Bătălia de la Marathon (490 î.

Hr)

Deoarece atenienii au sprijinit răscoala grecilor din Asia Mică, Darius I a

decis să-i pedepsească.
Multe dintre cetăţile grecilor i s-au supus, însă Atena și Sparta au refuzat.
În anul 490 î.Hr. perșii au pornit împotriva grecilor pe cale terestră și pe mare.
Istoricul grec Herodot menționează că perșii aveau 600 de trireme care
transportau circa 20.000 de perși și 1000 de călăreți.
Atena a cerut ajutor Spartei , dar spartanii au refuzat pe motiv că nu se
puteau pune în mișcare înainte de a fi lună nouă. Dintre toate cetăţile grecești, doar
Plateea a trimis 1000 de oameni atenienilor , ca ajutor.
Bătălia s-a dat la Marathon , la 42 km de Atena , în al cărui golf ancorase
flota persană. Atenienii aveau aproape 10000 de hopliți.
Planul strategului Miltiade era ca atenienii să lupte în câmp deschis în loc să se
apere în spatele zidurilor cetății.
Miltiade a declanșat atacul în zorii zilei și hopliții au atacat în pas alergător
infanteria persană, care era cel puțin de două ori mai numeroasă.
După ce atenienii s-au pregătit pentru bătălie, s-a dat semnalul. Atenienii au
pornit în fugă și s-au năpustit asupra barbarilor.
Între cele două armate erau aproximativ 1500 metri. Când perșii i-au văzut
pe dușmani atacându-i în fugă mare, s-au pregătit să primească atacul, cumpănind
numărul foarte neînsemnat al atenienilor și atacul la care pornise aceștia, fără
cavalerie și arcași.
Ei au crezut că i-a cuprins nebunia, închipuindu-și că această sminteală a lor
îi va cuprinde cu siguranță. Iată ce socoteli își făceau barbarii.
Iar atenienii , începând încleștarea cu perșii ,se luptară într-un chip vrednic
de amintire. Ei i-au atacat pe dușmani alergând. Și tot așa, au privit , fără să
tremure veșmântul mezilor. Într-adevăr , până atunci numai rostirea numelui
mezilor îi înspăimânta pe greci.
Bătălia de la Marathon a ținut mult. După ce perșii au fost puși pe fugă,
atenienii i-au urmărit, măcelărindu-i.
Și au făcut aceasta până ce , ajungând la mare, atenienii au cerut să li se pună
la îndemână foc și au atacat chiar corăbiile acestora.
Numeroși atenieni au murit în lupta de la Marathon. Barbarii au pierdut vreo
6400 de oameni, în vreme ce atenienii doar 192.

1
 O legendă relatează faptul că Phillippide , un mesager atenian , a alergat
distanța de la câmpul de luptă de la Marathon până la Atena pentru a anunța
victoria asupra perșilor. În momentul în care a ajuns , a strigat : Am învins! după
care a murit pe loc.
În amintirea acestui erou, la inițiativa baronului Pierre de Coubertin, în
programul Jocurilor Olimpice moderne a fost inclusă proba de maraton la care se
aleargă pe o distanță de 42.195 km( distanța exactă dintre Marathon și Acropola din
Atena).