Curs 1

11 mai 2010
18:22
Societate si drept

Sociologia juridica are in vedere structurarea fenomenelor sociale, prin prisme regulilor de
drept -> relatiile dintre indivizi.

Notiunea de sociologie juridica ca stiinta de ramura: sociologia dreptului, sociologie generala,

sociologie juridica (analiza unor comportamente umane in anumite cazuri).

Dreptul este legat de societate -> unele relatii:

raport parte – intreg -raporturi juridice
- raporturi morale
- raporturi religioase

Destramarea unui stat -> consecinte juridice, politice etc

Destramarea soc. comerciale -> consecinte juridice

Indivizii cauta sa-si sporeasca sansele in societate, traiul, capacitatea de aparare -> prietenii

Relatiile sociale sunt uneori influentate de normele dreptului, regulile dreptului.

Fiecare grup isi creeaza relatiile sociale in functie de mediul inconjurator in care traieste.

Dreptul -> modeleaza societatea, impune reguli -> “”incorsetari””

normele juridice -> menite pentru a ne proteja unii de altii (“”homo homini dens””)

De asemenea, dreptul se si adapteaza societatii -> imprumuta de la alte societati

Cursuri Page 1
 Curs 2
11 mai 2010
18:22

Aparitia sociologiei juridice ca stiinta

- sf. sec XIX, inceput sec. XX

- stiinta de granita intre sociologia juridica si drept
- se ocupa cu studierea si analiza actiunilor umane in cadrul societatii (analizeaza formele de convietuire)

Sociologia juridica se manifesta in plan SPECULATIV.

De exemplu, sociologia analizeaza cauzele violentei domestice, iar dreptul aplica sanctiunie. Cauze: saracia,
lipsa educatiei, raporturile de familie.

Sociologia juridica se ocupa la studierea EVOLUTIEI SOCIETATII UMANE si a comportamentelor

Dreptul sanctioneaza comportamentul uman intr-un anumit moment

August Comte – 1893

- a definit o disciplina noua care are drept obiect de reglementare relatiile interumane si comportamentul
individului in societate

Montesquieu + Cicero + Aristotel: analizeaza relatiile dintre societate si drept, nedistingand insa sociologia juridica

F. Bacon: analize in ceea ce priveste raporturile dintre societate si stat. Judecatorii nu sunt niste zei care detin
adevarul absolut.
Aceasta spune ca acest serviciu poate deveni foarte costisitor pentru individ.

Montesquieu (sec XVII): dreptul nu e altceva decat o suma a raporturilor ce se stabilesc intre indivizi
“”Deciziile trebuie luate de cetateni, iar exercitarea atributiilor de conducere sa se faca in mod diferentiat”” –
“”Despre spiritul legilor””.

D. Anzzillotti – 1892: Raporturile dintre sociologie si drept

Hans Kelsen: simplul drept al statutului de a face parte dintr-o organizatie internationala
Eugen Erlich – 1913: Dreptul = drept viu -> comportamentul uman se schimba cu trecerea timpului
Virgilius Sperantia: “”Sociologia nu este altceva decat un cumul de factori care ne determina viata de zi cu zi”””.
Mircea Manolescu: “”Sociologia juridica este disciplina de contract””.

Sociologia juridica are o notiune mult mai larga decat sfera natiunii de sociologia dreptului.
Sociologia dreptului analizeaza exclusiv norma de drept.

Sociologia generala = stiinta de sina statatoare a comportamentului uman.

- ambele discipline utilizeaza aceleasi notiuni, dar unele notiuni au sensuri diferite
- constrangerea in sociologie nu este asa stricta ca un drept
- de asemenea, cele 2 discipline opereaza si cu notiuni distincte.
Ex: in drept “”infractiune””, in sociologia juridica “”focus grup””
- sociologia generala reprezinta baza de plecare pentru sociologia juridica.
- obiectul de reglementare al sociologiei juridice il reprezinta abordarea juridica a realitatii sociale
- sociologia juridica nu alege decat acele comportamente care au relevanta pentru drept

- RAPORTUL DINTRE SOCIOLOGIA JURIDICA SI STIINTA DREPTULUI -> de coordonare, complementare.

