ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERILOR

PARLAMENTARE ÎN ROMÂNIA

1. Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului

1.1. Consideraţii generale
Constituţia dispune: „Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea
caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile legii.” Legea
nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Autorităţii Electorale Permanentereglementează în detaliu prevederile constituţionale
privind alegerea celor două Camere.
Cetăţenii români au dreptul la vot şi dreptul de a fi aleşi indiferent de rasă, sex, naţionalitate,
origine etnică, limba vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială.
Cetăţenii români, cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa legal stabilite în străinătate au la
dispoziţie trei variante de exercitare a dreptului de vot:
a) prin corespondenţă;
b) în cadrul secţiei de votare la care sunt arondaţi;
c) în cadrul secţiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare sau
institutele culturale din ţara de domiciliu sau reşedinţă
Cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până
în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul la vot debilii sau alienaţii mintali, puşi sub interdicţie şi nici
persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă şi
irevocabilă.
Potrivit Constituţiei României, candidaţii trebuie să fi împlinit până în ziua alegerilor inclusiv,
vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau vârsta de cel puţin 33 de ani
pentru a fi aleşi în Senat.
Alegătorul are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi un singur vot
pentru alegerea Senatului. Votul se exprimă personal şi legea interzice exercitarea votului în numele
altui alegător.
Votul este secret, ceea ce presupune un ansamblu de măsuri pentru a asigura această condiţie a
exercitării votului, dar legiuitorul ţine să mai precizeze, „că orice control asupra modului în care
votează un alegător este interzis”.
În Legea electorală prin modul în care sunt formulate prevederile se subliniază că în ţara noastră
votul este un drept, şi nu o funcţie socială. „Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului
consimţământ al acestora.”
Alegerile se desfăşoară întro singură zi care poate fi numai duminica.
Aducerea la cunoştinţa publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua
votării prin publicarea în Monitorul Oficial, a unei hotărâri a Guvernului.
Fiecare alegător îşi exercită dreptul de vot în secţia de votare în a cărei listă electorală este înscris,
de pe raza localităţii în care îşi are domiciliul sau reşedinţa, cu excepţia candidaţilor care pot vota la
una dintre secţiile de votare din cadrul colegiului uninominal unde candidează. Cetăţenii români cu
drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în una dintre secţiile
de votare din ţara în care locuieşte.
1.2. Circumscripţiile electorale şi organismele electorale
Legea electorală menţionează că senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit
principiului reprezentării proporţionale.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe,
o circumscripţie a municipiului Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul
sau reședința în afara României (în total 43).
Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de
locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori. Numărul locuitorilor
care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de
Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin
raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare
prevăzute, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte
jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintro circumscripţie
electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4. În cazul alegerilor parlamentare
anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.
Printre organele care organizează procesul alegerilor se numără Autoritatea Electorală
Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni în desfăşurarea propriei activităţi.
De asemenea, în perioada alegerilor se înfiinţează Biroul Electoral Central, birouri electorale de
circumscripţie la nivel judeţean, şi la nivelul municipiului Bucureşti, un birou electoral de
circumscripţie pentru cetăţenii cu domiciliul în afara graniţelor României, precum şi birouri electorale
ale secţiilor de votare.
Membrii birourilor electorale, în îndeplinirea atribuţiilor care le revin, exercită o funcţie ce
implică autoritate de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral
este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage după sine răspunderea juridică, civilă sau
penală.

1.2.1. Biroul Electoral Central se constituie la nivel naţional. El este

format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedintele
Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor
politice, alianţelor electorale care participă la alegeri şi un reprezentant desemnat de grupul
parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
Desemnarea celor 5 judecători se face de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
prin tragere la sorţi în şedinţă publică, în a treia zi de la data stabilirii alegerilor. Ora şi locul şedinţei
publice se anunţă în scris partidelor politice parlamentare de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, cu o zi înainte de ziua desfăşurării, şi se aduce la cunoştinţa publică prin presa scrisă şi
audiovizuală. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează întrun procesverbal care constituie actul de
învestire.
Judecătorii desemnaţi aleg la rândul lor, prin vot secret, în termen de 24 de ore de la învestire,
preşedintele Biroului electoral Central şi locţiitorul acestuia. Ulterior biroul se completează cu
preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente şi cu câte un reprezentant al
partidelor politice parlamentare şi al minorităţilor naţionale. Completarea Biroului Electoral Central
se consemnează întrun procesverbal care constituie actul de învestire. În această componenţă Biroul
Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile care îi revin. Ulterior el se completează cu partide
politice neparlamentare, alianţele politice şi alianţele electorale ale acestora care participă la alegeri.
Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de
organizare şi funcţionare care se publică în Monitorul Oficial al României şi este obligatoriu pentru
toate birourile electorale.
Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de Autoritatea Electorală
Permanentă împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, iar statisticienii necesari,
de către Institutul Naţional de Statistică.
Printre atribuţiile principale ale Biroului Electoral Central se pot menţiona următoarele:
a) urmăreşte aplicarea şi interpretarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri; b) asigură
publicarea în Monitorul Oficial al României a listei cuprinzând denumirea şi semnele electorale ale
partidelor, alianţelor politice şi electorale şi a organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale care au
dreptul să participe la alegeri; c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile
cu privire la birourile electorale de circumscripţie; d) face afişările şi publicaţiile prevăzute de lege cu
privire la candidaturi; e) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de
circumscripţie, numărul de candidaturi definitive din colegiile uninominale şi le comunică, în termen
de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru atribuirea
timpilor de antenă, precum şi Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de
Radiodifuziune; f) stabileşte, pe baza proceselorverbale transmise de birourile electorale de
circumscripţie, lista partidelor politice, a alianţelor politice sau electorale şi a organizaţiilor
minorităţilor naţionale care au întrunit sau nu au întrunit pragul electoral, le comunică birourilor
electorale de circumscripţie şi le face publice; g) anulează alegerile dintro secţie de votare în cazul în
care constată că votarea sau rezultatul alegerilor a avut loc prin fraudă electorală 1; h) totalizează
rezultatul naţional, pe baze proceselorverbale primite de la birourile electorale inferioare; i) transmite
Autorităţii Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al
României, materialele necesare Cărţii Albe; j) stabileşte, la nivel naţional, numărul de mandate care
revin în fiecare circumscripţie electorală fiecărui partid, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie
aparţinând unei minorităţi naţionale, candidat independent care participă la alegeri; k) trimite spre
publicare rezultatele finale ale alegerilor în Monitorul Oficial; l) organizează şi implementează un
sistem de colectare de date şi de informare periodică a opiniei publice privind prezenţa populaţiei la
vot, în baza unui eşantion reprezentativ la nivel judeţean şi naţional; m) îndeplineşte şi alte atribuţii
prevăzute de lege.
În exercitarea atribuţiilor sale, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri.
Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general
obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum
şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze.
Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice,
birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data
aducerii la cunoştinţă publică. Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de
publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial.
Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după 48 de ore de la publicarea rezultatelor
alegerilor în Monitorul Oficial al României.

1.2.2. Birourile electorale de circumscripţii. Fiecare birou

este format din 3 judecători, un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 9
reprezentanţi ai partidelor politice, ai alianţelor politice, electorale şi ai reprezentanţilor cetăţenilor
minorităţilor naţionale. Desemnarea judecătorilor se face în termen de 21 de zile de la începerea
perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre judecătorii în
exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Municipiului Bucureşti şi pentru cetăţenii
români din străinătate. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează întrun procesverbal care constituie
actul de învestitură. Biroul este completat cu reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi cu
reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice şi electorale, precum şi cu cetăţenii
organizaţiilor minorităţilor naţionale.
Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţă publică, în termen de 21 de zile de la data
începerii perioadei electorale, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre judecătorii
în exerciţiu ai tribunalului judeţean, respectiv ai Tribunalului Bucureşti, pentru Circumscripţia
Electorală Bucureşti şi pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau
reşedinţa în afara ţării.

