Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
O Inima Sagetata
O Inima Sagetata
O inim`
s`getat`
Traducerea [i adaptarea \n limba român` de
VIRGIL F~G~DARU
ALCRIS
Capitolul 1
***
***
O INIM~ S~GETAT~ 27
Lucie \i vorbi a[a cum f`cea cu nepotul s`u Tim, care era de
aceea[i vârst` [i cam plâng`cios.
Nu putu s` stea prea mult cu el pentru c` mai erau [i al]i
copii de care s` aib` grij`. Veniser` [i gemenii Graham, ni[te
copii cam sl`bu]i [i delica]i dar foarte inteligen]i; ace[tia nu
p`rur` deloc afecta]i de desp`r]irea de p`rin]i. Maiorul [i
doamna Graham erau ni[te oameni sensibili [i pl`cu]i. Urmau
s` plece \n Germania, unde se afla regimentul maiorului.
Lucie \i lu` [i pe ei \mpreun` cu Jeremy Finch [i reu[i s`
\nchege o conversa]ie. Se sim]i chiar fericit` v`zând c` familia
Finch a plecat f`r` probleme.
Urmar` indica]ile [i rug`min]ile p`rin]ilor: „te rug`m s`-i
dai aceste pastile lui Jimmy, pentru c` are mare nevoie de ele.
Trebuie s` le ia o dat` pe zi“, sau: „Martin [i-a f`cut un obicei
prost din a-[i trage nasul, sper`m ca aici s` scape de el“, „am
uitat cel de al treila rând de pijamale al lui Oliver, dar \l vom
trimite prin po[t`...“
Ordine, scuze, reclama]ii adresate fostei intendente.
O mam` reclam` c` fiul ei nu trebuia for]at s` \nve]e \notul,
pentru c` se temea de ap`; alta, dimpotriv`, ceru ca fiul ei s`
\noate mai mult pentru c` se \ngr`[ase. Un alt b`iat era
somnambul...[i tot a[a...
To]i se purtar` frumos cu ea, ba unii chiar glumiser`,
spunând c` ar vrea s` fie \n locul fiilor lor, care r`mâneau cu
o intendent` atât de tân`r` [i de dr`gu]`.
Avea acum foarte mul]i copii \n grij`, \ncât nici nu [tia cu
care s` \nceap`. Din fericire, avea memorie bun` [i nu \ncurc`
medicamentele lor.
46 DENISE ROBINS
– Dar ce?
– Cu toate astea, nu [tiu nimic concret.
– |]i face confiden]e, Nat?
– |ntr-un fel... \ncuviin]` el.
Lucie trase aer \n piept. Era evident c` Nat [i Barbie aveau
ni[te secrete, dar Nat nu afirmase c` era iubitul lui Barbie. {i
asta era destul. |n seara asta, Lucie sim]ea o gelozie nebun`
fa]` de Nat, nu suporta s`-l [tie al alteia. Voia s` fie doar al ei,
a[a cum fusese cu câteva clipe \n urm`. Cu toate acestea, se
desp`r]ir` brusc, ajungând la intrarea [colii.
– Noapte bun`, Luce, zise el zâmbindu-i, mi-a f`cut pl`cere
s` mai stau de vorb` cu tine. Trebuie s` m` mai invi]i o dat`
acas` la sora ta.
Lucie sim]i c` inima \i bate mai tare.
– Mi-ar face mare pl`cere, Nat. Apoi, cu durere \n suflet,
din cauz` c` se desp`r]eau prea repede, sim]i nevoia s`-l
\ntrebe: \]i pare bine c-am venit aici?
– Sunt \ncântat, Luce.
Lucie se duse direct \n camera sa, unde \[i \ngrop` fa]a \n
palme. |ncerc` apoi s` se calmeze. Retr`i fiecare clip`
petrecut` al`turi de el. Avea toate motivele s` cread` c` avea
[ansa s` devin` indispensabil` pentru el.
