Inventarul NEPSY ºi profilul patologiei (3-12 ani)
în Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului,
Bucureºti
MANOLACHE ANCA ELENA1, FLORINA RAD2, IULIANA DOBRESCU3
ABSTRACT
In latest years we are meeting a real increase in the
incidence and prevalence of mental disorders in children
and adolescents. Because of this increase of assisted chil-
dren is mandatory the need to use standardized diagnostic
instruments to support the clinician attempt to make the
correct diagnosis. One of these instruments is Nepsy
(acronym which was formed from the word „neuropsy-
chology“), currently the best neuropsychological diagnos-
tic tool for age group 3-12 years validated in the Romanian
population.
In this study we present the results obtained after we
used Nepsy on a sample of children, aged 3-12 years old
hospitalized in the Department of Child and Adolescent
Psychiatry, Clinical Hospital of Psychiatry “Prof. Dr. Al.
Obregia” Bucharest.
Key words: diagnostic instrument, Nepsy
REZUMAT
În ultimii ani ne confruntãm cu o creºtere realã a inci-
denþei ºi prevalenþei tulburãrilor psihice la copil ºi la ado-
lescent. Odatã cu creºterea numãrului de copii asistaþi se
impune nevoia de a utiliza instrumente de diagnostic stan-
dardizate care sã susþinã demersul clinicianului de a for-
mula diagnosticul corect. Unul dintre aceste instrumente
este Nepsy (acronim ce a fost format din cuvântul „neu-
ropsihologie“), în momentul de faþã, cel mai bun instru-
ment de diagnostic neuropsihologic pentru grupul de
vârstã 3-12 ani validat în populaþia româneascã.
În acest studiu vom prezenta rezultatele aplicãrii tes-
tului Nepsy pe un lot de copii cu vârste cuprinse între 3 ºi
12 ani internaþi în Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi
Adolescentului, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr.
Alex. Obregia” Bucureºti.
Cuvinte cheie: instrument de diagnostic, NEPSY
1 Studentã UMF „Carol Davila” Bucureºti, anul VI
2 Asistent Universitar UMF „Carol Davila” Bucureºti, Medic specialist Psihiatria Copilului ºi Adolescentului, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi
Adolescentului, Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia”, Bucureºti
3 Prof. Dr. UMF “Carol Davila” Bucureºti, Medic Primar Neuropsihiatrie Pediatricã, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, Spitalul “Prof.
Dr. Al. Obregia”, Bucureºti
46 VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009
1. INTRODUCERE
În ultimii ani ne confruntãm cu o creºtere realã a inci-
denþei ºi prevalenþei tulburãrilor psihice la copil ºi la ado-
lescent, în special a Tulburãrilor de spectru autist ºi ADHD
(Tulburarea hiperchineticã cu deficit de atenþie) dar ºi a
Tulburãrilor de conduitã, Depresiei, Tulburãrilor anxioase
sau a Tulburãrii reactive de ataºament. Unii autori atribuie
acest fenomen creºterii adresabilitãþii la medic, informãrii
adecvate a pãrinþilor sau modificãrii de-a lungul timpului a
criteriilor de diagnostic, dar fãrã îndoialã se poate vorbi ºi
de o creºtere realã (Remschmidt&Belfer, 2005).
Odatã cu creºterea numãrului de copii asistaþi se im-
pune nevoia de a utiliza instrumente de diagnostic standar-
dizate care sã susþinã demersul clinicianului de a formula
diagnosticul corect. Unul dintre aceste instrumente este
