudiciului nepatrimonial (art. 1391 NCC) – pentru
restrângerea posibilităților de viață familia lă și socială – a se vedea
Decizia nr. 12/2016 ÎCCJ!!!

Participația la fapta ilicită, favorizarea, tăinuirea

 Răspundere solidară în cazul participării ca și autori, instigatori sau

complici la săvârșirea infracțiunii (art. 1382 și 1369 NCC)
 Răspundere solidară dacă prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea
simultană sau succesivă a mai multor persoane
 Tăinuitorul/favorizatorul răspunde solidar cu participanții la
infracțiune

Rezolvarea acțiunii civile – ART. 25 NCPP

 Instanța se pronunță prin aceeași hotărâre

 Admite acțiunea
 Respinge acțiunea
 Lasă nesoluționată acțiunea:
– achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal: art. 16 alin. 1 lit. b)
teza întâi, lit. e, f, i și j), retragerea plângerii prealabile, și art. 486 alin. 2
NCPP

- succesorii nu își exprimă opțiunea de a continua exercitarea acțiunii

civile
- partea civilă nu indică succesorii părții responsabile civilmente

Disjungerea acțiunii civile

– art. 26 NCPP –

 Soluționarea acțiunii civile ar determina depășirea termenului

rezonabil de soluțio nare a acțiunii penale
 Soluționarea acțiunii civile rămâne în competența instanței penale
 Se dispune din oficiu sau la cererea procurorului/părților
57
  Încheiere definitivă

ACŢ. PEN. versus ACŢ.CIV.

- Când acţiunile se exercită concomitent în faţa instanţei

penale
- Când acţiunile se exercită concomitent, dar separat
- Când acţiunile se exercită separat (una înaintea celeilalte)

Adresarea la instanța civilă

 Instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă (art. 27 alin. 2

NCPP)
 Procesul penal suspendat (art. 27 alin. 3 NCPP)
 Acțiunea penală a fost exercitată din oficiu și din probe noi reiese că
prejudiciul nu a fost integral acoperit (art. 27 alin. 5 NCPP)
 Prejudiciu născut/descoperit după constituirea ca parte civilă (art. 27
alin. 6 NCPP)

Exercitarea concomitentă a acțiunilor la instanțe diferite

 Părăsirea instanței civile dacă punerea în mișcarea acțiunii penale a

avut loc ulterior/procesul penal s-a reluat după suspendare
 Judecata în fața instanței civile se suspendă după punerea în mișcare
a acțiuni i penale și până la rezolvarea în primă instanță = max. 1 an

Autoritatea hotărârii penale

art. 28 NCPP
art. 1365 NCC

 Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat

în fața instanței civile: existența faptei și a persoanei care a s ăvârșit-o
 Instanța civilă nu este ținută de soluția de achitare sau de încetare a
procesului penal: existența prejudiciului ori a vinovăției autorului
faptei ilicite
 Hotărârea instanței civile nu are autoritate de lucru judecat: existența
faptei, persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia

58
 PROBELE ŞI MIJLOACELE DE PROBĂ
ÎN PROCESUL PENAL

Probe - elementele de fapt care servesc la constatarea

existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea
făptuitorului şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare
pentru justa soluţionare a cauzei

Mijloace de probă – mijloace prin care se stabilesc faptele sau

împrejurările ce constituie probe
- declarațiile suspectului/inculpatului
- declarațiile persoanei vătămate
- declarațiile părții civile/responsabile civilmente
- declarațiile martorilor
- înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale,
fotografii, mijloace materiale de probă
- Orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege

Procedee probatorii – modalitatea prin care se obține un mijloc de

probă

Probatoriu – ansamblul probelor administrate într-o cauză penală

Obiectul probaţiunii – art. 98 NCPP

• ansamblul împrejurărilor şi al faptelor care trebuie dovedite

• Existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat
• Faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă
constituită în cauză
• Faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii
• Orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei

Fapte şi împrejurări care trebuie dovedite

59
 • Faptele principale – faptele sau împrejurările de fapt referitoare la
fapta prevăzută de legea penală și persoana care a săvârșit-o
(obiectul probațiunii)
• Faptele probatorii – faptele sau împrejurările de fapt care, deși nu
se referă direct la faptă/persoana care a săvârșit-o, conduc totuși la
stabilirea acestora
• Faptele care se referă la normala desfășurare a procesului penal

Fapte și împrejurări care pot fi dovedite

• Faptele auxiliare – nu se referă direct la fapta prevăzută de legea

penală sau persoana carea săvârșit-o, însă pot servi la dovedirea,
stabilirea relevanței ori admisibilității unei probe referitoare la faptul
principal
• Fapte similare – faptele asemănătoare
• Faptele negative sau pozitive determinate (alibiul)

Faptele și împrejurările care nu trebuie dovedite

• Prezumțiile legale
• Faptele notorii
• Faptele necontestate de toți participanții la proces

Sarcina probaţiunii

obligația ce revine participantului la procesul penal de a dovedi

faptele sau împrejurările ce constituie obiectul probei
nu trebuie confundată cu propunerea de probe, care constituie un
drept
Principiul prezumției de nevinovăție – suspectul/incupatul nu este
obligat sa-și dovedească nevinovăția, dar are și dreptul de a nu
contribui la propria acuzare

Administrarea probelor

Activitatea prin care sunt strânse sau aduse în fața organului judiciar
probele
În cursul u.pen. organul de u.pen. strânge și administrează probe atât
în favoarea cât și în defavoarea suspectului/inculpatului, din oficiu
sau la cerere
În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea
procurorului, a persoanei vătămate sau a părților, și, în subsidiar, din

60
 oficiu, atunci când consideră necesar. Probele administrate în cursul
u.pen. și necontestate de către părți nu se readministrează

Cerinţele probelor

Legale (admisibile) – să fie prevăzute de lege, sau să nu fie interzise

de lege
Pertinente – apte a servi la dovedirea unor fapte și împrejurări
privind cauza aflată în faza de u.pen./judecată
Concludente – contribuie la aflarea adevărului într-o cauză penală
Utile – administrarea este necesară pentru soluționarea cauzei

Respingerea unei cereri privitoare la administrarea unor probe

Art. 100 alin. 4 NCPP

Proba nu este relevantă
Proba nu mai este necesară – fie s-au administrat suficiente probe, fie
faptul este notoriu
Proba este imposibil de obținut
Cererea este formulată de o persoană neîndreptățită
Administrarea probei este contrară legii

Principiile administrării probelor

Legalitatea – se administrează probele obținute cu respectarea

dispozițiilor legale
Loialitatea:
- interzisă întrebuințarea de violențe/amenințări/promisiuni avantaje

- interzisă provocarea unei persoane de a săvârși sau continua să

săvârșească o infracțiune
Interdicția de a utiliza metode sau tehnici de ascultare care afectează
capacitatea persoanei de a-și aminti și de a relata în mod conștient și
voluntar faptele care constituie obiectul probei, chiar și în situația în
care persoana ascultată își dă consimțământul

Sancțiunea

Excluderea probei nelegal sau neloial obținute.

Teoria legitimității – mijloacele de probă administrate cu încălcarea
dispozițiilor legale pot fi în mod excepțional folosite , dacă prin
aceasta nu se aduce atingere caracterului echitabil al procesului penal
în ansamblu

61
 Probele obținute prin tortură, tratamente inumane sau degradante nu
pot fi folosite în cadrul procesului penal
Este exclusă și proba derivată – excluderea mijlocului de probă
administrat în mod legal, dar care este derivat din probe obținute în
mod ilegal
Actul prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori
prin care aceasta a fost administrată – nulitatea relativă

Aprecierea probelor

principiul liberei aprecieri a probelor

probele nu au valoare mai dinainte stabilită
aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau
de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor
administrate în scopul aflării adevărului

Declaraţiile suspectului sau inculpatului

Este mijlocul de probă ce constă în relatările suspectului/inculpatului

cu privire la fapta și la acuzația ce i se aduce
Organele judiciare au obligaţia de a-l asculta pe suspect sau inculpat
în cele mai importante momente sau etape ale procesului penal
Constituie un drept, una din formele de exercitare a dreptului la
apărare

Dreptul de a păstra tăcerea

- aducerea la cunoștință a dreptului, înainte de a fi ascultat, în faza

urmăririi penale, în materia măsurilor preventive, în cursul judecății

- avertismentul că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa

- total sau parțial

- sancțiune: excluderea declarației

Dreptul de a nu contribui la propria incriminare

Privilegiul împotriva incriminării

Decurge din dreptul la un proces echitabil
Implică refuzul de a da declarații, de a răspunde la anumite întrebări
sau de a remite înscrisuri sau obiecte care l-ar putea acuza

62
Procedura obținerii declarațiilor suspectului/inculpatului

Procedee probatorii

- Ascultarea (audierea)
- Confruntarea

Procedura ascultării

Prima etapă:

- Întrebări și lămuriri prealabile

= date de identitate, adresa unde locuiește și unde dorește să i se comuni ce
actele de procedură

= i se aduce la cunoștință calitatea procesuală

= i se aduc la cunoștință drepturile (art. 83 NCPP) sub semnătură

= i se aduc la cunoștință obligațiile

= i se aduce la cunoștință inculpatului dreptul la încheierea unui acord de

recunoaștere a vinovăției (în u.pen.) sau de a beneficia de reducerea
pedepsei ca urmare a recunoașterii vinovăției (în judecată)

- Relatarea orală, liberă

= este lăsat să delare tot ce dorește

= i se pot pune întrebări de către procuror, instanță, părți, subiecți

procesuali principali/avocații acestora

= se poate consulta cu avocatul său permanent

= poate folosi notițe/îns emnări proprii

= se pot citi declarațiile date anterior în cauză

= poate fi ascultat în prezența celorlalți suspecți/inculpați

= la audierea suspectului/inculpatului minor, care nu a împlinit 16 ani, se

pot cita și părinții acestuia/tutore/ curator/persoana care are în îngrijire
sau supraveghere, precum și direcția de asistență socială și protecție a
copilului, în cursul u.pen. În cursul judecățiii citarea este obligatorie.

63
= se consemnează în scris atât ceea ce declară, precum și toate întrebările
adresate, ora începerii și cea a încheierii audierii

= se înregistrează cu mijloace audio sau audio-video

 Declarația este:
Divizibilă – poate fi luată în considerare în tot sau în parte
Retractabilă – se poate reveni asupra declarației
Supusă principiului liberei aprecieri a probelor

Declaraţiile persoanei vătămate, ale părţii civile şi ale părţii

responsabile civilmente

 Reprezintă mijlocul de probă ce cuprinde relatările persoanei

vătămate/părții civile/părții responsabile civilmente în legătură cu
cauza penală

Procedura obținerii declarațiior

 Confruntare
 Ascultare
 Nu depune jurământ

Confruntarea

 Când între declarațiile date anterior în cauză de persoana

vătămată/partea civilă/partea responsabilă civilmente și declarațiile
altor părți, subiecți procesuali principali ori ale martorilor există
contradicții

Ascultarea

 Întrebări privind datele de identificare, circumstanțele personale și

necesitatea desemnării unui interpret
 Aducerea la cunoștință a drepturilor prevăzute de art. 111 alin. 2/ art.
112 alin. 2 NCPP
 Este lăsată să declare tot ceea ce dorește referitor la fapta
 I se pot pune întrebări
64
  Se poate consulta cu avocatul oricând în cursul audierii
 Se întrerupe, dacă persoana audiată prezintă semne vizibile de
oboseală excesivă sau simptomele unei boli
 Se consemnează în scris
 Se semnează de către persoana audiată, organul judiciar care a
procedat la audiere, avocatul prezent, grefier, interpret, când este
cazul
 Se înregistrează dacă organul de u.pen. consideră necesar sau când
persoana audiată solicită expres. Minor – înregistrarea audierii este
obligatorie!!!

