 Timp de mai mult de 30 de ani, chirurgia oculară cu laser a fost efectuată în întreaga

lume pentru a corecta erorile de refracţie, incluzând miopia, hipermetropia şi

astigmatismul.
 Studiile clinice au arătat -chirurgia oculară cu laser este una dintre cele mai
sigure proceduri elective disponibile astăzi.
Cu toate acestea, toate procedurile medicale şi chirurgicale prezintă un anumit
risc.
Riscurile Lasik
 Printre problemele potenţiale de care trebuie să conştientizăm sunt:
- Supracorecţia sau sub-corecţia erorilor de refracţie înseamnă că puterea de
focalizare a ochiului este uşor în afara domeniului ţintă după operaţie. Este
neobişnuit şi aproape întotdeauna poate fi corectat cu o procedură de
îmbunătăţire pentru a perfecţiona în continuare forma corneei. Rata procedurilor
de îmbunătăţire este de aproximativ 1% la nivel mondial. ·
- Pierderea clarităţii vizuale: aceasta este atunci când vederea fluctuează şi este
posibil să nu fie atât de limpede, cât a fost imediat după procedură. Apare la
aproximativ 1-2%, în timp ce vederea lor se stabilizează după operaţie şi se
rezolvă în mod normal în 6 luni.
- Ochi uscat: acesta este un efect secundar comun pentru câteva săptămâni sau luni
după operaţie, dar tinde să nu fie o problemă continuă. Dacă persistă, există de
obicei alte probleme de bază. Ochiul uscat este mai probabil după LASIK, dar
trebuie cercetat există un istoric al acestei afecțiuni.
- Problemă cu clapeta: aceasta poate apărea atunci când clapeta corneei creată în
timpul LASIK este mutată din loc înainte de vindecare. Se poate preveni acest
lucru urmând instrucţiunile postoperatorii şi să nu fie frecaţi ochii,să nu se revină
la înot sau la sport prea curând.
 Chirurgie laser oculară: riscuri şi reacţii adverse
- Temporară / directă sau la ceva timp după operaţie:
 Senzaţie de uscăciune
 Senzaţie de corp străin
 Sensibilitate crescută la lumină
 Deficienţa vederii la amurg / strălucire noaptea
 Vedere uşor înceţoşată imediat după tratament
 Fenomene uşoare (aşa-numitele „halos”)
 Probleme cu procesul de vindecare a corneei, infecţii
 Dacă cei doi ochi sunt operaţi la distanţă de mai multe zile: pot apărea
imagini duble sau o uşoară senzaţie de ameţeală
- Deficienţele permanente pot fi:
 Pierdere uşoară a vederii de contrast
 Sensibilitate crescută la strălucire (în special noaptea)
 Supra sau sub-corecţie a vederii
 Creşterea riscului de apariţie a keratectasiei- riscul creşte odată cu scăderea
grosimii corneei
 Insuficienţă a glandelor lacrimale / ochi permanent uscaţi
Nu toată lumea este un candidat potrivit pentru chirurgia ochilor LASIK.

1
Anumite afecţiuni şi factori anatomici pot creşte riscul unui rezultat nedorit sau pot limita
rezultatele optime ale LASIK. Acestea includ:

 Cornee prea subţiri sau neregulate

 Pupile mari
 Eroare de refracţie ridicată
 Viziune instabilă
 Ochi uscaţi
 Vârsta pacientului
 Starea de gravidă
 Tulburări autoimune degenerative sau active ale pacientului
Riscurile reale ale chirurgiei oculare cu laser

 Ochii uscaţi. Acesta este un simptom comun pe care mulţi pacienţi îl vor experimenta
după procedură. Chirurgul va prescrie picături de ochi pentru a face faţă acestor
simptome care, în cele mai multe cazuri, sunt temporare. Preocuparea pentru acest
aspect este necesară numai dacă ochii uscaţi continuă timp de 6 luni sau mai mult
după procedură.
 Modificări vederii nocturne - întreruperi vizuale, halos sau o strălucire în timp ce
conduci.