1.2.3. Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului

Bucureşti şi sunt alcătuite dintrun preşedinte şi un locţiitor al acestuia, un reprezentant al Autorităţii
Electorale Permanente şi din cel mult 7 membri reprezentanţi ai partidelor politice, ai alianţelor
politice şi electorale şi ai minorităţilor naţionale, care participă la alegeri în Municipiul Bucureşti.
Preşedintele şi locţiitorul sunt magistraţi desemnaţi de preşedintele Tribunalului Bucureşti, prin
tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai judecătoriei sectorului.
Printre cele mai importante atribuţii ale birourilor electorale de circumscripţii se pot menţiona,
potrivit legii, următoarele: a) veghează la organizarea din timp a secţiilor de votare; urmăresc şi
asigură aplicarea unitară şi respectarea dispoziţiilor legale de către toate autorităţile şi instituţiile cu
responsabilităţi în materie electorală; b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripţiei şi
constată rămânerea definitivă a acestora; c) comunică Biroului Electoral Central partidele politice,
alianţele politice şi alianţele electorale, precum şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale care au depus candidaţi la nivelul colegiilor uninominale de pe raza circumscripţiei şi

1 Prin fraudă electorală se înţelege orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea
votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselorverbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor
şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.
numărul candidaturilor depuse de acestea; d) fac publicaţiile şi afişările cu privire la candidaturi; e)
rezolvă întâmpinările cu privire la propria activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor
electorale ale secţiilor de votare sau, după caz, a oficiilor electorale; f) distribuie birourilor electorale
ale secţiilor de votare prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele
cu menţiunea „VOTAT”, precum şi celelalte materiale necesare procesului votării; g) stabilesc
mandatele care revin, fiecărui partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent, care participă în alegeri şi
înaintează Biroului Electoral Central proceseleverbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile
uninominale şi de la nivelul circumscripţiei respective în ansamblul ei; h) eliberează candidaţilor
declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii; i) aduc la cunoştinţă publică în termen de 48 de ore de
la constituire, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale fiecărui colegiu
uninominal.

1.2.4. Birourile electorale ale secţiilor de votare din

străinătate. Acestea se constituie dintrun preşedinte şi cel mult 8 membri. Birourile
electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, dintre care
unul este preşedinte.
Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt desemnaţi de către
Autoritatea Electorală Permanentă, cu 15 zile înaintea datei alegerilor, în şedinţă publică anunţată cu
48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor
electorali din străinătate.
Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se face pe
baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul secţiei de votare, precum şi pe baza
criteriului studiilor absolvite. Au prioritate personalul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare,
secţiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, juriştii şi apoi absolvenţii de studii
universitare de licenţă.
Potrivit Legii nr. 288/20152, dreptul de vot poate fi exercitat şi prin corespondenţă 3, de către
cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, însă numai cu respectarea caracterului egal,
secret, direct şi liber exprimat al votului, conform legii.
Astfel, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să îşi exercite dreptul de
vot prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, trebuie să se înscrie
în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi
semnate, depuse personal sau transmise prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din
statul de domiciliu sau reşedinţă.
Perioada de înscriere în Registrul electoral al alegătorului cu opţiunea pentru votul prin
corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor este cea prevăzută la
art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, respectiv perioada cuprinsă între data de 1 aprilie a anului în
care au loc alegeri parlamentare la termen şi data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei
electorale.
În cel mult 5 zile de la data expirării termenului mai sus menţionat, misiunile diplomatice şi
oficiile consulare asigură verificarea datelor furnizate de către alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa
în străinătate, precum şi înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.
Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale pentru votul prin
corespondenţă şi pune respectivele liste electorale la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie
pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în termen de 3 zile de la data
constituirii acestuia.
După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin

2 Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015
privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale
Permanente (publicată în M. Of. nr. 866 din 19 noiembrie 2015.
3 Exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă – alternativă echivalentă la exercitarea dreptului de vot prin prezenţa
la secţia de votare, în care se utilizează serviciile poştale.
corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul
prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. În cazul în care plicul exterior este
desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin
corespondenţă, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă anulează prin decizie plicul exterior,
acesta nemaifăcând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător şi extragere
a plicului interior şi introducerea acestuia în urna de vot. Plicurile transmise de alegătorii care şi-au
exercitat votul prin corespondenţă, vor fi desigilate de către biroul electoral pentru votul prin
corespondenţă, în ziua votării, după închiderea urnelor, respectiv după ora 21,00, odată cu desigilarea
urnelor.
Alegătorii primesc documentele necesare exercitării dreptului la vot prin corespondenţă,
împreună cu instrucţiunile necesare, prin Compania Naţională Poşta Română SA, cu confirmare de
primire. Plicurile sigilate, care cuprind opţiunea de vot, trebuie expediate de alegători, cu suficient
timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării,
inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă.

1.2.5. Secţiile de votare şi birourile electorale ale

secţiilor de votare. Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintrun
preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri.
Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de către
Autoritatea Electorală Permanentă, în şedinţă publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la
sorţi computerizată, organizată la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti cu 15 zile înaintea datei
alegerilor, pe funcţii, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali, cu domiciliul sau
reşedinţa în judeţul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul secţiei
de votare, precum şi pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenţii de studii
universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice şi apoi absolvenţii de studii universitare de
licenţă.
Pentru organizarea alegerii Camerei Deputaţilor şi a Senatului, Legea prevede înfiinţarea
Registrului secţiilor de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă. Registrul cuprinde
delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare de pe teritoriul României. Delimitarea secţiilor de votare
se efectuează cu 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor de către autorităţile prevăzute de lege.
Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte de prefect la nivelul fiecărei circumscripţii electorale,
începând cu localitatea reşedinţă de judeţ şi continuând cu municipiile oraşele, comunele, în ordine
alfabetică.
Legea precizează cum se organizează secţiile de votare în funcţie de numărul de locuitori, astfel:
a) în localităţile cu populaţie de peste 1500 de persoane, câte o secţie de votare în limitele, de la 1500
la 2000 de locuitori; b) în localităţile cu populaţie sub 1500 de locuitori, o singură secţie de votare; c)
se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie până la 1000 de locuitori,
situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei.
Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, Ministerul Afacerilor Externe organizează
una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii cu domiciliul în străinătate.
Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintrun preşedinte, un locţiitor al
acestuia, care sunt, de regulă, magistraţi sau jurişti, precum şi din 7 membri. Biroul nu poate funcţiona
cu mai puţin de 5 membri. Desemnarea preşedinţilor şi a locţiitorilor birourilor electorale se face în
şedinţă publică cu 15 zile înaintea votării de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi dintre
magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ.

Atribuţiile birourilor electorale ale secţiilor de votare sunt următoarele: a) primesc de la

structurile teritoriale ale Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa
Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, prin intermediul
primarilor, pe bază de procesverbal, cu 3 zile înainte de data alegerilor, două copii de pe listele
electorale permanente care cuprind alegătorii din secţia de votare; un exemplar este pus la dispoziţia
alegătorilor pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua alegerilor;
b) primesc, pe bază de procesverbal, de la primar, buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele
cu menţiunea <<VOTAT>>, formularele pentru încheierea proceselorverbale şi alte materiale
necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi două buletine de vot anulate, câte unul pentru
alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe care le vor afişa întrun loc vizibil; c) conduc
operaţiunile de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia; d)
numără voturile şi consemnează rezultatele votării; e) rezolvă întâmpinările cu privire la propria
activitate; f) înaintează birourilor electorale de circumscripţie proceseleverbale care cuprind,
rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, listele electorale utilizate în cadrul secţiei
de votare; g) predau, cu procesverbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au sediul, buletinele de
vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate în
timpul votării; h) furnizează în ziua alegerilor, date privind prezenţa populaţiei la vot; îndeplineşte şi
alte activităţi prevăzute de lege.
Contestaţiile se depun şi se soluţionează la organismul electoral constituit la nivel imediat
superior celui la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în
care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central. Termenul este de cel mult două zile de la
înregistrare. Decizia sau hotărârea dată este definitivă.

