PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ

Exerciții seminar

1. În cadrul unui studiu, cercetătorii și-au propus să identifice măsura în care bebelușii înțeleg acțiunile
intenționate ale adulților, în funcție de vârsta lor. La studiu au participat bebeluși de 12 luni și de 18 luni.
Studiul a presupus o ședință de 30 de minute de joacă între bebeluș și experimentator. După familiarizarea
cu spațiul de joacă și cu experimentatorul, bebelușii erau observați în una din trei situații diferite. Pentru
bebelușii din prima grupă, experimentatorul refuza în mod constant să le ofere jucăriile pe care și le doreau.
Pentru o altă grupă de bebeluși, experimentatorul era mereu întrerupt în momentul în care dorea să-i ofere
bebelușului jucăria dorită, prin faptul că intra cineva în încăpere și îi solicita atenția. A mai existat și o a
treia situație în care experimentatorul avea intenția de a oferi copilului jucăriile dorite, dar era în
imposibilitatea de a face acest lucru, pentru că nu ajungea la bebeluș din locul în care se afla. Rezultatele au
arătat că atât bebelușii de 12 luni cât și cei de 18 luni au fost mai nerăbdători când adultul refuza să le ofere
jucăria, comparativ cu situațiile în care acesta era întrerupt sau se afla în imposibilitatea de a o face.
Cerințe:
a. identificați variabilele studiului (și nivelurile);

VI 1 – vârsta: 12 luni (niv. 1), 18 luni (niv. 2)

VI 2 – acțiunea experimentatorului: refuz (niv. 1), întrerupere (niv. 2), imposibilitate (niv. 3)
VD – înțelegerea intenției acțiunii

b. precizați tipul studiului (argumentați);

Studiul este non-experiment. VI 2, acțiunea experimentatorului, reprezintă o variabilă manipulată, asupra
căreia experimentatorul are control deplin, el stabilind modul de împărțire a participanților în cele trei grupe
sau dacă aceeași participanți vor lua parte la toate cele 3 condiții. Distribuția aleatorie a participanților în
grupe este posibilă, astfel un participant ar putea face parte din oricare condiție de cercetare. De asemenea,
un participant poate fi expus, repetat, tuturor condițiilor. În schimb, VI 1, vârsta bebelușilor, nu poate fi
manipulată, reprezintă o caracteristică demografică a participanților la studiu (bebelușii), asupra căreia
cercetătorul nu are control, pentru a-i determina nivelul, în cazul fiecărui participant în parte, într-un mod
aleatoriu. Ca urmare a prezenței acestei variabile invocate, studiul este non-experiment.

Precizări: Argumentul de tipul Studiul este non-experiment pentru ca aveam o VI invocată, este insuficient.
Precizați ce înseamnă VI invocată/ manipulată, prin referire la cazul dat. De asemenea, argumentați tipul
fiecărei VI. Dacă ambele VI sunt din aceeași categorie (ambele manipulate sau ambele invocate),
argumentul se oferă, de asemenea, diferențiat, pentru fiecare VI, particularizând descrierea prin referire la
exemplul concret de variabilă, și nivelurile sale, aflat în discuție.
Aspectele subliniate trebuie să se regăsească în argumentarea faptului că o VI este manipulată. Aspectele
scrise cu italic trebuie să se regăsească în argumentarea faptului că o VI este invocată.

c. menționați tipul designului și argumentați răspunsul;

Design de tipul 2x3, cu comparații intergrup.

VI 1, vârstă, presupune comparații intergrup deoarece pentru fiecare nivel al său, avem un grup
diferit de participanți. Astfel, jumătate din lotul testat are 12 luni, cealaltă jumătate are 18 luni.
Comparațiile se fac între două grupuri diferite de participanți, corespunzătoare celor două niveluri
ale VI.
 VI 2, acțiunea experimentatorului, presupune comparații intergrup deoarece participanții au fost
împărțiți în trei grupe diferite, iar fiecare grupă a fost implicată în câte o condiție de testare. Gradul
de intensitate al variabilei independente este prezentat unor subiecţi diferiţi. Unei părţi a eşantionului
de participanţi i se prezintă primul grad de intensitate al variabilei independente (refuzul de a oferi
jucăria), altei părţi a eşantionului i se prezintă al doilea grad al de intensitate al variabilei
independente (întreruperea), iar altei părți a eşantionului i se prezintă al treilea grad al de intensitate
al variabilei independente (imposibilitate). În final, s-au comparat rezultatele oferite de cele 3 grupe
diferite, formate în funcție de acțiunea experimentatorului.
Așadar, designul este cu comparații intergrup.