Protecția persoanei vătămate/părții civile

 Are drept scop evitarea oricăror riscuri

 Procurorul sau instanța poate dispune instituirea măsurilor de
protecție prevăzute de art. 124-130 NCPP
 Condițiile referitoare la statutul de martor amenințat sau vulnerabil

CAZURI

 Există suspiciuni cu privire la punerea în pericol a vieții, intergrității

corporale, libertății, bunurilor sau activității profesionale a persoanei
în cauză sau a unui membru al familiei – martor amenințat
 Când persoana în cauză este minoră sau a suferit o traumă în urma
infracțiunii sau a comportamentului ulterior al
suspectului/inculpatului – martor vulnerabil

Declarațiile persoanei vătămate, părții civile sau părții responsabile

civilmente sunt supuse principiului liberei aprecieri a probelor

DECLARAȚIILE MARTORILOR

Cine este martorul?

- persoana care are cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care
constituie probă în cauza penală - art. 114 NCPP

- întâietate față de calitatea de expert sau de avocat, mediator,

reprezentant al uneia dintre părți/subiect procesual principal

65
Capacitatea de a fi martor

 Orice persoană, cu excepția părților și a subiecților procesuali

principali
 Atunci când există o îndoială rezonabilă cu privire la capacitatea unei
persoane de a relata în mod conștient fapte și împrejurări de fapt
conforme cu realitatea, se poate dispune, la cerere sau din oficiu, de
către organul judiciar, prin mijloacele prevăzute de lege, orice
examinare necesară

Obiectul și limitele declarației martorului

 Martorul poate fi audiat numai cu privire la fapte/ împrejurări de fapt

care constituie obiectul probațiunii în cauza în care a fost citat
 Poate fi audiat și cu privire la împrejurările necesare verificării
credibilității sale
 Nu poate fi audiat cu privire la fapte/împrejurări care constituie
secrete profesionale sau sunt confidențiale, și sunt opozabile prin lege
organelor judiciare, decât dacă autoritatea competentă își dă acordul
în acest sens

Refuzul de a da declarații în calitate de martor

 Soțul, ascendenții și descendenții în linie directă, frații și surorile

suspectului/inculpatului
 Cel care a avut calitatea de soț al suspectului/inculpatului

Persoana în cauză este scutită a depune mărturie și împotriva

celorlalți suspecți sau inculpați.

Dreptul martorului de a nu se acuza

 Privilegiul împotriva autoincriminării

 Declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză,
anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit cali tatea de
suspect/inculpat nu poate fi folosită împotriva sa.
 Organele judiciare au obligația de a menționa, cu ocazia consemnării
declarației, calitatea procesuală anterioară. – art. 118 NCPP

Procedura de audiere
66
  Întrebări cu privire la datele de identificare și cele referitoare la
situația personală a martorului
 I se comunică obiectul cauzei și este întrebat despre existența
legăturilor de rudenie cu vreunul din subiecții procesuali principali
sau secundari, sau cu vreo parte din proces, despre relațiile de
prietenie sau dușmănie cu aceste persoane, precum și dacă a suferit
vreo pagubă în urma săvârșirii infracțiunii
 Nu i se pun întrebări despre persoana sa dacă este în program de
protecție a datelor de identitate!!!!!

 I se comunică calitatea în care este audiat și faptele/împrejurările de

fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor
 I se aduc a cunoștință drepturile și obligațiile – art. 120 alin. 2 NCPP
 Depunerea jurământului (art. 121 alin. 3 NCPP) sau a declarației
solemne (art. 121 alin. 5 NCPP)
 Fiecare martor este audiat separat
 Este lăsat să declare tot ce știe în legătură cu faptele/împrejurările de
fapt
 I se pot adresa întrebări (EXCEPȚIE: întrebări privind opțiunile
politice, ideologice sau religioase ori alte circumstanțe personale și de
familie, doar dacă acestea sunt strict necesare pentru aflarea
adevărului în cauză sau pentru verificarea credibilității martorului)

Consemnarea declarațiilor

 Se face ca și în cazul suspectului/inculpatului

 Înregistrarea prin mijloace tehnice audio sau audio-video în cursul
u.pen. se face ca și în cazul părții civile și persoanei vătămate

Cazuri speciale de audiere a martorului minor

 Martorul în vărstă de până la 14 ani

este audiat în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a
persoanei/reprezentantului instituției căreia îi este încredințat spre
creștere și educare
nu i se comunică consecința nedeclarării adevărului
!!!! Se evită ca audierea să producă martorului orice efect negativ asupra
stării psihice!

!!!! La audiere poate asista și un psiho log!

Protecția martorilor

67
  Martor amenințat – art. 125 NCPP
 Martor vulnerabil –art. 130 NCPP

Martor amenințat

 Există suspiciuni cu privire la punerea în pericol a vieții, intergrității

corporale, libertății, bunurilor sau activității profesionale a persoanei
în cauză sau a unui membru al familiei

În cursul u.pen.

 Măsurile ce se pot dispune – art.126 NCPP

 Procurorul dispune prin ordonanață motivată asupra acordării
statutului de martor amenințat și aplicarea măsurilor de protecție
 Din oficiu sau la cererea martorului/unei părți/subiect procesual
principal
 Se păstrează în condiții de confidențialitate
 Se comunică autorității desemnate cu punerea în executare a măsurii
 Procurorul verifică periodic dacă se mențin condițiile care au
determinat luarea măsurilor de protecție
 Măsurile se pot dispune pe durata întregului proces penal

În cursul judecății

 Măsuri prevăzute de art. 127 NCPP

 Din oficiu sau la propunerea procurorului, a martorului, a părților sau
persoanei vătămate
 Cererea se soluționează în camera de consiliu, fără participarea
persoanei care a formulat cererea
 Prezența procurorului este obligatorie
 Instanța se pronunță prin încheiere motivată definitivă și se păstrează
în condiții de confidențialitate
 Se comunică autorității desemnate cu pun erea în executare a
măsurilor

Audierea martorului protejat

 Când măsura de protecție este aceea de a nu fi prezent la audiere

aceasta se face prin intermediul mijloacelor audio-video
 Declarația se înregistrează întotdeauna prin mijloace tehnice video și
audio și se redă integral în formă scrisă
 Suportul pe care a fost înregistrată declarația se păstrează în condiții
de confidențialitate la sediul organului judiciar care a făcut audierea
 Semnarea declarației:
68
 În cursul u.pen = organul de u.pen./judecătorul de drepturi și
libertăți&procuror (procedura audierii anticipate)
În cursul judecății = președintele completului de judecată

Martorul vulnerabil

 Cel care a suferit o traumă ca urmare a săvârșirii

infracțiunii/comporta-mentului ulterior al suspectului/inculpatului
 Martorul minor
 Procurorul sau instanța dispune măsuri de protecție – art. 130 alin. 2
NCPP

Confruntarea

 Procedeu probatoriu
 Atunci când există contradicții între declarațiile persoanelor audiate
în aceeași cauză
 Organul judiciar o consideră necesară în lămurirea cauzei
 Persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele și
împrejurările declarate și care se contrazic
 Persoanele confruntate își pot adresa reciproc întrebări
 Întrebările și răspunsurile se consemnează într-un proces verbal

Înscrisurile – ca mijloc de probă

Pot servi ca mijloace de probă dacă din conținutul lor rezultă fapte
sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului
Pot fi:
- Oficiale – când emană de la o unitate publică sau care aparține unei
asemenea unități
- Sub semnătură privată – când înscrisul este apt să producă
consecințe juridice între particulari
- Orice persoană care deține un înscris este obligată să -l prezinte la
cererea organului de u.pen. sau a instanței de judecată
- Poti fi ridicate cu ocazia efectuării unei percheziții, prin procedeul
probatoriu al ridicării silite
- Procesul verbal întocmit de organele judiciare, prin care acestea
constată fapte/împrejurări de fapt ce pot contribui la aflarea
adevărului sau atestă îndeplinirea unor acte procesuale constituie
mijloc de probă – conținut: art. 199 NCPP
- Procesele verbale întocmite de organele de constatare prevăzute la
art. 61 alin. 1 lit. a-c NCPP constituie acte de sesizare a organului de
u.pen. și nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul
penal
69
 - Sunt supuse liberei aprecieri a probelor

Mijloacele materiale de probă

 obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi

orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului – art. 197
C.proc.pen.

Sunt mijloace materiale de probă:

• obiectele care conțin sau poartă o urmă a faptei (corpul persoanei

care a suferit leziuni traumatice în urma violențelor exercitate asupra
sa)

obiecte care pot servi la aflarea adevărului (facturile false găsite la

sediul unei societăți comerciale)

obiectele care au fost folosite, destinate să servească la săvârşirea unei

infracţiuni (chei mincinoase, arme) = corpuri delicte

obiectele care sunt produsul infracțiunii (monede falsificate, băuturi

falsificate) = corpuri delicte

Comisia rogatorie

Organ de urmărire penală sau instanța corespunzător/toare, egală în

grad – efectuează un act procedural (cercetare a fața locului, ridicarea
unor obiecte, ascultarea unui martor etc) la solicitarea organului
judiciar competent
Se dispune prin ordonanță/încheiere

Delegarea

Organ de urmărire penală sau instanța –ierarhic inferioare

Identificarea persoanelor și a obiectelor

 Procedeu probatoriu dispus

- de organul de cercetare penală sau procuror – ordonanță
- instanța de judecată – încheiere

70
Presupune audierea prealabilă în mod obligatoriu a persoanei care face
identificarea cu privire la persoana sau obiectul pe care urmează să-l
identifice.

Audierea constă în descrierea caracteristicilor persoanei sau obiectului,

precum și a împrejurărilor în care au fost văzute.

Identificarea persoanelor

 Persoana ce urmează a fi identificată este prezentată împreună cu alte

4-6 persoane necunoscute
 Persoana care identifică trebuie să nu fie văzută de cele din grupul
vizionat
 Desfășurarea activității și declarațiile persoanei care face identificarea
se consemnează într-un proces verbal
 Activitatea de identificarea poate fi înregistrată și audio -video, în
cursul u.pen.

Identificarea obiectelor

 Obiectele despre care se presupune că pot contribui la aflarea

adevărului în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni sunt prezentate
în vederea identificării, după ce persoana care face identificarea le-a
descris în prealabil
 Obiectele pot fi aduse spre prezentare sau persoana poate fi condusă
la locul unde se află obiectele
 Activitatea se consemnează într-un proces-verbal, împreună cu
declarațiile persoanei care face identificarea
 Activitatea de identificarea poate fi înregistrată și audio-video, în
cursul u.pen.

 Identificarea vocilor, sunetelor sau a altor elemente ce fac obiectul

percepției senzoriale – se face potrivit procedurii folosite la
identificarea persoanelor

Pluralitatea de identificări

 Mai multe persoane sunt chemate să identifice aceeași persoană sau

același obiect
 Organele judiciare iau măsuri pentru a evita comunicarea între cei
care au făcut identificarea și cei care urmează să o facă
71
  Dacă o persoană urmează să identifice mai multe persoane sau mai
multe obiecte, organele judiciare iau măsuri ca persoana supusă
identificăii să fie situată între persoane diferite de cele care au
participat la procedurile anterioare, respectiv obiectul supus
identificării să fie plasat printre obiecte diferite de cele utilizate
anterior.

Percheziția

• Este procedeul probatoriu prin care sunt căutate, în vederea ridicării,

obiecte, înscrisuri sau orice alte obiecte care pot fi folosite ca probe în
procesul penal
• Poate fi domiciliară, corporală, informatică sau a unui vehicul
• Trebuie efectuată cu respectarea demnității și a caracterului
proporționat al ingerinței în viața privată

Percheziția corporală – art. 165-166 NCPP

Examinarea corporală externă a unei persoane, a cavității bucale, a

nasului, urechilor, a părului, a îmbrăcămintei, a obiectelor pe care o
persoană le are asupra sa sau sub controlul său
Poate fi dispusă de către organele judiciare, precum și de către
autoritățile cu atribuții în asigurarea ordinii și securității publice sau
organele de constatare în cazul infracțiunilor flagrante.
Avocatul suspectului/inculpatului nu are dreptul să asiste la
efectuarea percheziției corporale în cazul infracțiunii flagrante (art.
92 alin. 1 lit.b) NCPP).
P.v. de percheziție

Percheziția unui vehicul

Constă în examinarea exteriorului sau interiorului unui vehicul ori a

componentelor acestuia
Examinarea vizuală sau dezasamblarea unor componente
Conform procedurii pentru percheziția corporală

Percheziția informatică

Procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a

probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a
datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice și
proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiior
conținute de acestea.