1.3. Registrul electoral, listele electorale şi cărţile de alegător

Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români,
inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani şi au dreptul de vot. Registrul
electoral pentru cetăţenii români este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, iar cei cu
domiciliul în străinătate, pe ţări şi localităţi. Acest document este întocmit şi actualizat de Autoritatea
Electorală Permanentă.
Radierea din Registrul electoral are loc în următoarele situaţii: a) în cazul persoanelor decedate,
la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei în termen de 24 de ore; b) atunci
când persoanele şiau pierdut cetăţenia română, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei, în 24 de ore
de la primirea acesteia; c) în cazul persoanelor care au pierdut drepturile electorale, la sesizarea
serviciului public comunitar, în termen de 24 de ore.
Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt
permanente şi suplimentare.
Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot
care domiciliază în localitatea respectivă. Ele se întocmesc în comune, pe sate şi, după caz, pe străzi,
iar la oraşe pe străzi şi eventual blocuri. Listele electorale permanente se fac în ordinea numărului
imobilelor în care locuiesc alegătorii şi cuprind datele personale necesare pentru efectuarea corectă a
alegerilor.
Listele electorale se fac publice şi se pun la dispoziţia alegătorilor pentru consultare până cel
târziu 45 de zile înainte zilei alegerilor. Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale
şi să facă întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a altor erori din liste la primarul
localităţii.
Listele electorale suplimentare cuprind persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că
domiciliază pe raza secţiei de votare respective şi au fost omise de pe listă.

1.4. Candidaturile
Listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la
birourile electorale de circumscripţie, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor.
Listele de candidaţi pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor trebuie întocmite astfel încât să
asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia listelor care conţin un singur candidat.
Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din
norma de reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracţiunile se întregesc la cifra 1,
indiferent de mărimea acestora.
 În aceeaşi circumscripţie electorală, un partid politic, o alianţă politică sau o alianţă electorală
poate propune, pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidaţi.
Partidele politice din alianţele politice sau alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele
alianţei. Un partid nu poate face parte decât dintro singură alianţă politică sau alianţă electorală.
Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidaţi depuse de partidele politice, alianţele
politice sau alianţele electorale. Nu se admit nici liste de candidaţi independenţi.
O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi
numai întro singură circumscripţie electorală.
Candidaturile pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de
drept. Nulitatea se constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripţiei electorale sau, după
caz, a Biroului Electoral Central.
Alături de unele date personale ale candidaţilor (numele, prenumele, codul numeric personal,
domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia), propunerile de candidaturi trebuie să cuprindă şi
apartenenţa politică a acestora.
Propunerile de candidaţi se însoţesc de declaraţiile de acceptare a candidaturii, de declaraţia de
avere şi de declaraţia de interese a persoanelor care candidează. Legea reclamă expres candidaţilor
născuţi înainte de 1976 să dea o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind
apartenenţa sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politică.
Nu pot candida persoanele care potrivit Constituţiei nu au voie să facă parte din partide politice
datorită funcţiilor pe care le au: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii,
membri activi ai armatei, poliţişti şi alte categorii prevăzute de legi organice.
De asemenea, nu pot candida în circumscripţiile electorale constituite în unităţile administrative
teritoriale în care îşi exercită sau şiau exercitat funcţiile, în ultimele 60 de zile anterioare datei
alegerilor, prefecţii, subprefecţii, conducătorii serviciilor publice ale altor autorităţi guvernamentale.
Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor
înscrişi în listele electorale permanente din colegiul electoral în care candidează, dar nu mai puţin de
1.000 alegători. Susţinătorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot şi cu domiciliul sau reşedinţa în
circumscripţia electorală pentru care se propun candidaţi. Un alegător poate susţine mai multe liste de
candidaţi sau candidaţi independenţi.
Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale care trebuie să fie
îndeplinite pentru ca o persoană să candideze, precum şi respectarea condiţiilor de fond şi de formă a
listei susţinătorilor şi înregistrează sau resping propunerile făcute prin decizie. Acceptarea sau
respingerea candidaturii poate fi contestată de competitorii electorali.

1.5. Buletinele de vot

Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a
Autorităţii Electorale Permanente.
Ordinea în care se tipăresc listele de candidaţi şi candidaturile independente pe buletinul de vot se
stabileşte de biroul electoral de circumscripţie, prin trageri succesive la sorţi: întâi pentru partidele
politice parlamentare, alianţele politice sau electorale ce cuprind cel puţin un partid politic
parlamentar şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu grup parlamentar propriu
în ambele Camere ale Parlamentului, apoi pentru partidele politice neparlamentare şi alianţele politice
ori electorale dintre acestea, apoi pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea
înregistrării candidaturilor.
Tragerea la sorţi se face de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 3
zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezenţa câte unui reprezentant al tuturor
competitorilor electorali din respectiva circumscripţie.
Pe buletinul de vot, cu paginile numerotate, se vor imprima patrulatere, paralel între ele, în număr
suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaţi şi candidaturile independente, în afară de ultima
pagină, pe care se aplică ştampila de control. Patrulaterele se numerotează de la stânga la dreapta. În
unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic,
alianţei politice, alianţei electorale, a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale sau,
după caz, sintagma „candidat independent”, iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipăreşte, după
caz, semnul electoral. În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidaţi.
Candidaţii se identifică pe listă prin prenume, nume şi, în cazul alianţelor, prin apartenenţa politică şi
se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care a depus lista.
Semnele electorale se stabilesc de către partidele politice, alianţele politice şi electorale cu cel
puţin 40 de zile înaintea alegerilor. Ele trebuie să fie comunicate Biroului Electoral Central în vederea
înregistrării. Semnele electorale nu pot contraveni ordinii de drept şi nu pot combina sau reproduce
simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state sau ale organismelor naţionale ori ale cultelor
religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice
internaţionale, acestea putând să utilizeze semnul organizaţiei respective ca atare sau întro combinaţie
specifică.
Contestaţiile privind înregistrarea semnelor electorale se soluţionează de către Tribunalul
Bucureşti. Hotărârea e definitivă şi se comunică Biroului Electoral Central.
Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţa publică a semnelor electorale prin
publicare pe Internet şi în Monitorul Oficial al României. Candidaţii independenţi nu pot folosi semne
electorale.
Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către prefecţi, cu avizul Autorităţii Electorale
Permanente.

1.6. Campania electorală

Candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, precum şi organizaţiile
aparţinând minorităţilor naţionale, cât şi cetăţenii au dreptul săşi exprime opiniile în mod liber, fără
nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioul, presei scrise, a mijloacelor
electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă.
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în
ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 07,00.
În campania electorală nu pot fi folosite mijloace care contravin ordinii de drept. Legea interzice
organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare.
Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale au acces gratuit la serviciile publice de radio şi televiziune proporţional cu
numărul de candidaturi propuse şi rămase definitive. Competitorii electorali sunt obligaţi să solicite
conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei
votării, acordarea timpilor de antenă. După acest termen solicitările nu se mai iau în considerare.
Timpii de antenă oferiţi competitorilor electorali de posturile de radio şi televiziune privată
trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, iar tariful pe emisiune şi unitate de
timp trebuie să fie egal. Legea interzice introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni
decât acelea electorale.
Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru şi în favoarea
participanţilor la campania electorală, sau cedarea timpilor de antenă candidaţilor de către societăţile
comerciale cu capital public sau privat, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale sau
persoanele fizice.
Primarii sunt obligaţi să stabilească şi să asigure, în condiţiile stabilite de Lege, locuri speciale
pentru afişajul electoral. Acestea trebuie să fie stabilite în spaţii publice frecventate de cetăţeni, astfel
încât competitorii electorali să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a
celorlalte activităţi din localităţile respective. În Lege sunt stabilite şi alte elemente, care să asigure
condiţii egale de afişare pentru toţi competitorii electorali.
Birourile electorale ale circumscripţiilor urmăresc desfăşurarea corectă a campaniei electorale şi
soluţionează plângerile care le sunt adresate dacă un competitor politic este împiedicat să îşi facă
campania electorală în mod legal. În aceste situaţii, dacă Biroul electoral consideră necesar, sesizează
autorităţile competente pentru luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni
contravenţionale sau penale.