Există chirurgie oculară cu laser fără riscuri?

 Orice intervenție chirurgicală este un risc.

Complicaţiile LASIK pot fi clasificate în complicaţii intraoperatorii şi

postoperatorii:
Complicaţii intraoperatorii

 Complicaţii ale lamboului legate de microkeratom Rata de complicaţie

intraoperatorie a fost raportată între 0,7-6,6% ,cel mai frecvent legat de
microkeratom, fie mecanic sau femtosecund (FS).
Buton Flap cauzată de fluturarea corneei în timpul creării clapelor; factori de risc includ
pierderea aspiraţiei, lama defectă, avansarea anormală a lamei.
Management: Nu efectuaţi ablaţie cu laser, recrutaţi clapeta şi ablaţi cel puţin 3 luni mai
târziu.
Capac liber cauzat de inadecvarea ţesutului capturat în inelul de aspiraţie, apare
predominant în corneea plată. Pentru a preveni capacul liber, se foloseşte inel mai mare şi
se aleg balamale cu clapete mai mari.
Management: Efectuaţi ablaţie cu laser, orientaţi capacul în mod corespunzător şi
înlocuiţi-l pe pat, permiteţi uscarea în aer timp de 3-5 minute.
Clapete incomplete, scurte sau neregulate cauzate de aspiraţie inadecvată sau defecţiuni
ale microkeratomului.
Management: Nu manipulaţi clapeta, nu efectuaţi ablaţie cu laser, nu plasaţi o lentilă de
contact cu bandaj recrutaţi clapeta şi ablaţi cel puţin 3 luni mai târziu.
Perforarea corneei este o complicaţie rară, dar devastatoare. A fost raportat la modelele

2
mai vechi de microkeratomi mecanici atunci când nu a fost asamblat corespunzător sau
placa de adâncime nu a fost plasată corect. Poate să apară şi în timpul ablaţiei cu laser pe
corneea extrem de subţire.
Management: Dezactivaţi imediat aspiraţia, îndepărtaţi microkeratomul şi reparaţi
perforaţia în mod steril.
Dezvoltare verticală a gazelor are loc în timpul creării clapetei asociată cu laser FS, ceea
ce duce la scăparea bulelor de gaz din planul de disecţie în spaţiul subepitelial. Cauza nu
este cunoscută, dar poate avea în vedere o clapă subţire sau o pauză focală în stratul
Bowman.
Management: Ridicaţi clapeta cu precauţie şi efectuaţi ablaţie cu laser.
Bule de gaz din camera anterioară apare în timpul creării clapetei asociată cu laser FS,
ceea ce duce la scăparea bulelor de gaz din planul de disecţie în reţeaua trabeculară, apoi
către camera anterioară. Bulele din camera anterioară se auto-limitează şi se rezolvă pe o
perioadă scurtă de timp.

