Organizarea mediului educational , factor important in reușita jocurilor

si activitatilor liber-alese în grădinița din perspectiva Curricumului

pentru educatie timpurie.

COPILĂRIA timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui copil, viitor
elev, prin consecinţele durabile pe care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia. Fiecare
copil este unic, iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în luarea deciziilor privind
dezvoltarea deplină. Recunoaşterea şi cunoaşterea îndeaproape a unicităţii lui ne vor ajuta să ştim
cum să-l ajutăm.

Centrarea procesului educaţional asupra copilului se reflectă în abordarea curriculumului

din perspectiva dezvoltării globale şi vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale
dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale.

Accentul plasat pe dezvoltarea capacităţilor, atitudinilor ce ţin de dezvoltarea socio-

emoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a respecta
diversitatea), dezvoltarea fizică (motricitate fină şi grosieră, dar şi sănătate şi alimentaţie
sănătoasă) sau a atitudinilor şi capacităţilor în învăţare (curiozitate şi interes, iniţiativă,
persistenţă în activitate, creativitate), alături de competenţe academice urmărite în mod
tradiţional (din domeniul dezvoltării cognitive şi a limbajului şi comunicării) impun cadrelor
didactice o regândire a demersului educaţional1.

Spaţiul educaţional trebuie să ofere siguranţă emoţională şi afectivă atunci când

educatoarea, cunoscându-şi bine copiii din grupă, organizează şi amenajează ambientul astfel
încât aceştia să poată desfăşura activităţi potrivite dezvoltării individuale.

Gradinița este mediul unde copiii preşcolari învață şi se joacă, sau învață prin joc, unde
totul trebuie gândit și amenajat astfel încât acesta să fie o sursă din care copiii se inspiră și
învață, un loc plăcut, frumos, în care se simt bine, în siguranţă, un loc care le vorbeşte lor și
tuturor celor care îi vizitează, despre tot ce se întâmpla acolo.
1
Jenica Batiste, Cristina Boca, co-autori Vasile Flueraş (cap. 1), Liliana Grigore (cap. 7, 8), Doina Olga Ştefănescu
(cap. 4), Noi repere ale educaţiei timpurii în grădiniţă, București, 2008, pag 7.
 Din perspectiva noului Curriculum pentru educație timpurie, reușita jocurilor și a
activităților liber-alese sunt în stransă legătură cu modul în care este organizat mediul
educațional. Din Curriculum, ” Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l
invite la acţiune. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu
trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema
proiectului aflat în derulare. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă,
cadrul didactic va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre, cum ar fi: Biblioteca,
Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor
centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiul existent şi de nivelul de vârstă al
copiilor”2. Copilul are dreptul şi posibilitatea de a alege: centrul de activitate, partenerii, sarcina
de lucru, materiale şi ustensile, forma de exprimare a produsului activităţii. El îşi gestionează
singur timpul aflării în centru, conform interesului şi/sau ritmului de achiziţie a competenţelor,
este liber să aleagă o activitate în grupul de semeni sau să se joace de unul singur.

Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea Centrelor oferă atât părinţilor, cât şi
educatorului oportunitatea de a-i observa mai bine pe copii în intracţiunea lor cu materialele, cu
alţi copii sau cu adulţii. În organizarea pe Centre a spaţiului educativ, educatorul va asigura:3

 securitatea şi protecţia copiilor;

 confortul prin mobilier, canapele, pernuţe;

 existenţa unui spaţiu suficient studiului şi întâlnirii cu alţi copii;

 existenţa unui material adecvat situaţiilor de învăţare; poziţionarea adecvată a

Centrelor, respectând reguli specific

Prin organizarea spaţiului grupei pe centre de activitate procesul de învăţare este unul
activ, de socializare, în care copii interacţionează direct cu materialele, cu alţi copii, cu adulţii,
individual, în perechi sau în grupuri mici. Acest tip de organizare permite dezvoltarea liberă a
copilului pe domeniile de dezvoltare: dezvoltare fizică, sanatate și igienă personală; dezvoltarea
socio-emoţionala; dezvoltarea capacitaţilor și atitudinilor în învăţare; dezvoltarea limbajului, a
2
https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf

3
Stan Alexandra Mihaela, Mediul educațional din grădiniță, pag 2
comunicării și premisele citirii și scrierii; dezvoltarea cognitivă și cunoaşterea lumii. Mediul
educaţional al grădiniţei permite dezvoltarea liberă a copilului, evidenţiind dimensiunea
interculturală și pe cea socială.

Jocul este pentru copii modalitatea primordială prin care ei învaţă şi se dezvoltă!
Educatoarele vor pune la dispoziţia copiilor materiale ca ei să poată lua decizia ce să facă cu ele,
pe care să le utilizeze, cu cine să colaboreze sau poate să lucreze individual.

Un mediu eficient pentru învăţare la vîrstele mici este un mediu care favorizează jocul
liber ales în direcţia dezvoltării globale a personalităţii copilului. Jucîndu-se, preşcolarul învaţă
— nu numai prin jocul propus şi organizat de educatoare ci, mai ales, prin jocul iniţiat şi
desfăşurat din propria iniţiativă. Jocul pe care îl alege copilul singur, dintre opţiunile pe care i le
propune mediul din sala de grupă, este un joc creativ şi liber.

În jocul său fiecare copil observă, explorează, manipulează, descoperă, pune întrebări, ia
decizii, acţionează. Atunci cînd are libertatea de a acţiona în sensul propriilor cerinţe de
dezvoltare, el va realiza o explorare a realităţii care serveşte formării personalităţii.4

4
GHIDUL cadrelor didactice pentru educaţia timpurie şi preşcolară, Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii
Moldova, pag 68.