72
 Se dispune de către:
- în cursul u.pen.: judecătorul de drepturi și libertăți, prin încheiere
- în cursul judecății : instanță, la cererea procurorului, părților sau
persoanei vătămate
Procurorul dispune efectuarea de copii – art. 168 alin. 10
Se efectuează în prezența suspectului/inculpatului.
Se efectuează de către un specialist care funcționează în cadrul
organelor judiciare sau din afara acestora, în prezența
procurorului/organului de cercetare penală.
Se întocmește proces verbal de percheziție informatică
Se iau măsuri pentru ca fapte sau împrejurări din viața personală a
celui la care se face percheziția să nu devină, în mod nejustificat,
publice.
Datele informatice cu caracter secret se păstrează în condițiile legii.

Percheziția domiciliară

Este procedeul probatoriu ce constă în cercetarea locuinței unei persoane

fizice, a sediului unei persoane juridice.

Poate fi efectuată în domiciliul sau reședința suspectului/inculpatului sau

în alte locuințe sau spații aparținând unor alte persoane (rude, martori et c.)

Inviolabilitatea domiciliului

Excepții de la inviolabilitatea domiciliului:

- Executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești

- Înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile

unei persoane; apărarea securității naționale sau a ordinii publice

- Prevenirea răspândirii unei epidemii

Autorizarea percheziției

CONDIȚII

Există o suspiciune rezonabilă că prin acest procedeu pot fi descoperite,

ridicate sau conservate probe, sau se urmărește prinderea
suspectului/incupatului sau identificarea, căutarea, localizarea și prinderea
persoanelor date în urmărire

Este începută u.pen. cu privire la fapta care face obiectul probațiunii

73
Percheziția este necesară

COMPETENȚĂ

Judecătorul de drepturi și libertăți – încheiere motivată – la cererea

procurorului

Instanță – încheiere motivată – din oficiu sau la cererea procurorului

24 de ore, în camera de consiliu, fără citarea părților

Participarea procurorului este obligatorie

Mandat de percheziție

Efectuarea percheziției

- De către procuror sau de organul de cercetare penală, însoțit de

lucrători operativi, după caz
- Instanță – doar cu prilejul unei cercetări la fața locului
- Legitimarea organului judiciar și înmânarea unei copii a mandatului
de percheziție persoanei la care se face percheziția, reprezentantului
acesteia/membru al familiei sau oricărei persoane cu capacitate de
exercițiu
- Se solicită predarea de bunăvoie a persoanelor sau obiectelor căutate
- Aducerea la cunoștință a dreptului la asistență din partea unui avocat
- Când se solicită prezența apărătorului începerea percheziției se
amână până la sosirea avocatului, dar nu mai mult de două ore
- Persoana poate fi asistată/reprezentată și de o persoană de încredere
- Persoana reținută sau arestată este adusă în mod oblig atoriu. Când
nu poate fi adusă, percheziția se face în prezența unui martor asistent.
- În caz de urgență se poate începe percheziția fără prezentarea
mandatului sau așteptarea avocatului sau fără solicitarea prealabilă
de predare a persoanei sau obiectelor în următoarele cazuri:

Art. 159 alin. 14 NCPP

- Când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau
distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanță pentru cauză;

74
- Dacă există suspiciunea că în spațiul în care urmează a se efectua
percheziția se află o persoană a cărei viață sau integritate fizică este pusă în
pericol

- Dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage

procedurii

- dreptul de a deschide, prin forță, încăperile, spațiile, mobilierul și alte

obiecte în care s-ar putea găsi obiectele, înscrisurile, urmele infracțiunii sau
persoanele căutate;

- evitarea daunelor nejustificate;

- ridicarea numai a obiectelor și a înscrisurilor care au legătură cu fapta

pentru care se efectuează u.pen.

- percheziția se efectuează între orele 6-20, putându-se prelungi și în

timpul nopții. EXCEPȚIE: infracțiunea flagrantă sau se efectuează într-un
local public

Organele judiciare pot restricționa libertatea de mișcare a persoanelor

prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziția.

Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca faptele și împrejurările din viața

personală a celui la care se efectuează percheziția și care nu au legătură cu
cauza să nu devină publice.

Respectarea secretului profesional al avocatului nu este opozabilă la

efectuarea unei percheziții domiciliare la cabinetul/societatea de avocatură.

Este interzisă efectuarea în același timp cu percheziția a oricăror acte

procedurale în aceeași cauză, care prin natura lor împiedică persoana la
care se face percheziția să participe la efectuarea acesteia.

EXCEPȚIE: efectuarea simultană a mai multor percheziții

Procurorul poate solicita autorizarea percheziției și în locurile învecinate, în

cazul în care există suspiciuni rezonabile privind existența sau posibilitatea
transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în acele locuri.

75
Percheziția poate fi extinsă și în aceste locuri chiar dacă nu s-a anticipat și
în mandat nu se prevede, cu obligația încuviințării procurorului – art. 158
alin. 3 NCPP

După identificare, obiectele sau înscrisurile se prezintă persoanei de la care

sunt ridicate și persoanelor prezente, pentru a fi recunoscute și însemnate,
după care se etichetează și se sigilează.

Probele pentru analiză se iau în dublu, cel puțin, și se sigilează.

Obiectele se pot lăsa și în păstrarea celui la care se află sau a unui custode,
atunci când nu se pot ridica.

Se încheie un proces verbal de percheziție – art. 161 NCPP

Măsuri privind obiectele sau înscrisurile ridicate – art. 162-163 NCPP

Obiectele sau înscrisurile ridicate care constituie mijloace de probă sunt

atașate la dosar

Urmele săvârșirii infracțiunii se ridică și sunt conservate

Obiectele sau înscrisurile care nu sunt ridicate se fotografiază, iar

fotografiile se atașează la dosar

Mijloacele de probă se păstrează de către organul judiciar până la

soluționarea definitivă a cauzei

Metode speciale de supraveghere sau cercetare

 Interceptarea comunicațiilor sau orice tip de comunicare la distanță

(judecător)
 Accesul la un sistem informatic (judecător)
 Supravegherea video, audio sau prin fotografiere (judecător)
 Localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice (judecător)
 Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane
(judecător)
 Reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale
(judecător)
 Utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor
(procuror)
 Participarea autorizată la anumite activități ( procuror)
76
  Livrarea supravegheată (procuror)
 Obținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele
publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de
comunicații electronice destinate publicului, altele decât conținutul
comunicații lor, reținute de către aceștia în temeiul legii speciale
privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de
rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de
comunicații electronice destinate publicului ( judecător)
 Obținerea de date privind situația financiară a unei persoane
(judecător)

Interceptarea comunicațiilor sau a oricărui tip de comunicare

Interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea

comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic, orice alt
mijloc de comunicare
Condiții

Să fie începută u.pen.

Să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau
săvârșirea uneia dintre infracțiunile prev. de art. 139 alin. 2 NCPP
Măsura să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților
fundamentale
Probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar
presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un
pericol pentru siguranța persoanelor sau a altor bunuri de valoare
!!!! Nu se prevede nicio limitare cu privire la persoanele care pot fi supuse
supravegherii tehnice, cu excepția raportului dintre avocat și persoana pe
care o asistă sau o reprezintă, în afara situației în care acesta săvârșește sau
pregătește săvârșirea unei infracțiuni potrivit art. 139 alin. 2 NCPP

Procedura de autorizare

cererea procurorului împreună cu dosarul cauzei se trimit

judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni
competența să judece cauza în primă instanță/instanța din a cărei
circumscripție face parte parchetul de la care s-a trimis cererea
Se soluționează în aceeași zi, în camera de consiliu, fără citarea
părților, cu participarea obligatorie a procurorului
Dacă se admite cererea – încheiere (minuta obligatorie) nesupusă
niciunei căi de atac– mandat de supraveghere tehnică – cel mult 30
de zile

77
 Dacă se respinge, o nouă cerere se poate formula numai dacă au
apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la
momentul soluționării cererii anterioare
Mandatul poate fi prelungit, în aceeași procedură de judecată, pentru
motive temeinic justificate, în cazul în care sunt îndeplinite aceleași
condiții necesare pentru emitere, fiecare prelungire neputând depăși
30 de zile – max 6 luni, cu excepția supravegherii video, audio/prin
fotografiere – max 120 de zile.

Autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror –

art. 141 NCPP

Când există urgență

Sunt îndeplinite aceleași condiții generale prevăzute de lege
Ordonanță – pe o durată de cel mult 48 de ore!

- În termen de cel mut 24 de ore de la expirarea măsurii trebuie

confirmată măsura de căre judecătorul de drepturi și libertăți, căruia i
se trimite dosarul cauzei împreună cu procesul verbal de redare
rezumativă a activităților de supraveghere tehnică efectuate.
- Judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să s e pronunțe în termen
de 24 de ore, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin
încheiere nesupusă niciunei căi de atac.

Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică –art. 142

NCPP

Este pus de procuror sau, prin delegare, de către organul de cercetare

penală, lucrători specializați din cadrul poliției, alte organe
specializate ale statului
Furnizorii de rețele publice de comunicații sau financiare au obligația
de a colabora cu organele judiciare
Persoanele chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de
supraveghere sunt obligate să păstreze secretul operațiunii
Procurorul e obligat să dispună încetarea supravegherii înainte de
expirarea mandatului dacă nu mai există temeiurile care au justificat
măsura
Datele rezultate din măsurile de supraveghere tehnică pot fi folosite și
în altă cauză, dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații
concludente și utile privitoare la pregătire sau săvârșirea unei alte
infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. 2 NCPP
Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta
sau care nu sunt folosite în altă cauză, se arhivează la sediul
parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidențialității.

78
 După un an de la soluționarea definitivă a cauzei, acestea sunt
distruse de către procuror, întocmind în acest sens un proces-verbal.

Semnarea, verificarea și certificarea datelor rezultate din activitățile de

supraveghere

În vederea asigurării integrității datelor obținute în urma

supravegherii tehnice, orice persoană autorizată să realizeze activități
de supraveghere tehnică, care transmite sau primește date rezultate
din activitățile de supraveghere tehnică are posibilitatea de a asigura
semnarea electronică a datelor rezultate, utilizând o semnătură
electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat

Consemnarea activităților de supraveghere tehnică

Procurorul/organul de cercetare penală întocmește un proces/verbal

pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică.
La p.v. se atașează, în plic sigilat, o copie a suportului care conține
rezultatul activităților de supraveghere tehnică
Suportul/o copie certificată se păstrează la sediul parchetului, în
locuri speciale, și va fi pus la dispoziția instanței, la solicitarea
acesteia.
După sesizarea instanței, copia suportului și copiile de pe procesele
verbale se păstrează la grefa instanței, în locuri speciale, în plic sigilat,
la dispoziția completului de judecată.
Orice persoană care realizează copii ale unui suport de stocare a
datelor informatice care conțin e rezultatul activităților de
supraveghere tehnică are posibilitatea să verifice integritatea datelor
incluse în suportul original și, după efectuarea copiei, să semneze
datele incluse în aceasta, utilizând o semnătură electronică extinsă
În cazul în care convorbirile, comunicările sau conversațiile sunt
purtate într-o altă limbă decât cea română, acestea trebuie transcrise
în limba română, prin intermediul unui interpret, care are obligația
de a păstra confidențialitatea, și care asigură cerința imparțialității.
Convorbirile, comunicările sau conversațiile sunt redate de către
procuror/organul de cercetare penală într-un proces-verbal, care este
certificat pentru autenticitate de către procuror.