Nepsy (acronim ce a fost format din cuvântul „neuropsi-
hologie“), în momentul de faþã, cel mai bun instrument de
diagnostic neuropsihologic pentru grupul de vârstã 3-12
ani validat în populaþia româneascã.
DATE GENERALE DESPRE NEPSY
(www.cognitrom.ro)
Nepsy este în momentul de faþã, cel mai bun instru-
ment de diagnostic neuropsihologic pentru grupul de
vârstã 3-12 ani. Numele NEPSY este un acronim ce a fost
format din cuvântul „neuropsihologie“ din care s-a pãstrat
NE de la neuro ºi PSY de la psihologie; Bateria NEPSY
cuprinde 27 de teste neuropsihologice etalonate ºi validate
pe populaþia românescã. Funcþiile neurocognitive evaluate
de NEPSY sunt urmãtoarele:
z funcþiile senzorio-motorii;
z procesare vizual-spaþialã;
z atenþie/funcþii executive;
z limbaj;
 INVENTARUL NEPSY ªI PROFILUL PATOLOGIEI (3-12 ANI)
z memorie ºi învãþare.
Practic NEPSY permite evaluarea tuturor mecanis-
melor neurocognitive de la cele senzorio-motorii la cele
superioare. Testele bateriei sunt prezentate pe douã
grupuri de vârstã:
z 3-4 ani (Atenþia Vizualã, Construcþia din Cuburi,
Copierea Desenului, Denumirea Pãrþilor Corpului, Fluenþa
Verbalã, Imitarea Poziþiilor Mâinii, Înþelegerea Instrucþiu-
nilor, Memoria Narativã, Precizia Vizuomotorie, Proce-
sarea Fonologicã, Repetarea Propoziþiilor, Secvenþe
Motorii Manuale, Secvenþe Oromotorii ºi Statuia)
z 5-12 ani (Atenþia Vizualã, Bãtaia rimtmicã a dege-
telor, Construcþia din cuburi, Copierea desenului, Discri-
minarea degetelor, Fluenþa desenului, Fluenþa verbalã,
Gãsirea drumului, Loveºte ºi bate, Imitarea poziþiilor
mâinii, Înþelegerea intrucþiunlor, Învãþarea listei, Memoria
feþelor, Memoria numelor, Memoria narativã, Numire ra-
pidã, Precizia vizuomotorie, Procesarea fonologicã, Repe-
tarea cuvintelor farã sens, Repetarea propoziþiilor,
Secvenþe motorii manuale, Secvenþe oromotorii, Sãgeþi ºi
Turnul).
NEPSY este un instrument de evaluare neuropsiho-
logicã construit special pentru copii (vârsta 3-12 ani), nu
prin adaptarea unor teste pentru adulþi. Are o foarte bunã
validitate concurentã ºi predictivã. Este un instrument care
evalueazã competenþele neuropsihologice ale copilului
esenþiale pentru reuºita academicã ºi adaptarea socialã.
Diferenþiazã între profilul normal ºi cel atipic de dez-
voltare, fiind prima baterie de evaluare neuropsihologicã
a dezvoltãrii adaptatã, etalonatã ºi validatã pe populaþia
româneascã. Cele 27 de teste ale bateriei pot fi folosite în
combinaþii variate, conform nevoilor copilului ºi intenþiei
investigative a psihologului.
Rezultatele evaluãrii sunt exprimate într-un profil
individual al performanþei neuropsihologice. Acest profil
reprezintã patern-ul punctelor tari ºi slabe ale unei per-
soane în cadrul ºi per ansamblul celor cinci domenii.
Aceste patern-uri pot fi comparate cu standardele de dez-
voltare normalã, dar ºi cu cele de dezvoltare atipicã.
Adiþional, cele mai multe teste au scoruri suplimentare
care permit o analizã detaliatã a performanþei copilului.
Rezultatele diagnosticului fundamenteazã intervenþia ter-
apeuticã.
Beneficiile utilizãrii NEPSY
z Realizeazã detecþia finã a deficitelor neuropsiho-
logice, detaliat pe cinci domenii funcþionale.
z Permite identificarea ºi evaluarea disfuncþiilor cor-