 Defect epitelial cornean

- Factorii de risc ai eroziunii epiteliale în timpul LASIK includ vârsta mai înaintată,
traumatismele corneene anterioare, diabetul zaharat, distrofia membranei sub
epitelial şi tipul de microkeratom.
- Poate apărea şi în microkeratomul cu laser FS cu o incidenţă redusă.
- Defectul epitelial poate predispune la vindecarea întârziată, cheratita lamelară
difuză (KLD), ingrowth epitelial, striu flap şi keratită infecţioasă.
- Prevenire: limitarea medicamentelor topice toxice, minimizarea utilizării
anestezicelor topice, utilizarea frecventă a picăturilor lubrifiante, inspecţia
preoperatorie a lamei şi întreţinerea meticuloasă a microkeratomului.
- Management: Utilizarea lentilelor de contact moi pansament pentru defecte mai
mari (> 1 mm), lubrifianţi topici până când se re-epitelializează.
 Sângerarea membranelor
- Se întâlneşte în două ocazii: prezenţa panusului corneean
- Management: Aplicarea unei presiuni blânde pe vase cu un burete uscat direct
sau împingând un pliu de conjunctivă peste alimentatoarele membranei cu un
burete uscat. Se îndepărtează orice sânge din zona ablaţiei. După înlocuirea
clapetei, se poate folosi fenilefrina 2,5% pentru a constrânge vasele de sânge.
 Resturi de interfaţă
- Sursele includ secreţii de glandă meibomiană, particule din bureţi, din mănuşi,
fragment metalic din lamă, celule din sânge, celule epiteliale şi resturi din
pelicula lacrimală.
- Prevenire: Utilizarea unui specul aspirant, operaţie într-un mediu fără scame, să
fie curăţate genele şi pleoapele.
- Management: Numai dacă este o reacţie inflamatorie provocată de resturi, se
ridică clapeta, irigare şi îndepărtarea resturilor manual. În caz contrar, sunt bine
tolerate.
Complicaţii postoperatorii
 Supracorecţie şi subcorecţie
- sunt legate de algoritmul de ablaţie,
 Flap Fold sau Striuri

3
Factorii de risc pentru pliurile clapelor includ irigarea excesivă a clapetei în timpul
LASIK, repoziţionarea slabă a clapetei la sfârşitul procedurii, clapete subţiri, ablaţie
profundă. Cutele pot fi clasificate în macro- şi microstrii.
 Macrostriuri: sunt cu grosime completă, se pliază pliuri stromale, apar din cauza
malpoziţiei clapelor sau alunecării.
Management: Se efectuează imediat repoziţionarea. După 24 de ore, suturare la
nevoie.
 Microstriae: sunt falduri fine în stratul lui Bowman, apar din cauza nepotrivirii
clapetei la patul nou şi adesea nesemnificative din punct de vedere vizual.
Management: Lubrifiere agresivă, dacă este semnificativ din punct de vedere
vizual, se efectuează refloating şi suturare.
 Dislocarea clapei
- Factorii de risc sunt frecarea ochilor, ochiul uscat excesiv, prezenţa abraziunii
epiteliale, repoziţionarea intraoperatorie slabă, irigarea excesivă a clapetei şi
traumatismele.
- Prevenire: Verificarea aderenţei clapetei la sfârşitul procedurii, reamintirea
pacientului să nu strângă şi să nu frece ochii şi să poarte acoperire pentru primele
24 de ore şi în fiecare noapte pentru prima săptămână.
- Management: Repoziţionarea clapetei, suturarea clapetei în caz de pliere
persistentă şi folosirea lubrifianţilor.
 Ochi uscat şi senzaţie de corp străin cornean
- Ochiul uscat este unul dintre cele mai frecvente reacţii adverse ale LASIK la 60-
70% din toţi pacienţii cu grade diferite datorate deenervării corneei.
- Prevenire: Efectuarea unui examen minuţios preoperator pentru a descoperi
sindromul de ochi uscat şi tratament agresiv cu unguent ciclosporină A topic şi
tratament sistemic cu tetracicline orale şi acizi graşi omega-3.
- Tratament: sindrom de ochi uscat usor: utilizarea frecventă a lacrimilor artificiale
şi a gelurilor. Sindrom sever al ochilor uscaţi: ciclosporină A, corticosteroizi
topici, tetracicline, acizi graşi omega-3 oral şi ocluzie a punctului lacrimal.
 Keratita lamelară difuză (KLD) Keratită lamelară difuză (KLD). „Nisipurile
Saharei”, aceasta este inflamaţia sub clapa LASIK, care poate avea mai multe cauze.
Unele inflamaţii ale corneei după operaţia LASIK sunt normale. Dar dacă este
necontrolat, ca în KLD, poate interfera cu vindecarea şi poate provoca aberaţii vizuale
şi pierderea vederii.
- Dacă apare KLD, aceasta răspunde de obicei la terapii precum antibiotice şi
steroizi topici.
- Clapeta trebuie să fie ridicată şi curăţată pentru îndepărtarea celulelor
inflamatorii şi pentru a preveni deteriorarea ţesuturilor.
 Keratita stromală indusă de presiune (KSIP)
- KSIP este o opacitate a interfeţei cu debut tardiv similar cu KLD, cu o fisură
de fluid vizibilă în interfaţă, ca urmare a creşterii PIO din cauza tratamentului
prelungit cu corticosteroizi.
- Management: încetarea corticosteroizilor şi utilizarea medicamentelor anti-
glaucom pentru a scădea PIO.
 Keratită toxică centrală (KTC)
 Kertatită infecţioasă

