Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
II: Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi întreg 2.1 Definiţi
conceptul concurenţei dintre o parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe norme
penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai unele parti
ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una cuprinde
fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de
calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta
are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa
a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica
judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care
anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si
intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta
concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni
ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar
alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele
proprii fapte infractionale.2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect,
după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii
unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie
doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa
obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului
proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii
corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in
care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-
daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide.
Testul 2 Sistemul penitenciar al RM.
2.1 Definiţi conceptul concurenţei dintre două norme speciale-atuci cind componenta de
baza de la aliniatul intii al unui articol poate avea un sir de circunstante agravante iar uneori
si unele circumstante anunuante.Atit circumstantele agravante cit si cele atenuante se
considera norme speciale.Concurenta dintre doua norme speciale are urmatoarele
varietati:a)dintre componenta de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu
circumstante agravante-infractiunea se califica in baza celei cu circumstante
atenuante.b)dintre daua componente cu circumstante atenuante-infract se califica in baza
normei P care prevede pedeapsa m blinda.c)dintre doua coponente de infrac su circumstante
agravante-se califica in baza normei P care prevede o pedeapsa m aspra.
2.3 Argumentaţi cum se determină existenţa unui saport de concurenţă dintre norma
generală şi specială. Cum se stabileţte care din norme este genrală şi care specială.
Norma generala se considera norma P care prevede doua sau m multe fapte
prejudiciabile,iar norma speciala este norma P care prevede numai cazurile particulare ale
acestor fapte.Norma generala prevede un cerc de acte anumite,iar cea speciala prevede
cazuri particulare din acest cerc de fapte.La concurenta normelor generale si speciale,cele
spciale se afla in rapor de subordonare logica fata de cele generale.Cea mai raspindita
varietate a concurentei dintre norma generala si cea speciala este aceea ca sunt prevazute de
obicei in diferita aliniate.Citeodata in calitate de norme speciale ,in afara de circumstantele
agravante pot fi si circumstantele atenuante ,care pot fi prevazute in articole distincte.La
calificarea infractiunilor gormele generala si speciala pot fi aplicate inpreuna doar in
cazurile in care sunt comise prin actiuni succesve,adica in cazul comiteriiunui concur real
de infractiuni.
Testul 4
Sub I: Întrevederile condamnaţilor la pedepsele privative de libertate.
Testul10
SubI: Modul de executare a pedepsei sub formă de muncă neremunerată
în folosul comunităţii 1.1. Reproduceţi noţiunea de muncă neremunerată în folosul
comunităţii şi elucidaţi trăsăturile ei distincte.1.1.Conform art.67 CP, munca neremunerata
in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau
studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice. Trasaturile distinct ale
acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica in caz de comitere a infractiunilor de un pericol
social redus;-Se executa fara a sustrage condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul
presteaza o munca gratuita fara recompensa;-Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este
unica pedeapsa care se calculeaza in ore;1.2. Caracterizaţi drepturile şi obligaţiile
participanţilor la executarea muncii neremnerate în folosul comunităţii .La executarea
acestei pedepse participa urmatoarele parti: oficiul de executare de la domiciliul
condamnatului (autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc),
condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care
lucreaza condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;-Informarea lunara a
organelor administratiei publice locale despre locurile de munca care pot fi utilizate pentru
executarea acestei pedepse;-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul
de ore lucrate de catre condamnat;-Informarea serviciului de executare despre
comportamentul condamnatului in procesul exercitarii muncii;-Informarea condamnatului
despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei-Familiarizarea condamnatului, sub
semnatura, cu regulile tehnicii securitatii muncii;Obligatiile condamnatului la munca
neremunerata in folosul comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei executional-penale;-
Sa se prezinte la serviciul de executare in timp de 5 zile de la data la care sentinta de
condamnare a ramas definitiva;-Sa se prezinte la citarea la serviciul de si sa dea explicatii
in privinta modului de executare apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul
stabilit in dispozitia de executare;-Sa nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de
executare;Munca neremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu
poate fi alicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor
gravide, femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins virsta
de 16 ani si persoanelor care au atins virsta de pensionare.1.3. Elaboraţi o situaţie în care
munca neremunerată în folosul comunităţii urmează a fi înlocuită cu o altă pedeapsă.