ticale, în mãsura în care acestea se reflectã în operarea pe
unul dintre cele cinci domenii funcþionale.
z Asigurã posibilitatea unei urmãri a evoluþiei dez-
voltãrii pe termen lung pentru a identifica dinamica aces-
tor disfuncþii.
VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009
z Permite diferenþierea între dezvoltarea normalã /
atipicã la populaþia preºcolarã ºi ºcolarã micã.
DATE DIN LITERATURÃ DESPRE NEPSY
(PubMed)
z Mulenga K, Ahonen T, Aro M.- Assessment
Centre, Department of Educational Psychology,
University of Zambia, Lusaka (kmulenga@edu.unza.zm)
au pus în aplicare un studiu pilot, cu 45 de copiii din
Zambia, dintre care 25 au avut vârsta de 9 ani ºi 20 au avut
11 ani. În urma studiului s-au emis urmãtoarele concluzii:
z Nepsy este influenþat de limbã ºi culturã ceea ce ar
putea compromite aplicabilitatea testului;
z în comparaþie cu normativele U.S, s-a observat ca
ambele grupe de ani, au obþinut scoruri mai mici în dome-
niul lingvistic, al atenþiei ºi în cel al funcþiilor executive;
z Nepsy poate servi ca prim pas în practica dez-
voltãrii neuropsihologice din Zambia, însã sunt necesare
mai multe studii;
z Bender HA, Marks BC, Brown ER, Zach L,
Zaroff CM - Department of Neurology, Comprehensive
Epilepsy Center, New York University Medical Center,
New York, New York 10016, USA- au aplicat Nepsy pe
un lot de 19 copii (11 bãieþi ºi 8 fete) cu vârste cuprinse
între 3-12 ani ºi cu diagnostic confirmat de epilepsie. Au
fost evaluate: atenþia, funcþia executivã, limbajul, funcþia
senzo-motorie, vizuo-spaþialã ºi funcþia de învãþare ºi
memorie. Scorurile medii pentru atenþie, funcþii executivã,
limbaj si funcþiile senzorimotorii au fost cu 1,5 DS mai
mult faþã de punctajele standard medii, ºi semnificativ mai
mici în domeniul vizuo-spaþial precum si în cel al memo-
riei (p <0,05). Nu s-a facut nici o asociere între vârsta
pacientului, vârsta la care se decalºazã criza, frecvenþa
crizelor, medicaþia antiepilepticã ºi rezultatele obþinute.
z Schmitt AJ, Wodrich DL, - Phoenix Children,s
Hospital, Phoenix, AZ, USA- au aplicat 13 subteste pe un
lot de copii format din 30 de copii cu patologie neurologi-
cã, 35 de copii cu preocupãri educative ºi alþi 39 de copii
care au format lotul martor. La final s-au comparat rezul-
tatele subtestelor. Astfel, la 4 din 5 teste s-au observat
diferenþe. Acestea au fost la nivelul funcþiilor senzorio-
motorie ºi limbaj, chiar dacã QI nu era afectat. Variaþii în
special între copii din lotul martor ºi cei cu preocupãri edu-
caþionale s-au observat la bãtaia rimticã a degetelor ºi în
procesarea fonologicã.
z Hooper SR, Poon KK, Marcus L, Fine C. -
Department of Psychiatry and The Clinical Center for the
Study of Development and Learning, University of North
Carolina School of Medicine, USA (stephen.hooper@
cdl.unc.edu) – au aplicat Nepsy pe un lot de 23 de copii cu
autism infantil, dintre care 19 baieþi, cu vârsta cuprinsã
între 5 ani ºi 5 luni ºi 12 ani ºi 11 luni. Aproximativ 87%
47
MANOLACHE ANCA ELENA
erau dreptaci ºi toþi parinþii aveau între 12 ºi 15 ani de
ºcoalã. S-au observat diferenþe semnificative între grupuri,
la 8 din cele 14 subteste principale Nepsy, grupul copiilor
cu autism având rezultate mult mai slabe. În timp ce aces-
