Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neuroanatomie Cursuri PDF Free
Neuroanatomie Cursuri PDF Free
1
CURS I
CLASIFICARE
I. MICROGLIILE
• dimensiuni mici si forma stelata, ramificata
• Se gasesc in substanta cenusie, in apropierea vaselor de sange
• Au rol in neurofagie, avand drept consecinta aparitia cicatricei gliale
II . MACROGLIA
A. MACROGLII PERIFERICE - situate in SNP
( celula Schwann)
B. MACROGLII CENTRALE - situate in SNC , se impart in :
b.1. -ASTROCITE - asigura schimburile neuronale
- se gasesc atat in substanta alba cat si in cea cenusie
- participa la formarea barierei hemato-encefalice si hemato – LCR
- intervin in formarea cicatriciilor gliale
- protejeaza neuronul si prelungirile sale
- izoleaza sinapsele
b.3. OLIGODENDROGLII
- asigura mielinizarea
-sunt celule mici, cu putine prelungiri
-cele din substanta alba sunt inlantuite de-a lungul fibrei nervoase, cu rol in formarea tecii de mielina
( se descrie cate o oligodendroglie pentru mai multe fibre nervoase)
-cele din substanta cenusie au rol metabolic
-fagociteaza mielina
2
PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE CELULELOR GLIALE
• au capacitate de diviziune(inlocuiesc neuronii distrusi – cicatrice gliala/sau pot forma tumori benigne sau
maligne)
• au rol de sustinere
• au rol protector ( participa la formarea barierei hemato-encefalice si a celei hemato-LCR)
• au rol metabolic ( mediaza schimburile sangvine ale neuronilor)
• intervin in transmiterea neuronala ( prin producerea tecii de mielina)
• controleaza activitatea sinaptica ( continut mare de colinesteraza nespecifica si reciclare GABA)
• asigura procesul de regenerare a fibrelor in SNP
NEURONUL
I. DEFINITIE
• celula clasica a sistemului nervos, excitabila electric,
• cu rol in transmiterea impulsului nervos,
• nu se divide
II. CONSTITUTIE
1. PERICARIONUL (corpul celular /soma neuronala)
• Este delimitat de neurilema, contine neuroplasma, nucleu, organite celulare comune si specifice)
• Este centru trofic al neuronului
a. NEURILEMA
• Este membrana celulara a neuronului
• Prezinta proteine celulare Ca dependente , ce strabat straturile lipidice si dau membranei un aspect “in
mozaic”( determina particularitatile de permeabilitate a membranei )
• Prezinta doua straturi:
- extern ( glicocalix) formata din glicoproteine si glicolipide
- intern ( citoscheletul) formata din proteine atasate stratului lipidic
b. NEURIPLASMA
• Coloid ce se scurge in prelungiri
• Contine :
proteine – in lanturi de macromolecule paralele, legaturile dintre acestea formand micelii
-glucide- glicogen si mucopolizaharide/saruri minerale/ enzime
c. NUCLEUL
• Ovoidal, central, cu 1-2 nucleoli
3
Reteaua fibrilara
- este prezenta in pericarion si prelungiri
-au rol in conducerea mediatorului chimic in prelungiri( mai ales in axon)
-este formata din neurotubuli si neurofilamente
2. AXONUL
-Prelungire unica
-Invelit de axolema
-Contine axoplasma
– prezinta mitocondrii si numerose filamente
-Conduce centripet impulsul nervos
Componente
- conul axonal - proeminente a pericarionului, din care emerge axonul
-axonul propriu-zis - prezinta in jurul sau oligodendroglii ( in SNC) si celule gliale Schwann ( in SNP)
-intre doua celule gliale sunt niste strangulatii,
nodurile Ranvier (de aici pleaca colateralele axonilor)
-butonii terminali sinaptici – realizeaza sinapse axo-somatice si axo-dendritice
-contin mitocondrii/vezicule cu mediator chimic/ enzime pentru inactivarea mediatorului
TECILE AXONULUI
a. Teaca de mielina
• Mielina este o substanta lipoproteica ce acopera unii axoni , sub forma de lamele concentrice
• Izoleaza fibrele intre ele