Se culc` \n seara aceea cu inima \nc`rcat` de emo]ii, se
trezi devreme [i ie[i \n gr`din` s` inspire aer proasp`t.
Capitolul 5
– Cred c` se \n[ela.
– {i familia Friern spune cam tot a[a. Ai grij` s` nu te la[i
impresionat` de pu[tii `[tia, Lucie.
– Cred c` este mai bine s` m` duc s`-i trezesc pentru micul
dejun.
– Lucie, spune-mi, joci crichet?
– Din copil`rie. Chiar [i luna trecut` am jucat cu nepotul
meu pe plaj`.
– Perfect! Te invit la meciul de dup`-amiaz`. Miss Day este
una dintre cele mai bune juc`toare.
– Bine, \n acest caz voi juca [i eu.
– Bine, Lucie, ne vedem mai târziu.
Era un tip simplu [i pl`cut acest Geoff, reflect` Lucie,
urcând câte dou` trepte deodat` spre dormitoarele celor mici.
O, de ce nu se \ndr`gostise de un astfel de b`rbat f`r` secrete,
lucruri de nedezv`luit, complexe, ca Nat Randall?
Toat` ziua Lucie fu foarte ocupat`. De fapt, \i pl`cu aceast`
a doua zi la Keynwood. |ncepu s` intre realmente \n detaliile
slujbei [i nu-i p`ru r`u c-o alesese. Regreta acum c`
\ntrerupsese studiile, c` rupsese leg`tura cu spitalul, c` nu
mai apucase s`-[i ia diploma de asistent`.
Toat` ziua o urm`ri imaginea lui Nat. |l v`zu \n timpul
meselor când aten]ia lui se concentra \n special asupra lui
Barbie. Dar \i zâmbi [i ei iar la sfâr[itul cinei veni spre ea [i o
\ntreb`:
– Cum s-a desf`[urat cea de a doua zi?
Ea \i r`spunse scurt.
64 DENISE ROBINS
– Guy.
– Este un tip norocos.
Martha se \ntoarse spre el, privindu-l cu suspiciune.
– Abia m` cuno[ti, a[a c` nu po]i face o astfel de afirma]ie.
– Pot s` v`d foarte bine c` e[ti o femeie frumoas`.
– Iar tu dragul meu Nat, nu prea ai o atitudine de dasc`l.
Nat \ncepu s` râd`.
– S` mergem, spuse Martha, c`reia \i displ`cea \ntors`tura
pe care o luaser` lucrurile. Nu uita c` Lucie are \ncredere \n
tine, mai ad`ug` ea.
Nat ridic` din umeri, nedumerit c` aceast` Martha nu
mar[a la complimentele lui. Nu avusese inten]ii rele, voia doar
s` se amuze pu]in. Oricum, se gândi el, o prefer pe Santa
Lucia acestei tenta]ii sofisticate.
Un sfert de or` mai târziu, erau deja \n Hove, iar Lucie \i
primea cu ochii str`lucind de bucurie \n casa surorii sale.
Nat trecu peste antipatia surorii Luciei, care [tia c` se
datoreaz` purt`rii lui de anul trecut. De aceea, o prinse de
mân` a[a cum numai el [tia s` fac`, \i zâmbi, spunându-i:
– Nici nu [tii cât m` bucur s` te v`d, Maggie. M` \ntreb cum
mi-ai mai dat voie \n cas` [tiind cum m-am purtat cu tine, [i
mai ales cu sora ta anul trecut. M-am gândit de multe ori la
voi, totu[i. Dac` a[ fi [tiut c` ai fost bolnav`, a[ fi venit la spital
s` te v`d. |mi pare tare r`u acum. V`d c` te-ai pus pe picioare
[i ar`]i minunat. E[ti mai frumoas` ca oricând.
Maggie nu prea suporta lingu[eala. Nu fusese curtat` de
b`rba]i; nici m`car Dick nu-i prea spusese c` este frumoas`.