te rezultate se suprapun în mare masurã cu cele din studi-
ul original de validare, au fost descoperite de asemenea
diferenþe semnificative de grup în cazul subtestelor proce-
sare fonologicã, atenþie auditivã ºi numire rapidã. Sub-
testele înþelegerea intrucþiunilor ºi memoria narativã au
devenit nesemnificative dupa ce s-a folosit criteriul IQ.
Când grupurile au fost comparate þinând cont de numarul
de cazuri care trec dincolo de percentila 10, grupul copiilor
autiºti a aratat o ratã mai mare de eroare la fiecare subtest,
dar care devine semnificativã doar la subtestul Sageþi.
z Riddle R, Morton A, Sampson JD, Vachha B,
Adams R - Psychology Department, Texas Scottish Rite
Hospital for Children, TX 2222 Welborn Street, Dallas,
TX, 75219, USA. russ.riddle@tsrh.org – au aplicat Nepsy
pe un lot de 30 de copii cu spina bifida ºi cu hidrocefalie
tratatã cu ºunt, 20 de fete ºi 10 bãieþi, cu vârsta cuprinsã
între 6 ºi 12 ani. Este necesar ca mai multe testes ã fie apli-
cate pânã la emiterea unei ipoteze.
z Schmitt AJ, Wodrich DL - Phoenix Children’s
Hospital, Phoenix, AZ, USA- au aplicat NEPSY pe un lot
de 30 de copii cu patologie neurologicã, 35 de copii cu
probleme ºcolare ºi 39 de copii martor. Au fost observate
anumite diferenþe, patru din cinci domenii avand rezultate
diferite în cele 3 grupuri . În domeniile limbaj ºi senzorio-
motor s-au constatat diferenþe între grupurile de copii cu
probleme ºi lotul martor, iar în privinþa procesãrii fonolo-
gice ºi bataia ritmicã a degetelor au fost gãsite diferenþe
semnificative între copii cu probleme ºcolare ºi lotul mar-
tor.
2. OBIECTIVUL STUDIULUI
z În aceastã lucrare ne propunem realizarea unei
analize descriptive a scorurilor domeniilor de bazã Nepsy
corelate cu patologia psihiatrica.
z Scopul aplicãrii NEPSY a fost de a observa dife-
renþele care existã între scorurile diferitelor subteste, la
copii cu diverse tulburãri psihice, internaþi în Secþia V a
Clinicii de Psihiatrie din cadrul “Spitalului V.Obregia” în
perioada aprilie- mai 2009, raportate la normal.
3. MATERIAL ªI METODÃ
3.1. Descrierea lotului:
z Eºantionul studiat cuprinde 30 de pacienþi, 11 fete
ºi 19 bãieþi, cu vârsta cuprinsã între 3- 12 ani;
z Pacienþii au fost internaþi în Clinica de Psihiatrie a
48 VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009
Copilului ºi Adolescentului, Spitalul Clinic de Psihiatrie
”Prof Dr Alexandru Obregia” Bucureºti, în perioada mar-
tie – aprilie 2009;
z Criterii de includere:
z vârsta cuprinsã între 3-12 ani,
z diagnosticul a fost stabilit conform criteriilor
ICD 10
3.2. Materiale:
Au fost utilizate chestionare tipizate pentru fiecare
copil în parte, pentru urmãtoarele domenii:
z Atenþie ºi Funcþii Executive – subtestele: Turnul,
Atenþie Auditivã, Atenþie Vizualã pentru 5-12 ani, iar pen-
tru 3-4 ani Atenþie Vizualã ºi Statuia;
z Limbaj – subtestele: Denumirea parþilor corpului,
Procesare fonologicã, Înþelegerea instrucþiunilor, pentru 3-
4 ani, iar pentru 5-12 ani: Procesare fonologicã, Numire
rapidã, Înþelegerea intrucþiunilor;
z Funcþii senzoriomotorii – subtestele: Bãtaia rit-
micã a degetelor, Precizie vizuo-motorie pentru 3-4 ani, iar
pentru 5-12 ani se mai adaugã ºi Imitarea poziþiei mâinii;
z Procesare Vizuospaþialã – subtestele: Copierea
