Dezlipirea de

retină

A ELABORAT: PRESCUR
IANA, CDS
COORDONATOR : PÎRVAN
MARIANA ASIS. UNIV.
Dezlipirea de retină

Dezlipirea sau decolarea de retină

reprezintă o urgență medicală. Această
afecțiune presupune separarea celor
două straturi ale retinei, epiteliul
pigmentar și neuroepiteliul și poate
afecta toate grupele de vârstă: nou-
născuți, copii, adulți sau vârstnici.
 Dezlipirea de retină poate fi
clasificată în două categorii, în
funcție de cauza producerii:

ezlipirea de retină primitivă (idiopatică sau regmatogenă) caracterizată

prin ruptură retiniană prezentă și care presupune constituirea unui plan
de clivaj cu lichid între retina neurosenzorială și epiteliul pigmentar
retinian;
Dezlipirea de retină secundară unor diferite afecțiuni oculare ce
reprezintă acumularea lichidului în spațiul subretinian, fără să existe
ruptură sau separare naturală a neuroepiteliului:
• Tracțională - determinată de formarea unui țesut fibros (retinopatie
diabetică, traumatisme, vitreoretinite) care trage de retină și o
desprinde;
• Exudativă - secundară unui proces inflamator, traumatism sau
anomalii vasculare ce determină acumularea de lichid sub retină și
care nu se asociază cu prezența unei rupturi retiniene;
• Traumatică - lovituri la nivelul globului ocular și a capului, plăgi
oculare penetrante.
 Cauze:
Dezlipirea de retină primitivă
regmatogenă nu are o cauză anume și
este privită ca o anomalie a procesului
de îmbătrânire a ochiului.
Dezlipirea de retină secundară apare
după traumatisme, tumori oculare,
inflamații uveale sau retinopatii
(retinopatia diabetică, retinopatia de
prematuritate), boala Coats
 Factori de risc:
Factorii de risc în apariția dezlipirii de retină primitivă
sunt:
• vârsta și sexul - mai predispuși sunt bărbații cu
vârste între 50 și 60 ani;
• antecedente de rupturi retiniene pe celălalt ochi;
• rupturi retiniene și dezlipire de retină la alți membri
ai familiei;
• miopie, în special cu dioptrii foarte mari;
• degenerescență retiniană periferică lattice;
• practicarea sportului de contact cu lovituri la nivelul
capului și lipsa purtării de echipament de protecție,
ridicarea de greutăți mari.
 Simptome:
• „muște zburătoare” sau puncte mobile în câmpul
vizual (miodezopsii);
• perdea/văl sau umbră ce se mișcă în câmpul vizual;
• senzații luminoase sub formă de scântei sau fulgerații,
localizate într-un anumit sector al câmpului vizual
(fosfene);
• scăderea acuității vizuale periferice și/sau centrale;
• dacă este cuprinsă macula, pacientul percepe obiectele
deformate (metamorfopsii).
În rupturile izolate, care nu implică decolare retiniană,
pacientul poate percepe:
• „muște zburătoare” sau puncte mobile în câmpul
vizual (miodezopsii);
• fosfene.
 Care este tratamentul pentru o
retina dezlipită?

Gaurile sau rupturile retiniene pot fi tratate prin terapie

cu laser sau crioterapie (înghetarea) pentru a preveni
progresia lor.
Singurul tratament al dezlipirii de retina este operatia:
• curatarea corpului vitros, responsabil de tractiuni
asupra retinei, manevra numita vitrectomie;
• „alipirea” retinei prin injectarea de gaz in cavitatea
oculara, care sa „impinga” retina dezlipita spre
peretele ocular, „alipind-o” de acesta;
• „blocarea” rupturilor retiniene cu Laser sau cu
„gheata” (crioaplicatii), ambele creand cicatrici
pigmentare care nu mai permit intrarea fluidului prin
rupturi, impiedicand astfel o re-dezlipire a retinei.
.