• Lipseste la nivelul nodurilor Ranvier
• Previne scurgerea electrica generata de impulsul nervos ( este izolator electric)
• Prezenta ei determina o transmisie nervoasa rapida, prin conducerea saltatorie
• Este produsa de celule gliale specializate ( de exemplu celula Schwann in sistemul nervos periferic,
oligodendrocitele in SNC)
• Vine in direct contact cu axolema
b. Teaca Schwann
• Apare la nivelul axonilor din sistemul
nervos periferic
• Sunt celule gliale ce se incolacesc in
jurul axonului, fiind o teaca mijlocie
• Secreta spre neurilema mielina
• Intre doua celule Schwann se afla
nodurile sau strangulatiile Ranvier,
• La acest nivel este intrerupta teaca de
mielina si emerg colateralele axonice
• Teaca are rol de protectie si trofic
c. Teaca Henle
-Teaca continua, conjunctiva
-Inveleste teaca Schwann
-Ofera protectie axonului
4
3. Dendritele
• Prelungiri in general multiple,
• Contin: neurotubuli, putine filamente, poliribozomi
• Conduc centripet impulsul nervos
• Prezinta fiecare numeroase ramificatii, ce prezinta spini dendritici
5
SINAPSA
DEFINITIE:
– unitate morfo-functionala complexa alcatuita din:- componenta presinaptica,
- fanta sinaptica si
- componenta postsinaptica
-mediaza transmiterea impulsului nervos intre neuroni
CLASIFICARE
a.Dupa componentele structurale :
-Axo-dendritice ( excitatorii)
-Axo-axonale
-Axo-somatice ( inhibitorii)
-Dendro-dendritice
-Somato-somatice
b.Functional :
-Electrice -jonctiuni interneuronale tip gap, fara mediator chimic
-Chimice -cu interventia unui mediator
( facilitator sau inhibitor)
SINAPSA CHIMICA
a.COMPONENTA PRESINAPTICA este reprezentata de butonii terminali.
-Elibereaza continutul veziculelor cu mediator chimic in fanta sinaptica.
-Pompele ionice :
- aparitia potentialului de actiune depinde de pompa sodiu- potasiu
-eliberarea neurotransmitatorilor depinde de canalele de sodiu
-cuplarea potentialului de actiune cu eliberarea neurotransmitatorilor depinde de influxul de calciu
b. COMPONENTA POSTSINAPTICA .
-Reprezinta o regiune specializata a mb. celulare, prevazuta cu receptori, ce decodeaza mesajul
-Legatura receptor-neurotransmitator este fiziologic reversibila
-Duce la creerea potentialului de actiune ce apoi se autopropaga
-Mediatorul chimic este apoi inactivat enzimatic la nivelul membranei post-sinaptice
NEUROTRANSMITATORI
• transferul informatiei la nivelul sinapselor chimice se bazeaza pe fenomenul de neurocrinie ( capacitatea
neuronului de a secreta substante active)
• neuronul are capacitatea de a secreta si stoca mai multi neurotransmitatori
• neuronul poate raspunde diferit la diferitii neurotransmitatori
6
Tipul de Localizare Receptori Funcţie (E-excitator
substanţă I- inhibitor)
Acetilcolina - sinapsele colinergice Atât E cât şi I, în funcţie de localizare:
SNC - creier muscarinici -circuite corticale inhibitorii
SNP – sinapsa neuromusculară nicotinici -cicuite facilitatorii reticulo- corticale
a muşchiului scheletic -sinapse ganglionare S şi PS şi sinapse
- unele sinapse din SNV efectorii PS
-plăci neuromusculare
CLASIFICARE NEUROSECRETII:
COMPONENTE:
• Maduva spinarii
• Trunchiul cerebral
-bulb
-punte
-mezencefal( pedunculi cerebrali si lama tectala)
• Cerebelul
• Diencefal
7
-talamus
-hipotlamus
-subtalamus
-metatalamus
-epitalamus
• Emisferele cerebrale
II.FUNCTIONAL
8
-SISTEMUL NERVOS SOMATIC :
-prezinta receptori situati in piele si muschi
-prezinta ca efectori fibrele musculare striate din muschii scheletici, cutanati si unele viscere
-SISTEMUL NERVOS VEGETATIV:
-prezinta receptori situati in organele interne si vase de sange,
-prezinta ca efectori muschii netezi viscerali si glandele.