Dreptul imprumuta metode de lucru, iar sociologia foloseste notiuni si institutii

- metodele de investigare sociologica: ancheta, chestionarul, interviul

- Notiuni + institutii + reguli : pedeapsa
- obiectul de studiu al sociologiei juridice = nu este un drept pur -> juridic/sociologic
- obiectul de studiu analizeaza comportamentul uman prin prisma regulii prescrise

Cursuri Page 2
- obiectul de studiu analizeaza comportamentul uman prin prisma regulii prescrise

Cursuri Page 3
Curs 3
11 mai 2010
18:22
SCOLILE DE GANDIRE

1. SCOALA CONTRACTUALISTA (curentul contractualist)

Teoria contractului social -> individul traieste in societate, dar doar in relatii cu ceilalti semeni (apetit de a trai intr -o
comunitate)
Inca de la nastere, individul realizeaza un contract tacit, acesta stipuland modul in care fiecare individ relationeaza cu
comunitatea
Indivizii se nasc cu un set de drepturi (drepturi naturale) si pe parcurs capata noi drepturi, fie prin prisma relatiilor cu
ceilalti indivizi, fie prin prisma relatiilor cu comunitatea.

IDEEA CONTRACTUALISTA
1) J.J. Rousseau: “Starea naturala a omului este o stare de bine, de intelegere, dar oamenii au nevoie de un contract
social pentru binele ..., iar oamenii ...””
2) Montesquieu: “”necesitatea contractului duce la formarea statului””. Acesta vede statul ca acel loc in care
individul isi desfasoara activitatea, statul fiind cel care protejeaza individul si ofera garantii””.
“”homo homini deus””
3) Thomas Hobbes: “”starea naturala a omului – un razboi permanent intre indivizi”
“”homo homini lupus”” – omul este lup pentru om

Este necesar contractul social intre indivizi pentru ca acestia sa se poata apara.
Omul este individualizat si pentru realizarea binelui sau incearca sa ia de la ceilalti.

Contractul:
a) necesar pentru realizarea unei intelegeri in plan social
b) solutia perfecta
c) antidotul starii naturale a individului

4) Spinoza: ideea necesitatii unui contract in interiorul societatii – “”Oamenii traiesc sub conducerea ratiunii”” ->
RATIUNEA este data de interesele, asteptarile fiecarui individ. Contractul intregeste modalitatea rationala a
omului.

TEORIA CONTRACTUALISTA
- face parte din scoala mare integralista
- are unele variante de actiuni
o solidarismul
o teoriile normativiste

Scoala integralista vede individul prin raportarea indivizilor intre ei si prin raportare cu mediul.

Curente de gandire:
a) contractualismul
b) solidarismul
c) teoria normativista

Normativismul
 modul in care indivizii relationeaza in vederea realizarii unui raport
 2 tipuri de norme
◊ de comportament
◊ Contractuale

Scoala individualista
 modul in care individul isi deruleaza activitatile lui; in care relationeaza
 curenatul relationist (de gandire) – pune accentul pe relatiile interumane
 Rudolf Stemler: “”Experienta sociala a indivizilor se constituie prin 2 elemente distincte: prin drept si prin
economie”
 DREPT – vazut ca forma de manifestare a indivizilor
 ECONOMIA – materie

5) G. Simmel: “”Relatiile umane reprezinta suma relatiilor pe care fiecare individ in parte le rezolva”””-> in timp duce
la formarea anumitor comportamente – geometrie sociala
6) Max Weber: “”Sociologia repr o stire a actiunii sociale iar individul, relationand in societate creeaza reguli si
comportamente””.

Acesta pune accentul in analiza comportamentului social, pe individ si pe actiunile acestuia.

Cursuri Page 4
 Acesta pune accentul in analiza comportamentului social, pe individ si pe actiunile acestuia.
2 subcurente:
a) actionism – modul in care facem ca indivizi ceva, din proprie initiativa
b) interactionism – modul n care facem ceva prin stimulare
Relatiile; inter-reactiile -> repr obiectul de studiu al soc in viziunea lui Weber

De la curentul lui M.W. s-a dezvoltat relationismul interdisciplinar, de catre T. Pareon – acesta pune in centrul studiului sau nu
individul, nu societatea, ci mai degraba sistemul.
- “”ceea ce conteaza in analiza societatii umane este sistemul””
- "individul intrat intr-un asemenea sistem, se comporta intcoami ca el””
- "suntem, prizonierii propriului sistem””.

