Organele Vamale ale Republicii Moldova,atribuţiile lor.

Asemea oricărui raport juridi şi raportul de drept vamal se formează între două categorii de subiecte de drept,
denumite generic „părţi” care datorită specificităţii acestei legături juridice (avînd la bază o relaţie socială) imprimă
subiecţilor săi calităţi speciale întîlnite numai în cadrul acestui tip de raport juridic,respectiv:

 Statul-reprezentat prin organele vamale, pe de o parte şi

 Persoanele fizice sau juridice, avînd calitate de importatori sau exportatori, care pot acţiona în mod direct
sau prin reprezentanţii lor legali, pe de altă parte.

Conform Codului Vamal al R.M. art.9 activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale, acestea sunt organe de
drept care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Prin Organ Vamal
înţelegem avel organ al puterii executive care are character juridic, activează din numele statului, este împuternicit cu
atribuţii, îşi îndeplineşte funcţiile şi sarcinile în sfera activităţii vamale şi în alte domenii de conducere cu ajutorul
formelor şi metodelor specific de activitate.

În literatura de specialitate există şi alte noţiuni date Organului Vamal, de exemplu Sandrovski menţionează că
Organul Vamal poate fi definit ca organ de stat care îndeplineşte o activitate executivă şi de dispoziţie într-o sferă
specială a conducerii de stat, legată de trecerea peste frontiera vamală a diferitor mărfuri, mijloace băneşti, de
transport, destinate transportului de pasageri şi de mărfuri, iar Nozdraceov defineşte Organul Vamal într-un mod
laconic: ca un organ statal care nemijlocit realizează activitatea vamală.
Autoritatea publică de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova este
Serviciul Vamal. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate şi lichidate de
către Serviciul Vamal.Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept să emită
decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le impună alte funcţii sau să intervină în
activitatea lor.

Organul Vamal

Postul Vamal
Serviciul Vamal
Biroul Vamal

 Serviciul Vamal

Serviciul Vamal este un organ de drept cu statut de persoană juridică, dispune de ştampilă cu stema de stat al R.M.,
activează conform principiului de instituţie bugetară, finanţată de la buget, dispune de mijloace, fonduri speciale
precum şi de resurse obţinute de la activitatea unităţilor din subordine aflate la subgestiune.
Misiunea Serviciului Vamal este de a  asigura securitatea economică a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi
impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform
şi imparţial legislaţia vamală. Statutul, funcţionarea şi competenţa Serviciului Vamal sunt determinate de Guvern.
Subdiviziunile sunt create, reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal, totodată Serviciul Vamal poate crea
laboratoare vamale pentru expertiza şi examinarea mărfurilor în scopuri vamale. Serviciul Vamal înfiinţează centre de
calcul, întreprinderi de poligrafie, de construcţii şi exploatare, a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor
organelor vamale.
Instituţia tinde spre perfecţionarea sistemului vamal, astfel încît Serviciul Vamal al Republicii Moldova să se bucure
de o apreciere înaltă şi să fie recunoscută ca fiind una dintre cele mai moderne, eficiente şi transparente autorităţi de
stat.
Autorităţile publice, cetăţenii, comunitatea de afaceri, instituţiile europene şi internaţionale vor fi siguri în capacităţile
sistemului vamal moldovenesc de a:

 organiza activitatea vamală în mod eficient şi eficace;

 oferi informaţii veridice necesare pentru a susţine procesul de luare a deciziilor;
 facilita traficul de mărfuri pentru cei care s-au conformat legislaţiei vamale şi contracara fraudele
vamale, aplicînd măsurile de sancţionare faţa de infractori.

Colaboratorii Serviciului Vamal împărtăşesc următoarele valori comune:

 Profesionalism şi eficienţă evidenţiate prin îndeplinirea calitativă a atribuţiilor organelor vamale  şi

tendinţă continuă spre perfecţionare profesională;
 Dedicaţie maximă orientată spre dezvoltarea sistemului vamal naţional;
 Etica şi integritatea profesională, reprezentarea cu demnitate în relaţiile cu societatea, autorităţile
naţionale şi cele internaţionale;
 Obiectivitate, disciplină, demnitate şi responsabilitate;
 Transparenţa activităţilor şi deschidere pentru dialog.

Pentru realizarea acestora (valori) colaboratorul vamal se conduce de un şir de principii:

- principiul credibilităţii - societatea îşi manifestă necesitatea de credibilitate în controlul vamal ca justificare a
participării fiecărui membru al societăţii la formarea resurselor financiare ale bugetului de stat. Existenţa unui cadru
etic pe care trebuie să-l respecte personalul vamal constituie o garanţie a creşterii încrederii societăţii în controlul
vamal;
-principiul profesionalismului - exercitarea funcţiei de colaborator vamal este efectuată de persoane înzestrate cu un
înalt grad de profesionalism, ale căror capacităţi intelectuale şi experienţă îdobîndite prin pregătire le asigură
competenţa necesară activităţii de control vamal;
-principiul calităţii serviciilor - societatea, în general, şi contribuabilii, în particular, solicită efectuarea controlului
vamal la cele mai înalte cote de calitate şi standarde de performanţă astfel, încît să se asigure atît realizarea funcţiei de
control vamal, cît şi derularea nestingherită a activităţii contribuabilului pe perioada controlului;
-principiul confidenţialităţii - acesta este principiul, conform căruia colaboratorii vamali sînt obligaţi să nu dezvăluie
informaţiile pe care le deţin în virtutea exercitării atribuţiilor de serviciu, fără o autorizare a celor în drept, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.