4
 - Infecţia sub un lambou LASIK este una dintre cele mai grave complicaţii cu
ameninţarea vederii. Cele mai frecvente organisme sunt bacteriile gram
pozitive urmate de micobacterii atipice.
 Simptome: scăderea vederii, durere, fotofobie şi roşeaţă
 Diagnostic diferenţial: KLD care se observă în primele 24 de ore şi
începe la periferia clapelor
 Prevenire: sterilizarea adecvată a instrumentelor, tratamentul
preoperator al blefaritei, utilizarea tehnicii chirurgicale sterile,
profilaxia antibiotică postoperatorie.
- Management: Ridicaţi clapeta, curăţaţi interfaţa şi irigaţi cu antibiotice.
Începeţi tratamentul empiric fortificat, inclusiv vancomicină (50 mg / ml),
tobramicină (14 mg / ml) sau gatifloxacină, moxifloxacină.
Micobacterii atipice: claritromicină topică (10 mg / ml), claritromicină orală
(500 mg) şi amikacină topică (8 mg / ml); în keratită fungică: Natamicină (50
mg / ml), amfotericină (1,5 mg / ml).
 Îngropare epitelială. Acest lucru se întâmplă atunci când celulele din stratul exterior
al corneei (epiteliu) cresc sub clapeta după operaţia LASIK. În cele mai multe cazuri,
îngroparea epitelială se auto-limitează şi nu provoacă probleme. Dar, în unele cazuri
(se raportează la 1 la 2 la sută din procedurile LASIK), pot apărea simptome de
disconfort şi / sau vedere înceţoşată şi este necesară o intervenţie chirurgicală
suplimentară pentru ridicarea clapetei şi eliminarea celulelor epiteliale.
- Factorii de risc sunt aderenţa slabă a marginilor clapetei, abraziuni epiteliale la
marginea clapetei, ablaţia la marginea patului stromal, neregularitatea
epitelială la marginea clapetei, introducerea celulelor epiteliale în timpul
tăierii sau introducerea instrumentelor, irigare necorespunzătoare, reoperaţie.
- Sunt recunoscute două tipuri de îngropare epitelială: perle epiteliale izolate în
interfaţă şi membrana epitelială care creşte în interfaţă de la periferie.
- Simptome: vedere redusă,aberaţii vizuale, astigmatism neregulat.
- Prevenire: Evitarea abraziunii epiteliale, îndepărtarea celulelor epiteliale şi a
resturilor din interfaţă şi evitarea zonei largi de ablaţie.
- Management: Nu există tratament pentru cuiburi izolate asimptomatice, la
nevoie ridicarea clapetei şi răzuirea părţii inferioare şi a patului stromal, apoi
repoziţionarea clapetei.
 Keratectasia sau keratoconul. Aceasta este o complicaţie neobişnuită care poate
apărea dacă este îndepărtat prea mult ţesut din cornee în timpul LASIK sau dacă
corneea înainte de LASIK este slabă, aşa cum rezultă din cartografierea topografiei
corneei. Rareori se dezvoltă keratoconus după LASIK fără factori de risc cunoscuţi.
- chirurgia laser îmbunătăţită
- lentilele de contact permeabile la gaze sau implanturile corneene (Intacs) pot
fi prescrise pentru a menţine corneea la locul său, sau poate fi efectuat un
tratament numit reticularea colagenului cornean pentru a consolida corneea.