După încetarea măsurii de supraveghere, procurorul informează

judecătorul de drepturi și libertăți despre activitățile efectuate.
Procurorul informează în scris, în cel mult 10 zile de la încetarea
măsurii de supraveghere, fiecare subiect al unui mandat despre
supravegherea sa.
79
 Persoana supravegheată are dreptul, la cerere, de a lua cunoștință
despre conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate
activitățile de supraveghere tehnică efectuate.
Cererea persoanei supravegheate trebuie făcută în maxim 20 de zile
de la comunicarea informării scrise.
Procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau
prezentării suporturilor pe care sunt stocate activitățile de
supraveghere tehnică, dar nu mai târziu de terminarea u.pen. sau
clasării cauzei.
Conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnică

Dacă în cauză s-a dispus clasarea, iar împotriva soluției nu s -a făcut

plângere sau plângerea a fost respinsă, procurorul informează
judecătorul de drepturi și libertăți despre aceasta.
Judecătorul de drepturi și libertăți va dispune conservarea suportului
material sau al copiei certificate, prin arhivare la sediul instanței, în
locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidențialității.
Aceeași procedură de arhivare și în cazul pronunțării unei hotărâri de
condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a
aplicării pedepsei, de achitare sau încetare a procesului penal.

Fotografierea și luarea amprentelor suspectului/inculpatului

sau altor persoane

Art. 196 NCPP

• Procedeu probatoriu
• Se efectuează de către organele de u.pen. atât cu consimțământul
persoanei în cauză, cât și în cazul refuzului acesteia
• Existența unei suspiciuni rezonabile că persoana în cauză are legătură
cu fapta comisă sau a fost prezentă la locul faptei
• Organul de u.pen. poate autoriza să se dea publicității fotografia unei
persoane, când măsura este necesară pentru stabilirea identității
persoanei în cauză sau prezintă importanță pentru buna desfășurare a
u.pen.

Cercetarea la fața locului –art. 192 NCPP

• Procedeu probatoriu
• Constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor
împrejurări de fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea
adevărului

EXPERTIZA
80
 - Procedeu probatoriu
- In principiu, este facultativă
- Se dispune când pentru lămurirea unor aspecte ale cauzei este nevoie
și de părerea unui expert
- Poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de
specialitate ori de experți independenți autorizați
- Feluri: criminalistică, tehnică, medico-legală, contabilă, psihiatrică,
toxicologică etc.

Obligatorie

 în cazul uciderii/vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către

mamă
 La stabilirea discernământului minorului cu vârsta intre 14-16 ani
 Când organul de u.pen./instanța are îndoieli cu privire la starea
psihică a suspectului/inculpatului
 Când se contestă un raport de constatare
 Când se dorește suspendarea procesului penal/amânarea executării
pedepsei
 Se dispune la cerere/din oficiu
 Procurorul – ordonanță motivată
 Instanța – încheiere motivată
 Cererea se formulează în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor
supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de către expert
 Este desemnat unul/mai mulți experți – art. 173 NCPP
 Părțile/subiecții procesuali principali pot solicita participarea la
efectuarea expertizei și a un ui expert recomandat de ele
 Când expertiza este dispusă de instanță și procurorul poate solicita ca
un expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei.
 Se pot dispune măsuri de protecție a expertului

MĂSURILE PROCESUALE

ASPECTE GENERALE

NOŢIUNE

 mijloace legale de constrângere

 folosite de organele judiciare
 aplicabile pe parcursul procesului penal
81
  dispuse faţă de părţi/alte persoane care participă la proces
 sunt facultative, de regulă

SCOPUL GENERAL

• Buna desfăşurare a procesului penal

• Realizarea obiectului acţiunilor exercitate în procesul penal

SCOPUL SPECIAL

 Înlăturarea unei stări de pericol şi prevenirea săvârşirii de

fapte penale
 Protejarea anumitor categorii de persoane
 Garantarea executării pedepsei amenzii sau a reparării
pagubei produse prin infracţiune

CATEGORII

Criteriul legal

 Măsuri preventive: reţinerea, controlul judiciar sau controlul judiciar

pe cauțiune, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu.
 Alte măsuri procesuale: internarea nevoluntară în vederea efectuării
expertizei medico-legale psihiatrice, măsuri asigurătorii, restituirea
lucrurilor, restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii,
măsuri de ocrotire
Valoarea socială asupra căreia se îndreaptă

 Măsuri cu caracter personal: reţinerea, arestarea preventivă,

controlul judiciar
 Măsuri cu caracter real, care privesc bunurile anumitor persoane:
sechestrul, poprirea, restituirea lucrurilor
Persoana împotriva căreia se îndreaptă măsura

Măsuri ce vizează numai pe suspect/inculpat: reţinerea, arestarea

preventivă
Măsuri îndreptate şi împotriva altor persoane: sechestrul

Faza procesuală în care pot fi dispuse

 Numai în faza de urmărire penală: reţinerea

82
  Atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea a judecăţii:
arestarea preventivă

MĂSURILE PREVENTIVE

NOŢIUNE

• Măsuri procesuale cu caracter de constrângere

• Constau în privarea de libertate sau restrângerea libertăţii de mişcare
• Luate împotriva suspectului sau inculpatului
SCOPUL

• Art. 202 alin. 1 NCPP

• asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal
• împiedicarea sustragerii suspectului/inc. de la
u.pen./judecată
• prevenirea săvârșirii altei infracțiuni

CATEGORII

• REŢINEREA
• CONTROLUL JUDICIAR
• CONTROLUL JUDICIAR PE CAUȚIUNE
• ARESTAREA LA DOMICILIU
• ARESTAREA PREVENTIVĂ

Condiții generale de luare a măsurilor preventive

Competența de dispunere a măsurilor preventive și persoana față de care

acestea se pot dispune

• Reținerea – suspect/incupat – organul de cercetare penală/procuror

numai în cursul u.pen.
• Controlul judiciar/pe cauțiune – inculpat – procuror sau judecătorul
de drepturi și libertăți în cursul u.pen., de către judecătorul de
cameră preliminară în cursul procedurii în cameră preliminară, de
către instanță, în cursul judecății
• Arestul la domiciliu/arestarea preventivă – inculpat - judecătorul de
drepturi și libertăți în cursul u.pen., de către judecătorul de cameră
preliminară în cursul procedurii în cameră preliminară, de către
instanță, în cursul judecății.
83
Actul prin care se dispun aceste măsuri

• Art. 203 alin. 4-6 NCPP

• Ordonanță motivată – organul de c.p./procurorul
• Încheiere motivată – judecătorul/instanța – camera de consiliu
– se comunică inculpatului și procurorului care au lipsit de la pronunțare.

– în camera de consiliu de regulă/ excepție: verificarea legalității și

temeiniciei măsurii – în cursul judecății!!!

CONDIŢII

• Există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea

rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune – art. 202 alin. 1
NCPP
• Să nu existe o cauză care împiedică punerea în mișcare sau
exercitarea acțiunii penale – art. 202 alin. 2 NCPP
• Măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei
față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit
prin dispunerea acesteia – art. 202 alin. 3 NCPP
• Pentru infracțiunea săvârșită legea să prevadă pedeapsa detențiunii
pe viață, a închisorii sau a amenzii
• Ascultarea suspectului/inculpatului, anterior luării măsurii, numai în
prezența apărătorului ales sau numit din oficiu.

Calea de atac împotriva încheierilor pronunțate în materia

măsurilor preventive

• Plângerea – împotriva ordonanței organului c.p. sau a procurorului

• CONTESTAȚIA
• Luarea măsurilor preventive
• Prelungirea arestării preventive
• Revocarea unei măsuri preventive
• Înlocuirea unei măsuri preventive
• Încetarea măsurilor preventive
• Inculpatul și procurorul
• La judecătorul de drepturi și libertăți/judecătorul de cameră
preliminară/ instanță
• 48 de ore de la pronunțare/comunicare
• Se depune la organul care a pronunțat hotărârea
• Se judecă la organul ierarhic superior de către un judecător/2
jud.ICCJ (u.pen.) sau un judecător/3 sau 5 judecători la ICCJ
• Nu este suspensivă de executare – cu excepția înlocuirii și a revocării

84
 • Se soluționează în termen de 5 zile – când cererea este făcută de
inculpat în cursul u.pen.
• Până la expirarea duratei măsurii preventive – în celelalte cazuri
• Prezența inculpatului
• Asistența juridică obligatorie
• Participarea obligatorie a procurorului
• Se judecă în camera de consiliu pe u.pen. și cameră preliminară –
RIL: Decizia nr.4 în dosarul nr.2/2014 sau ședință publică în
faza de judecată
• Se soluționează prin încheiere motivată

Verificarea măsurilor preventive

• Arestarea la domiciliu și arestarea preventivă

• Se înaintează dosarul cu cel puțin 5 zile judecătorului de cameră
preliminară/instanței de judecată
• În termen de 3 zile judecătorul de cameră preliminară verifică din
oficiu
• Pentru instanță, în faza de judecată, nu este prevăzut un termen de
verificare, de la înregistrarea dosarului în instanță
• Se face cu citarea inculpatului
• Se aplică regulile de la procedura prelungirii arestării preventive în
cursul u. pen.
• 30 zile în procedura camerei preliminare
• 60 de zile în cursul judecății
• Se dispune prin încheiere

Încetarea de drept a măsurilor preventive

Cazurile de încetare a măsurilor preventive

• la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele

judiciare
• în cazurile în care procurorul dispune o soluție de netrimitere în
judecată ori instanța de judecată pronunță o hotărâre de achitare,
de încetare a procesului penal, de renunțare la aplicarea pedepsei,
de amânare a aplicării pedepsei ori o pedeapsă cu amendă, care nu
însoțește pedeapsa închisorii, chiar nedefinitivă
• la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus
condamnarea inculpatului
• în alte cazuri anume prevăzute de lege

Cazuri speciale de încetare a măsurii arestului la domiciliu/arestării

preventive
85
 • La pronunțarea în primă instanță a unei hotărâri de condamnare cu
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau la o pedeapsă
cu închisoare cel mult egală cu durata reținerii, arestului la domiciliu
și arestării preventive ori, după caz, a unei hotârâri prin care s-a
aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate;
• În apel, dacă s-a împlinit durata pedepsei pronunțate în hotărârea de
condamnare

Procedura de constatare a încetării de drept

• Din oficiu, la cerere sau la sesizarea administrației locului de deținere

• Asistența juridică a inculpatului obligatorie
• Participarea procurorului obligatorie
• Se poate pronunța și în lipsa inculpatului
• Ordonanță/încheiere motivată
• Se dispune punerea de îndată în libertate a suspectulu/inculpatului,
dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

REVOCAREA MĂSURILOR PREVENTIVE

Cazuri de revocare - art. 242 alin. 1 NCPP

 Au încetat temeiurile care au determinat-o

 Au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.

Procedura de dispunere a revocării

 Se dispune din oficiu, la sesizarea procurorului sau la cererea

inculpatului
 De către organul care a dispus măsura/organul judiciar în fața căruia
se află cauza CONTROLUL JUDICIAR ȘI CONTROLU JUDICIAR PE
CAUȚIUNE SE POT REVOCA ȘI DE CĂTRE PROCUROR, CHIAR
DACĂ MĂSURA A FOST DISPUSĂ DE CĂTRE JUD. DR. ȘI LIB.!!!!
 În cursul u.pen. organul de cercetare penală are obligația de a-l
informa de îndată, în scris, pe procuror despre orice împrejurare care
ar putea conduce la revocarea măsurii. Procurorul sesizează
judecătorul de drepturi și libertăți, în 24 de ore de la primirea
informării.
 Procurorul e obligat să sesizeze din oficiu judecătorul de drepturi și
libertăți, când constată el însuși existența vreunui caz de revocare.
 Cererea de revocare a măsurii preventive a inculpatului se adresează
în scris
 Se solicită înaintarea dosarului de către procuror, în termen de 24 de
ore
86
  Se fixează data de soluționare a cererii și se citează inculpatul

 Se poate judeca și în lipsa inculpatului când acesta, legal cital, nu se

prezintă sau datorită unei cauze neimputabile acestuia nu se poate
prezenta, dar numai în prezența avocatului ales sau numit din oficiu
 Ascultarea inculpatului prezent, în prezența avocatului
 Ordonanță/încheiere motivată comunicată persoanei față de care s-a
luat măsura preventivă și tuturor instituțiilor cu atribuții în
executarea măsurii

ÎNLOCUIREA MĂSURILOR PREVENTIVE

Cazuri de înlocuire a măsurilor preventive

• Sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia

• În urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei
procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai
ușoară/mai grea este suficientă, respectiv necesară pentru realizarea
scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 NCPP

Cazuri speciale de înlocuire a măsurilor preventive

• Inculpatul, pe durata măsurii controlului judiciar/ controlului

judiciar pe cauțiune, încalcă cu rea-credință, obligațiile care îi
revin/există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă
infracțiune pentru care s -a pus în mișcare acțiunea penală – se poate
dispune măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive
• Inculpatul, încalcă cu rea-credință măsura arestului la domiciliu sau
obligațiile care îi revin ori revin/există suspiciunea rezonabilă că a
săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s -a pus în mișcare
acțiunea penală – se poate dispune arestarea preventivă

Procedura de înlocuire a măsurilor preventive

• Este similară cu cea privind revocarea

• Admiterea cererii privind înlocuirea arestării preventive/arestului la
domiciliu cu măsura controlului judiciar/pe cauțiune se face în două
etape:

87
 • = prin încheiere, se admite în principiu cererea și se stabilește
valoarea cauțiunii, acordând inculpatului un termen pentru
depunerea ei
• = în camera de consiliu, prin încheiere se admite sau se respinge
cererea de înlocuire a măsurii preventive

REŢINEREA

• Singura măsură care poate fi dispusă și față de suspect

• Măsură privativă de libertate
• Se dispune prin ordonanță de către organul de cercetare
penală/procuror
• Se dispune numai după începerea u.pen.