1.7. Votarea
Cetăţenii îşi exercită dreptul la vot în secţiile de votare. Acestea trebuie să posede un număr
suficient de cabine, urne etichetate corespunzător pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, ştampile
de votare şi liste permanente de alegători, comunicate de primari, precum şi formularele pentru votare.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membri acestuia, în ajunul alegerilor,
dispun măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi desfăşurarea corectă a operaţiunilor electorale.
În ziua alegerilor, activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare începe la ora 6.00.
Preşedintele biroului, în prezenţa celorlalţi membri şi dacă este cazul a persoanelor acreditate, verifică
materialele necesare votării şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare. De
asemenea, aplică ştampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.
Atribuţiile preşedintelui pentru desfăşurarea alegerilor în bune condiţii se întind şi în afara
localului de votare, în jurul acestuia până la 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele secţiei de
votare va avea la dispoziţie mijloace necesare, asigurate de prefect şi de reprezentanţii Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative.
În localul de vot sau în jurul acestuia nu pot staţiona, mai mult decât este necesar, alte persoane
decât membrii biroului electoral, candidaţii, precum şi delegaţiile şi observatorii acreditaţi.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte
ecusoane, insigne şi alte însemne de propagandă electorală.
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de preşedintele biroului
electoral nu poate semna în lista electorală, se va menţiona acest lucru în listă, cu confirmarea pe bază
de semnătură a unui membru al biroului electoral. Alegătorului care refuză să semneze în lista
electorală permanentă i se va refuza exercitarea dreptului la vot.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul
patrulaterului care cuprinde numele şi prenumele candidatului pe care îl votează.
Preşedintele biroului electoral poate suspenda votarea pentru motive întemeiate, pe o durată care
nu poate depăşi o oră.
Prezenţa oricărei persoane în cabina de vot este interzisă, în afara persoanei care votează. În mod
excepţional, alegătorul care nu poate să voteze singur, din motive temeinice constatate de preşedintele
biroului electoral, are dreptul să cheme în cabina de vot un însoţitor ales de el.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să
primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de
votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori acreditaţi,
reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi străini, sau alegători
prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.
Votarea durează între orele 7.00 şi 21.00. Persoanele existente la ora 21.00 în sala în care se află
secţia de votare li se permite săşi exercite dreptul de vot.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba ca o echipă formată din cel puţin 2
membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul
unde se află alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea scrisă a acestora,
însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale, pentru a se efectua votarea. În raza unei
secţii de votare se utilizează o singură urnă specială.
Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot
la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea. Aceştia vor fi înscrişi în
lista electorală suplimentară şi vor vota în baza paşaportului de serviciu.
Celelalte categorii de alegători votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau
localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării,
alegătorii se află în altă unitate administrativteritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale,
aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul
sau reşedinţa.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare
respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal
semnalează dacă: persoana care sa prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării
inclusiv; dacă şia pierdut drepturile electorale; dacă este arondată la altă secţie de votare; dacă este
omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare
respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
dacă şia mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de
identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: opreşte de la votare persoana care nu a
împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şia pierdut drepturile electorale; îndrumă
alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie
de votare; îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în
cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; înscrie în lista electorală
suplimentară persoana care sa prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are
domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana
omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele
biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi
va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista
electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; înscrie
în lista electorală suplimentară persoana care sa prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă
unitate administrativteritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; în cazul în care persoana
este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului
electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia
persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală
suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT"; permite
alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă
să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează
buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
Pentru cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la
sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de
sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în
ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă
specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la
locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi
transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza personalului structurilor
Ministerului Afacerilor Interne. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare,
cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de
specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

1.8. Observatorii acreditaţi care pot asista la desfăşurarea

alegerilor
În cadrul secţiilor de votare, este permis accesul următoarelor tipuri de observatori:
a) observatori interni, desemnaţi de către asociaţii sau fundaţii, care desfăşoară activităţi de
apărare a democraţiei şi a drepturilor omului, acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă;
b) reprezentanţi ai instituţiilor massmedia româneşti, acreditate de către Autoritatea Electorală
Permanentă;
c) observatori internaţionali, desemnaţi de către organizaţii străine sau internaţionale pentru
observarea alegerilor ori invitaţi de către autorităţile române, acreditaţi de către Autoritatea Electorală
Permanentă;
d) reprezentanţi ai instituţiilor massmedia străine, acreditaţi de către Autoritatea Electorală
Permanentă;
e) delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, acreditaţi de către birourile electorale de circumscripţie,
conform legii.
Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor, asociaţia sau fundaţia care doreşte să îşi
desemneze observatori interni trebuie să depună o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă prin
care solicită acreditarea la scrutinul respectiv. Cererea trebuie să fie însoţită de documente din care
rezultă că asociaţia sau fundaţia desfăşoară activităţi de apărare a democraţiei şi a drepturilor omului
şi este legal constituită cu cel puţin 6 luni înaintea datei alegerilor.
 Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor, instituţia massmedia care doreşte să îşi
desemneze reprezentanţi trebuie să depună o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă prin care
solicită acreditarea la scrutinul respectiv. Cererea trebuie să fie însoţită de documente din care rezultă
că instituţia desfăşoară activităţi în domeniul massmedia.
Pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, asociaţia,
fundaţia sau instituţia massmedia poate desemna ca observatori interni sau reprezentanţi, după caz,
numai persoane care nu au apartenenţă politică.
Acreditarea observatorilor internaţionali şi a reprezentanţilor instituţiilor massmedia străine care
solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Contestaţia privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluţionează de către
Curtea de Apel Bucureşti, în termen de două zile de la data înregistrării. Hotărârea dată este definitivă.
Acreditarea emisă de Autoritatea Electorală Permanentă asociaţiilor, fundaţiilor şi instituţiilor
massmedia româneşti dă dreptul acestora de a desemna observatori interni şi reprezentanţi interni pe
lângă toate birourile electorale ale secţiilor de votare.
Observatorii interni şi reprezentanţii instituţiilor massmedia româneşti pot asista la operaţiunile
birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza ecusoanelor emise de către asociaţia,
fundaţia sau instituţia massmedia românească acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă,
însoţite de actul de identitate.
Procedura de acreditare, modelele documentelor de acreditare şi ale ecusoanelor sunt stabilite
prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 06,00 şi
terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a
procesuluiverbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă.
Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei
neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a prevederilor
prezentei legi atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care
a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei din secţia de votare.