70 DENISE ROBINS
***
***
|i trecuse de multe ori prin minte s`-l ierte, s`-i spun` c`-i
accept` scuzele. Dar nu f`cuse asta, se rezumase s` munceasc`
din greu, s` se duc` acas`, unde refuza s` vorbeasc` despre el,
sau ie[ea cu Berryl.
Ba chiar, o dat`, se duse cu Geoff la un picnic. El se
dovedise din nou un tovar`[ pl`cut, uimind-o prin
cuno[tin]ele lui despre flori [i p`s`ri.
Ziua Sporturilor se dovedi un mare succes. Lucie uit` de
necazurile ei pentru câteva ore [i se l`s` purtat` de spiritul
sportiv al zilei.
Mamele elevilor n-o l`sar` s` r`sufle, punându-i \n
permanen]` \ntreb`ri despre odraslele lor, a[a cum se
a[teptase. Cu toate acestea, nu-l sc`pase din ochi pe Olifant,
pentru ca acesta s` nu \ncerce s`-[i pericliteze situa]ia la
Keynwood, f`când vreun gest necuvenit.
Ceea ce se \ntâmpl` nu avu cum s` vad`, ci afl` mai târziu
de la director.
B`iatul, dup` cum [tiau to]i, era foarte bun la toate
sporturile [i primi nenum`rate aplauze. Dar tat`l lui plec` mai
devreme din cauza so]iei sale, care izbucni \n plâns din cauza
atitudinii fiului ei vitreg fa]` de ea.
– Nu cred c`-l mai putem ]ine aici, Lucie, \ncepu
directorul, cu p`rere de r`u.
Lucie interveni \nc` o dat` pentru el.
– V` rog, domnule, mai da]i-i o [ans`, una singur`... [tiu c`
face asta pentru c` este gelos pe so]ia tat`lui s`u. Iar doamna
Olifant nu are prea mult tact, b`nuiesc.
90 DENISE ROBINS
***
când vreau. N-a[ suporta s-o v`d pe micu]a mea Santa Lucia
suferind, dac` st` \n puterea mea s-o salvez. Iar acum, noapte
bun`. Odihne[te-te, ar`]i obosit`. Noapte bun`, Luce.
Ea r`mase descump`nit` realizând c` gre[ise \n privin]a lui
Nat. De ce \ncercase s`-l scoat` din via]a ei?
***
– Ai probleme, Nat?
– De ce m` \ntrebi?
– Pentru c` te cunosc bine [i [tiu c` e[ti tulburat.
– Poate, admise el.
– Te pot ajuta cu ceva?
– Da, r`spunzându-mi la urm`toarea \ntrebare: crezi c` la
Keynwood am mediul care m` intereseaz`? Crezi c-ar trebui s`
continuu s` predau \n Anglia? Sau s` las totul [i s` plec? M-a[
putea duce \n vreo colonie....
Lucie se \ncrunt`. R`mase cu privirea a]intit` asupra
minunatului peisaj pe care-l traversau. P`cat c` acest b`rbat nu
era \ntr-o dispozi]ie prea bun` pentru a se putea bucura \mpreun`.
Poate c` pe asta mizase [i Mallow. El punea natura \naintea a
orice, iar florile [i animalele erau hobbyul lui. Era fericit.
Cândva, ea credea c` este bine ca omul s` citeasc` mult, s`
poarte discu]ii filosofice, s` aduc` argumente intelectuale, s`
progreseze. Dar acum nu mai era sigur` de asta. Nat tr`ia prea
mult prin c`r]ile sale. Asta ducea la complexe. Pl`cerile simple
erau ceea ce-i trebuia unui b`rbat!
Dar cine era ea s`-i dea sfaturi lui Nat Randall!
– La ce te gânde[ti, Lucie? Dau un ban pentru gândurile tale...
– Nu [tiu ce s` spun, Nat. Nu te v`d rupt de Keynwood [i
de predare, de modul de via]` englezesc... Nu cred c` te po]i
adapta la stilul colonial.