Condiții generale

• Să existe probe sau indicii temeinice din care rezultă o suspiciune

rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune
• Să nu existe vreo cauză de la art. 16 NCPP
• Să fie începută urmărirea penală în personam
• Audierea prealabilă a suspectului/inculpatului în prezența avocatului
• Măsura să fie necesară în realizarea scopului măsurii preventive în
cauză
• Măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse

Condiții suplimentare

 Încuviințarea Camerei din care fac parte deputații/senatorii vizați de

măsura reținerii, cu excepția infracțiunii flagrante, caz în care,
ulterior, se informează ministrul justiției, care, la rândul său,
informează președintele Camerei
 Încuviințarea secției CSM corespunzătoare, pentru magistrații și
magistrații asistenți, cu excepția infracțiunii flagrante, caz în care se
informează ulterior CSM
 Încuviințarea președinților celor două camere ale Parlamentului, în
privința reținerii Avocatului Poporului

Durata

• 24 de ore
• Nu poate fi prelungită

88
 • Ordonanța trebuie să indice motivele care au determinat luarea
măsurii, ziua și ora la care reținerea a început, precum și ziua și ora la
care va înceta
• Persoanele aduse cu mandat rămân la dispoziția organului judiciar
numai pe durata impusă de audiere sau de îndeplinirea actului
procesual care a făcut necesară prezența – max. 8 ore

Aspecte procedurale

 Nu se emite mandat de reținere

 Organul de cercetare penală are obligația de a-l informa pe procuror
despre emiterea ordonanței de reținere, de îndată și prin orice
mijloace
 Suspectului/inculpatului i se înmânează un exemplar al ordonanței
de reținere și i se aduc la c unoștință motivele reținerii
 Organul judiciar are dreptul de a proceda la fotografierea și
amprentarea suspectului/inculpatului

 Persoana reținută are dreptul de a încunoștința personal,

imediat după reținere, sau de a solicita organului judiciar
care a dispus măsura să încunoștințeze apărătorul ales și
un membru al familiei sale ori altă persoană desemnată de
acesta despre luarea măsurii reținerii și despre locul unde
este reținută.
 Dacă persoana reținută nu este cetățean român –
încunoștințarea misiunii diplomatice ori oficiul consular al
statului al cărui cetățean este/organizații internaționale
umanitare
 Schimbarea locului de reținere atrage obligația informării
familiei/reprezentanților diplomatici cu privire la noua
locație
 Încunoștințarea poate întârzia cel mult 4 ore
 Dreptul de a încunoștința personal poate fi refuzat
persoanei reținute pentru motive temeinice, consemnate în
p.v.

Reținerea în cazul infracțiunii de audiență

 Președintele completului constată fapta și-l identifică pe făptuitor

 Procurorul poate declara că începe u.pen., pune în mișcare acțiunea
penală și îl poate reține pe suspect/inculpat
 Obligația audierii prealabile a suspectului/inculpatului în prezența
unui avocat nu se mai cere!!!

89
Reținerea minorului

• Cerințe suplimentare – art. 243 NCPP

• Minorul cu vârsta între 14 și 18 ani
• Doar în mod excepțional
• Se dispune numai atunci când efectele pe care privarea de libertate le-
ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt
disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii
• Durata: 24 de ore
• Se încunoștiințează obligatoriu reprezentantul legal al
acestuia/persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află
minorul

Plângerea împotriva ordonanței de reținere

• Ordonanța organului de cercetare penală – procurorul care

supraveghează u.pen., înainte de expirarea duratei
• Ordonanța procurorului – prim-procurorul parchetului/procurorul
ierarhic superior
• Este analizată legalitatea și oportunitatea măsurii
• Se admite/respinge prin ordonanță

Revocarea măsurii

• Au încetat temeiurile
• Au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii
• Se dispune din oficiu/ca urmare a formulării unei plângeri – prin
ordonanță de către organul de u.pen. care a dispus măsura
(procuror/procurorul ierarhic superior)

Înlocuirea măsurii

• Procuror – ordonanță
• La cerere/oficiu
• Nu se poate înlocui cu arestarea preventivă/la domiciliu, internarea
medicală nevoluntară, internarea medicală privizorie
Încetarea de drept a măsurii

• La expirarea termenului pentru care a fost dispusă măsura

• Este obligatorie punerea în libertate a suspectului/inculpatului, dacă
nu este reținut/arestat în altă cauză

90
Controlul judiciar

Constă în îndatorirea inculpatului de a se supune obligațiilor impuse

de lege sau de organul judiciar
Poate fi dispusă de către procuror, judecătorul de drepturi și libertăți,
judecătorul de cameră preliminară sau de instanța de judecată
Se dispune numai față de inculpat

Condiții

Să existe probe sau indicii temeinice din care rezultă o suspiciune

rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune
Să nu existe vreo cauză de la art. 16 NCPP
Să fie începută urmărirea penală în personam
Audierea prealabilă a inculpatului în prezența avocatului. EXCEPȚIE:
când inculpatul uzează de dreptul la tăcere
Măsura să fie necesară în realizarea scopului măsurii preventive în
cauză
Măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse

Conținutul măsurii

Ansamblu de măsuri restrictive a unor drepturi și libertăți, stabilite

de organul judiciar care dispune măsura
Art. 215 NCPP – obligațiile inc ulpatului:
- Să se prezinte la organul judiciar ori de câte ori este chemat;
- Să informeze organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței;
- Să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa,
conform programului întocmit de organul de poliție sau ori de câte
ori este chemat
- Facultativ – obligațiile de la art. 215 alin. 2 NCPP

Durata măsurii

Art. 215^1
o durată de cel mult 60 de zile
În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de
către procuror, prin ordonanţă, fiecare prelungire neputând să
depăşească 60 de zile
Ordonanţa procurorului se comunică în aceeaşi zi inculpatului.

91
 Împotriva ordonanţei procurorului inculpatul poate face plângere la
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în fond,
În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu
poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este
amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă
pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea
mai mare de 5 ani.
Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră
preliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune luarea
măsurii controlului judiciar faţă de inculpat pe o durată ce nu poate
depăşi 60 de zile.
În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului
judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu
poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

Procedura de luare a măsurii de către procuror

În cursul u.pen. se dispune citarea/aducerea inculpatului

Inculpatul este încunoștiințat despre motivele luării măsurii și
ascultat în prezența avocatului
Ordonanță motivată
Plângere la judecătorul de drepturi și libertăți – 48 de ore –
participarea procurorului și asitența juridică sunt obligatorii

Procedura de luare a măsurii de către judecătorul de cameră

preliminară/instanța de judecată

La cererea motivată a procurorului/din oficiu

Citarea inculpatului
Ascultarea obligatorie a inculpatului în prezența avocatului
Participarea procurorului obligatorie
Încheiere – contestație 48 de ore la instanța superioară, soluționată
în 5 zile

Punerea în executare a măsurii

Supravegherea respectării obligațiilor de către incupat revine

organului desemnat de către organul judiciar
Comunicarea copiei după ordonanță/încheiere:
- către inculpat
- către secția de poliție
- către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor
- către Poliția de Frontieră Română (cetățean străin)
92
 - Către IGI (cetățea străin) – limită teritorială!

Impunerea de noi obligații ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse

inițial

În cursul u.pen., procurorul, din oficiu/la cererea motivată a

inculpatului – ordonanță – dacă apar motive temeinice, după
audierea inculpatului (indiferent cine a dispus măsura)!
În procedura de cameră preliminară/în cursul judecății – încheiere,
din oficiu sau la cererea inculpatului, după audierea acestuia
Cale de atac, plângerea/contestația

Înlocuirea măsurii

Încălcarea cu rea-credință a obligațiilor stabilite

Există suspiciunea că a săvârșit o nouă infracțiune pentru care s -a
dispus punerea în mișcare a acțiunii penale
Din oficiu sau la cererea procurorului
Se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau arestarea
preventivă

Controlul judiciar pe cauțiune

Condiții

• Condițiile generale de luare a măsurii arestării preventive

• Luarea acestei măsuri să fie suficientă pentru realizarea scopului
prevăzut de art. 202 alin. 1 NCPP
• Depunerea unei cauțiuni

Conținutul cauțiunii

 Sumă de bani, de cel puțin 1.000 ei

 Cuantumul este fixat de organul judiciar – criterii:
- gravitatea acuzației aduse inculpatului
- situația materială și obligațiile legale ale inculpatului

93
Are rolul de a garanta participarea inculpatului la procesul penal și
respectarea obligațiilor impuse pe durata măsurii.

Consemnarea cauțiunii se face pe numele inculpatului la dispoziția

organului judiciar, prin consemnarea unei sume de bani sau prin
constituirea de garanții reale mobliare sau imobiliare, în limita unei sume
de bani determinate

Confiscarea cauțiunii se dispune de către instanța de judecată, prin

hotărârea de soluționare a cauzei, dacă măsura a fost înlocuită cu
arestul la domiciliu sau arestarea preventivă
Cauțiunea garantează și repararea pagubelor produse prin
infracțiune, a cheltuielilor judiciare și a plății amenzii
Restituirea cauțiunii – soluție de netrimitere în judecată

ARESTUL LA DOMICILIU

 Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2016 pentru modificarea Legii nr.

135/2010 privind Codul de procedură penală
 Constă în obligația impusă inculpatului, pe o perioadă determinată,
de a nu părăsi imobilul unde locuiește, fără permisiunea organului
judiciar care a dispus măsura/în fața căruia se află cauza, și de a se
supune unor restricții stabilite de acesta – art. 221 alin. 1 NCPP
Imobil în care locuiește = domiciliul legal/locuința de fapt
Condiții de luare a măsurii
- condiții generale de luare a măsurilor preventive
- măsura este necesară și suficientă pentru realizarea unuia din
scopurile prevăzute de art. 202 alin. 1 NCPP

Măsura nu poate fi luată

Dacă s-a săvârșit o infracțiune asupra unui membru de familie

Dacă inculpatul a fost anterior condamnat pentru infracțiunea de evadare

Competența dispunerii

 Judecătorul de drepturi și libertăți

= de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță

94
= de la instanța corespunzătoare în grad din circumscripția locului unde s-a
constatat săvârșirea infracțiunii

- instanța pe lângă care funcționează parchetul din care face parte

procurorul care supraveghează/efectuează u.pen.