1.9. Numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor

alegerilor
Operaţiunile electorale la nivelul secţiei de votare pentru numărarea voturilor şi constatarea
rezultatelor sunt următoarele: a) după închiderea localului secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa
membrilor biroului electoral şi a persoanelor acreditate, verifică starea sigiliilor de pe urnele de
votare, sigilează fanta urnelor de votare şi introduce ştampilele cu menţiunea „VOTAT” întrun plic
care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare;
b) preşedintele în prezenţa membrilor biroului electoral anulează buletinele de vot rămase
neîntrebuinţate şi se consemnează distinct numărul acestora în proceseleverbale pentru fiecare tip de
alegere; c) se numără toţi alegătorii din listele permanente şi suplimentare care au participat la vot şi
se consemnează numărul lor în proceseleverbale; d) se adună buletinele de vot utilizate aşa cum
rezultă din listele de alegători cu buletinele de vot neutilizate şi anulate. Suma acestora trebuie să
coincidă cu numărul buletinelor de vot primite în cadrul secţiei de votare; în cazul în care nu coincide
trebuie să se găsească motivele şi să se consemneze în procesulverbal; e) deschiderea urnelor se face
în mod succesiv (următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor
de vot şi se consemnează rezultatele în procesulverbal de la urna anterioară); f) citirea cu voce tare şi
prezentarea publică a fiecărui buletin de vot cu numele candidatului, de către preşedinte şi
consemnarea fiecărei opţiuni în formularul tipizat, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă; g)
fiecare buletin de vot citit şi consemnat se aşează întrun pachet separat pentru fiecare partid politic,
alianţă politică şi electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidaţilor
independenţi; pentru buletinele de vot nule, voturile albe, precum şi pentru cele contestate se fac
pachete separate.
 Rezultatul final se consemnează întrun tabel separat şi se încheie câte un procesverbal, în două
exemplare originale. Proceseleverbale se semnează de preşedinte, locţiitorul acestuia şi de membrii
biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila de control a acesteia.
Pentru fiecare tip de alegeri, se întocmeşte un dosar care cuprinde: două exemplare originale din
procesulverbal, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale, buletinele de vot nule şi cele
contestate şi formularele tipizate care au folosit la calculul rezultatelor. Dosarele sigilate se vor înainta
Biroului Electoral de circumscripţie care funcţionează la nivelul imediat superior.
Biroul electoral de circumscripţie centralizează informaţiile cu privire la voturile exprimate în
întreaga circumscripţie, pentru fiecare tip de alegeri.
Birourile electorale de circumscripţie la nivel judeţean şi biroul electoral al circumscripţiei
electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, respectiv oficiile electorale
din Municipiul Bucureşti întocmesc, după caz, următoarele proceseverbale pentru fiecare tip de
alegere:
a) câte un procesverbal pentru fiecare colegiu uninominal înfiinţat pe raza circumscripţiei
electorale, respectiv a oficiului electoral de sector.
b) câte un procesverbal privind centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului, pe competitori
electorali, la nivelul circumscripţiei electorale, respectiv al oficiului electoral de sector.
Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti întocmeşte un procesverbal centralizator, pe
competitori electorali, prin însumarea proceselorverbale întocmite de oficiile de sector.

1.9.1. Atribuirea mandatelor

Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul
fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:
a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru
Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi
valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor
electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pentru candidaţii
independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea
circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din
această împărţire;
b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei
electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;
c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii
candidaţilor pe listă;
d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de
voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori,
după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la
nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;
e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele
de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral
de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile
neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile
electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale; numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă
politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcânduse atâtea operaţii de împărţire câte
mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului
obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din
împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa
numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral
naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau
alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori
coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru
partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a
voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.

Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral

Central, după cum urmează:
a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, cărora leau revenit mandate, se împarte numărul voturilor
neutilizate şi al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie
electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă
politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel
obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei
politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele
obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei
circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe
electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu
pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru
ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în
respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi
numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul dintre criteriile
anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru
fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau
organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de
repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul
acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în
ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din
lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul
circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia
respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel
naţional; în situaţia în care sa epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe
politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori
dintro circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată
la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;

b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea
prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul
politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li sau atribuit mandate, iar dacă şi
astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul
politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale
are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de
circumscripţie;

c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe

circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor
politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, iar în lipsa unui acord, prin tragere
la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.
Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor şi
deputaţilor cărora li sau atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de
atribuire.
În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru
depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, mandatul de deputat revine,
în ordinea înscrierii, candidatului aflat pe lista organizaţiei minorităţii naţionale respective.
Mandatul este atribuit la nivel naţional de către Biroul Electoral Central pentru fiecare minoritate
naţională în parte, organizaţiei minorităţii respective care a câştigat cele mai multe voturi valabil
exprimate la nivel naţional.
Candidaţii înscrişi în liste care nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz
de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă
locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării
mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura
conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că
supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale.
Biroul Electoral Central publica rezultatele alegerilor în presă şi în Monitorul Oficial al României
Partea I.

1.10. Autoritatea Electorală Permanentă

Pentru buna desfăşurare a operaţiilor electorale şi asigurarea condiţiilor de aplicare întocmai a
dispoziţiilor legale, funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă.
Aceasta este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă
generală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor,
precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii
şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.
Autoritatea Electorală Permanentă îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor
independenţei, imparţialităţii, legalităţii, transparenţei, eficienţei, profesionalismului, responsabilităţii,
sustenabilităţii, predictibilităţii şi legitimităţii.
Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de
doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat. Preşedintele este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă
comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre
personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte
candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.
Un vicepreşedinte este numit de Preşedintele României, iar celălalt de primministru. Preşedintele
şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul preşedintelui şi mandatele
vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente sunt de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată.
Activitatea Autorităţii Electorale Permanentă este orientată spre:
• asigurarea şi îmbunătăţirea constantă a cadrului legal şi organizatoric al alegerilor şi al oricăror
alte consultări, la nivel naţional sau local, precum şi al finanţării partidelor politice, în concordanţă cu
instrumentele juridice de drept internaţional, acquis-ul comunitar şi dispoziţiile constituţionale;
• aplicarea unitară, pe întreg cuprinsul ţării, a dispoziţiilor legale din domeniul electoral şi al
finanţării partidelor politice şi controlul îndeplinirii atribuţiilor şi sarcinilor care revin celorlalte
autorităţi publice cu atribuţii în domeniu;
• educarea electoratului şi a celorlalţi participanţi la alegeri;
• reprezentarea în plan extern a statului român ca principal vector de imagine al acestuia în ceea
ce priveşte gradul de democratizare al României, măsurat prin modul de exercitare a drepturilor
electorale, egalitatea de şanse în competiţia politică şi transparenţa în finanţarea activităţii partidelor
politice şi a campaniilor electorale.
1.10.1. Atribuţiile Autorităţii Electorale Permanente
Această instituţie exercită o serie de atribuţii, printre care enumerăm:
a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care
le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul
de îndeplinire a propunerilor;
b) urmăreşte modul de delimitare a secţiilor de votare, de stabilire a localurilor secţiilor de vot şi
a sediilor birourilor electorale;
c) urmăreşte realizarea din timp a dotărilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate,
ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controlează
modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
d) urmăreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eşalonate, din timp, a logisticii
necesare desfăşurării procesului electoral;
e) monitorizează securitatea secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi
materiale specifice perioadei electorale;
f) monitorizează întocmirea şi tipărirea listelor electorale permanente; monitorizează şi
controlează actualizarea Registrului electoral;
 g) asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la
organizarea alegerilor şi a referendumurilor;
h) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Senat şi Camera
Deputaţilor, pentru Preşedintele României, pentru Parlamentul European şi pentru autorităţile
administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi
desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul
de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul
consultării; raportul se dă publicităţii sub forma unei cărţi albe;
i) întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care
participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;
j) achiziţionează, în condiţiile legii, aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul
Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
k) elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne,
data alegerilor şi calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
l) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului
electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă
legislativă;
m) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul
Afacerilor Interne, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru
organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
n) face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfăşurare a alegerilor
parţiale pentru autorităţile administraţiei publice locale şi sprijină organizarea acestora;
o) veghează la respectarea legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor locale;
p) asigură aplicarea legislaţiei privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
electorale.
În îndeplinirea atribuţiilor sale Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri şi
instrucţiuni. Hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României şi sunt obligatorii pentru toate
organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale.