– De fapt, nu [tiu ce-mi doresc de la via]`, asta este mai
grav, Luce.
Ea \l privi lung, apoi \ndr`zni:
122 DENISE ROBINS
***
***
– {i nu...
– M` tem c` nu...
Hugh Friern deveni stacojiu.
– |mi pare r`u... sunt surprins... eu [i Stella eram
convin[i c`...
– Da, [tiu c` a]i fost, zise Nat. Dar Barbie crede c` tu...
– Nu, sir, nu crede asta, \l \ntrerupse Nat. A [tiut
dintotdeauna c` nu sunt b`rbat apt pentru c`s`torie.
– Dragul meu, dar [i tu trebuie s` te „a[ezi“ \ntr-o zi. To]i
trebuie s-o facem. Mai ales \n meseria noastr` pentru a
promova este esen]ial. Ca s` nu mai vorbim despre postul de
director, pentru care trebuie s` fii \nsurat.
– Dac` a[ avea sentimente pentru Barbara ar fi perfect.
Friern p`rea neajutorat, ne[tiind ce s`-i spun`. P`rea
dezam`git.
– Barbie [tie cum gânde[ti?
– Mai mult sau mai pu]in.
– Dar ea \nc` mai crede c`... asear` mi-a spus...
Nat \l \ntrerupse.
– Inten]ionez s` vorbesc imediat cu ea, s-o fac s` \n]eleag`
c` nu pot... nu vreau s` m` \nsor cu ea...
– O, dragul meu, exclam` Friern, ce lovitur`!
– |mi pare r`u, Hugh, dac` ai crezut c` oferta ta m` va face
fericit...
– |ncerc s` te \n]eleg, dar voi tinerii de azi ave]i feluri
ciudate de a lega prietenii... care nu duc nic`ieri...Va fi totu[i
o lovitur` pentru Barbara.
O INIM~ S~GETAT~ 135
– |nc` o dat`, \mi pare r`u pentru ea. O admir foarte mult,
dar nu vreau s` m` \nsor cu ea.
– Ai pe altcineva? \ntreb` Friern.
– Nu, r`spunse Nat cu fermitate.
|n mintea lui Hugh ap`rur` chipurile a multe femei printre
care [i al Luciei Reed.
Ce putea face? El \l pl`cea mult pe Nat, \n pofida defectelor
lui. La fel [i Stella, \l dorea ca ginere. De aceea fu [i mai
descump`nit când Nat \i spuse c` voia s` demisioneze.
– Unde vrei s` pleci? Vrei s` lucrezi \ntr-o [coal` mai bun`?
– Cred c` voi p`r`si Anglia, domnule.
Friern se ridic` \n picioare.
– {tii ce, Nat? N-o s` iau discu]ia asta \n serios. Cred c` e[ti
\n toane proaste, dar vei dep`[i starea asta. Barbie va trebui s`
\n]eleag` c` sunte]i [i ve]i r`mâne doar prieteni. |n seara asta
nu mai discut`m. Ce-ar fi s`-]i iei câteva zile libere? Poate e[ti
obosit. |ntre timp, eu voi discuta cu Barbara.
– Nu, mul]umesc, dar va trebui s` fac eu asta; este
problema mea.
– Nu [tiu, Nat, simt c` e[ti dat peste cap, dar nu [tiu din ce
motiv. Aminte[te-]i c` este nevoie de tine aici.
– A]i fost extrem de bun cu mine, sir, dar nu-mi voi
schimba hot`rârea.
Nat p`r`si biroul directorial. O v`zu pe Barbara \n gr`din`,
dar o evit`. Nu mai rezista la o alt` discu]ie de acest gen acum.
Un singur lucru \i era clar: sim]ea nevoia s` fie cinstit cu el
\nsu[i.
136 DENISE ROBINS
***
***
– Nu eram intimi.