 Judecătorul de cameră preliminară

 Instanța de judecată
 Participarea procurorului obligatorie

Durata măsurii

• U.pen. – 30 de zile – max. 180 de zile

• În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura
arestului la domiciliu poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de
zile
• Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi
penale, este de 180 de zile.
• Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu
nu (neconstituțională) se ia în considerare pentru calculul duratei
maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul
urmăririi penale.
• Pe durata procedurii de cameră preliminară – verificare periodică –
30 de zile
• Pe durata judecății – 60 de zile verificare
• Se deduce din pedeapsa aplicată – o zi de arest la domiciliu = o zi din
pedeapsă

Conținutul măsurii

• Obligații
- Prezentarea în fața organului judiciar ori de câte ori este chemat
- Să nu comunice, pe nicio cale, cu persoana vătămată/membrii
familiei acesteia/alți participanți la comiterea inf racțiunii/alte
persoane stabilite de organul judiciar
- Să poarte un sistem electronic de supraveghere – FACULTATIV

Acordarea de permisiuni

La cererea scrisă a inculpatului, soluționată în camera de

consiliu, cu citarea inculpatului, în prezența apărătorului
Participarea obligatorie a procurorului
Prin încheiere
Organul judiciar care a dispus măsura
95
 Părăsirea imobilului pentru o perioadă determinată de
timp
Măsura este necesară pentru realizarea unor
drepturi/interese legitime ale inculpatului
Fără permisiune, în cazuri urgente, cu informarea
autorității de supraveghere și organului judiciar care a
dispus măsura

Procedura de luare a măsurii în cursul u.pen.

• Art. 219 alin. 2 NCPP

• Procurorul face propunere motivată
• Citarea inculpatului
• Asistența juridică obligatorie
• Camera de consiliu, un singur judecător
• Audierea inculpatului când este prezent
• Încheiere motivată = admite/respinge propunerea parchetului

Supravegherea respectării măsurii

Se face de către instituția/organul sau autoritatea desemnate de organul

judiciar care a dispus arestul la domiciliu

Organul de poliție poate pătrunde în imobilul unde se execută măsura, fără

voia inculpatului/persoanelor cu care locuiește

Punerea în executare

 Nu se emite mandat
 Comunicarea copiei de pe încheiere:
- inculpatului
- organului de poliție din circumscripție
- serviciului public comunitar de evidență a persoanelor
- organelor de frontieră
- Proces verbal de comunicare a drepturilor prev. de art. 83, 210 alin. 1
și 2 NCPP
- P.v. când inculpatul refuză să semneze despre comunicarea
drepturilor

Prelungirea/înlocuirea măsurii

 Art. 222 alin. 2/Art. 221 alin. 1 NCPP

 Propunerea procurorului
96
  În aceleași condiții ca și dispunerea
 Dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii sau
dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor
măsuri

ARESTAREA PREVENTIVĂ

 Măsură preventivă privativă de libertate

 Constă în deţinerea inculpatului în locuri anume destinate

Condiții

• Probe că inculpatul a săvârșit o infracțiune

• Inculpatul a fugit/s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la
u.pen./judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel
de acte
• Inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea
infracțiunii/martor/expert sau să distrugă/altereze/să sustragă
mijloace materiale de probă/determine altă persoană să aibă un
astfel de comportament
• Inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate/încearcă să
realizeze o înțelegere frauduoasă cu acesta
• Există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii
penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă
infracțiune/pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni
• Săvârșirea unei infracțiuni enumerate în art. 223 alin. 2 NCPP

Procedura

- Propunerea motivată a procurorului

- Fixarea termenului
- Citarea inculpatului
- Camera de consiliu
- Ascultarea inculpatului în prezența apărătorului
- Încheiere motivată: admitere/respingere

97
Durata

30 de zile – u.pen. – prelungire - max. 180 de zile

30 de zile – camera preliminară/judecată – prelungire – max.
jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea
respectivă
Termenele curg de la data sesizării instanței (inculpatul este
arestat)/data punerii în executare (procedura camerei preliminare/în
cursul judecății/în lipsă)
Durata reținerii nu se deduce
Durata arestului la domiciliu nu se calculează la max. arestării

Încunoștințarea

Inculpatului
= motivele pentru care s-a dispus măsura

= în scris, drepturile –art. 83, art. 210 alin. 1 și 2 NCPP

= dreptul la asistență medicală de urgență, de a contesta măsura, de a

solicita revocarea sau înlocuirea măsurii

= sub semnătură

Un membru al familiei inculpatului/persoană desemnată de acesta

Se poare refuza pentru motive temeinice, consemnate în p.v.

Executarea mandatului de arestare

Art. 230 NCPP

Se face de către organele de poliţie
Poate fi transmis prin fax, poștă electronică sau orice alt mijloc
pretabil a stabili autenticitatea
Organul de poliţie poate pătrunde în domiciliul/reşedinţa unei
persoane fără învoirea acesteia
Se consemnează în p.v. solicitarea persoanei vătămate cu privire la
încunoștințarea sa despre eliberarea sau evadarea inculpatului

Executarea mandatului emis în lipsa inculpatului

• Două mandate organului de poliție

98
 • Mandatul se execută și atunci când conține erori materiale, dar
permite identificarea persoanei – solicitându-se instanței îndreptarea
erorilor
• Persoana este adusă în fața judecătorului
• Dacă lipsa inculpatului s-a datorat bolii, forței majore sau stării de
necesitate, inculpatul este adus în fața judecătorului după încetarea
acestor motive
• Audierea inculpatului în aceleași condiții
• Încheiere – confirmarea măsurii/revocarea/înlocuirea măsurii
• Negăsirea persoanei arătate în mandat – înștiințarea judecătorului,
precum și a organelor competente pentru darea în urmărire și în
consemn la frontieră

Măsurile de ocrotire

- Față de minorul, persoana pusă sub interdicție, aflată în tutela/curatela

inculpatului

- Față de persoana aflată în grija inculpatului

- Este încunoștințată autoritatea competentă în vederea luării măsurilor

legale de ocrotire

- Judecătorul de drepturi și libertăți

Tratamentul medical sub pază permanentă

• Inculpatul arestat suferă de o boală atestată de acte medicale

• Boala nu poate fi tratată în rețeaua ANP
• Administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului
sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății
• Încunoștințarea procurorului/judecătorului de cameră
preliminară/instanței de judecată
• Durata tratamentului intră în durata arestării preventive

Dispoziţii privind minorii

 măsurile au aceeași durata maximă ca și cele prevăzute pentru majori

99
  Se dispun numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea
asupra personalității și dezvoltării minorului nu sunt
disproporționate față de scopul urmărit
 Încunoștințarea obligator ie a reprezentantului legal/persoana în
îngrijirea sau supravegherea căreia se află minorul
 Regim special de detenție

Aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță

Obligarea la tratament medical

Internarea medicală

Obligarea provizorie la tratament medical – art. 245 NCPP

Obligarea suspectului/inculpatului să urmeze în mod regulat tratament

medical prescris de un medic specialist, până la însănătoșire/obținerea unei
ameliorări care să înlăture starea de pericol

 Condiții :
 Starea de boală, inclusiv cea cauzată de consumul cronic (alcool sau
alte substanțe psihoactive)
 Existanța pericolului pentru societate

Competența dispunerii

 Judecătorul de drepturi și libertăți – u.pen.

 Judecătorul de cameră preliminară
 Instanța – în cursul judecății

Procedura

 Propunerea motivată a procuorului – u.pen./procedura camerei

preliminare
 Fixarea termenului în 5 zile de la primirea propunerii
 Citarea suspectului/inculpatului
 Expertiză medico-legală
 Audierea suspectului/inculpatului dacă este prezent
 Suspectul/inculpatul poate fi asistat de un medic desemnat de acesta,
care poate pune concluzii sau poate asista la alcătuirea planului
terapeutic
 Camera de consiliu

100
  Încheiere motivată – contestație în termen de 5 zile de a pronunțare,
nesuspensivă de executare

Punerea în executare

 Comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii și de pe raportul de

expertiză – autorității de sănătate publică din județul în care locuiește
persoana
 Autoritatea de sănătate publică desemnează unitatea sanitară la care
urmează să se efectueze tratamentul și încunoștințează despre aceasta
persoana vizată de tratament/administrația locului de deținere când
persoana este arestată

Ridicarea măsurii

 La însănătoșirea suspectului/inculpatului
 La ameliorarea stării de sănătate a suspectului/inculpatului, care
înlătură starea de pericol pentru siguranța publică
 Judecătorul de drepturi și libertăți/judecătorul de cameră
preliminară/instanța de judecată
 La sesizarea procurorului/medicului de specialitate/cererea
suspectului sau inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia
 Pe baza unei expertize

Internarea medicală

Constă în internarea nevoluntară a suspectului/inculpatului într-o

unitate specializată de asistență medicală până la însănătoșire/
ameliorarea stării de sănătate
Condiții:
- Iresponsabilitatea făptuitorului cauzată de o boală psihică sau
intoxicarea cronică cu substanțe psihoactive
- Pericolul concret și actual pentru siguranța publică
- Încălcarea cu rea-credință a obligației la tratament medical

Procedura

 Similară celei anterioare

MĂSURILE ASIGURĂTORII

101
  Sunt măsuri procesuale cu caracter real care constau în
indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile ale
suspectului/inculpatului/părţii responsabile civilmente/alte persoane
în proprietatea cărora se află bunurile

 SCOP: confiscarea specială, confiscare extinsă, repararea pagubei

SAU garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor
judiciare

Competența dispunerii

 Procuror – u.pen.
 Judecătorul de cameră preliminară
 Instanța de judecată
 Se aduc la îndeplinire de către organele de cercetare penală
 Se atacă prin contestație nesuspensivă de executare la judecătorul de
drepturi și libertăți/instanța competentă să judece cauza. Se
soluționează în camera de consiliu (u.pen.)/ședință publică
(instanță), cu citarea celui care a făcu t contestația și a persoanelor
interesate, cu participarea obligatorie a procurorului – u.pen.

Sechestrul penal propriu-zis

• Indisponibilizarea anumitor bunuri mobile

• Procedura: art. 252 NCPP
• Identificarea bunurilor
• Evaluarea bunurilor
• Declararea ca sechestrate
• Bunurile pot rămâne în posesia persoanei la care au fost găsite/puse
sub sigiliu/ridicate
• Bunurile sechestrate se păstrează până la ridicarea sechestrului

Ridicarea obligatorie

• Bunuri perisabile
• Metale/pietre preţioase
102
 • Mijloace de plată străină
• Titluri de valoare interne/obiecte de artă sau de muzeu/colecţii de
valoare
• Sume de bani

Valorificarea bunurilor sechestrate – art. 252/1 NCPP

• Până la pronunțarea unei hotărâri definitive

• Procurorul sau instanța poate dispune
• La cererea proprietarului sau cu acordul acestuia/proprietarul
autovehiculelor nu a putut fi identificat
• Sumele de bani se consemnează pe numele
făptuitorului/suspectului/inculpatului/p.r.c.