Structura aparatului central:

2
  Birourile şi Posturile Vamale

Birourile şi Posturile Vamale sunt unităţi ale organului vamal în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte,
formalităţile prevăzute de reglementările vamale.

Birourile Vamale

3
 Interne de Frontieră

Se ocupă de agenţi economici Se ocupă de personae fizice

Dacă să luăm informaţie din legislaţia Federaţiei Ruse atunci Birourile Vamale sunt personaele juridice care activează
nemijlocit în realizarea scopurilor Serviciului Vamal. Birourile Vamale sunt în drept să creeze, modifice şi lichideze posture
vamale. Numai Birourile Vamale țin evidența, identificarea, inventariere şi controlul (legate de export și import) de mărfuri și
vehicule, verifică autenticitatea şi volumul complet de informaţie, respetă confidenţialitatea şi utilizează informaţia obţinută
doar în conformitatea cu necesităţile activităţii sale, monitorizează livrarea lor la punctele corespunzătoare;,dacă este
necesar, oferă escortă vamală.

Fixe
Mobile
Posturile Vamale Mixte
Specializate

- Posturile vamale fixe sunt amplasate în anumite locuri determinate în care îşi efectuează activitatea.
- Posturile vamale mobile existau în trecut, dar la moment au fost desfiinţate, activitatea lor se desfăşura în
diferite locuri, în dependenţă de necesitatea efectuării unor controluri vamale.
- Posturile vamale mixte combină primele două enumerate.
- Posturile vamale specializate activează doar într-un anumit domeniu vamal.

Conform legislaţiei ruse Posturile vamale sunt celule primare, partea cea mai extinsă a sistemului. Competența sa nu
include (sau intră la minim) de lucrări, cum ar fi controale de schimb, audit a activităților financiare și economice ale
exportatorilor, propagandă, activități educaționale, metodice, etc, participarea la proiecte de cercetare, de supraveghere
a organismelor subordonate (în lipsa acestora) în toate celelalte cazuri obligaţiile sale coincide cu cele ale Birourilor
Vamale.

 Atribuţiile organului vamal

    Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:

    a) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această politică;

    b) asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii
vamale;
    c) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
    d) apără interesele economice ale statului;
    e) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
    f) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
    g) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică
aceste măsuri;
    h) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului,

4
obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi
plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
    i) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;
    j) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de
mărfuri peste frontiera vamală;
    k) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale;
    l) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a
vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne;
    m) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
    n) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la elaborarea acordurilor
internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu
organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
    o) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii în domeniu;
    p) dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor
vamali;
    r) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi
eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;
    s) desfăşoară activităţile necesare pentru administrarea riscurilor;
        t) asigură diseminarea legislaţiei vamale şi accesul la informaţii de interes public;
    u) dezvoltă parteneriatul public-privat în domeniul vamal şi colaborează cu mediul de afaceri;
    v) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

Analizînd atribuţiile organelor vamale le-am delimitat în trei mari categorii: 1) atribuţiile organelor vamale în domeniul
implementării politicii vamale a statului, 2) atribuţiile organelor vamale în domeniul ocrotiri normelor de drept şi 3)
atribuţiile organelor vamale în domeniul cooperării internaţionale şi naţionale.
Activitatea organelor vamale în domeniul implementării politicii vamale a statului este destul de variată, constituind
nucleul activităţii vamale şi cuprinde tot spectrul de acţiuni legate de vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport
trecute peste frontiera vamală. Totodată, în ultima perioadă constatăm o dezvoltare a unor noi domenii de activitate a
organelor vamale, cum ar fi: analiza riscurilor, auditul postvămuire, protecţia proprietăţii intelectuale. Dezvoltarea dată
urmează a fi efectuată cu respectarea calităţilor proprii a celorlalte activităţi urmînd ca acestea să se completeze reciproc
şi să asigure legalitatea necesară tranzacţiilor economice externe.
Activitatea de ocrotire a normelor de drept se exprimă prin urmărire penală a infracţiunilor vamale, activitatea specială de
investigaţii, constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi fraudelor vamale, combaterea traficului ilicit cu mărfuri interzise.
Una din prerogativele de bază ale Serviciului Vamal trebuie să devină dezvoltarea unor subdiviziuni antifraud cu o activitate
de calitate înaltă, bazată pe principiile operativităţii, transparenţei şi imparţialităţii, dotate la nivelul impus de condiţiile
tehnice moderne, dinamice şi cu colaboratori calificaţi.
Totodată, este necesară recepţionarea şi implementarea mecanismelor şi principiilor de activitate ale structurilor similare
din cadrul autorităţilor vamale ale statelor Uniunii Europene. La fel, menţinerea şi dezvoltarea activităţii de urmărire
penală, activităţii speciale de investigaţii în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, este unul din paşii cei mai
importanţi în racordarea activităţii vamale din ţara noastră la standardele europene, precum şi stabilirea unui mecanism
eficient în combaterea şi preînîmpinarea infracţiunilor şi fraudelor vamale. Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor atît la nivel
naţional, cît şi internaţional în domeniul vamal este unul din elementele de bază ale procesului de consolidare a
capacităţilor funcţionale ale administraţiei vamale. Astfel, colaborarea organelor vamale ale Republicii Moldova este un
domeniu distinct de activitate al acestora, deoarece anume prin colaborare se manifestă deschiderea organelor vamale faţă
de partenerii săi, care pot fi naţionali cît şi internaţionali, sau pot deţine statut public sau privat. Cooperarea urmează a fi
sporită pe viitor în vederea găsirii celei mai optime forme de manifestare a acesteia, exprimată prin rezultate concrete
privind protecţia intereselor naţionale, dar şi facilitarea comerţului internaţional.