SNP
- Ganglioni senzitivi -omologi ai nervilor cranieni/spinali
( contin corpi neuronali somato- si viscerosenzitivi, nu contin sinapse)
-Ganglioni vegetativi - simpatici – latero-vertebrali ( paravertebrali) si prevertebrali
- parasimpatici – previscerali si intramurali
-contin corpii vertebrali ai neuronilor vegetativi post-ganglionari si sinapsa dintre fibra preganglionara si post
ganglionara)
PRELUNGIRILE NEURONALE
SNC -substanta alba unde se organizeaza sub forma de fascicule
SNP -nervi periferici ( spinali sau cranieni)
9
CURS I
• Pe fata posterioara, lateral de santul median posterior, se afla santul colateral posterior, marcand locul pe
unde patrunde in maduva spinarii radacina posterioara a nervului spinal.
• Superior de T6, intre santurile median si colateral posterioare, se gaseste santul intermediar posterior, ce se
continua cu septul intermediar posterior , ce desparte:
• fasciculul gracil ( medial)
• de cel cuneat (lateral)
10
• Configuratia interna propriu-zisa
Substanta alba - este dispusa sub forma de:
- cordoane sau funicule
• Cordonul anterior:
- delimitat de fisura mediana anterioara(FMA) si de catre santul colateral anterior
-comunica larg cu cel de partea opusa prin comisura alba anterioara
-despartit de cordonul lateral prin cornul anterior si emergenta radacinii anterioare a nervului spinal
• Cordonul lateral
- delimitat intre cele doua doua santuri colaterale
-despartit de celelalte doua cordoane prin coarnele
posterior si emergenta radacinii posterioare a
nervului spinal , respectiv cornul anterior si
emergenta radacinii anterioare a nervului spinal
• Cordonul posterior
- delimitat de catre santul median posterior(SMP) si
de catre santul colateral posterior.
-despartit de cordonul lateral prin cornul posterior si
emergenta radacinii posterioare a nervului spinal.
-despartit de cordonul posterior contralateral prin
septul median posterior.
Substanta cenusie
Substanta alba
- se dispune la exterior
-se constituie din cordoane si comisura alba anterioara
-fascicule – de proiectie – ascendente
-descendente
- de asociatie
- comisura alba anterioara- fibre de asociatie
-fibre comisurale
-decusatia sistemului spinotalamic si fasciculului spinocerebelos ventral incrucisat
11
SUBSTANTA CENUSIE MEDULARA ( ORGANIZAREA COLOANELOR NUCLEARE SI AL LAMINATIEI REXED)
TIPURI DE NEURONI
• A. Neuroni radiculari:
- neuroni somato- si visceromotori ce urmeaza calea radacinii anterioare a nervului spinal
-se gasesc la nivelul cornului anterior lama IX si cornului lateral ,lama VII
• Neuroni somatomotori
-neuroni alfa - fazici si tonici – se distribuie fibrelor musculare striate contractile
-neuroni beta-se distribuie atat fibrelor striate cat si celor intrafusale
-neuroni gamma –se distribuie fibrelor intrafusale
( 1 – fibrelor cu sac nuclear;2- fibrelor cu lant nuclear)
• Neuroni visceromotori
a-fibre preganglionare simpatice – fac sinapsa in ganglionii simpatici paravertebrali:
- se afla in nucleul intermediolateral( MS toraco-lombara)
b-fibre preganglionare parasimpatice :
- ocolesc ganglionul paravertebral, intra in plexul sacrat si il parasesc sub forma de nervi pelvici
-se afla medial de precedentii, la nivel S2-S4
• B. Neuroni cordonali
- neuroni somato- si viscerosenzitivi , cu axoni ce au traiect
ascendent , prin cordoanele posterior si lateral
• C. Neuroni de asociatie
a. - intervin in reflexele polisinaptice, interpunandu-se intre neuronii
senzitivi si cei motori ( somato- sau viscero-)
b. -fac legatura intre segmentle medulare de aceeasi parte –
fasciculele propriospinale( de asociatie medulare) ascendente si descendente
c. -fac legatura cu segmente medulare de partea opusa - neuroni
Comisurali
• CORNUL POSTERIOR
GENERALITATI :
-mai lung si mai subtire decat cornul anterior ( intre varful sau si periferie - substanta alba numita strat marginal
Lissauer)
-oblic, spre posterior si lateral
12
-are acelasi aspect pe toata lungimea MS
-prezinta cap, col si baza
-corespunde lamelor Rexed I-VI
Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici ajung fibrele exteroceptive, dar si colaterale din caile
cortico-spinale care moduleaza receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai ascendente, fie fac sinapsa cu
interneuronii.