Stabiliţi cu care anume şi care sunt limitele şi proporţiile. .Munca neremunerata in folosul
comunitatii este o pedepsa care se poate aplica doar in calitate de pedeapsa principala. Daca
condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la munca neremunerata in folosul
comunitatii,serviciul de executare, potrivit art.67CP,inainteza in instnta de judecata o
prezentare, privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul comunitatii cu arest,
calculindu-se 2 ore de munca neremunerata pentru o zi de arest. Se considera eschivare cu
rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a condamnatului la citarea serviciului de executare de
doua si mai multe ori timp de o jumatate din termenul executarii pedepsei. Sub II:
Semnele componenţei de infracţiune şi importanţa lor la calificare
2.1. Caracterizaţi semnele obligatorii şi constitutive (facultative) a componenţei de
infracţiun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;-
Semnele facultative;
Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune
adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic,
responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale
de infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii
precum si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care
legiuitorul le indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de
infractiune in partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda,
mijloc, imprejurari, motiv, scop, subiect special).2.2Clasificaţi semnele componenţei de
infracţiune după mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele
criteria de clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de
gradul de importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de
invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de
evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu
art.159CP “persoana care nu are studii medicale superioare special”);2.3Indicaţi cîte două
infracţiuni care se deosebesc doar după un singur semn al:a)laturii obiective. a).
art.151(1) CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si
art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infracţiuni care nu se deosebesc nici după un
semn.
Testul 13
Sub1 Norma juridică execuţional-penală şi raporturile juridice execuţional-penale.1.1.
Reproduceţi noţiunea de normă juridică execuţioal-penală şi caracterizaţi tipurile
lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si
participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in
conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu
executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor preventive si aplicare fata de condamnati a
mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de caracterul conduitei prestabilite-
regulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si
participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si
permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive stabilesc
obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care se considera de lege
ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu permit
derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta
comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea
comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in
legatura cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de
comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc
deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale –care nu
stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza si determina carcterul altor norme.
1.2. Clasificaţi raporturile juridice execuţional-penale.Raportul jur.P se formeaza se
modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica
sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr
de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest
fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint
cele care schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturind-
o.este vorba de imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele
mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba
de unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta
judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap
jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta
incriminata.1.3Decideţi asupra momentului apariţiei raportului juridic execuţional-
penal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri
norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri
organul sau special imputernicit are dr de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa
aplicata printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a
executa pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin
savirsirea unei infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a
comis infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si
dureaza pina cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.
Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub formă de amendă.
2.1Enumeraţi modalităţile de executare a pedepsei sub formă de amendă.Amenda
reprezinta o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta e jud.doar in cazurile si in limitele
prvazute de CP.Amenda poate fi efectuata in 2modalitati:achitarea benevola si incasarea
silita.Amenda se achita benevol de catre condamnat in ternem de 30 zile de la raminerea
definitiva a sentintei prin virarea sumei stabilite de instanta de jud.la conturile trezorarii de
stat.In vederea probarii ca condamnatul a achitat suma el este obligat sa prezinte la instanta
de condamnare dispozitia de plata a sumei.In caz de neachitare instanta de jud care a
pronuntat sentinta trimite oficiului de executare de la domiciliu condamnatului titu
executoriu pu incasarea silita a amenzii. 2.2. Faceţi o generalizare asupra executării
forţate a pedepsei sub formă de amendă.Daca in periaoda stabilita condamnatul nu achita
amenda achita fortat.Cpprevede 2 situatii de neachitare a amenzii:in caz de eschivare curea
vointa de la achitarea amenzii si imposibiltatea achitarii.Eschivarea cu rea vointa se
considera neachitarea sumei datorate ncazul in care condamnatul are posibiitatea reala de a
o achita si a fost preintimpinat de oficiul de executare,ex se concediaza de la lucru,ascunde
veniturie sale.In caz de eschivare cu rea vointa instanta de jud poate sa inlocuiasca suma
neachitata cu arest sau inchisoare,calculindu-se o lun ade arest sau cu inchisoare pu
50ub.Imposibilitatea achitarii are dr motiv boala pierderea averii,i acest caz instanta poate
inlocui amrnda cu munca nerenum in folosul comunitatii. Pentru a constata eschivarea cu
rea-voinţă in acţiunile condamnatului, trebuie stabilită prezenţa cumulativă a două
circumstanţe: in primul rind – neachitarea amenzii in termenele stabilite de legislaţia
execuţional-penală şi in al doilea rind – ascunderea, dosirea intenţionată a venitului.In
opinia mea, amenda aplicată in calitate de pedeapsă principală urmează a fi achitată benevol
de condamnat. Doar in aşa mod vinovatul va demonstra că a inţeles caracterul ilegal al
faptelor sale şi va dovedi corectarea sa. In caz de eschivare de la plata amenzii este evidentă
atitudinea negativă a vinovatului faţă de autoritatea statului care se manifestă inclusiv prin
aplicarea măsurilor de constrangere. Aşa cum scopul amenzii nu este imbogăţirea statului,
ci restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, prevenţia specială şi generală,
comportamentul antisocial manifestat prin refuzul insistent de achitare a sumei băneşti
denotă că scopurile pedepsei nu au fost atinse. De aceea, realizarea lor urmează a fi
incercată prin aplicarea altor pedepse.2.3. Propuneţi o situaţie practică când amenda se
înlocuieşte cu închisoarea. In caz de contrabanda-trecerea peste frontiera RM a obiectelor
si a altor valori in proportii mari pu folosirea frauduloasase pedepseste cu amenda,sau cu
munca nerenumerata in folosul comunitatii sau cu inchisoare. Darea de mita se pedepseste
cu amenda sau cu inchisoare.s.m.a Sub II:Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei
dintre2.1 definiti conceptuldintreo parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe
norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai
unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una
cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de
calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta
are dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa
a legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica
judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care
anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si
intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta
concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni
ilegale care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar
alta cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele
proprii fapte infractionale.2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect,
după latura obiectivă, latura subiectivă, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii
unei tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie
doar unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa
obiect(obiectul abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului
proprietarului prin abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii
corporale sau a sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in
care in intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-
daca o pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var
fi calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Testul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.