 Serviciul în Organele Vamale

 Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcţiile,
drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept şi al organelor securităţii statului.
Legislaţia privind serviciul în organele vamale este formată din Constituţie, Codul vamal, legea cu privire la Serviciul în
Organele Vamale şi din alte acte normative care reglementează exercitarea serviciului.
Serviciul în Organele Vamale este realizare de colaboratul vamal care este o persoană cu funcţie de răspundere
numită, în condiţiile legii cu privire la serviciul în organelle vamale, într-o funcţie în cadrul organului vamal.
5
 Colaboratorul vamal deţine grade speciale. Funcţiile în organele vamale sînt stabilite în state, aprobate de directorul
general al Serviciului Vamal. La pensionarea colaboratorului vamal, la gradul lui special se adaugă cuvintele "în
retragere".

Plutonier al serviciului vamal

plutonier major al serviciului

vamal
  efectivul inferior
sublocotenent al serviciului vamal
efectivul de comandă mediu locotenent al serviciului vamal
Funcţiile din organele vamale şi locotenent major al serviciului vamal
gradele speciale corespunzătoare căpitan al serviciului vamal
acestor funcţii se grupează astfel:

maior al serviciului vamal

efectivul de comandă superior locotenent-colonel al
serviciului vamal
colonel al serviciului vamal

efectivul de comandă suprem general-maior al serviciului vamal

general-locotenent al serviciului
vamal
general-colonel al serviciului vamal

Totuşi pentru a deveni colaborator al serviciului vamal trebuie să întruneşti anumite caracteristici, condiţiile de angajare sunt:
Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de18 ani, apţi după calităţile individuale şi
profesionale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organelor vamale. La angajare în organul vamal,
colaboratorii sînt supuşi înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia. Angajarea în serviciu în
organele vamale este benevolă şi se face în bază de contract individual de muncă. Informaţia privind funcţiile vacante şi
condiţiile de ocupare a lor este dată publicităţii. Publicitatea se asigură prin intermediul mijloacelor de informare în masă, al
plasării informaţiei pe pagina web a Serviciului Vamal şi al afişării acesteia pe panoul informaţional la sediul aparatului
central al Serviciului Vamal.

La angajare în organul vamal, se prezintă:

    a) cererea;     e) certificatul medical;

b) buletinul de identitate;      f) cazierul judiciar;
c) carnetul de muncă;     g) dosarul personal.
d) diploma de studii

Restricţii:

 (1) Nu poate fi angajată şi nu se poate afla în exerciţiul funcţiunii persoana:

    a) care a fost anterior concediată din organele vamale pentru fapte ilicite ce au discreditat statutul de colaborator
vamal;
    b) cu antecedente penale;
    c) declarată incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată printr-o hotărîre judecătorească definitivă;
    d) care este soţ/soţie, rudă sau afin de gradul I sau II cu o persoană fizică afiliată unei persoane juridice ce deţine licenţă
pentru activitatea de broker vamal. Persoana fizică afiliată persoanei juridice poate fi: 
    – organul executiv unipersonal, fondatorul, membrul organului executiv colegial şi persoana cu funcţie de răspundere
din cadrul organului executiv al persoanei juridice respective; 
    – membrul consiliului de observatori, al consiliului de directori, precum şi membrul comisiei de cenzori a persoanei
juridice respective; 
    – persoana care, în mod individual sau împreună cu alte persoane, deţine o poziţie de control al capitalului persoanei
juridice respective; 
    – persoana care acţionează în numele şi pe contul persoanei juridice respective; 
    – persoana în numele şi pe contul căreia acţionează persoana juridică respectivă; 
    – persoana care acţionează împreună cu persoana juridică respectivă; 
6
     – persoana care, împreună cu persoana juridică respectivă, se află sub controlul unei terţe persoane; 
    – persoana a cărei afiliere este demonstrată de Serviciul Vamal;
e) care este soţ/soţie, rudă sau afin de gradul I sau II cu o persoană fizică angajată, cu un fondator/asociat sau cu o
persoană cu funcţie de conducere a persoanei juridice ce deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal;
f) care, la angajare, a tăinuit informaţii ce împiedică aflarea ei în serviciul vamal.
    (11) Colaboratorul vamal aflat în una din situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e), în termen de 30 de zile, urmează să
decidă cu privire la înlăturarea acestora, în caz contrar acesta urmînd să fie eliberat din serviciu conform art. 43.
        (2) Colaboratorul vamal nu este în drept:
    a) să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie;
    b) să exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitate de întreprinzător;
    c) să fie membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale, cu excepţia cazurilor indicate la art.19;
    d) să fie împuternicitul sau reprezentantul unui terţ în organul vamal;
    e) să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele tehnice, materiale şi de asigurare informaţională,
mijloacele financiare, alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu;
    f) să primească de la persoane fizice sau juridice daruri, remuneraţii, împrumuturi, servicii, mijloace pentru plata
odihnei, distracţiilor, cheltuielilor de transport şi alte recompense legate de exercitarea obligaţiilor de serviciu;
    g) să plece în deplasări de serviciu în străinătate din contul unor persoane fizice şi juridice, cu excepţia deplasărilor
efectuate în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sau cu acordurile mutuale
interstatale, sau cu acordurile autorităţilor publice cu organizaţii internaţionale;
   h) să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase.
        (3) În organele vamale este inadmisibilă crearea de structuri ale partidelor, ale asociaţiilor obşteşti, inclusiv religioase,
cu excepţia sindicatelor.
    (4) Colaboratorul vamal este obligat să transmită în administrare fiduciară unei alte persoane, pe perioada serviciului în
organul vamal, cota sa (pachetul de acţiuni) din fondul statutar al organizaţiei comerciale în modul stabilit de legislaţie.

Drepturile colaboratorului vamal

(1) Colaboratorul vamal are dreptul:

    a) să ia cunoştinţă de documentele care stabilesc drepturile şi obligaţiile sale, de criteriile de apreciere a calităţii exercitării
serviciului în organele vamale ce contribuie la avansare în serviciu;
    b) să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu;
    c) să inspecteze agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
    d) să ia decizii şi să participe la elaborarea de proiecte de hotărîri în corespundere cu obligaţiile sale de serviciu;
    e) să participe la concurs pentru a ocupa funcţie vacantă în organul vamal;
    f) să fie avansat în funcţie conform rezultatelor obţinute şi nivelului de calificare;
    g) să ia cunoştinţă de materialele din dosarul personal, de avizele referitoare la activitatea sa şi de alte documente pînă la
îndosarierea lor şi să prezinte lămuriri spre a fi anexate la dosarul personal;
    h) să se recicleze şi să-şi ridice nivelul de profesionalitate din mijloacele de la bugetul de stat prevăzute pentru Serviciul
Vamal;
    i) să fie asigurat cu pensie în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    j) să ceară efectuarea unei anchete de serviciu pentru contestarea informaţiilor care îi denigrează demnitatea şi-i lezează
drepturile;
    k) să se întrunească în sindicat;
    l) să participe la adunări în cadrul organului vamal;
    m) să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma albă, în modul şi în cazurile prevăzute de legislaţie;
 n) să i se acorde protecţie faţă de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în
legătură cu îndeplinirea acestora.
    (2) Colaboratorul vamal are şi alte drepturi prevăzute de legislaţie.

Obligaţiile colaboratorului vamal

    (1) Colaboratorul vamal este obligat:

    a) să asigure respectarea Constituţiei, legilor şi a altor acte normative;
    b) să asigure respectarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor;
    c) să execute ordinele şi dispoziţiile şefilor organului vamal;

7
    d) să respecte regulamentul de ordine interioară al organului vamal, modul de utilizare a informaţiei de serviciu, să
îndeplinească instrucţiunile de serviciu, să respecte regulamentele şi alte acte normative;
    e) să-şi ridice nivelul de calificare;
    f) să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege şi să nu divulge informaţia care i-a parvenit în exerciţiul
funcţiunii, inclusiv informaţia referitoare la viaţa personală, la cinstea şi la demnitatea cetăţeanului.
    g) să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.
    h) să respecte prevederile Codului de conduită al colaboratorului vamal;
    i) să acţioneze în scopul combaterii fraudei, a corupţiei, a traficului ilicit de mărfuri şi de bunuri şi a altor acţiuni ilicite;
    j) să nu se lase intimidat de presiuni sau influenţe exercitate asupra lui de către persoane sau structuri din interiorul sau
din afara instituţiei privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
    k) să semnalizeze faptele de comportament corupţional şi cele care încalcă grav etica profesională.
    (2) Obligaţiile colaboratorului vamal conforme funcţiei deţinute sînt specificate în instrucţiunea de serviciu. Modul de
elaborare şi de aprobare a instrucţiunilor de serviciu îl stabileşte directorul general.
    (3) Executare a atribuţiilor de serviciu sînt recunoscute şi următoarele acţiuni:
    a) participarea la întruniri, instrucţiuni, competiţii şi la alte activităţi de serviciu conform unui plan aprobat de şeful
organului vamal;
    b) aflarea în calitatea de ostatic în legătură cu executarea atribuţiilor de serviciu;
    c) deplasarea spre şi de la locul de serviciu, aflarea în deplasare de serviciu;
    d) aflarea în concediu medical, deplasarea spre şi de la locul de tratament.
 Persoana fizică şi persoana juridică