desenului, Construcþia din cuburi pentru 3-4 ani, iar pentru
5-12 ani: Copierea desenului ºi Sãgeþi;
z Memorie ºi Învãþare – subtestele: Memorie nara-
tivã, Repetarea propoziþiilor, pentru 3-4 ani, iar pentru 5-
12 ani: Memoria feþelor, Memoria numelor, Memoria
narativã.
3.3. Metoda
z Fiecãrui copil în parte i s-au aplicat subtestele
corespunzãtoare;
z Durata medie a unui interviu a fost de o orã ºi jumã-
tate;
z Scorurile obþinute de fiecare pacient au fost com-
parate cu normalul pentru vârstã, urmãrind tabelele deja
standardizate din bateria NEPSY;
z Practic, fiecare scor obþinut se suprapune cu QI-ul ,
astfel încât interpretarea finalã a scorurilor domeniilor de
bazã, s-a fãcut pe baza criteriilor ICD – 10 de clasificare a
Întârzierii Mintale, dupã cum urmeazã:
z Deficit uºor – corespunde Întârzierii mintale
uºoare: QI 50-69
z Deficit mediu - corespunde Întârzierii mintale
medii: QI 35- 49
z Deficit sever - corespunde Întârzierii mintale
severe: QI 20- 34
z Deficit profund - corespunde Întârzierii mintale
profunde: QI sub 20;
 INVENTARUL NEPSY ªI PROFILUL PATOLOGIEI (3-12 ANI)
z În final s-a putut calcula prin media aritmeticã a
celor 5 scoruri obþinute un QI global, iar interpretarea
scorului global s-a realizat dupa urmãtoarea scalã:
z Inteligenþã medie: 90- 110
z Inteligenþã submedie: 80-89
z Inteligenþã de limitã: 70-79
z Întârziere mintalã uºoarã: 50-69
z Întârziere mintalã medie: 35-49
4. REZULTATELE STUDIULUI
În urma centralizãrii datelor ºi prelucrãrii lor în Excel,
au fost obþinute urmãtoarele rezultate:
z Proporþia bãieþilor a fost de 63,33 % (19), iar cea a
fetelor de 36.64 % (11) cu vârsta medie de 8 ani ºi 2 luni.
z 18 copii au avut vârsta cuprinsã între 5-12 ani, iar 2
dintre ei între 3-4 ani, urmând împarþirea pe grupe de
vârstã fãcutã dupã chestionarele NEPSY.
Proporþiile patologiilor întâlnite pe parcursul lunilor
aprilie ºi mai au fost:
VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009
z 14 copii cu ADHD, reprezentând 47% din totalul
cazurilor;
z 4 copii cu Tulburare de Conversie, reprezentând
13% din totalul cazurilor;
z 3 copii cu Tulburare Asperger, reprezentând 10%
din totalul cazurilor;
z 3 copii cu Tulburare de Conduitã, reprezentând
10% din totalul cazurilor;
z 3 copii cu Ticuri motorii cronice, reprezentând 10%
din totalul cazurilor;
z 2 copii cu Autims Infantil, reprezentând 7% din
totalul cazurilor;
z 1 copil cu Tulburarea în dezvoltarea limbajului,
reprezentând 3% din totalul cazurilor;
Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de cei 14 copii
diagnosticaþi cu ADHD, s-au obþinut urmãtoarele rezultate
pentru fiecare domeniu de bazã NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z 71,42% (10 copii) s-au încadrat în limite normale
z 28,58%(4 copii) au avut deficit uºor
z Limbaj:
z 78.58% (11 copii) s-au încadrat în limite normale
z 21,42% (3 copii) au avut deficit uºor
z Senzoriomotoriu:
z 78.58% (11 copii) s-au încadrat în limite normale
z 21,42% (3 copii) au avut deficit uºor
z Vizuo-spaþial: - 64,28% (9 copii) s-au încadrat în
limite normale
z 28,58% (4 copii) au avut deficit uºor
z 7,14% (1 copil) au avut deficit mediu
z Memorie:
z 35,72% (5 copii) s-au încadrat în limite normale
z 64,28% (9 copii) au avut deficit uºor
49
MANOLACHE ANCA ELENA

Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de cei 3 copii

diagnosticaþi cu Ticuri motorii cronice, s-au obþinut
urmãtoarele rezultate pentru fiecare domeniu de bazã
NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z toþii copii s-au încadrat in limite normale
z Limbaj:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Senzoriomotoriu:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Vizuo-spaþial:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Memorie:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale

Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de cei 4 copii diag-

nosticaþi cu Tulburare de Conversie, s-au obþinut urmã-
toarele rezultate pentru fiecare domeniu de bazã NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Limbaj:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Senzoriomotoriu:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Vizuo-spaþial:
z 75% (3 copii) s-au încadrat în limite normale
z 25% (1 copil) au avut deficit uºor
z Memorie:
z 75% (3 copii) s-au încadrat în limite normale
z 25% (1 copil) au avut deficit uºor

Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de cei 3 copii

diagnosticaþi cu Tulburare Asperger, s-au obþinut urmã-
toarele rezultate pentru fiecare domeniu de bazã
NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Limbaj:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Senzoriomotoriu:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Vizuo-spaþial:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Memorie:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale

50 VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009

 INVENTARUL NEPSY ªI PROFILUL PATOLOGIEI (3-12 ANI)

Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de cei 2 copii

diagnosticaþi cu Autism Infantil, s-au obþinut urmãtoarele
rezultate pentru fiecare domeniu de bazã NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z 50% (1 copil)s-au încadrat în limite normale
z 50% (1 copil) au avut deficit uºor
z Limbaj:
z toþi copii au avut deficit uºor
z Senzoriomotoriu:
z 50% (1 copil)s-au încadrat în limite normale
z 50% (1 copil) au avut deficit uºor
z Vizuo-spaþial:
z 50% (1 copil)s-au încadrat în limite normale
z 50% (1 copil) au avut deficit uºor
z Memorie:
z toþi copii au avut deficit uºor

Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de cei 3 copii

diagnosticaþi cu Tulburare de conduitã, s-au obþinut urmã-
toarele rezultate pentru fiecare domeniu de bazã NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z toþi copii s-au încadrat in limitele normale
z Limbaj:
z 66,66% (2 copii) s-au încadrat în limitele normale
z 33,34% (1 copil) au avut deficit uºor
z Senzoriomotoriu:
z toþi copii s-au încadrat în limitele normale
z Vizuo-spaþial:
z toþi copii s-au încadrat în limitele normale
z Memorie:
z 66,66% (2 copii) s-au încadrat în limitele normale
z 33,34 %(1 copil) au avut deficit uºor

Dupã prelucrarea scorurilor obþinute de la un copil

diagnosticat cu Tulburare în dezvoltarea limbajului, s-au
obþinut urmãtoarele rezultate pentru fiecare domeniu de
bazã NEPSY:
z Atenþie/ Funcþii Executive:
z toþi copii s-au încadrat in limitele normale
z Limbaj:
z toþi copii au avut deficit uºor
z Senzoriomotoriu:
z toþi copii au avut deficit uºor
z Vizuo-spaþial:
z toþi copii s-au încadrat în limite normale
z Memorie:
z toþi copii au avut deficit uºor

VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009 51

MANOLACHE ANCA ELENA

Comparând scorurile patologiilor întalnite, pe dome-

niul Atenþie ºi Funcþii executive, s-au putut emite urmã-
toarele concluzii:
În limite normale s-au încadrat:
z 33,3% reprezentînd copii cu ADHD
z 13,4% reprezentând copii cu Tulburare de conversie
z 10% reprezentând copii cu Ticuri motorii cronice
z 10% reprezentând copii cu Tulburare de conduitã
z 10% reprezentând copii cu Tulburare Asperger
z 3,3% reprezentând copii cu Autism infantil
z 3,3% reprezentând copii cu Tulburare în dezvol-
tarea limbajului
Au avut deficit uºor:
z 13,4% copii cu ADHD
z 3,3% copii cu Autism infantil

Dupã prelucrarea scorurilor QI s-au obþinut urma-

toarele date:
z 33,33% au avut inteligenþã medie, dintre care cele
mai mari proporþii au fost ocupate de Tulburarea Asperger ºi
Ticuri motorii cronice, urmate de Tulburarea de conduitã, pe
ultimul loc situându-se ADHDsi Tulburarea de conversie;
z 23,33% au avut inteligenþã submedie, dintre care
cea mai mare proporþie aparþine ADHD, urmatã de Tulbu-
rarea de conversie;
z 26,66% au avut inteligenþã la limitã, pe primul loc
aflându-se ADHD, urmat de Autismul infantil, Tulburarea
de conversie, Tulburarea de conduitã si Tulburarea în dez-
voltarea limbajului, toate avand aceaºi proporþie;
z 16,68% au avut deficit mental uºor, dintre care tot
ADHD ocupã primul loc, urmat de Autismul infantil.

Comparând scorurile patologiilor întalnite, pe dome-

niul Limbaj, s-au putut emite urmãtoarele concluzii:
În limite normale s-au încadrat:
z 36,6% reprezentând copii cu ADHD
z 13,5% reprezentând copii cu Tulburare de conversie
z 10% reprezentând copii cu Tulburare Asperger
z 10% reprezentând copii cu Ticuri motorii cronice
z 6,6% reprezentând copii cu Tulburare de conduitã
Au avut deficit uºor:
z 10% copii cu ADHD
z 3,3% copii cu Tulburare de conduitã
z 6,6% copii cu Autism infantil
z 3,3% copii cu Tulburare în dezvoltarea limbajului

52 VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009

 INVENTARUL NEPSY ªI PROFILUL PATOLOGIEI (3-12 ANI)