Clasificari ale sociologiei juridice

Teorie a actiunii sociale: “”sistemul este cel care reactioneaza pt individ si nu invers””
Din scoala integralista -> curentul sociologic -> aoartine scolii integraliste a sociologiei si considera omul ca produs al societatii;
principalul adept: Emil Durkheim

Aceasta socala sociologica considera ca omul este produs al societatii, numai ca vede diferit individul si societatea ca 2 realitati
diferite (diformitati fizice).

E.D.: “”Orice fapt social este exterior individului, iar ceea ce se petrece in societate este rodul comportamentului nostru in
societate””
“” Nu tot ce se petrece in societate este social””

Scoala Monografica

Se bazeaza pe analizele aplicative ale comportamentelor sociale

Adept: Dimitrie Gusti

“”Monografia sociologica se refera la studiul manifestarilor sociale, economice, politice, juridice, spirituale ale indivizilor in
societate””.

Stimuli: (D. Gusti – 7 elemente ale monografiei)

a) o buna cercetare sociologica are nevoie de o buna pregatire teoretica
b) -|| - de sinceritate si obiectivitate
c) ~ de o observatie corecta
d) Observatia sa fie controlata, confirmata (analiza detaliata a elementelor din societate)
e) ~ de o influenta bazata pe o corecta informare si documentare a cercetatorului
f) cercetarea trebuie sa fie colectiva (necesita informatii in diverse domenii)
g) o cercetare buna trebuie sa se bazeze pe o cercetare comparativa

Cursuri Page 5
Curs 4
11 mai 2010
18:22

Rolul si statutul individului in societate

Rol -> standardele de comportament asteptate de catre un grup de la fiecare individ in procesul de
convietuire
Statul -> totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care orice individ le are
Dpdv sociologic: socializarea:
a) modalitatea in care indivizii intra in societate
b) viata individului in societate
presupune o influentare a fiecarui individ din societate

INTRAREA INTR-UN GRUP

Familia: pentru copil, un model
Socializarea presupune asumarea unui rol.
Grupul ofera norme/reguli -> rezultatul intelegerii prealabile a membrilor grupului (religioase, morale)
SOLIDARITATE – capacitatea umana de a intemeia grupuri
SOCIABILITATE – capac umaana de a forma retele prin care grupurile transmit informatii, care se
exprima prin pasiuni, clase sociale, gesturi, relatii de vecinatate
SOCIALITATE – capac umana de a mentinre impreuna grupurile si retelele si de a le asigura o
coerenta si o coeziune

SOLIDARITATEA
Cel mai mic grup este cuplul.
Indivizii urmareasc anumite scopuri, ce nu pot fi indeplinite de unul singur
In orice grup este o concurenta -> data de obiectivele concurentilor
1. un cuplu se formeaza
□ bazat pe interese personale de moment
□ se formeaza pentru ca in general nu se accepta ritualurile casatoriei
□ pentru realizeaza unor probleme
□ nevoia indivizilor de a satisface anumite dorinte
2. grupurile de presiune
□ actori sociali care-si propun sa smulga puterii politice anumite privilegii
ex: sindicatele
□ in cele mai multe cazuri, grupurile de presiune presupun lobby sau asedieri de
societati
a) lobby
b) advocacy
3. partidele
□ coalitii permanente si organizate care urmaresc acapararea puterii
□ modalitatatea de functionare si organizarea difera de la o tara la alta in functie de
regimul politic
□ partidele politice sunt creatoare de norme juridice prin obtinerea puterii politice

SOCIABILITATEA
Retelele = ansamblul de relatii care se stabilesc intre persoane
- de familie
- de rudenie
- de afaceri
- de prietenie

Cursuri Page 6
 - de prietenie
- de vecinatate

Retelele sunt influentate de societatea n care traim si de obiectivul nostru in societate -> relatii foarte
stranse in cadrul familiei
In China de exemplu intr-o anumita locuinta traiesc mai multe generatii
Relatii de rudenie: vizibile mai ales la batranete
Relatiile de afaceri sunt dominate de interesele bazate pe rolul pe care vrea sa-l aiba in societate
Relatile de vecintate - amiabile, de preferat

CIVILIZATIILE
○ Un mijloc prin care indiviziii realizeaza la nivelul umanitatii relatii de convietuire
○ Nu au limite in timp si spatiu
○ Acestea au format in societate, reguli

SOCIALITATEA <--> solidaritate sociala [ E. Durkheim ]