1.2. 1.1 Relataţi despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului
penitenciar.Mij de asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a
pedepsei cu inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si
mijloace speciale de asigurare a regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care
asigura comportamentul corespunzator si respectare legislatiei a pers aflate in
penetenciar.La mijloacele speciale se atribuie acele mijloace care asigura profilaxia crimei
in penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise in
penetenciar.Mijloacele cu caracter general;respectarea din partea personalului
penetenciarului prevederile legi ce tin de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de
condamnati ca nu va fi aplicat tratamentul inuman si degradant,colaboratorii institutiei
penetenciare trebuie sa ia toate masurile necesare pu a asigura securitatea acestui,
1.2Caracterizaţi mijloacele speciale de asigurare a regimului penitenciar.Conform
Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a regimului:mij tehnice de
paza,supraveghere si control,activitatea operativa de investigatii,masuri de siguranta,masuri
de stimulare.Pu controlul de anu evada administratia este in dr sa foloseascamij tehnice de
paza si control.in partea de sus a ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate
fi curent electric.In scopul asigurarii securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative de
investigatii.La masurle de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloace
speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri exeptionale ca mijloc de aparare
pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare activa(bastoane de
cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special se stabileste de
catre colaboratorul sistemului penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se alica
si masuri de stimulare daca au conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire
profesionala.Exista masuri de stimulare cu caracter moral-organizational(acordarea unor
intrevederi suplimentare de scurta durata si lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri
telefonice suplimentare) si masuri de stimulare cu caracter material –financiar(premierea pu
obtinera unor indicatori inalti in munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre
seful penetenciarului.La fel si sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre
srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data
depistarii ei,in cazul necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate,se
stig dupa expirarea termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de catre instanta de
jud,Comitetul de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii
disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.1.3 Formulaţi părerea proprie asupra
garantării drepturilor condamnaţilor la aplicarea faţă de ei a sancţiunilor disciplinare.In
caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni disciplinare.Acestea pot fi
grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora nu dureaza in
timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului
penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa fara
escorta.
Procesul calificării infracţiunilor şi etapele sociale2.1 Determinaţi „tipurile de
probleme” ce apar în procesul calificării infracţiunilor.1)nu sunt determinate nici
conditiile initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei
prejudiciabile savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta
comisa,nici care norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur
corespunzatoare.Problrmrle de acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu
sunt stabilite toate crcumstantele faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar
nu este cunoscuta concluzia finala –fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate
toate probele ,dar fapta prejudiciabila comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit
conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa veridicitatea rezolvarii acestei problem mai
necesita verificari se va controla daca calificarea propusaeste exacta sau se va gasi alta
solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant de jud de gradul intii,Curtea de
apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de problem sunt cele m tipice dar
mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica judiciara. 2.2 Analizaţi
etapele alegerii normei juridico-penale în procesul calificării infracţiunii I etapa consta in
sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de narura jur-aceasta etapa are o
procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit obiectul,nu se stie care fapre
vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor prejudiciabile,toate probele
accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P sau procurorul va audia
martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va examina amprente
s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale care au suferit in
urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele actiunii,despre consecintele
survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor consecintelor infractiunii in
baza carora pot fi calificate circupstantele faptice adunate,evaluate si sistematizate in modul
corespunzator.La aceasta etapa se determina normele P care ar putea incadra fapta
comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei official,actiunea ei in timp si in spatiu.III
etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite
component de infractiuni.IVetapa-alegerea unei component de infractiuni ale carei semen
distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in cauza este legata de delimitarea infractiunilor
dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape reflecta obiectiv actiunea pers care
efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor prejudiciabile comise. 2.3Elaboraţi
un plan de calificare a unei infracţiuni concrete, care să conţină:
a) „tipurile de probleme” care pot apărea în procesul calificării infracţiunilor;
b) etapele alegerii normei juridico-penale;
c) toate etapele procesului de calificare a infracţiunii;
d) momentele de intersectare a acestor sarcini.