1.11. Contravenţii şi infracţiuni

Legea electorală prevede o serie de sancţiuni în cazul în care se încalcă normele prevăzute. Astfel
se reglementează detaliat contravenţiile şi infracţiunile stabilind pedepse corespunzătoare. Printre
contravenţii vom menţiona, fără să ne referim la toate, următoarele: înscrierea cu bună ştiinţă a unui
alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu
au dreptul de vot; păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare
sau efectuarea de operaţiuni în acestea de către persoane neautorizate; încălcarea dispoziţiilor
referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaţilor independenţi sau la folosirea semnelor
electorale; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor
electorale, a platformelorprogram afişate sau a oricăror materiale de propagandă electorală tipărite;
refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la
asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi; continuarea propagandei electorale după
încheierea acesteia sau sfătuirea alegătorilor în ziua votării la secţia de votare în favoarea cărui
candidat să voteze; neaplicarea pe cartea de alegător sau, după caz, pe actul de identitate a ştampilei
cu menţiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant, precum şi reţinerea cărţii de alegător, fără motive
întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare etc.
Contravenţiile se pedepsesc cu amendă, după cum stabileşte Legea electorală. Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac, în funcţie de natura contravenţiilor (prevăzută expres
de Lege), de către următoarele subiecte: poliţiştii, primarii şi împuterniciţii acestora, preşedinţii
birourilor electorale de circumscripţie, preşedintele Biroului Electoral Central, împuterniciţii
Autorităţii Electorale Permanente, Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau
poate fi sesizat de către cei interesaţi pentru nerespectarea procedurii de prezentare a sondajelor de
opinie şi pentru îngrădirea libertăţii de exprimare a candidaţilor, în cazul în care aceste fapte sunt
comise de către radiodifuzori.
 ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERILOR PENTRU
PARLAMENTUL EUROPEAN

1. Alegerea deputaţilor români în Parlamentul European

1.1. Consideraţii generale privind Parlamentul European
Parlamentul European este o instituţie legislativă aleasă prin scrutin direct odată la cinci ani,
pentru a reprezenta cetăţenii celor 28 de state membre ale Uniunii Europene (Germania, Franţa, Italia,
Regatul Unit, Spania, Polonia, România, Ţările de Jos, Belgia, Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia,
Suedia, Austria, Bulgaria, Finlanda, Danemarca, Slovacia, Irlanda, Lituania, Croaţia, Letonia,
Slovenia, Cipru, Estonia, Luxemburg, Malta).
Parlamentul European există încă de la înfiinţarea Comunităţilor Europene şi a cunoscut un
proces evolutiv democratic reflectat de: schimbări succesive ale denumirii, dar mai ales unor extinderi
ale competenţelor, simultan cu o creştere a legitimităţii democratice odată cu introducerea alegerilor
prin vot universal direct.
Alegerile din statele Uniunii Europene se desfăşoară în aceeaşi perioadă, rezultatele neputând fi
făcute publice decât după încheierea votării în toate statele membre. 4
Deşi Parlamentul European are puterea legislativă, acesta nu are controlul formal asupra
iniţiativei legislative, cum de altfel majoritatea parlamentelor naţionale al membrilor Uniunii o au.
Parlamentul este „prima instituţie” a UE (menţionată în tratate, având precedent ceremonial peste
toate celelalte organe de autoritate la nivel european), şi împarte în mod egal puterile legislative şi
cele bugetare cu Consiliul (cu excepţia câtorva domenii în care se aplică procedurile legislative
speciale). Are, de asemenea, controlul asupra bugetului UE. În cele din urmă, Comisia Europeană,
organul executiv al UE, răspunde în faţa Parlamentului. În special, Parlamentul alege preşedintele
Comisiei, şi aprobă (sau respinge) numirea întregii Comisii. Poate forţa, ulterior, Comisia (consiliul
de comisari europeni) să demisioneze prin adoptarea unei moţiuni de cenzură.
Parlamentul European are trei sedii oficiale: la Bruxelles (Belgia), la Luxemburg şi la Strasbourg
(Franţa). Luxemburg este sediul birourilor administrative („Secretariatul General”). Reuniunile
întregului Parlament („sesiunile plenare”) au loc la Strasbourg şi la Bruxelles, iar reuniunile
comisiilor au loc la Bruxelles.
Alocarea locurilor în parlament are la bază o reprezentare degresivă şi proporţională a statelor
membre. Astfel, statele mici trimit mai mulţi deputaţi decât ar trebui dacă sar lua în considerare strict
populaţiile statelor respective. Configuraţia actuală a Parlamentului European a fost stabilită prin
Tratatul de la Nisa, care conţine prevederi referitoare la echilibrul puterii şi procesul decizional în
cadrul Uniunii, în contextul unei structuri cu 28 de State Membre.

Parlamentul European dispune de trei mari puteri:

 Puterea legislativă, prin care împreună cu Consiliul Uniunii Europene adoptă
legislaţia europeană (directive, ordonanţe, decizii). Această coparticipare la procesul legislativ asigură
legitimitatea democratică a textelor de lege adoptate. PE nu are (încă) drept de iniţiativă, adică nu
poate înainta propriile proiecte de legi; acest lucru însă a fost prevăzut în noua Constituţie a Europei.
Acest drept de iniţiativă îl are la ora actuală numai Comisia Europeană. După semnarea Tratatului de
la Nisa, în majoritatea domeniilor politice deciziile se iau pe principiul coparticipativ, la care
parlamentul şi Consiliul au drepturi egale, urmând ca în cazul în care nu se ajunge la un consens
decizia să fie luată în a treia şedinţă, în cadrul unei comisii de mediere.

4 Ultimele alegeri europene au avut loc în anul 2019. În legislatura actuală, PE are 705 membri. Actualul Preşedinte al
Parlamentului European ales în iunie 2019 este David Maria Sassoli, un politician social-democrat italian, reprezentant al
Partito Democratico și membru al Parlamentului European din 2009.
  Puterea bugetară. Parlamentul European împreună cu Consiliul sunt organele
bugetare ale UE. Comisia Europeană întocmeşte un proiect de buget. În faza de aprobare a bugetului
Parlamentul şi Consiliul au posibilitatea de a efectua modificări. La capitolul de venituri bugetare
ultimul cuvânt îl are Consiliul, la cel de cheltuieli îl are Parlamentul. Dreptul de intervenţie al
Parlamentului în domeniul cheltuielilor agricole este însă foarte redus. Însă de când Parlamentului i sa
acordat dreptul de intervenţie bugetară, ponderea cheltuielilor agricole din bugetul UE (cca. 100 mld.
euro în anul 2004) a scăzut de la aprox. 90% la 50%. Pentru exerciţiul bugetar 2005 sa prevăzut o
creştere a bugetului cu 10%, la suma de 109,5 miliarde euro.
 Puterea de control democratic asupra Comisiei Europene. Înainte de
numirea membrilor acesteia, Parlamentul analizează în comisiile sale competenţa şi integritatea
comisarilor desemnaţi (propuşi). Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei, sau impune
retragerea unuia dintre comisari prin neacordarea votului de încredere. În afară de acestea,
Parlamentul exercită un control politic prin Consiliul de Miniştri şi Consiliul European, cu precădere
în afara CE, acolo unde aceste instituţii au funcţii executive.

1.2. Alegerea deputaţilor din România

Cadrul juridic general pentru organizarea şi desfăşurarea alegerii membrilor din România în
Parlamentul European este stabilit prin Legea nr. 33/2007, cu modificările și completările ulterioare 5.
Membrii din România în Parlamentul European sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, potrivit principiului reprezentării proporţionale, pe bază de scrutin de listă, şi
candidaturi independente.
Alegătorii resortisanţi6 care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua de referinţă inclusiv, au
dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European, iar cetăţenii români care sunt
eligibili comunitar şi au împlinit până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani, au dreptul de a
fi aleşi în Parlamentul European. De asemenea, alegătorii comunitari 7 au dreptul de a alege în
România pentru Parlamentul European, dacă au domiciliul sau reşedinţa în România.
În conformitate cu dispoziţiile legii, teritoriul României constituie o singură circumscripţie
electorală.
Pragul electoral pentru partidele şi formaţiunile politice este de 5% din totalul voturilor valabil
exprimate la nivel naţional. Candidatul independent este declarat ales dacă obţine un număr de voturi
valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional
reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional
şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.
Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se
depun şi se înregistrează la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de
referinţă. Listele de candidaţi trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Numărul de candidaţi de pe fiecare listă, poate fi cu maximum 10 mai mare decât numărul mandatelor
repartizate României în Parlamentul European. Pentru a fi înregistrate la Biroul Electoral Central,
listele de candidaţi propuse de partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, alianţele politice sau alianţele electorale, trebuie însoţite de o listă cuprinzând cel puţin