Elemente:
a) Tribul
b) Feudalitatea
c) Natiunea

Tribul
- Indivizii traiesc impreuna avand ca principal scop apararea si gasirea mijloacelor de
subzistenta

Feudalitatea
- Intemeiata pe
□ Vasalitate
□ Senioria
→ Crearea a 2 clase diferite
- Transmiterea ramurilor nobiliare in cazul seniorilor -> camera lorzilor = rezultatul acestui
fenomen

Natiunea
- Totalitatea indivizilor care au in comun elemente precum:
 Limba
 Istorie
 Cultura
 Obiceiuri
Toate acestea sunt rezultatul convietuirii indivizilor o perioada indelungata de timp.
- Stau la baza formarii POPORULUI (stat) -> sens sociologic
- Natiunea difera de popor, in sens juridic

Cursuri Page 7
Curs 5
17 mai 2010
15:37

Obiectul si definitia sociologiei juridice

Sociologia juridica analizeaza activitatea de baza care are loc in cadrul societatii (pentru ca dreptul
nu poate avea loc decat in cadrul unei societati, iar evolutia sa depinde de evolutia societatii)

Obiectul de reglementare - dreptul nu poate exista decat in cadrul unei societati. Dreptul se
formeaza intr-un anume climat politic, economic, social, religios, istoric.

Relatii sociale reglementate de sociologia juridica

a) Relatii sociale reglementate e drept
b) Relatii sociale care se afla la interferenta dreptuluicu alte stiinte (norme morale, religioase, politice)

Normele morale/religioase/politice -> norme juridice

Obiectul de reglementare al sociologiei juridice = totalitatea aspectelor care compun fenomenul

juridic.

Fenomenul juridic cuprinde atat acte juridice, cat si fapte nejuridice.

Sociologia juridica intereseaza modul cum sunt construite, se manifesta fenomenul juridic si
raporturile dintre normele juridice si fenomene juridice.

Modul in care sunt constuite fenomenele juridice = obiect de cercetare al sociologiei juiridice

Modul in care se manifesta un fenomen juridic:

Ex: neplata unui impozit de stat ce deterina acest comportament (trebuie vazut)
 Diferente dintre norma de drept - fenomen juridic
□ Consecinteleincalcarii dreptului -> intervine automat o sanctiune
□ Cand incalci un comportament in societate -> nu intervine neaparat o sanctiune
□ Atitudinea fata de lege -> trebuie respectata de buna-voie
 Factorii care configureaza dreptul
□ Tari in care au aparut norme juridice datorita factorilor geografici
□ Constiinte juridice (pe care norma de drept le formeaza)
□ Raspundere/responsabilitatee
 Raspundere - in dreptul roman inseamna raspunderea fata de consecintele unei legi
 Responsabilitate - asumarea unor fapte/consecinte

Definitia sociologiei juridice

= acea stiinta care studiaza comportamentul individului in societate si efectele pe care dreptul le produce asupra
societatii
Sociologia juridica e definit de multe ori ca fiind o stiinta sociala care studiaza realitatea social a dreptului, influenta
asuora dreptului si invers si o stiinta care studiaza factorii juridici si rolul lor in societate

NB: Toate fenomele juridice sunt si fenomene sociale, insa nu si invers.

Sociologia juridica
 Explica fenomenele sociale care ne intereseaza (ex: exista popoare mai pragmatice decat altele)
 Explica de ce anumite fenomene gen:
□ "statul slab" favorizeaza coruptia
□ Sinuciderea e mai frecventa in zona urbana decat in cea rurala
 Sprijina decizia care se ia in cazul unui stat prin furnizarea de sociologie juridica de date
Ex: campaniile electorale - sprijinte de informatii luate de pe teren
 Explica fenomene care ne intereseaza
 Contribuie la solutionarea unor probleme sociale care apar
Ex: saracia, somaj, imigratie, delincventa

Sociologie:
a) Descriptiva (ce ? Cum ? Cat? )
b) A actiunii ( de ce? )

Exista situatii care se nasc in practica si de foarte multe ori trebuie sa intelegem ca
sociologia juridica si dreptul lucreaza cu elemente diferite:

Cursuri Page 8
sociologia juridica si dreptul lucreaza cu elemente diferite:
 Dreptul lucreaza cu fictiuni juridice ( ex: persoana juridica)
 Sociologia lucreaza cu date, explica fenomene, foloseste presupuneri la reconstituirea unor fenomene sociale

Cursuri Page 9
 Curs 9
9 mai 2010
18:58
ETIOLOGIA VIOLENTEI

I.