• Lama I corespunde nucleului Waldeyer
• Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando
• Lamele III si IV corespund nucleului propriu al capului cornului posterior
• Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior. (lama VI nu exista intre T4-L2)
• Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara (comisura H-ului)
•
Aici se gasesc nucleii :
• toracic
• intermediomedial
• intermediolateral
• visceral
• Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului anterior. Neuronii de aici moduleaza activitatea neuronilor
γ.
• Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este fragmentata prin emergenta radacinii anterioare a
nervului spinal. Contine neuroni α, β, γ.
• Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine substanta reticulata centrala + substanta intermediara anterior
si posterior.
•
In substanta cenusie exista trei tipuri de neuroni:
1. nucleul parasimpatic pelvin S2-S4 – de aici pleaca nervul pelvic, aici se gaseste centrul erectiei
Fibrele plecate IR-D trec prin ansa subclavie → ganglionul stelat → plex carotic → ganglion ciliar → iridodilatatie.
Iritarea acestor fibre ( prin compresia ganglionului stelat de o coasta cervicala, inflamarea varfului plamanului ) se
manifesta prin midriaza.
1. Coloana centrala
• intre C1→C5 este nucleul accesor care inerveaza muschii trapez si SCM
• intre C3→C5 se gaseste nucleul frenic ce inerveaza diafragmul
• intre L2→S2 se afla nucleul lombosacrat pt diafragma pelvina
•
2. Coloana mediala are doi nuclei : dorsomedial si ventromedial; acestia inerveaza:
Axonii neuronilor cordonali formeaza fascicule ascendente in coloanele maduvei spinarii. Exista doua fascicule strans
legate de neuronii cordonali:
• fascicul pericornural anterior ce pare a fi legat de calea spinocerebeloasa anterioara
• fascicul dorsolateral care se gaseste intre capul cornului posterior pana aproape de periferia maduvei. Acest
fascicul contine diviziunea laterala a radacinii posterioare a nervului spinal si conexiuni cu lamele I si II.
•
Nucleii cordonali propriuzisi sunt:
1. Stratul zonal Waldeyer care corespunde lamei I
2. Substanta gelatinoasa Rolando care corespunde lamei II
3. nucleul propriu al cornului posterior care corespunde lamelor III,IV si V
4. Nucleul toracical lui Clarck se gaseste in lama VII in partea ei mediala, dorsal de nucleul intermedio-medial
5. Nucleul visceral se gaseste in lama VII, dorsal de nucleul intermediar lateral
6. Nucleul cervical e in dreptul lui C1-C2, in partea laterala a lamei V
7. Nucleii comisurali:
• comisural anterior (CA)
• comisural posterior (CP)
Substanta gelatinoasa se prelungeste in bulb cu nucleul tractului spinal al trigemenului. Substanta
gelatinoasa si nucleul propriu au cel mai mare grad de convergenta a informatiei, drept urmare se pierde
specificitatea informatiei si atunci in functie de starea initiala a neuronului de aici se poate schimba temporar functia
lor (extero ↔ proprio)
• ZONA INTERMEDIARA
• Reprezinta lamele Rexed
– X – comisurile cenusii pre- si retropendimara
-VII- cornele laterale
Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici ajung fibrele exteroceptive, dar si colaterale din caile
cortico-spinale care moduleaza receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai ascendente, fie fac sinapsa cu
interneuronii.
Lama I corespunde nucleului Waldeyer
Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando
Lamele III si IV corespund nucleului propriu al capului cornului posterior
Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior. (lama VI nu exista intre T4-L2)
Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara (comisura H-ului)
Aici se gasesc nucleii :
toracic
intermediomedial
intermediolateral
Visceral
Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului anterior. Neuronii de aici moduleaza activitatea neuronilor
γ.
Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este fragmentata prin emergenta radacinii anterioare a
nervului spinal. Contine neuroni α, β, γ.
Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine substanta reticulata centrala + substanta intermediara anterior
si posterior.