– Dar avea]i o rela]ie, o acuz` Barbara, iar tu ai venit s` fii
mai aproape de el, s` nu-l scapi din vedere. Este posibil ca Nat
s` fi jucat un joc dublu chiar când f`cea dragoste cu mine. Da,
ai auzit bine, când f`cea dragoste cu mine.
Lucie trase aer adânc. Nu mai suporta insultele [i
insinu`rile Barbarei, dar nici gelozia care o m`cina.
– Spui lucruri nereale, pe care nu le crezi nici tu, o opri
Lucie. Nat n-a [tiut c` aplic pentru aceast` slujb` [i nici n-am
avut rela]ii intime. Trebuie s` recunosc c` am ]inut
\ntotdeauna la el [i n-am [tiut de rela]ia voastr`. Cel pu]in nu
pân` am sosit la Keynwood.
– A[adar, recuno[ti c` ai aflat imediat ce ai venit aici?
– Am observat c`-]i place Nat.
– Cum \ndr`zne[ti s` spui asta! Nu numai eu \l pl`ceam!
Totul mergea foarte bine \ntre noi pân` ai ap`rut tu.
– |mi pare r`u, Barbara, dar dac` Nat te-ar fi iubit, nimeni
nu l-ar fi putut opri s` se c`s`toreasc`. |l cunosc destul de bine
ca s` [tiu asta.
– A[adar, insi[ti c` Nat n-a vrut s` se \nsoare cu mine,
[uier` Barbara.
– A[ prefera s` nu continu`m discu]ia asta. Nu duce la
nimic bun. Te compor]i de parc` eu ]i l-a[ fi luat pe Nat. Nu
este a[a. Nat nu-mi apar]ine, dup` cum nu-]i apar]ine nici ]ie.
– Lucie, nu-i vei face nici un bine lui Nat continuând s` te
]ii de capul lui. |i periclitezi cariera. Ai fi foarte bine dac` ai
pleca de aici la sfâr[itul trimestrului.
Capitolul 10
era mai bine a[a. Lucie ar fi fost o so]ie minunat` f`r` \ndoial`,
\n timp ce de el nu era prea sigur. Poate unii b`rba]i sunt
f`cu]i s` r`mân` burlaci.
Lucie urc` \n taxi cu lacrimi \n ochi [i regret \n suflet,
gândindu-se: o, ar fi trebuit s`-[i ia r`mas-bun de la mine...
m`car s`-mi fi spus c` pleac`...
Ajuns` acas` la Maggie fu primit` cu entuziasm de toat`
lumea dar mai ales de copii.
– Pari trist` [i obosit`, Lucie, remarc` Maggie. Eu abia te
a[teptam, mai ales acum dup` plecarea lui Dick.
Lucie urc` \n camera ei s` despacheteze. Va sta aici \n
urm`toarele opt s`pt`mâni, dac` nu accepta invita]ia lui sir
Finch. Dar de ce s` n-o accepte? Cine ar fi refuzat-o? Va
petrece vacan]a \n condi]ii minunate, se va bucura de odihn`,
soare, companie pl`cut`...
Trecu astfel prima s`pt`mân` din vacan]`.
|ncepu s` se simt` ca [i cum n-ar fi plecat niciodat` din casa
lui Maggie; o ajuta cu casa, cu copii.
Iar pentru c` \n aceast` zi de vineri vremea era foarte
frumoas`, hot`r\ s`-i duc` pe cei mici la Rottingdean, s`
organizeze un picnic pe plaj`. Maggie se \ntâlnea cu o fost`
prieten`, f`cea cump`r`turi; avea o zi liber`, lucru care nu i se
mai \ntâmplase de mult` vreme.
Lucie, care o v`zuse c` este la cap`tul puterilor, mai ales
acum când plecase [i guvernanta, renun]` la deplasarea cu sir
Finch. Nu suporta gândul ca Maggie s` se chinuie cu cei doi
copiii, iar ea s` se distreze pe iahtul lui sir Finch.
156 DENISE ROBINS
Sfâr[it