1. TEORIA VIOLENTEI INNASCUTE

Violenta este intrinseca omului. Nu exista studii care sa reflecte faptul ca violenta este innascuta.
2. TEORIA VIOLENTEI FRUSTRARE
Violenta este rezultatul frustrarii pe care o acumuleaza individul in traiul de zi cu zi.
Se manifesta prin privarea indivizilor de DORINTA si NEVOI.

Satisfacerea unor dorinte > placeri; daca nu = frustrare

Factori care genereaza frustrarea:

○ NATURALI
○ SOCIALI

Factorii naturali:
a) Disproportia dintre resurse si numar indivizilor dintr-un anumit domeniul
b) Raritatea mijloacelor de satisfacere a nevoilor umane

Factorii sociali
- Explica ponderea pe care o au acesti factori in acumularea frustrarii
- Multipli

NB: Cauzele frustrarii trebuie cautate in factorii sociali si nu in cei naturali

3. TEORIA PRIVARII RELATIVE

Existenta unui decalaj foarte mare intre asteptari si posibilitati

4. TEORIA FRUSTRARII SISTEMATICE

- Simtita de un colectiv
- Provocata de:
- Decalajul dintre asteptari si realizari
- Diferenta intre ceea ce realizeaza omul pe moment si estimarile viitoare
- Incertitudine
- Aspiratiile si asteptarile conflictuale (ex: serviciu vs. timp liber)
5. TEORIA FRUSTRARII PRIN MODERNITATE
Modernizarea unei societati se face trecand prin niste etape de tranzitie
Tranzitia - caracterizata prin existenta unor situatii atipice (mutatie a valorilor)
3 etape
□ TRADITIONALA - societatea conservatoare
□ DE TRANZITIE
□ MODERNA
Perioada de tranzitie
 lipsa regulilor
 regulile sunt puse la indoiala
Perioada moderna
 Regulile se asaza
 Se formeaza valori corespunzatoare
 (sau) sunt mostenite reguli/valori traditionale

Cursuri Page 10
II.
6. TEORIA VIOLENTEI - FRUSTRARE = violenta directa
Deriva din teoria violentei innascute; explica violenta prin raspunsul individullui in societate.
Manifestarea violentei personale (nu se manifesta la o colectivitate)
7. TEORIA VIOLENTEI CULTURALE = violenta invatata
Explica tehnica, raspandirea si exercitarea.
Violenta este dobandita in procesul de invatare pe care indivizii il parcurg in societate.
Factori:
 Individuali - parintele invata copilul de mic
 Societari - se manifesta prin prisma unor comportamente care se regasesc in societati: religia
crestina/iudaica etc
 De grup - copierea comportamentului, gesturilor grupului respectiv

Factori societari - factori care determina un comportament violent

 Alcoolism
 Somaj
 Bolile psihice
 Falimentul institutiei sociale a familiei - divort, abndon, concubinaj
 Nesiguranta vietii
 Suprapopularea - duce la obligarea indivizilor de a-si gasi mijloace de subzistenta
 Imposibilitatea atingerii unor deziderate in cadrul societatii
 Lipsa dialogului si izolarea indivizilor

Remedii:
 Reforme in cadrul societatii
Ex: in Turcia, armata nu mai reprezinta un element principal -> reforma radicala
 Ameliorarea conditilor de viata
 Asigurarea securitatii vietii
 Debirocratizarea societatii
 "umanizarea" individului -> revenirea la caractersticile lor initiale

Mass-media joaca un rol important in deviolentizarea societatii sau, dimpotriva, in instigarea la violenta.
Ex: scoaterea in evidenta a violurilor - educare negativa

Cursuri Page 11
Curs 6 + 7
17 mai 2010
15:58

Modalitati de investigatii

1. Somajul - stratificarea unor opinii

2. Ancheta
 Se observa tendinta majoritara
 Presupune surprinderea faptelor, fenomenelor sau a relatii sociale
 Presupune strangerea si prelucrarea datelor
 Se desprinde o opinie majoritara