15
- aferente: fibre din ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal
-eferente: fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal
Componenta simpatica
- alcatuita din neuroni preganglionari simpatici (
radiculari vegetativi)
-se imparte in doua categorii de neuroni:
16
- Mielomere T5-T12
- Fibre preganglionare ce traverseaza ganglionii paravertebrali toracali fara a face sinapsa, formand apoi nervii
splanhnici mare, mic, inferior ( renal)
-Fibrele preganglionare fac sinapsa cu cele post ganglionare in ganglionii plexului celiac
Componenta parasimpatica
-nu proemina la suprafata ( nu formeaza corn lateral), are pozitie mai mediala decat componenta simpatica
-mielomere S2-S4
-fibrele preganglionare ies prin radacina anterioara a nervului spinal, nu patrund in ganglionul paravertebral, parasesc
trunchiul nervului spinal si formeaza nervii pelvici
-fibrele preganglionare din nervii pelvici fac sinapsa in ganglionii previscerali si intramurali
III.CORNUL ANTERIOR
Caracteristici:
• Se intinde pe toata lungimea maduvei spinarii
• Este mai scurt si mai lat decat cornul posterior( mai ales la nivelul intumescentelor, formate de originile
plexurilor somatice)
• Se afla mai la distanta fata de periferie
• Are directie sagitala
• Organizare laminara :
-intre intumescente= lama IX ( neuronii somatomotori din grupul medial) si lama VIII( neuroni intercalari din grupul
medial)
-la nivelul intumescentelor= lama VII ( neuroni intercalari ai grupului lateral) si lama
IX ( neuronii somatomotori ai grupului lateral)
b.Grupul central
• Nucleul superior (nucleul nervului frenic) – C3-C5, se distribuie muschiului
diafragm
• Nucleul inferior (centrul nervului rusinos) – S2-S4, se distribuie muschilor
diafragmei pelvine si a celei uro-genitale
• Nucleul spinal al nervului accesor – C2-C5, eferentele formeaza radacina
spinala a nervului, formand in final ramura externa, ce inerveaza muschii
sternocleidomastoidian si trapez
17
c.Grupul lateral – la nivelul intumescentelor, asigurand inervatia membrelor
• Nucleul ventrolateral –inerveaza muschii centurilor scapulo-humerala si coxo-femurala
• Nucleul dorsolateral inerveaza muschii ce actioneaza articulatiile cotului si genunchiului
• Nucleul retrodorsolateral – inerveaza muschii ce actioneaza articulatiile pumnului si gleznei
CORDONUL POSTERIOR
1.Fibre de asociatie
18
a.Ascendente
-Fasciculul cornucomisural Pierre – Marie - posterior de comisura cenusie posterioara
b.Descendente
-Fasciculul interfascicular al lui Schultze – intre fasciculele gracil si cuneat
-Fasciculul septomarginal
– toracal inferior – bandeleta periferica Hoche( mai posterior)
-lombar – fasciculul centrooval Flechsig( mai anterior)
- situate de o parte a septului median posterior
-Fasciculul triangular Gombaut – Phillipe - regiunea sacrala
-periferic, in jurul septului posterior intermediar ( dintre fasciculele gracil si cuneat)
CORDONUL ANTERIOR
19
CORDONUL LATERAL
1.Fibrele de asociatie - fasciculul fundamental lateral
( in apropierea substantei cenusii)
2.Fibrele de proiectie ascendente
-Fasciculul spinocerebelos dorsal /direct/ Flechsig
-situat la periferie -posterior de fasciculul spinocerebelos ventral
- lateral de fasciculul piramidal incrucisat
-nu decuseaza la nivelul MS
-ajunge la paleocerebel
-are originea deutoneuronului in cornul posterior,
care primeste aferente de la ganglionul spinal
-Fasciculul spinotectal
- anterior de fasciculul spinotalamic lateral
20
CURS III MADUVA SPINARII
NERVII SPINALI
ARCURILE REFLEXE
CAILE NERVOASE
TIPURI DE RECEPTORII NERVOSI
NERVII SPINALI
GENERALITATI
• Sunt 31 de perechi
• Sunt nervi cu structura mixta
• Fibrele lor iau nastere din M.S. sau patrund in M.S.
• Asigura conexiunile intre -SNC (maduva spinarii) si
• -periferie( gat, trunchi si membre)
• Sunt clasificati topografic in :
- 8 cervicali
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacrati
-1 coccigian
• Coada de cal
-datorita decalajului dintre mielomere si vertebre , nervii spinali au o
directie din ce in ce mai vertical descendenta in canalul vertebral, pentru
a se putea proiecta la gaura intervertebrala corespunzatoare .
-caudal de L2, unde nu mai exista maduva spinarii, nervii lombari si sacrati formeaza , in traiectul lor intracanalar,
alaturi de filum terminale si inveliti in dura mater, coada de cal.