Subiect de drept, în orice domeniu legal este considerat a fi purtător de anumite drepturi și responsabilități, cu care este
înzestrat de stat pentru a realiza nevoile sale vitale, sau conform mandatul său în domeniul relevant de relații publice. Prin
urmare, în conformitate ca subiectele de drept vamal trebuie să fie înțelelese persoanele (atât fizice și juridice), care sunt
dotate cu capacitatea de a fi purtătorii de drepturile și responsabilități legale în domeniul dreptului vamal.

Caracteristici specifice subiecţilor de drept vamal:

- Persoanele juridice - o persoană juridică trebuie să fie înregistrată în mod corespunzător, în conformitate cu legea de
admitere la o anumită activitate în care se desfășoară circulația mărfurilor peste frontiera vamală.

- Persoane fizice – trebuie să aibă vîrsta corespunzătoare, respectarea legislației vamale ;

- Persoanele angajate în activități de brokeraj în domeniul vamal funcționează în conformitate cu prevederile Codului Vama
şi cu alte acte normative din domeniul vamal .

În dreptul vamal persoanele pot fi clasificate în rezidenţi şi nerezidenţi.

La categoria persoanelor rezidente se atribuie:

1. Persoane fizice (cetăţeni al R.M., cetăţeni străini sau apatrizi) care au domiciliul permanent în R.M. atestat cu
act corespunzător, inclusive acele personae care se află temporar peste hotare. Prin loc de trai permanent înţelegem loc
de trai pe teritoriul unui stat a unei personae fizice (minimum 183 de zile) cu condiţia că aflarea acestuia pe teritoriul dat
nu este în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu sau cu efectuarea studiilor.
2. Persoane juridice constituite conform legislaţiei R.M. cu sediul în R.M.
3. Întreprinderi şi organizaţii care nu au statut de persoană juridiă, constituită conform legislaţiei R.M. cu sediul în
R.M.
4. Filiale ale nerezidenţilor, constituite conform legislaţiei R.M. cu sediul în R.M.
5. Reprezentanţe cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente.
6. Misiunile diplomatice, oficii consulare şi alte reprezentanţe oficiale a R.M. peste hotare.

La categoria persoanelor nerezidente se atribuie:

1. Personae fizice care nu sunt rezidente.

2. Personae juridice constituite în conformitate cu legislaţia statelor străine cu sediul peste hotare.
3. Întreprinderile şi organizaţiile care nu au statut de prsoană juridică constituite conform legislaţiei statelor
străine, cu sediul peste hotare.
4. Reprezentaţiile înregistrate ale nerezidenţilor cu sediul în R.M.
5. Filiale cu sediul peste hotare ale persoanelor juridice rezidente.
6. Misiuni diplomatice, oficii consulare şi alte reprezentanţe oficiale ale statelor străine acreditate în R.M.
8
 7. Reprezentanţe ale organizaţiilor internaţionale acreditate în R.M.
 Brokerul Vamal

Brokerul vamal este o persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă pentru activitatea
de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi care, pe principiile reprezentării directe sau indirect (prin
reprezentare direct înţelegem raportul prin care Brokerul Vamal acţionează în numele şi pe contul unei alte personae iar
prin reprezentare indirect înţelegem raportul prin care Brokerul Vamal acţionează în nume propriu, dar pe contul unei alte
personae), declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale. Broker vamal poate fi orice
persoană juridică, indiferent de forma organizatorico-juridică a acesteia, care a obţinut de la Serviciul Vamal, în modul
stabilit, autorizaţia de broker vamal.  Pentru obligaţia vamală apărută brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal.
Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza unui contract, încheiat cu
respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare, care urmează să prevadă, în mod obligatoriu, tipul de reprezentare. Contractul
menţionat se prezintă organelor vamale la cererea acestora şi justifică împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta
declarantul.  Licenţierea activităţii de broker vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi ale Codului Vamal.

Brokerul vamal este în drept să efectueze orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal. În cazul efectuării vămuirii,
brokerul vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal
prevăzute de  lege nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă. Brokerul vamal
răspunde în faţa organelor vamale pentru acţiunile proprii şi, în funcţie de tipul reprezentării, pentru acţiunile persoanei pe
care o reprezintă. Brokerul vamal poartă răspundere, în condiţiile Codului Vamal, pentru încălcarea legislaţiei în vigoare în
cazul în care nu va demonstra că încălcarea se datorează culpei persoanei pe care o reprezintă. Informaţia pe care brokerul
vamal o primeşte de la persoana pe care o reprezintă poate fi folosită numai în scopurile prevăzute de legislaţia vamală şi de
contract. Informaţia care constituie secret de stat, secret comercial, alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată nu pot fi
difuzate sau folosite de brokerul vamal în scopuri personale, nici transmise unor terţe persoane sau autorităţilor publice (în
afară de organul vamal), cu excepţia cazurilor stabilite de lege.