Etape:
I. Determinarea obiectivului investigatiei (precizarea temelor de investigatie)
Aceasta etapa ajuta dreptul prin anchetele sociologice pe care le face cand se determina obiectul
investigatiei
II. Preancheta
Realizeaza o analiza amanuntita a tuturor ipotezelor posibile; se fac o serie de supozitii si scenarii
III. Determinarea universului anchetei
Presupune identificarea populatiei care urmeaza a fi investigata.
Factori:
- Intinderea
- Densitatea
- Gradul de cunoastere
- Educatia populatiei
IV. Alcatuirea esantionului
Pe baza unor legi statistice (in functie de numarul celor investigati vom avea o marja de eroare)
V. Alegerea tehnicilor de cercetare
= ansamblu de reguli si procedee pentru realizarea unei actiuni eficiente

Exista mai multe tehnici si procedee. Alegerea lor se face in functie de obiectul investigatiei.

Modalitati tehnice
a) Observatia
b) Chestionarul
c) Interviul

Observatia
- = examinarea sistematica si complexa a unui fenomenon, examinare avand la baza perceptia
- Poate fi de mai multe feluri:
◊ Directa
► Interna
► Externa
◊ Indirecta
- Gradul de corectitudinea e mai mare la cel care a participat directa la evenimente, dar si invers

Observatia directa
a) Interna
► Cea relatata de participantul la o actiune ( ex: victima unui furt)
b) Externa
► Persoane care au fost de fata la un eveniment, dar nu au participat

Observatia indirecta
◊ Persoane care nu sunt implicate direct intr-o actiune, dar analizeaza acea
actiune/fenomen prin prisma altor relatari
◊ Trebuie filtrata, tinand cont de sursa utilizata
 Sursa scrisa - poate fi probata
 Sursa nescrisa - nu poate
Observatia poate fi in acelasi timp:

Cursuri Page 12
Observatia poate fi in acelasi timp:
 Juridica - cele care se fac avand la baza un text de lege
 Nejuridica - in general este nejuridica observatia
 Jurisprudentiala - nu poate fi data decat de persoane care sunt implicat si analizeaza
evenimentele de genul celor petrecute

Chestionarul
- = o lista de intrebari aranjate in mod riguros sau nu, ori o succesiune de intrebari si imagini
- Se foloseste atunci cand dorim sa identificam anumite informatii cu privire la un fapt sau eveniment
- Intrebarile intotdeauna trebuie sa fie clare pentru ca de ele depind acuratetea rezultatelor
- Intrebarile trebuie sa fie precise pentru ca atlfel dau o marja de eroare mare
- Intrebarile trebuie sa fie neechivoce, sa foloseasca termeni pe care persoana respectiva ii intelege
(intrebari inteligibile)
- Persoana chestionata cunoaste lucrurile despre care este intrebata (trebuie sa ne asiguram de acest
lucru)
- Daca persoana chestionata e dispusa sa ne dea informatiile

Tipuri de chestionare
Criteriu: natura informatiei primite
a) De opinie - scot in evidenta opiniile persoanelor
b) De date - urmaresc strangerea unor date
Criteriu: intinderea informatiei
a) Generale - probleme generale (ex:ratingul unor emisiuni)
b) Speciale - probleme speciale (ex:identificarea faptuitorului)
Criteriu: forma intrebarii
a) Inchise - cele care nu lasa posibilitatea opiniei personale
b) Deschise - cele care lasa posibilitatea opiniei personale
c) Mixte - intrebari deschise + inchise
 Se pot obtine mai multe informatii de la indivizi
► Ce parere aveti despre? - cand avem un nou produs - intrebare deschisa

Interviul
- = tehnica de cooperare verbala intre 2 persoane
- Folosit pentru strangerea de date

Clasificare:
Criteriu: felul comunicarii
a) Formal - un cadru anume
b) Informal - se realizeaza spontan

a) Interviuri conversatie - dau intervievatului posibilitatea de a se simti in largul sau atunci

cand poarta o discutie
b) Ghidate - cele prin care anchetatorul dirijeaza intervievatul catre o anume problematica
pe care doreste sa o cunoasca

Criteriu:gradul de libertate al anchetatorului

a) Intrebari reciproce
De obicei - interviuri informale
b) De obicei - interviuri formale
Intrebari precise, stabilite dinainte si care urmaresc ajungerea la un anumit moment al
interviului
"interviuri mascate"

Criteriu:numarul de persoane intervievate

a) Individuale - opinii detaliate
b) De grup - desprinzi opinia generala, fara detalii
Anumite persoane pot observa ca au o parere diferita de grup si atunci nu si-o mai
exprima

Criteriu: modul de intervievere

Cursuri Page 13
 Criteriu: modul de intervievere
a) Interviuri directe - intervievatul e prezent; face 2 face
b) Interviuri indirecte - nu sunt unul in fata celuilalti

Criteriu:nivelul la care se situeaza informatia

a) Surprind reactiile, starile; este spontan
b) Iti controleaza raspunsurile

Violenta in societate

Violenta face parte din procesul se socializare = savarsirea de fapte antisociale.

