Fantana dintre plopi

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,

academician și om politic român .
” Fantana dintre plopi ” a fost publicata in 1928 , in volumul ”Hanul
Ancutei ” .
Cartea ”Hanul Ancutei” cuprinde noua povestiri spuse de feluriti drumeti care
poposesc la han iar opera ”Fantana dintre plopi” este a patra povestire .
Opera ”Fantana dintre plopi” apartine genului epic deoarece autorul isi
exprima in mod indirect ideile si sentimentele , prin intermediul actiunii si al
personajelor .
Ca si specie literara ” Fanta dintre plopi ” este o povestire in rama .
Povestirea in rama este o specie a genului epic , care se naste odata cu
multiplicarea nucleelor narative , cand un personaj al povestirii principale spune o
istorisire proprie, devenind el insusi narator .
” Fantana dintre plopi” este o povestire in rama deoarece : sunt prezenti mai
multi povestitori care doresc sa istoriseasca intamplari nemaiauzite , accentul cade
pe actiune si nu pe personaje , sunt indicate reperele spatio-temporale ( locul ” in
Hanul Ancutei” si timpul "acum doua zeci si cinci de ani") , principala trasatura
este evocarea , exista un narator principal care creeaza rama si un numar variabil de
naratori secundari care devin auditori la finalul propriei istorisiri , intalnim doua
timpuri ( timpul narat si timpul nararii ) , se relateaza evenimentele dupa un
scenariu prestabilit ( evenimentul care declanseaza actiunea este urmat de relatarea
evenimentelor propriu-zise utilizandu-se formule de capatare si de mentinere a
atentiei ascultatorilor ) .
Tema operei este iubirea tragica dintre Niculai Isac si Marga iar titlul prezinta
locul unde cei doi indragostiti se intalneau si locul unde Marga a fost ucisa .
In rama sunt prezentati cei noua povestitori care vor istorisi cele noua
intamplari : "Iapa lui Voda", "Haralambie", "Balaurul", "Fantana dintre Plopi",
"Cealalta Ancuta", "Judet al sarmanilor", "Negustor lipscan", "Orb sarac",
"Istorisirea Zahariei fantanarul” .
Protagonistul povestirii “Fantana dintre plopi” este capitanul de mazali de la
Balabanesti, Neculai Isac, din tinutul Tutovei .
In expozitiune , Neculai Isac duce vinuri în ţinutul Sucevei şi face popas la Hanu
Ancuţei. Plimbându-se călare pe malul râului Moldova, întâlneşte un grup de ţigani
care se scaldă. E întâmpinat de Hasanache, un bătrân cerşetor, care o alungă fără
succes din calea boierului pe Marga, o ţigăncuşă de optsprezece ani.
In intriga , Niculai Isac este tulburat de frumuseţea fetei şi le dă celor doi câte
un ban de argint.
In desfasurarea actiunii , fata îl caută la han a doua zi pe Niculai Isac pentru a-i
arăta ciuboţelele cumpărate cu banul primit. Apoi tinerii petrec o noapte la fântâna
dintre plopi şi îşi promit o nouă întâlnire de dragoste la întoarcerea lui de la
Paşcani, unde trebuia să-şi vândă marfa. A doua întâlnire la fântână are un final
tragic. îndrăgostită, fata îi mărturiseşte că Hasanache o trimisese la han ca să-1
seducă, iar planul era ca ţiganii să-l omoare şi sa-i ia banii de pe marfă.
In punctul culminant , fata deşi este conştientă că o vor omorî pentru că i-a
trădat, îl avertizează pe Isac asupra pericolului. Tânărul fuge călare, scapă cu viaţă,
dar o prăjină aruncată de urmăritori îi scoate un ochi.
In deznodamant , Isac, revine la fântâna dintre plopi , insoţit cu făclii de cărăuşii
de la han care auziseră strigătele sale, unde sângele proaspăt de pe colacul de piatră
este semnul că fata fusese ucisă cu cruzime şi aruncată în fântână.
Neculai Isac este personajul principal al acestei opere .
Este caracterizat direct de comisul Ionita „pentru o muiere care ii era draga isi
punea totdeauna capul”, fapt ce reda latura romantica a lui Isac .

El se autocaracterizeaza ca o persoana sociabila “mie mi-a placut sa beau vinul

cu tovarasii” “imi sunteti toti ca niste frati”, fiind totodata acceptat de cei de la han
si considerat “om cum ne place noua”.
Este caracterizat indirect prin vestimentatia pesonajului care indica statutul
social inalt „nasturi de argint,blanita de jder”, prin actiunile sale (tresarirea la
vederea fetei frumoase „parca as fi inghitit o bautura tare”,indica o fire romantica),
prin fapte ,prin gesturi .
Din cele spuse mai sus reise ca opera „Fantana dintre plopi” este o povestire in
rama .