5 Reprezentarea României în Parlamentul European se face potrivit prevederilor art. 9 şi 24 din Actul privind
condiţiile de aderare şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei,
Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei,
Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al
Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă,
Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea
Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin
Legea nr. 157/2005.
6 Prin alegător resortisant se înţelege orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară ori în străinătate,
care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
7 Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România.
200.000 de alegători care susţin fiecare candidatură. Modelul listei se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, odată cu aducerea la cunoştinţă publică a zilei de referinţă.
Candidatul independent poate participa la alegeri individual, dacă este susţinut de cel puţin
100.000 de alegători.
Fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică
sau alianţă electorală poate depune numai o singură listă de candidaţi, la nivel naţional. De asemenea,
candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin
hotărâre a Biroului Electoral Central.
Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face, cu respectarea dispoziţiilor legale, de
către Biroul Electoral Central, după cum urmează: a) în prima etapă, Biroul Electoral Central
calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a
numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se
pot repartiza mandate; b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei
naţionale pentru listele selectate, care au îndeplinit pragul electoral, prin metoda d’Hondt, care constă
în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent la numerele
cardinale, începând cu 1, 2, 3 (...), până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea
acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte
corespunde cu numărul de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea
tuturor mandatelor; c) candidatul independent căruia iar reveni cel puţin un mandat i se repartizează
un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul.
Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor legale
privitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor
pentru Parlamentul European, Autoritatea Electorală
Permanentă are o serie de atribuţii, printre care:
a) colaborarea cu instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pentru
asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a procesului electoral;
b) îndrumarea, informarea şi instruirea personalului autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii
în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, a persoanelor care pot deveni membri ai birourilor
electorale, precum şi a alegătorilor;
c) monitorizarea şi controlul activităţilor specifice procesului electoral;
d) îndeplinirea, împreună cu autorităţile publice competente, a formalităţilor necesare acceptării
membrilor din România la alegerile europarlamentare;
e) controlul, evidenţa şi aplicarea sancţiunilor referitoare la finanţarea campaniilor electorale;
f) asigurarea aplicării unitare a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor.
Nu pot fi aleşi membrii în Parlamentul European cetăţenii care fac parte din următoarele
categorii: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei,
poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici, inclusiv cei cu statut special, deputaţii sau senatorii în
Parlamentul României, precum şi membrii Guvernului României. În termen de 30 de zile de la data
validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situaţia de
incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european şi funcţia care generează
incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcţii. Dacă se depăşeşte termenul de 30 de
zile, iar persoana aleasă se află, în continuare în stare de incompatibilitate, pierde calitatea de membru
în Parlamentul European.
În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca
urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de
europarlamentar sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele
de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste, dacă până la data validării pentru
ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaţiunile politice, pe listele cărora au candidat confirmă
în scris, că aparţin acestora.

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERII

PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI

1. Alegerea Preşedintelui României

1.1. Consideraţii generale
Alegerea Preşedintelui României este reglementată de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret, liber exprimat. Tipul de
sistem electoral prin care se alege este scrutinul majoritar uninominal cu două tururi de scrutin.
Potrivit prevederilor din Constituţia noastră, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur
de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur
de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.
Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României
şi confirmă rezultatele sufragiului [potrivit art. 146 lit. f) din Constituţie].
Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin, organizat pentru alegerea
Preşedintelui României. Operaţiunile electorale se efectuează în circumscripţiile electorale şi secţiile
de votare organizate în unităţile administrativteritoriale, sub conducerea birourilor electorale
prevăzute de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe baza aceloraşi liste de
alegători.
Data alegerilor se stabileşte şi se aduce la cunoştinţa publică de Guvern, cu cel puţin 45 de zile
înainte de ziua votării şi până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului Preşedintelui în
funcţie sau, după caz, de la data când începe să curgă termenul de când a intervenit vacanţa funcţiei.

1.2. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor

1.2.1. Birourile electorale
Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: veghează la actualizarea listelor electorale
permanente, urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privitoare la alegerea Preşedintelui României,
pe întreg teritoriul ţării şi asigură aplicarea lor uniformă; constată respectarea prevederilor legii
privind depunerea şi înregistrarea candidaturilor; comunică birourilor electorale de circumscripţie
candidaturile înregistrate şi le face cunoscute prin presă; rezolvă întâmpinările la propria activitate şi
contestaţiile trimise de birourile electorale de circumscripţie (soluţiile date sunt definitive);
centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale
documentaţia necesară validării mandatului; îndeplineşte orice alte obligaţii ce îi revin potrivit Legii.
Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: fac publicaţiile şi afişările
prevăzute de lege, în termen de 5 zile de la primirea comunicării privind candidaturile înregistrate la
Biroul Electoral Central; rezolvă întâmpinările referitoare la propria activitate şi contestaţiile cu
privire la operaţiile birourilor electorale ale secţiilor de votare; distribuie birourilor electorale ale
secţiilor de votare buletinele de vot, ştampile de control şi ştampile cu menţiunea „Votat”;
centralizează rezultatul alegerilor pentru circumscripţia electorală şi înaintează Biroului Electoral
Central proceseleverbale cu rezultatele, precum şi întâmpinările, contestaţiile şi procesele verbale
primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc aceleaşi atribuţii, care le revin potrivit legii
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.
 1.2.2. Candidaturile
Pentru alegerea Preşedintelui României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice,
alianţe politice sau candidaţi independenţi.
Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale pot propune, fie separat, fie împreună numai câte un singur candidat. Atât
candidaturile propuse de partide sau alianţe politice, cât şi candidaturile independente pot fi depuse
numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 alegători. Un alegător poate susţine un singur candidat.
Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor, vârsta de cel puţin 35 de ani.
Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două
mandate. Acestea pot fi şi succesive.
Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral
Central cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Propunerile de candidaţi se fac în scris şi
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie semnate de conducerea partidului, a alianţelor
politice sau electorale care au propus candidatul, sau de candidatul independent; b) să cuprindă
prenumele, numele, locul şi data naşterii, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului; c) să
cuprindă declaraţia de acceptare a candidaturii, semnată şi datată de candidat, precum şi listele
susţinătorilor în număr de cel puţin 200.000 de alegători.
Legiuitorul consideră că lista susţinătorilor care trebuie să cuprindă date de identificare ale
candidatului şi ale alegătorilor care susţin candidatura, iar persoana care a întocmit lista este obligată
să depună o declaraţie sub semnătură personală pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea
semnăturilor susţinătorilor.
Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin presă, şi afişează la sediul său
propunerile de candidaţi pe care lea primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare.
Candidatul, partidele, alianţele politice sau cetăţenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea
candidaturii, până în momentul când mai rămân 20 de zile până la data alegerilor. Contestaţia se
depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore,
spre soluţionare Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională soluţionează contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare.
Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial.
A doua zi după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, Biroul Electoral Central
comunică birourilor electorale de circumscripţie, candidaturile definitive înregistrate în ordinea în
care au fost depuse.

1.2.3. Buletinele de vot şi semnele electorale

Buletinele de vot se tipăresc după modelul prevăzut de lege. Dimensiunile buletinelor de vot se
stabilesc de Biroul Electoral Central, ţinând cont de numărul candidaţilor şi de spaţiul necesar pentru
imprimarea lor şi se transmit birourilor electorale de circumscripţie odată cu comunicarea
candidaturilor.
Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripţie, prin
intermediul prefecţilor, cu respectarea prevederilor legale referitoare la imprimarea buletinelor de vot.
Prefecţii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 3 zile înainte de data
alegerilor.
Semnele electorale se declară la Biroul Electoral Central o dată cu depunerea candidaturilor.
Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului referitoare la ştampilele
secţiilor de votare şi la predarea, distribuirea şi afişarea buletinelor de vot, se aplică şi pentru alegerile
privind Preşedintele României.

1.2.4. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor

Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României se fac potrivit
dispoziţiilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului din Legea nr. 208/2015, cu
excepţiile prevăzute în Legea nr. 370/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Accesul la serviciile publice de radio şi televiziune, pentru candidaţii la funcţia de Preşedinte al
României, este egal şi gratuit. Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă al
candidaţilor se fac după încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente
reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentanţii serviciilor publice de
radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor.
În cazul în care sunt plângeri împotriva soluţiilor date de biroul electoral de circumscripţie, în
legătură cu împiedicarea desfăşurării campaniei electorale, contestaţiile se soluţionează de Curtea
Constituţională în termen de 3 zile de la sesizare.