→ Este violenta o permanenta umana sau nu?

→ Este violenta sau nu intrinseca omului?

• Scolile de gandire in sociologia juridica considera ca violenta e intrinseca - Hobbes - conflicte intre oameni
• Alte opinii:
- Montesquieu + Rousseau: starea naturala a oamenilor este o stare de liniste, ei sunt determinati,
impulsionati sa fie violenti

→ Violenta poate fi diminuata sau chiar eradicata?

• Cei care spun ca violenta este intrinseca considera ca violenta poate doar sa fie diminuata, nu
eradicata
• Cei care spun ca violenta este extrinseca -> violenta poate fi eliminata

Violenta = actiune coercitiva exercitate impotriva unor persoane in vederea obtinerii unui raspuns conform
anumitor interese -> un mijloc de coercitie
-> violenta este o relatie sociala in care avem de-a face cu subiecte si cu un obiect

Obiectul
 Violenta prin forta
 Violenta manifestata psihologic
 Violenta manifestata prin limbaj
 Violenta manifestata prin comportament

• Raportata la interese
• Raportata la numarul indivizilor care traiesc pe un teritoriu - densitatea
• Raportata la evolutia istorica a societatii - a dus la manifestare diverselor tipuri de violenta
• Raportata la ordinea naturala a lumii - progres/conservatorism
• Raportata la natura umana
• Raportata la cadrul institutional

Cursuri Page 14
Curs 10
9 mai 2010
19:19

Violenta = manifestarea comportamentala exprimata sub forma fortei

"vis" [ lat ] = forta

Educatia este cea care determina un comportament adecvat, o infranare a violentei.

Violenta verbala
 Insulta
 Ironie
 Calomnie

S.Freud -> "celor violenti le lipseste supra-eul"

a. PARANOICUL - sunt violenti deoarece sunt ignorati de societate si au senzatia ca sunt izolati
b. SCHIZOFRENICUL - comit act de violenta, mai ales in cadrul domestic
c. DEMENTII - comit acte de violenta pentru satisfacerea propriilor dorinte
d. OLIGOFRENII - comit acte de violenta din cauza unor sugestii
e. DIZARMONICII - comit acte de violenta din cauza substantelor halocinogene

Cauzele violentei
 Toxicomania
 Sexualitatea gresit indreptata
 Conflictele conjugale
 Industrializarea exagerata - orase aglomerate
 Terorismul de stat - specific regimurilor totalitare
 Paroxismul - razboiul - instrument de stabilire a starii de drept, social si moral intr-o
societate
 Terorismul international - atacul asupra maselor

Anti-terorism = prevenirea acestui curent

Contra-terorism = masuri luate de trupele speciale

Cursuri Page 15
 Curs 11
9 mai 2010
19:27

COMUNICAREA

- Rol important in stiintle socio-umane

- Influenta mijloacelor de comunicare este covarsitoare

○ Scrisa
○ Verbala

- Orice comunicare se face printr-o CONVERSATIE.

- Rezultatul comunicarii: OPINIA

CONVERSATIA = dialog fara utilitate directa si imediata, in care se vorbeste din placere, in joaca sau din politete.

Tipuri de conversatie:
○ Obligatorie (colocviu)
○ Facultativa
○ Lupta
Ex: conversatia dintre doi avocati - sistem anglo-saxon; conversatiile contradictorii
○ Schimb
Acel tip in care cei ce intra in dialoc fac un schimb de idei, cunostinte, impresii (seminarul) -> conversatie utila

Conversatia
○ Forma de socializare
○ Forma de uniformizare a judecatilor (discursurile politice) -> aducerea electoratului la un anumit nivel
○ Crearea ideilor
○ Stabilirea unor anumite sisteme de valori
○ Crearea tipurilor de comportament (agresivitatea tinerilor deriva din conversatiile pe care le vad in filme sau din sanul fam iliei)

Agresivitatea intervina atunci cand persoana respectiva isi pierde forta argumentelor -> ridicarea tonului.