Precizări: Când argumentați tipul designului, luați fiecare VI pe rând și oferiți explicații pentru tipul
comparațiilor, așa cum vedeți mai sus. În final, scrieți concluzia.
Pentru o argumentare corectă, citiți și rețineți ce presupun cele două tipuri de comparații, din suportul de
curs.

d. identificați o variabilă parazită care amenință validitatea internă, și explicați modul în care
poate influența rezultatele studiului;
Variabila parazită ar putea fi reprezentată de nevoile fiziologice (somn, foame), ale bebelușilor. Dacă unii
bebeluși sunt mai odihniți decât alții, atunci vor prezenta un grad mai ridicat de cooperare în vederea
realizării sarcinilor presupuse de studiu. În schimb, bebelușii obosiți sau flămânzi vor fi irascibili,
neliniștiți, agitați, vor manifesta dorința de a merge în brațe la figura de atașament (mama), pentru a căuta
îndeplinirea nevoilor lor din acel moment. Ca o consecință, vor deveni neinteresați de acțiunea
experimentatorului și vor putea da dovadă de faptul că nu au înțeles-o.

Precizări: În argumentarea prezenței unei variabile parazite, trebuie să specificați:

- denumirea (ce este in italic)
- posibila sa legătură cu VD sau cu manipularea experimentală (ce este subliniat)
- posibilele diferențe dintre participanți, din punct de vedere al prezenței sale (ce este cu bold). Dacă
toți participanții prezintă același nivel al unei variabile, atunci aceasta este controlată (vezi
rezolvarea de la pct.e).
- răspunsul la întrebarea: de ce/ cum variabila identificată poate influența VD sau manipularea? (restul
răspunsului de mai sus)

NU scrieți sau evitați cât mai mult posibil exemplele banale sau superficiale, precum motivația de a se
implica în sarcină sau experiența anterioară (care experiență?). Dați exemple cât mai specifice și relevante
pentru cazul dat. Sunteți viitori psihologi, nu e posibil să nu puteți identifica o posibilă cauză pentru VD, în
afară de VI studiate.

e. menționați ce strategie/ strategii de control se pot utiliza pentru a diminua/ elimina influența
variabilei menționate la pct. d;

Menținerea variabilei parazite la nivel constant, ceea ce presupune asigurarea faptului că toți participanții
vor avea același nivel de oboseală (vor fi testați la jumătate de oră după somnul de la prânz) și foame (vor fi
testați la jumătate de oră după ce sunt hrăniți). Astfel, grupele vor deveni echivalente din punct de vedere al
acestor variabile, care nu mai pot distorsiona rezultatele studiului, pentru faptul că nu creează diferențe între
participanți.

Precizări: denumiți strategia (denumire corectă, din suportul de curs, nu intuită), descrieți strategie, descrieți
efectul ei (asigurarea controlului, eliminarea variațiilor dintre participanți).
 f. Discutați validitatea eșantionului
Având în vedere faptul că participanții la acest studiu sunt bebeluși, putem presupune că rezultatele acestui
studiu pot fi generalizate cel mult la bebeluși cu vârste similare celor implicați în studiu. Măsura în care
putem face această generalizare depinde de mărimea și gradul de reprezentativitate a eșantionului testat în
raport cu populația de referință. Nu avem astfel de informații în exemplul dat, pentru o estimare mai precisă
a gradului de generalizare. Replicarea studiului cu diverse eșantioane de bebeluși, de vârste diferite, poate
extinde măsura în care putem avea încredere în rezultate și, în consecință, posibilitatea de generalizare.

g. Precizați dacă maturizarea, ca factor de risc pentru validitatea internă, poate interveni
în acest studiu.

Maturizarea se referă la schimbarea condiţiilor interne, biologice sau psihologice, ale unei persoane ca
urmare a trecerii timpului, care pot justifica modificările înregistrate de participanți la o variabilă, în
momentul testării sale repetate. Astfel, modificările dintre test și retest pot fi explicate prin existența unei
evoluții firești, naturale a participanților (maturizare). Dat fiind faptul că studiul nu a presupus măsurători
repetate, nu putem vorbi de influența maturizării.

Examenul presupune doar exerciții, însă exercițiile vă pun în situația în care trebuie să știți corect teoria
(exemplu, descrierea tipul de comparații, a strategiilor de control, a factorilor care pot influența validitatea
internă, condițiile problemelor și ipotezelor de cercetare, descrierile celor trei tipuri de validitate externă
etc.). Ori de câte ori vi se cere să argumentați un răspuns, este de așteptat să prezentați aspectele teoretice
care justifică răspunsul. Argumentul e teoria, aplicată unor exemple concrete. Notarea depinde de
corectitudinea rezolvărilor aplicațiilor și de acuratețea cu care argumentați răspunsurile, prin demonstrarea
faptului că stăpâniți teoria. Fidelitatea (precizia răspunsului) și validitatea (faptul că răspundeți ceea ce este
de așteptat să răspundeți, nu altceva) sunt importante și aici!  Nu interpretați partea aceasta, prin faptul că
trebuie să reproduceți mecanic niște conținuturi. Având în vedere caracterul aplicativ al cerințelor, se
exclude reproducerea mecanică. Însă, orice cerință face referire strictă la o anumită parte din materie. De
exemplu, dacă se cere să formulați o problemă de cercetare sau ipoteză, asta trebuie să faceți. Nu scrieți o
compunere de jumătate de pagină, în care nu se regăsește nicio problemă de cercetare sau ipoteză (cazul
unei teme).