1.3. Stabilirea rezultatului alegerilor

Operaţiunile electorale pentru constatarea rezultatelor votării la secţiile de votare, contestaţiile şi
întâmpinările cu privire la operaţiunile de votare şi deschiderea urnelor se fac cu respectarea
prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.
După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului secţiei de votare încheie
un procesverbal care cuprinde: numărul alegătorilor potrivit listelor electorale permanente; numărul
alegătorilor prezenţi la urne; numărul voturilor valabil exprimate; numărul voturilor nule; expunerea
pe scurt, a întâmpinărilor şi contestaţiilor şi a modului de soluţionare, precum şi a contestaţiilor
înaintate spre soluţionare biroului electoral de circumscripţie.
Proceseleverbale, împreună cu toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiei de
votare, vor alcătui un dosar care, sigilat şi ştampilat, se va înainta biroului electoral de circumscripţie,
de către biroul electoral al secţiei de votare, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea
votării. Un exemplar din procesulverbal semnat de preşedinte şi membrii biroului se afişează la loc
vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei de votare.
După primirea proceselorverbale, biroul electoral de circumscripţie încheie un procesverbal în
care centralizează toate datele primite şi întocmeşte un dosar pe care îl înaintează, cu pază militară,
Biroului Electoral Central.
Biroul Electoral Central rezolvă întâmpinările şi contestaţiile depuse, deciziile date fiind
definitive. De asemenea, încheie un procesverbal care cuprinde date centralizate pe întreaga ţară
Biroul Electoral Central constată, tot în acest procesverbal, dacă vreunul dintre candidaţi a întrunit, în
primul tur, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. Dacă niciun candidat nu
întruneşte această condiţie, consemnează numele celor doi candidaţi care au obţinut cel mai mare
număr de voturi şi care vor participa la al doilea tur de scrutin.
Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut
loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor.
În această situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminică de la data anulării
alegerilor.
Curtea Constituţională publică rezultatul alegerilor în presă şi în Monitorul Oficial al pentru
fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.
Actul de validare se întocmeşte în 3 exemplare, din care unul se prezintă Parlamentului pentru
depunerea jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituţie, iar al treilea se înmânează
candidatului ales.

SEPARAŢIA PUTERILOR ŞI ORGANIZAREA PUTERILOR PUBLICE

Principiul separaţiei puterilor în stat a apărut în concepţiile politice şi filozofice ca o reacţie

împotriva tiraniei monarhiilor absolutiste, sub influenţa revoluţiilor burgheze din Anglia din a doua
jumătate a secolului al XVIIlea, precum şi din celelalte ţări europene în frunte cu Franţa din secolul al
XVIIIlea. În acelaşi context sa avansat şi ideea că titularul puterii suverane este poporul, şi nu
monarhul. Concepţia sa conturat odată cu experienţe practice care încercau să distribuie atribute ale
puterii atât între diferite instituţii, cât şi între mai multe categorii sociale, care să împiedice atât tirania
unei singure persoane, cât şi tirania democratică a majorităţii.
 Separaţia puterilor constituie o garanţie pentru menţinerea caracterului democratic al conducerii
şi asigurarea libertăţilor cetăţeneşti, indiferent de forma de guvernământ. Statele totalitare care au
contopit puterile, renunţând la principiul separaţiei au ajuns la moduri de guvernare nedemocratice.
În fiecare ţară, principiul separaţiei se concretizează întrun ansamblu de autorităţi, care corespund
funcţiilor statului. Astfel, funcţiei legislative îi corespunde parlamentul; funcţiei executive îi
corespund şeful statului (monarh sau preşedinte) şi guvernul; iar funcţia judecătorească este
concretizată de instanţele judecătoreşti.
În realitate, se constată că cele trei mari funcţii ale statului nu se realizează numai prin atribuţiile
autorităţilor care le corespund în principiu în mod tradiţional. În practică autorităţile respective, după
cum reglementează constituţia fiecărui stat, intră şi în sferele de activitate ale altor puteri, datorită
necesităţii de conlucrare. Acest lucru se observă în special în ceea ce priveşte funcţia legislativă şi cea
executivă.
Astfel, funcţia legislativă nu se realizează exclusiv de Parlament. Acesta colaborează cu
executivul în mai multe forme. De exemplu, în Constituţiile României din 1866 şi din 1923 se stabilea
următorul sistem de exercitare a puterii legislative: „puterea legislativă se exercită colectiv de Rege,
Cameră şi Senat”, regele fiind considerat şeful executivului. Această colaborare se mai menţine în
prezent în câteva state europene 8. În perioada contemporană, de exemplu, executivul poate avea în
anumite limite şi atribuţii legislative; în multe state democratice, cea mai mare parte a proiectelor de
lege sunt supuse aprobării parlamentului de către guvern. Mai putem menţiona că, în mai multe ţări
guvernul este delegat să adopte hotărâri cu putere de lege, respectiv ordonanţe guvernamentale Pe de
altă parte, funcţia legislativă sa exercitat multă vreme prin reprezentanţii naţiunii în numele
suveranităţii poporului. În a doua jumătate a secolului al XXlea, suveranitatea poporului a început să
se exprime prin mijloace instituţionalizate care exprimă democraţia directă, cum ar fi: iniţiativa
legislativă populară şi referendumul.
Echilibrul dintre cele trei puteri nu este dozat perfect în diferite ţări şi în diferite perioade istorice.
Uneori se poate constata preeminenţa unor autorităţi în raport cu altele. De cele mai multe ori a existat
şi există pericolul autonomizării executivului.
În ceea ce priveşte independenţa justiţiei, teoretic este cel mai uşor de realizat, având în vedere
natura activităţii şi modul în care se desfăşoară. Practic, depinde de respectarea garanţiilor care i sau
asigurat în fiecare ţară astfel încât să nu sufere influenţa celorlalte puteri. Pe de altă parte, controlul
constituţionalităţii legilor efectuat de instituţii specializate sau de instanţe judecătoreşti, acceptat în
multe ţări ale lumii, implică atribuţii care pun în discuţie şi decid chiar în ceea ce priveşte legile
adoptate de parlament.
Relaţiile dintre puteri şi autorităţi, privind independenţa, echilibrul şi controlul reciproc, se
manifestă întro varietate de combinaţii strâns legate de practica diferitelor ţări, cu respectarea naturii
democratice a regimurilor politice.
Principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv echilibrul funcţional şi instituţional care de fapt
constituie raţiunea lui de a fi, este supus în continuare atenţiei diferiţilor autori, dintro perspectivă sau
alta. Unii consideră că în societatea actuală nu mai este respectat sau este depăşit. Motivele acestor
critici se întemeiază fie pe existenţa unui număr mare de organizaţii nonguvernamentale sau diferite
mişcări cu obiective restrânse, care influenţează deciziile instituţiilor tradiţionale, fie datorită
instituţionalizării partidelor politice, care au căpătat un rol important în formarea majorităţii
parlamentare şi a guvernului etc. Pe de altă parte, mulţi autori susţin că societăţile democratice
occidentale au găsit forme noi de adaptare pentru a păstra echilibrul, printre care enumeră chiar
diversitatea grupelor de presiune, a organizaţiilor cetăţeneşti, precum şi noile raporturi dintre opoziţie
şi majoritate, sau consultarea mai frecventă a cetăţenilor prin referendum.
Constituţia ţării noastre din 1991 după revizuire a consacrat expres că „Statul se organizează
potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în
cadrul democraţiei constituţionale.” În art. 80 (2) din Constituţie se face referire la puterile statului
atunci când se prevede: „Preşedintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului
(…)”. De asemenea, în practică, Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au invocat
principiul separaţiei puterilor în deciziile lor, ceea ce reflectă faptul că autorităţile publice din ţara
noastră funcţionează pe baza acestuia.

8 În Constituţia Belgiei se arată: „Puterea legislativă federală se exercită colectiv de Rege, Camera reprezentanţilor şi
Senat.” (art. 36). Constituţia Danemarcei – la art. 3 – prevede: „Puterea legislativă aparţine Regelui şi Folketingului.”