Comunicarea in masa
○ A luat nastere dupa WW2
○ Important e ce se spune si cu ce efecte, cine spune si cui se adreseaza
○ Nu trebuie transmise foarte multe idei. Sunt indeajuns cateva idei, care sa contina seva mesajului -> cuvinte-cheie
○ Mesajul scris are avantajul de a ramane asa cum a fost transmis
○ Este foarte important mesajul, corelat cu momentul in care este transmis (transmisiunea acestuia in prime -time [ jurnalul de seara ] va
duce la captare mai buna si de catre mai multi destinatari)
○ Transmiterea mesajului la inceput este mai favorabila expeditorului (la sfarsit, mesajul este receptat mai greu - audienta este plictisita)
○ Obiectivul mesajului este foarte important
○ Mijloace
 Clasice: ziare, radio, tv
 Moderne: internet

Orice conversatie genereaza un feed-back -> generarea reactiei, raspunsului

Intr-o comunicare se pot observa:
○ Stari: mirare, frica
○ Reactii
 Face 2 face
 Telefon

Atributiile emitatorului
○ Daca acesta nu formuleaza clar intrebarile sau raspunsurile, mesajul va fi distorsionat

Continutul mesajului
○ Continutul este formulat in functie de nivelul de cultura al emitatorului, de gradul de educatie
○ Nelezarea celuilalt este foarte importanta - pastrearea nivelului conversatiei la un nivel propice, echilibrat, in functie de cui te adresezi

Credibilitatea mesajului
○ Sporturile publicitare se fac in functie de credibilitate

Intensitatea mesajului
○ Este data de forta cu care este spus acel mesaj si de frecventa
○ Un mesaj transmis de mai multe ori este implantat in mintea receptorului

Perceptia mesajului
○ Tine cont de:

Cursuri Page 16
 ○ Tine cont de:
 Simplitatea argumentelor
 Numarul argumentelor -> sa nu plictisesti
 Viteza mesajului -> o viteza echilibrata
 Mijloacele de comunicare utilizate
 Folosirea de simboluri -> raman vizual in minte
○ Perceptia este mai puternica atunci cad mijlocul utilizat este mult mai vizionat de persoane ( tv, internet)
○ Sigla, simbolul, declanseaza impresia mult mai rapid. Acesta nu trebuie schimbat foarte des
Ex: blazonul regla transmite mesajul casei respective
!! Convingerea este primul punct in captarea mesajului.
○ Mesajele
 Memorate
 Acceptate

Trasaturile unui mesaj persuasiv

○ Aspectele emotionale prevaleaza in fata celor rationale
○ Un mesaj persuasiv trebuie sa canalizeze pasiuni preexistente si nu sa creeze unele noi

1. Situatia emotionala influenteaza receptarea mesajului.

Ex: mesajul legat de o catastroga este mult mai penetrant
2. Mesajul nu trebuie imapachetat intr-o pasiune noua

Functiile mijloacelor de comunicare

1. Informativa: acumularea de informatii
2. Instrument de legatura sociala: prin comunicare, oamenii se apropie unii de altii
3. Recreativa: ne eliberam de ceea ce traim zilnic
4. Transmisia culturala: dezvoltarea culturala

!! Miza oricarei comunicari este NU transmiterea mesajului, ci modalitatea in care o faci.

Cursuri Page 17
Curs 12
12 mai 2010
10:00
Reguli de examen:
- Nu se tine cont de prezenta
- 101-103: 10-11 in A2
- 104-105: 10-11 in A1
- 106-107: 11-12 in A2
- 108-109: 11-12 in A1
- 110-112: 10-11 in A2
- 113-114: 10-11 in A1
- 115-116: 11-12 in A2
- 117-118: 11-12 in A1
- 18 intrebari tip grila; 4 variante de raspuns dintre care una corecta
- 3 intrebari cu mai multe variante de raspuns corecte (nu vor fi intrebari fara niciun raspuns corect)
- Grile si din ceea ce nu este in cursul tiparit, dar din ceea ce a predat
- Numai din ceea ce a predat
- 18 intrebari de 0.5 puncte
- Carnetul de student + act de identitate

Cursuri Page 18