Comparând scorurile patologiilor întâlnite, pe dome-

niul Vizuo-Spaþial, s-au putut emite urmãtoarele concluzii:
În limite normale s-au încadrat:
z 30% reprezentând copii cu ADHD
z 10% reprezentând copii cu Tulburare de conversie
z 10% reprezentând copii cu Ticuri motorii cronice
z 10% reprezentând copii cu Tulburare de conduitã
z 10% reprezentând copii cu Tulburare Asperger
z 3,3% reprezentând copii cu Autism infantil
z 3,3% reprezentând copii cu Tulburare în dezvol-
tarea limbajului
Au avut deficit uºor:
z 13,5% copii cu ADHD
z 3,3% copii cu Tulburare de conversie
z 3,3% copii cu Autism infantil
Au avut deficit mediu:
z 3,3% reprezentând copii cu ADHD

Comparând scorurile patologiilor întâlnite, pe domeniul

Senzoriomotor, s-au putut emite urmãtoarele concluzii:
În limite normale s-au încadrat:
z 36,6% reprezentând copii cu ADHD
z 13,5% reprezentând copii cu Tulburare de conversie
z 10% reprezentând copii cu Tulburare Asperger
z 10% reprezentând copii cu Ticuri motorii cronice
z 10% reprezentând copii cu Tulburare de conduitã
z 3,3% reprezentând copii cu Autism infantil
Au avut deficit uºor:
z 10% copii cu ADHD
z 3,3% copii cu Tulburare în dezvoltarea limbajului
z 3,3% copii cu Autism infantil

Comparând scorurile patologiilor întâlnite, pe dome-

niul Memorie, s-au putut emite urmãtoarele concluzii:
În limite normale s-au încadrat:
z 16,9% reprezentând copii cu ADHD
z 10% reprezentând copii cu Tulburare de conversie
z 10% reprezentând copii cu Ticuri motorii cronice
z 10% reprezentând copii cu Tulburare Asperger
z 6,6% reprezentând copii cu Tulburare de conduitã
Au avut deficit uºor:
z 30% copii cu ADHD
z 3,3% copii cu Tulburare de conversie
z 3,3% copii cu Tuburare de conduitã

VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009 53

MANOLACHE ANCA ELENA
z 6,6% copii cu Autism infantil
z 3,3% copii cu Tulburare în dezvolarea limbajului
5. CONCLUZII
În finalul studiului se pot emite urmãtoarele con-
cluzii:
z Prevalenþele bolilor pe perioada celor 2 luni au fost
în ordine descrescãtoare: ADHD, Tuburare de conversie,
Tulburarea de conduitã, Tulburarea Asperger, Ticuri
motorii cronice, Autism infantil ºi Tulburarea în dez-
voltarea limbajului, fiind în concordanþã cu studiile epi-
demiologice existente;
z Cei mai multi copii cu ADHD au avut inteligenþã
submedie, cel mai mic scor obþinându-se pe domeniul
Memorie, probabil din cauza deficitului de atenþie;
z S-au obþinut scoruri normale la toþi copii diagnos-
ticaþi cu Tulburare Asperger ºi Ticuri motorii cronice;
z Toþi copii diagnosticaþi cu Autism infantil pe dome-
niul Memorie au fost încadraþi la deficit uºor;
z Pacienþii cu Tulburare de conduitã au avut afectate
54 VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009
domeniile Limbaj si Memorie, iar cei cu Tulburare de
conversie au avut afectate domeniile Vizuo-motor ºi
Memorie;
z În cazul Tulburãrii în dezvoltarea limbajului a fost
afectat bineînþeles domeniul Limbaj, precum ºi domeniile
Senzoriomotor si Memorie;
z Domeniile cele mai des afectate în cadrul patologii-
lor expuse, au fost Memoria ºi Limbajul;
Limitele studiului:
z Datoritã numãrului mic de pacienþi concluziile
acestui studiu nu pot fi generalizate, fiind necesar reluarea
mai amanuþitã pe un lot mai mare de pacienþi.
z Absenþa lotului de control.
REFERINÞE
1.Remschmidt, H., Belfer, M. (2005) – Mental health
care for children and adolescent worldwide: a review.
World Psychiatry, 4(3): 147-153.
2. www.cognitrom.ro - accessed in 18 feb. 2009
3. www. pubmed.ro - accessed in 7 feb. 2009