Brokerul vamal nu este responsabil pentru:

    a) nerespectarea condiţiilor destinaţiei vamale alese de către persoana care trece mărfuri şi/sau mijloace de transport;
    b) nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbru de acciz;
    c) efectuarea operaţiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport peste frontiera vamală a
Republicii Moldova;
    d) alte acţiuni care nu pot fi puse în culpa lui.

 MODALITATEA ELIBERĂRII AUTORIZAŢIEI DE BROKER VAMAL

Agentul economic care solicită autorizaţia de broker vamal (în continuare - solicitant) se adresează la Serviciul Vamal cu o
cerere în formă liberă, în care se indică următoarele informaţii:

a) denumirea completă şi abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de contact;

b) codul fiscal/codul IDNO;

c) datele despre specialiştii angajaţi (numele, prenumele, patronimicul, domiciliul);

d) adresele oficiului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor sale în teritoriu, precum şi a specialiştilor care vor activa în
oficiul şi reprezentanţele respective;

e) amplasarea depozitului provizoriu.  

La cerere se anexează:

a) copiile (legalizate conform procedurii stabilite, inclusiv prin sigilarea cu ştampila agentului economic) documentelor de
constituire ale solicitantului;

b) confirmarea băncii privind deschiderea conturilor bancare;

9
c) copiile buletinelor de identitate şi atestatelor de calificare ale specialiştilor;

d) copiile ordinelor de angajare sau ale contractelor individuale de muncă ale specialiştilor;

e) actele eliberate de bancă, care confirmă instituirea garanţiei de asigurare a obligaţiilor brokerului vamal, conform
capitolului VII al prezentului Regulament (pot fi prezentate şi înainte de eliberarea autorizaţiei de broker vamal, la
solicitarea Serviciului Vamal);

f) fişa cu mostrele semnăturilor persoanelor cu drept de gestionare a garanţiilor bancare;

g) confirmarea deţinerii cu titlu legal a depozitelor, destinate depozitării provizorii a mărfurilor, în cazul în care se
intenţionează deţinerea unor astfel de depozite;

h) certificatele privind lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional.

Serviciul Vamal examinează cererea de eliberare a autorizaţiei de broker vamal timp de 10 zile calendaristice din
momentul depunerii ei. La examinarea cererii se verifică autenticitatea documentelor şi datelor prezentate de către
solicitant în vederea stabilirii corespunderii lor cu cerinţele legislaţiei Republicii Moldova, inclusiv ale prezentului
Regulament. Verificarea datelor menţionate se efectuează cu deplasarea obligatorie a colaboratorilor vamali împuterniciţi
la locul de aflare a solicitantului şi subdiviziunilor sale.

  Pentru a primi Autorizaţia, la momentul depunerii cererii solicitantul este obligat:

a) să angajeze cel puţin un specialist care deţine atestat;

b) să dispună de bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal, conform cerinţelor
stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte normative în vigoare;

c) să dispună de infrastructură informatică adecvată pentru utilizarea standardelor de conexiune la reţeaua informatică a
biroului vamal, agreate de Serviciul Vamal;

d) să nu aibă datorii la bugetul public naţional.

Despre decizia de eliberare a autorizaţiei de broker vamal, Serviciul Vamal înştiinţează în scris solicitantul, în termen de
5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei. Pentru eliberarea Autorizaţiei, se încasează o taxă în mărimea prevăzută în
anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal. Solicitantul care a primit înştiinţarea trebuie să achite, în termen de 5 zile
bancare, taxa pentru eliberarea Autorizaţiei. În cazul neachitării în termenul indicat a taxei respective, decizia privind
eliberarea Autorizaţiei se anulează. Despre decizia de refuz în eliberarea Autorizaţiei, Serviciul Vamal înştiinţează
solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei care va cuprinde, în mod obligatoriu, motivele
refuzului.

Temei pentru refuzul eliberării Autorizaţiei poate servi:

a) informaţiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant;

b) necorespunderea sau lipsa condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de broker vamal.  

În cazul respingerii de către Serviciul Vamal a cererii de eliberare a Autorizaţiei, persoana interesată poate să depună o
cerere repetată de eliberare a Autorizaţiei, cu condiţia înlăturării motivelor care au servit drept temei pentru refuz:

a) la expirarea termenului de 30 zile lucrătoare din ziua adoptării deciziei negative în baza literei b) a punctului 22 (b) să
dispună de bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal, conform cerinţelor
stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte normative în vigoare);

b) la expirarea a 12 luni din ziua adoptării deciziei privind refuzul eliberării din cauza prezentării informaţiei neautentice.