 Dacă nu există acordul proprietarului – sesizarea judecătorului de

drepturi și libertăți
 Camera de consiliu
 Se citează părțile și custodele
 Participarea obligatorie a procurorului
 Încheiere – contestație la judecătorul de drepturi și libertăți de la
instanța superioară în 10 zile
- părțile/custodele pot contesta doar valorificarea bunurilor
- Procurorul poate contesta doar respingerea propunerii de valorificare
a bunurilor

Contestarea modului de valorificare a bunurilor

• Suspectul/inculpatul, partea responsabilă civilmente, custodele, orice

persoană interesată/procurorul
• Contestație la instanța competentă să soluționeze cauza în primă
instanță
• 15 zile de la îndeplinirea actului contestat
• Ședință publică
• Citarea părților
• Încheiere definitivă

Inscriptia ipotecara

• Indisponibilizarea bunurilor imobile prin îndeplinirea formalităţilor

de publicitate

103
 • Procurorul/judecătorul de cameră preliminară/instanța de judecată
care au dispus sechestrul pe bunurile imobile cere organului
competent notarea ipotecară asupra bunurilor sechestrate, anexând o
copie de pe ordonanță/încheiere și un exemplar al p.v. de sechestru

Poprirea

Indisponibilizarea sumelor de bani datorate

suspectului/inculpatului/părţii responsabile civilmente
Înfiinţarea popririi – ordin dat terţului de a nu plăti suma
Definitivarea popririi – plata sumei de bani prin consemnarea
acesteia de către debitor la dispoziţia organului care a dispus sau a
celui de executare; 5 zile de la scadenţă; depunerea recipisei în 24 h

Restituirea lucrurilor

Scopul: repararea în natură a pagubei produse prin infracţiune

Competenţa:
- procurorul – prin ordonanță
- judecătorul de cameră preliminară
- instanţa de judecată – încheiere
Se face numai când procedura nu stinghereşte aflarea adevărului
Cel care le primeşte e obligat a le păstra până la soluţionarea
definitivă a cauzei

Restabilirea situaţiei anterioare

Scop: repararea în natură a pagubei

Competenţă:
- instanţa de judecată - încheiere
Condiţii:
- a rezultat prin săvârşirea infracţiunii o schimbare a situaţiei
anterioare
- restabilirea este posibilă

ACTELE PROCESUALE ŞI PROCEDURALE COMUNE

Noţiune act procesual

104
 - manifestări de voinţă ale participanților în procesul penal
- manifestări de voinţă prin care participanții în proces dispun, în
limitele drepturilor lor, cu privire la desfăşurarea procesului penal
- nu pot forma obiectul comisiei rogatorii sau al delegării
- se întocmesc întotdeauna în limba română

Condiţii de fond şi formă

fond

• să fie efectuate de organul judiciar sau de persoane abilitate potrivit

legii
• să cuprindă manifestarea de voință aptă să producă efectele judiciare
pe care legea le prevede pentru acel act procesual

formă

• o anumită formă procesuală, cu mențiunile necesare prevăzute de

lege
• scrise/orale

Noţiune act procedural

• sunt mijloace prin care se aduc la îndeplinire sarcinile ce decurg din

actele şi măsurile procesuale
• pot fi efectuate de organele judiciare, părţi sau alţi subiecţi procesuali
• pot fi scrise, orale și materiale
• Nu au caracter autonom, fiind dependente de existența prealabilă a
unui act sau a unei măsuri procesuale

Modificarea actelor procedurale

• constă în adăugarea, corectarea sau suprimarea unor menţiuni

• aceste intervenţii trebuie confirmate în scris, în cuprinsul sau la
sfârșitul actului, de către persoana care semnează actul respectiv
• modificările neconfirmate, rămân valabile, dacă nu modifică înțelesul
frazei
• locurile nescrise din cuprinsul unei declarații trebuie barate

105
Îndreptarea erorilor materiale

• greşelile scriptice privind numele sau prenumele unor persoane, date

calendaristice, calităţi procesuale, cifre, denumiri, intervenite cu
ocazia redactării unui act procedural
• se îndreaptă de însuşi organul judiciar care a întocmit actul, la
cererea celui interesat sau din oficiu
• în vederea îndreptării erorii, părțile pot fi chemate pentru a da
lămuriri
• este consemnată de către organul judiciar într-un proces-verbal,
respectiv încheiere, şi la sfârşitul actului corectat se face menţiune
despre aceasta

Înlăturarea unor omisiuni vădite

• omisiunile vădite constau în absența unor menţiuni pe care actul

procedural trebuie să le cuprindă
• Ex.: organul judiciar nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de
martori, experți, interpreți sau cu privire la restituirea
lucrurilor/ridicarea măsurilor asigurătorii
• îndreptarea efectuată este consemnată de organul judiciar într-un
proces-verbal, respectiv încheiere şi la sfârşitul actului corectat se
face menţiune despre aceasta.

CITAREA

• Pentru asigurarea prezenţei părţilor şi a altor persoane în proces,

organele judiciare folosesc instituţia citării.
• Art. 257 alin. 1 NCPP prevede: „chemarea unei persoane în faţa
organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată se face
prin citare scrisă”.
• Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică, încheindu-
se în acest sens un p.v.

Modul de citare

• Dispoziția de citare – actul procesual

106
 • Citația – actul procedural
• Are caracter imperativ, realizându-se din oficiu prin agenți
procedurali ai organelor judiciare sau prin orice salariat al acestora
prin intermediul poliției locale ori serviciul poștal/de curierat
• În cazul unui număr mare de persoane vătămate/părți civile care nu
au interese contrare citarea se poate realiza prin reprezentantul lor
legal (dacă și-au desemnat sau le-a fost desemnat unul) sau printr-o
publicație de circulație națională
• Minorul < 16 ani va fi citat prin intermediul părinților/tutorelui, mai
puțin atunci când acest lucru nu este posibil
• Citarea prin intermediul poștei electronice/alt sistem de mesagerie
electronică se face doar atunci când persoana citată și -a dat în
prealabil acordul cu privire la această modalitate
• P.v. cu privire la adresa electronică/alte coordonate indicate în acest
scop organului judiciar
• Citația este individuală
• Citația se face în plic închis pe care este trecută mențiunea ”Pentru
justiție. A se înmâna cu prioritate”
• Se poate comunica și oral persoanei prezente termenul următor,
aducându-i-se la cunoștință consecințele neprezentării
• În cursul u.pen. aducerea la cunoștință a termenului se menționează
într-un p.v. care se semnează de către persoana citată

Locul de citare

- Suspectul/inculpatul, părțile în proces, alte persoane se citează la

adresa unde locuiesc/la locul de muncă, prin serviciul de personal al
unității la care lucrează
- Suspectul/inculpatul are obligația de a comunica organului judiciar,
în termen de 3 zile, schimbarea adresei unde locuiește
- Suspectul/inculpatul poate fi citat și la sediul avocatului ales, dacă nu
s-a prezentat după prima citare
- Dacă nu se cunosc nici adresa unde locuiește suspectul/inculpatul și
nici locul de muncă, la sediul organului judiciar se afișează o
înștiințare de prezentare în vederea ridicării citației
- Dacă suspectul/inculpatul locuiește în străinătate – citarea se face
potrivit normelor internaționale aplicabile în relația cu statul solicitat,
iar în lipsa unor asemenea norme sau în cazul în care instrumentul
juridic internațional aplicabil o permite, prin scrisoare recomandată.
Avizul de primire a scrisorii, semnat de destinatar, sau refuzul de
primire - ține loc de dovadă a îndeplinirii procedurii de citare.
Citația/scrisoarea reco mandată trebuie primită cel mai târziu cu 30
de zile înainte de termenul stabilit pentru înfățișare.
- Prin citația pentru primul termen de judecată se va înștiința despre
obligația indicării unei adrese de pe teritoriul României, o adresă de
107
 poștă electronică sau mesagerie electronică – la care i se vor face
toate comunicările privind procesul
- Neindicarea unei astfel de adrese – comunicările i se vor face prin
scrisoare recomandată, recipisa de la poșta română de predare a
scrisorii ținând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii

• Personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare și cetățenii

români trimiși să lucreze în organizațiile internaționale, membrii de
familie care locuiesc cu ei, cât timp se află în străinătate, cetățenii
români aflați în străinătate în interes de serviciu, inclusiv membrii de
familie care îi însoțesc – se citează prin intermediul unităților care i-
au trimis în străinătate

• Instituțiile, autoritățile publice și alte persoane juridice – se citează la

sediul acestora.
• Dacă sediul nu este identificat – înștiințare în vederea prezentării
afișată la sediul organului judiciar
• Bolnavii/persoanele aflate în spitale, așezăminte medicale sau de
asistență socială – se citează prin administrația acestora
• Persoanele private de libertate – la locul de deținere, prin
administrația locului
• Militarii – la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia
• Persoanele ce alcătuiesc echipajul unei nave maritime/fluviale aflate
în cursă – la căpitănia portului unde este înregistrată nava

Inmanarea citatiei

 Citația se înmânează personal celui citat, care va semna dovada de

primire
 Refuzul/neputința de a semna – se consemnează în p.v. de către
persoana însărcinată cu înmânarea citației
 Refuzul de a primi citația/când persoana nu este găsită la adresă – se
afișează o înștiințare pe ușa destinatarului , încheindu-se un p.v. cu
privire la împrejurările constatate
 Scrisoarea recomandată care nu poate fi înmânată/statul
destinatarului nu permite citarea prin poștă – afișare la sediul
organului judiciar

Înmânarea citatiei altor persoane – persoana citată nu se află acasă

108
  Citația se înmânează soțului, unei rude sau oricărei persoane care
locuiește cu persoana citată ori care primește în mod obișnuit
corespondența
 Citația nu poate fi înmânată unui minor sub 14 ani/lipsite de
discernământ
 Citația se poate înmâna și administratorului, portarului/ persoanei
care o înlocuiește – persoana citată locuiește într-un hotel/imobil cu
mai multe apartamente
 Persoana care primește citația semnează dovada de primire, iar
agentul, certificând identitatea și semnătura, încheie p.v.
 Dacă persoana găsită refuză să primească sau să semneze de primire
– se procedează la afișarea înștiințării privind prezentarea pentru
ridicarea citației, se încheie un p.v.

Imposibilitatea de a comunca citarea

 Atunci când imobilul nu există, este nelocuit sau destinatarul nu mai

locuiește acolo/alte motive asemănătoare
 Agentul întocmește un p.v. în care menționează situațiile constatate,
pe care îl trimite organului judiciar care a dispus citarea

Doavada de primire si proc. vb. de predare a citatiei

 În situația în care citarea se realizează prin intermediul poștei

electronice/alt sistem de mesagerie electronică – la procesul verbal se
atașează, dacă este posibil, dovada transmiterii acesteia – art. 262
alin. 2 teza a II-a NCPP

Incidente privind citarea – art. 263 NCPP

 În cursul judecății
 Neregularitatea cu privire la citare este luată în considerare doar dacă
partea lipsă la termenul la care s-a produs neregularitatea o invocă la
termenul următor la care este prezentă sau legal citată, dispozițiile
privind sancțiunea nulității aplicându-se în mod corespunzător
109
  Neregularitatea poate fi invocată de către procuror, de către celelalte
părți sau din oficiu numai la termenul la care s-a produs – cu excepția
situației în care prezența inculpatului este obligatorie!!!!!!
 Nelegalitățile în legătură cu citarea unei persoane obligă organele
judiciare să constate existența lipsei de procedură în cauză și să
dispună refacerea procedurii de citare.
 În cursul judecății, prezentarea unei persoane la un termen de
judecată atrage necitarea acesteia la următoarele termene de judecată
– ”termen în cunoștință” !!!!
 Dacă după încheierea dezbaterilor instanța repune cauza pe rol se va
dispune citarea tututror părților pentru noul termen!!!

Comunicarea ator acte de procedura

 Mijloc procesual prin care organele judiciare:

- transmit unui participant la procesul penal un act procedural/copie a
acestuia

- încunoștințează participanții la procesul penal despre un act

procesual/măsură procesuală ce a fost dispus(ă) sau urmează a fi
dispus(ă), ori despre un incident procedural ce urmează a fi
soluționat
Se face, de regulă, în scris și din oficiu, potrivit dispozițiilor privind locul de
citare și înmânarea citației.

Înștiințarea

• Modalitatea prin care un organ judiciar informează participanții la

procesul penal cu privire la efectuarea unui act procesual/despre
luarea unei măsuri procesuale
• Se poate realiza pe cale orală, activitatea consemnându-se într-un
p.v., sau prin adresă, aplicându-se regulile de la citare

Mandatul de aducere

 mijlocul prin care se ordonă aducerea unei persoane în faţa organului

judiciar

110
  act procedural dispus în cazul în care persoana citată nu s-a
prezentat/comunicarea corespunzătoare a citației nu a fost posibilă și
împrejurările indică fără echivoc că aceasta se sustrage de la primirea
citației
 Suspectul/inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere chiar și fără
citarea prealabilă
 Dispoziția de aducere – ordonanță/încheiere a instanței

 Se execută prin organele de cercetare penală ale poliției judicare și

organele de ordine publică/prin comandantul unității militare sau
poliția militară(în ceea ce privește aducerea militarilor)
 În caz de refuz/fugă a persoanei arătare în mandat – constrângerea
acesteia, mai puțin atunci când motive de boală împiedică însoțirea
persoanei desemnate cu punerea în executare a mandatului de
aducere – se întocmește un p.v.!!!!
 Dacă persoana arătată în mandat nu este găsită, organul însărcinat
face cercetări, încheie un p.v. pe care îl înaintează organului judiciar
care a dispus mandatul
 Pătrunderea fără consimțământ într-un domiciliu se poate face la
cererea motivată a procurorului, numai în baza încheierii
judecătorului de drepturi și libertăți, de admitere a solicitării
parchetului, dispusă în procedura camerei de consiliu, fără citarea
părților și cu prezența obligatorie a procurorului
 Se dispune când:
- refuză să coopereze
- împiedică executarea mandatului
- orice alt motiv temeinic justificat și proporțional cu scopul urmărit
- Ascultarea persoanei aduse cu mandat/efectuarea actului care a
necesitat prezența acesteia se fac de îndată.
- Persoanele aduse cu mandat rămân la dispoziția organului judiciar
numai pe durata impusă de audiere sau de îndeplinirea actului
procesual care a făcut necesară prezența lor – nu mai mult de 8 ore,
cu excepția dispunerii reținerii/arestării!!!!!
- Activitățile desfășurate cu ocazia executării mandatului de aducere
sunt consemnate într-un p.v.

Art. 267 NCPP

 În vederea realizării procedurii de citare, comunicării actelor de

procedură, aducerii cu mandat - procurorul/instanța au drept de
acces direct la bazele electronice de date deținute de organele
administrației de stat

111
 Institutii care au legatura cu actele procesuale si actele
procedurale

Termenele in procesul penal

 sunt intervale de timp înlăuntrul sau după epuizarea cărora pot fi

îndeplinite acte şi măsuri procesuale sau procedurale
 atrag decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut
peste termen

Clasificare

după modul de calcul

- procedurale – sunt intervale de timp stabilite pentru asigurarea bunei
desfășurări a procedurilor penale, înăuntrul cărora sau pană la care se
pot îndeplini sau trebuie îndeplinite anumite acte
- substanțiale – sunt intervale de timp stabilite de lege pentru ocrotirea
unor drepturi sau interese extraprocesuale – în materia măsurilor
restrictive sau privative de drepturi
după caracterul lor sau efectele pe care le produc
- peremptorii – intervale de timp înăuntrul cărora trebuie îndeplinite
anumite acte, sub sancțiunea decăderii sau nulității
- dilatorii (prohibitive) – intervale de timp după a căror expirare poate
fi realizat un anumit act
- de recomandare – sunt cele înăuntrul cărora este recomandat a se
efectua un anumit act procesual/procedural

după durata lor

- pe ore
- pe zile
- pe luni
- pe ani
după factorul care le stabileşte
- legale
- judiciare

Calcularea termenelor procedurale

Se pornește de la ora, ziua, luna sau anul menționat:

112
 - termenul pe ore/zile – sistemul zilelor libere – ora/ziua de la care
începe să curgă termenul sau în care se împlinește nu se socotește
- pe luni/ani – expiră la sfârșitul zilei și lunii corespunzătoare. Dacă
ultima zi este o zi nelucrătoare, termenul se prorogă și expiră la
sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează

Calcularea termenelor substanțiale

 Se face pe unități pline de timp

 Ora și ziua de la care începe și cea la care sfârșește termenul intră în
durata lui
 La termenele pe luni sau ani, luna și anul se socotesc împlinite cu o zi
înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă

Acte considerate ca făcute în termen

 actul depus la administraţia locului de deţinere ori la unitatea

militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată, chiar dacă
înregistrarea la organul judiciar are loc după expirarea termenului
 actul efectuat de procuror este considerat făcut în termen, dacă data
la care a fost trecut în registrul de ieșire al parchetului este înăuntrul
termenului cerut de lege pentru efectuarea actului. EXCEPȚIE: căile
de atac!!!
 Actul comunicat sau transmis, din necunoaștere ori din greșeală
vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ
judiciar care nu are competență, se consideră că a fost depus în
termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după
expirarea termenului

Luarea în cunoștință a termenului de judecată

• unii subiecți procesuali sunt informați despre termenul de judecată

fixat, nemaifiind necesară citarea lor
• Persoana vătămată și părți le prezente la un termen de judecată iau în
cunoștință noul termen, nemaifiind citate pentru termenele
ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul din aceste termene
• Când judecata se amână, martorii, experții și interpreții prezenți în
instanță iau în cunoștință noul termen
• Înfățișarea persoanei vătămate sau a părții în instanță, în persoană
sau prin reprezentant/avocat ales sau din oficiu, dacă acesta din urmă
a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă orice nelegalitate
survenită în procedura de citare
• Partea prezentă la un termen sau căreia i s-a înmânat în mod legal
citația pentru un termen de judecată nu mai este citată pentru
113
 termenele ulterioare, cu excepția situațiilor în care prezența acesteia
este obligatorie

Sancţiunile procedurale penale

• Au ca efect pierderea unor drepturi procesuale/nevalabilitatea

măsurilor procesuale dispuse
• Amenda judiciară, inadmisibilitatea, decăderea, nulitatea, excluderea
probelor nelegal/neloial administrate

Inadmisibilitatea

 intervine când se efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl

exclude
 ex.: recuzarea întregii instanțe, apel împotriva unei hotărâri
pronunțate de instanța de apel
 Nu este condiționată de existența unei vătămări și nici nu poate fi
acoperită

Decăderea

 Nerespectarea unui termen

 Deosebită față de inadmisibilitate

Nulitățile

 intervin când un act procesual/procedural s-a realizat fără

respectarea legii
 Are ca efect desființarea totală/parțială a unui act
 Este dispusă de către organul judiciar
 Condiții:
 - încălcarea unei dispoziții legale
 Producerea unei vătămări procesuale
 Vătămarea nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului
 Extinderea efectelor nulităților – sunt nule și actele concomitente cu
actul nul sau subsecvent acestuia, dacă există o legătură directă cu
actul nul

114
Nulitățile absolute

 Compunerea completului de judecată

 Competența după materie și după calitatea persoanei a instanțelor
judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță
inferioară celei legal competente
 Publicitatea ședinței de judecată
 Participarea procurorului, atunci când prezența sa este obligatorie
 Prezența suspectului/inculpatului, atunci când participarea sa este
obligatorie
 Asistarea de către avocat a suspectului/inculpatului, precum și a
celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie
 Se constată din oficiu sau la cerere
 Nulitățile absolute care privesc faza de u.pen. sau faza camerei
preliminare pot fi invocate până la încheierea procedurii în camera
preliminară
 Nulitățile absolute care privesc faza de judecată sau indiferent de
momentul la care au intervenit iar instanța a fost sesizată cu un acord
de recunoaștere pot fi invocate în orice stare a procesului

Nulități relative

 Încălcarea oricăror alte dispoziții legale în afara celor prevăzute la art.

281 NCPP
 Poate fi invocată de procuror, suspect, părți
 Trebuie să se facă dovada încălcării unei dispoziții legale, vătămării
produse și a faptului că nu poate fi înlăturată decât prin anularea
actului

Se invocă:

 În cursul sau imediat după efectuarea actului

 Până la închiderea procedurii de cameră preliminară – încălcarea a
intervenit în cursul u.pen. sau în camera preliminară
 Până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită –
încălcarea a intervenit în cursul u.pen., iar instanța a fost sesizată cu
un acord de recunoaștere a vinovăției
 Până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă
încălcarea a intervenit în cursul judecății
 Nulitatea relativă se acoperă dacă persoana interesată nu a invocat-o
în termenul prevăzut de lege sau a renunțat în mod expres la
invocarea nulității.

115
Excluderea probelor nelegal/neloial administrate

Art. 102 NCPP

• Este sancțiunea procesuală aplicabilă în materia probelor

administrate cu încălcarea principiului legalității sau loialității
• Sunt excluse atât probele directe, cât și cele derivate

Cheltuielile judiciare

 cheltuieli efectuate în cursul procesului penal

 necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea
probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, retribuirea
apărătorilor şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea
procesului penal
 sumele cuvenite martorului, expertului şi interpretului

 cheltuieli avansate de stat (cheltuieli de procedură)

 cheltuieli făcute de părţi (cheltuieli de judecată)

Cheltuielile judiciare avansate de stat, suportatte de :

 Inculpat
- s-a dispus renunțarea la u.pen.
- S-a dispus condamnarea, amânarea aplicării pedepsei/renunțarea la
aplicarea pedepsei
- S-a dispus achitarea cu obligarea la repararea prejudiciului
- S-a dispus clasarea/încetarea procesului penal pentru existența unei
cauze de nepedepsire
- Când s-a cerut continuarea procesului penal

 De persoana vătămată
- s-a dispus clasarea sau achitarea și se reține o culpă procesuală a
persoanei vătămate
- în caz de retragere a plângerii prealabile, sau plângere tardiv
introdusă
- dacă a fost parte la acordul de mediere
- dacă s-a împăcat cu inculpatul

116
 - când s-a cerut continuarea procesului penal și s -a dispus clasarea în
temeiul art. 16 lit. a-c NCPP sau achitarea

- Partea civilă
- În aceleași condiții ca și persoana vătămată

 În cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii

unei contestații sau oricărei alte cereri – cheltuielile sunt suportate de
către persoana căreia i s-a respins/retras apelul, recursul în casație,
contestația sau cererea

Amenda judiciară

 Sancțiunea pecuniară aplicată de către organul de u.pen., judecătorul

de drepturi și libertăți sau de cameră preliminară, instanța de
judecată persoanei care a comis o abatere judiciară

 neîndeplinirea în mod nejustificat sau îndeplinirea greşită ori cu

întârziere a lucrărilor de citare sau de comunicare a actelor
procedurale, de transmitere a dosarelor, precum şi a oricăror alte
lucrări
 neîndeplinirea ori îndeplinirea greşită a îndatoririlor de înmânare ori
de comunicare a citaţiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum şi
neexecutarea mandatelor de aducere
 lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a
asigura substituirea, în condiţiile legii, ori înlocuirea sau refuzul
acestuia de a asigura apărarea . Informarea Baroului de avocați!!!!!

 lipsa nejustificată a martorului, a părţii vătămate sau a părţii

responsabile civilmente sau părăsirea fără permisiune sau motiv
întemeiat a locului unde urmează a fi audiate
 împiedicarea în orice mod a exercitării, în legătură cu procesul, a
atribuţiilor ce revin organelor judiciare, personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, experţilor
desemnaţi de organul judiciar în condiţiile legii, agenţilor
procedurali, precum şi altor salariaţi ai instanţelor şi parchetelor
 lipsa nejustificată a expertului sau interpretului legal citat;
 tergiversarea de către expert sau interpret a îndeplinirii sarcinilor
primite;
 neîndeplinirea de către orice persoană a obligaţiei de prezentare, la
cererea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, a
obiectelor ori înscrisurilor cerute de acestea, precum şi neîndeplinirea

117
 aceleiaşi obligaţii de către reprezentantul legal al persoanei juridice
sau de cel însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei obligaţii;

 nerespectarea obligaţiei de păstrare, prevăzută în art. 160 alin. (3)

NCPP;
 Neluarea, de către reprezentantul legal al persoanei juridice în cadrul
căreia urmează a se efectua o expertiză, a măsurilor necesare pentru
efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei, precum
şi împiedicarea de către orice persoană a efectuării expertizei în
condiţiile legii;
 nerespectarea de către părţi, apărătorii acestora, martori, experţi,
interpreţi sau orice alte persoane a măsurilor luate de către
preşedintele completului de judecată potrivit art. 352 alin. 9 sau art.
359 NCPP;
 manifestările ireverenţioase ale părţilor, apărătorilor acestora,
martorilor, experţilor, interpreţilor sau ale oricăror alte persoane, faţă
de judecător sau procuror;
 nerespectarea de către suspect sau inculpat a obligaţiei de a
încunoştinţa în scris, în termen de 3 zile, organele judiciare despre
orice schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal;
 neîndeplinirea de către organul de cercetare penală a dispoziţiilor
scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta;
 abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor
procesuale şi procedurale de către părţi, reprezentanţii legali ai
acestora ori consilierii juridici:
 Neîndeplinirea unor obligații de către furnizorul de servicii de
telecomunicații informatice sau financiare
 Amenzile aplicate constituie venit la bugetul de stat
 Aplicarea amenzii nu înlătură răspunderea penală, atunci când fapta
constituie infracțiune

118