10
 Refuzul eliberării Autorizaţiei poate fi contestat în conformitate cu capitolul XI al Codului vamal. Eliberarea autorizaţiei
se efectuează în baza ordinului respectiv al Serviciului Vamal. Autorizaţia este semnată de directorul general al Serviciului
Vamal, autentificată prin ştampila Serviciului Vamal şi se eliberează solicitantului în decursul a 5 zile lucrătoare din data
încasării taxei pentru eliberarea Autorizaţiei pe contul trezorerial al Serviciului Vamal. Termenul de valabilitate a
Autorizaţiei este de 2 ani din data eliberării. În cazul anulării, retragerii sau suspendării acţiunii Autorizaţiei, taxele
încasate nu se restituie.

 ANULAREA, SUSPENDAREA ACŢIUNII SAU RETRAGEREA AUTORIZAŢIEI

Autorizaţia poate fi anulată, suspendată sau retrasă de către Serviciul Vamal.

Autorizaţia se anulează în cazul în care aceasta a fost eliberată:

a) cu încălcarea ordinii stabilite;

b) în baza datelor necomplete şi/sau neautentice.

Autorizaţia poate fi retrasă în următoarele cazuri:

a) cînd brokerul vamal nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite pentru autorizarea sa în calitate de broker sau nu se
conformează, în termenele stabilite, la noile cerinţe de activitate;

b) pentru neîndeplinirea repetată a obligaţiilor faţă de organele vamale, după ce a fost suspendată activitatea, conform
prevederilor punctului 35 al prezentului Regulament;

c) pentru încălcarea repetată intenţionată a legislaţiei vamale şi fiscale de către brokerul vamal;

d) pentru cauzarea unui prejudiciu substanţial persoanei reprezentate, constatat prin decizie judecătorească;

e) pentru divulgarea datelor ce constituie secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, constatată prin decizia
organelor competente, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova;

f) pentru recunoaşterea printr-o hotărîre judecătorească definitivă a insolvabilităţii brokerului vamal sau declararea de
către acesta a insolvabilităţii;

g) pentru folosirea de serviciile unui specialist care nu dispune sau este lipsit de atestat, sau atestatul căruia este anulat,
suspendat sau retras;

h) pentru comiterea intenţionată a unor erori la vămuirea mărfurilor, fapt care a cauzat prejudiciu statului, constatat
conform procedurii stabilite de legislaţie;

i) pentru împiedicarea de către persoanele cu funcţii de răspundere sau specialiştii brokerului vamal la efectuarea
controlului de către organele vamale.

Autorizaţia poate fi retrasă şi în calitate de sancţiune pentru încălcarea regulilor vamale, în conformitate cu capitolul X din
Codul vamal. Ordinul privind anularea sau retragerea Autorizaţiei se aduce la cunoştinţa brokerului vamal respectiv, în
termen de 5 zile lucrătoare. Cererea privind eliberarea repetată a Autorizaţiei poate fi depusă după înlăturarea motivelor
care au servit drept temei pentru emiterea deciziei privind anularea sau retragerea acesteia şi la expirarea termenelor
stabilite în punctul 23 al prezentului Regulament.

Acţiunea autorizaţiei poate fi suspendată motivat pe o perioadă de pînă la 6 luni, dacă brokerul vamal nu îşi îndeplineşte
obligaţiile sale faţă de organele vamale, precum şi în cazurile prevăzute de punctul 30 al prezentului Regulament. Acţiunea
Autorizaţiei poate fi suspendată în baza solicitării deţinătorului acesteia. Suspendarea acţiunii Autorizaţiei nu prelungeşte
termenul de valabilitate a acesteia. Din momentul suspendării acţiunii Autorizaţiei, brokerul vamal nu mai este în drept să
prezinte spre vămuire loturi de mărfuri şi mijloace de transport şi să înfăptuiască alte genuri de activitate în calitate de
broker vamal. Suspendarea acţiunii Autorizaţiei nu eliberează brokerul vamal de obligaţia de finisare a vămuirii mărfurilor şi
mijloacelor de transport în privinţa cărora el a depus anterior declaraţia vamală în detaliu.
11
 Suspendarea acţiunii Autorizaţiei nu eliberează brokerul vamal de răspunderea în faţa organelor vamale pentru
neachitarea sau achitarea incompletă a drepturilor de import/export şi alte acţiuni întreprinse de acesta pînă la adoptarea
hotărîrii despre suspendare. Decizia privind anularea, retragerea sau suspendarea acţiunii Autorizaţiei poate fi contestată în
conformitate cu capitolul XI al Codului vamal.

 ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ÎN CALITATE DE BROKER VAMAL

Persoana juridică îşi încetează activitatea în calitate de broker vamal în următoarele cazuri:

a) anularea sau retragerea Autorizaţiei;

b) expirarea termenului de valabilitate a Autorizaţiei;

c) lichidarea sau reorganizarea agentului economic care deţine Autorizaţia;

d) din proprie iniţiativă, cu prezentarea cererii respective în formă scrisă;

e) în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

În cazul încetării activităţii în calitate de broker vamal, agentul economic este obligat să-şi îndeplinească toate obligaţiile
faţă de organele vamale asumate în cadrul desfăşurării activităţii respective. Decizia despre încetarea activităţii agentului
economic în calitate de broker vamal se perfectează printr-un ordin al Serviciului Vamal. În ordin se indică temeiurile
încetării activităţii agentului economic în calitate de broker vamal. Ordinul se înmînează nemijlocit brokerului vamal ori i se
trimite cu o scrisoare poştală recomandată. La încetarea activităţii în calitate de broker vamal, agentului economic i se
restituie restanţa neutilizată a sumei de asigurare a obligaţiunilor sale faţă de organele vamale, depusă la contul Serviciului
Vamal. Suma de asigurare a obligaţiunilor brokerului vamal faţă de organele vamale se restituie în baza cererii scrise
depuse la Serviciul Vamal. În cazul încetării activităţii în calitate de broker vamal, taxele încasate pentru eliberarea
Autorizaţiei nu se restituie.

Drepturile brokerului vamal 

    Brokerul vamal are următoarele drepturi:

    a) să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el;
    b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara orelor de program sau în
alte locuri decît zonele de control vamal;
    c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa colaboratorului vamal, pînă la depunerea declaraţiei vamale, transportarea,
operaţiunea de determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare a
mărfurilor, precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde se pot afla asemenea mărfuri şi/sau mijloace de transport;
    d) să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, precum şi să ia cunoştinţă de rezultatele
cercetării; 
    e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de export plătite în plus;
    f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de
transport declarate.

Obligaţiile brokerului vamal 

    În cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, brokerul vamal are următoarele obligaţii:
    a) să declare mărfurile şi/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislaţia vamală; 
    b) să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia vamală şi a celor stabilite prin
legislaţia în alte domenii; 
    c) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare necesare pentru vămuire;
    d) să asigure depunerea declaraţiei vamale şi a altor acte stabilite prin legislaţia în alte domenii la biroul vamal competent,
prin utilizarea sistemului informatic vamal;
    e) să verifice autenticitatea documentelor şi a datelor primite de la persoana pe care o reprezintă, în dependenţă de tipul
de reprezentare;
    f) să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mărfurile şi/sau mijloacele de transport supuse declarării şi/sau controlului
12
vamal;
    g) să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport;
    h) să determine, conform legislaţiei, valoarea în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate;
    i) să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele prevăzute de legislaţie şi să
achite cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în cazul în care această plată nu     a fost efectuată de
către titularul operaţiunii;
    j) să garanteze achitarea drepturilor de import în cazul depozitării provizorii a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport la
depozitul său provizoriu, precum şi în cazurile stipulate în contractul încheiat cu persoana pe care o reprezintă;
    k) să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate, a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport depozitate
provizoriu în depozitele pe care le deţine;
    l) să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor obţinute care constituie secret de stat, secret comercial, bancar
sau alt secret protejat de lege, care nu sînt destinate publicităţii; 
    m) să elibereze persoanelor pe care le reprezintă documente justificative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, care să
confirme prestarea serviciilor;
    n) să respecte condiţiile de folosire şi dispunere a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în privinţa cărora vămuirea nu
este finisată, pînă la punerea în liberă circulaţie sau eliberarea condiţionată a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport în
conformitate cu destinaţia vamală aleasă;
    o) să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la depunerea declaraţiei vamale, probe şi mostre
de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei cercetări (expertize) în conformitate cu
legislaţia vamală; 
    p) să păstreze toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate în termenul stabilit de legislaţie;
    q) să prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informaţie privind operaţiunile vamale derulate;
    r) să furnizeze organelor vamale informaţia deţinută cu privire la orice încălcare a prevederilor vamale şi fiscale.

 Concluzii:

Subiecţii dreptului vamal sunt acei actori care participă nemijlocit în cadrul raportului vamal, astfel avem Organele
Vamale ce reprezintă statul şi persoanele fizice sau juridice care activează în conformitate cu propriile interese, la fel în
cadrul acestui raport avem Brokerul Vamal ce reprezintă o anumită persoană în procesul de tranzacţie a vamei, dar şi
Specialistul în Domeniul Vămuirii ce activează nemijlocit în concordanţă cu Brokerul Vamal.

Fiecare subiect în parte are propriile sale caracteristici, moduri de activitate şi reprezentare, anumite drepturi şi obligaţii
acestea toate fiind în reglementate în primul şi primul rind de Codul Vamal al R.M., dar şi de alte acte aflate în vigoare.
Activitatea subiecţiilor are un rol important în cadrul dreptului vamal, deoarece anume ei realiză existenţa şi realizarea
dreptului vamal, nu ar putea exista un asemenea domeniu dacă nu am avea subiecţii care ar participa.

Subiecţii dreptului vamal reprezintă o temă de bază în procesul de cunoaştere a dreptului vamal, respectiv informaţiile
mai sus prezentate (neexhaustiv) joacă un rol important şi trebuie să fie cunoscute obligatoriu.

13