21
- 2 vertebre la nivelul maduvei cervicale inferioare
- 3 vertebre la nivelul maduvei toracice superioare
- 4 vertebre la nivelul maduvei toracice inferioare
- 5 vertebre la nivelul maduvei lombare
- 7-8 vertebre la nivelul maduvei sacrale
- 10-11 vertebre la nivelul maduvei coccigiene
Datorita acestor diferente, intre originile nervilor spinali in mielomere si
gaurile intervertebrale sau de conjugare corespunzatoare, directia lor
este din ce in ce mai oblica spre inferior; in acest mod nervii spinali
sacrali si coccigieni impreuna cu filum terminale dau aspectul unei
formatiuni numita generic coada de cal.
RADACINA ANTERIOARA
• Mai poarta numele de radacina motorie sau eferenta
• Este alcatuita din axonii neuronilor :
-somatomotori ( alfa, beta , gamma)
- trec in ramura dorsala ( si se distribuie metameric)
-trec in ramura ventrala ( si se distribuie in plexuri)
22
-nu fac sinapsa – fibra preganglionara trece prin ganglion, formand ulterior nervii splanhnici( toracali,
lombari, sacrati)
RADACINA POSTERIOARA
• Mai poarta si numele de radacina senzitiva sau aferenta
• Ganglionul spinal
-pe traiectul radacinii posterioare, mai aproape de MS
-contine neuroni somatosenzitivi si viscerosenzitivi
-protoneuronii cailor ascendente extero- intero- si proprioceptive
-nu contine sinapse
- neuronii continuti sunt psudounipolari
-Portiunea periferica a radacinii posterioare( lateral de ganglionul spinal) este mai lunga si se constituie din
dendritele neuronilor din ganglionii spinali, ce vor ajunge la receptori:
-dendrite mielinizate – aduc informatii de la proprio- si exteroceptori
-dendrite amielinice – aduc informatia de la interoceptori
- Portiunea centrala a radacinii posterioare ( medial de ganglionul spinal) este mai scurta si se constituie din axonii
neuronilor din ganglionul spinal, ce patrund in maduva spinarii
-pot face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand astfel reflexe monosinaptice ( de
extensie, proprioceptive).
-pot face sinapsa cu neuronii viscerosenzitivi din zona intermediara , formand fascicule ascendente vegetative.
-pot face sinapsa ( direct sau prin interneuroni cu neuronii visceromotori din zona intermediara, inchizand reflexe
vegetative.
-pot patrunde in maduva in cordoanele posterioare fara a face sinapsa la nivel medular, sinapsa practicandu-se cu
deutoneuronul caii din nucleii Goll si Burdach din bulb
( fasciculele gracil si cuneat)
23
TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL
• Se formeaza prin unirea celor doua radacini ( inainte de gaura intervertebrala)
• Este trunchi mixt
• Prezinta atat fibre somatice cat si vegetative
• Iese prin gaura intervertebral
• Au traiect din ce in ce mai oblic, contribuind la formarea cozii de cal
RAMURA DORSALA
• Contine fibre senzitive si motorii
• Are distributie metamerica
• Se distribuie la tegumentul si musculatura regiunii dorsale a capului, gatului si trunchiului, de o parte si de
alta a liniei mediene.
RAMURA VENTRALA
• Contine fibre senzitive si motorii
• Se distribuie tegumentului si muschilor de la nivelul regiunii anterioare a gatului, trunchiului, la nivelul
membrelor superioare si inferioare
• Ramurile ventrale ce provin din mielomerele toracale ( nervii intercostali) se distribuie metameric.
• Ramurile ventrale ale celorlalti nervi spinali se
impletesc, formand plexuri nervoase( cervical, brahial, lombar, sacral, cocigian)
RAMURA MENINGEALA
• Cu traiect recurent, se distribuie meningelor spinale ( in special piei mater)
ARCURILE REFLEXE
DEFINITII
Actul reflex
– reactia de raspuns la o excitatie venita din mediul extern sau intern, relizata cu participarea sistemului nervos.
Arcul reflex
- este un traict anatomic care reprezinta suportul material al actului reflex .
-este constituit, cel mai simplu, astfel:
Receptor ( traductor)
– calea aferenta ( dendritele si apoi axonii neuronului senzitiv)
– centrul nervos(in SNC, are loc sinapsa)
– calea eferenta ( axonii neuronului motor)
– organul efector ( muschi striat, neted, glanda)
24
CLASIFICARE
Somatice
• Monosinaptice
• Polisinaptice
Vegetative
• Simpatice
• Parasimpatice
25
Arcul reflex somatic monosinaptic
• Este format din doi neuroni – unul somatosenzitiv aferent -cu originea in ganglionul spinal sau omolog
senzitiv al nervului cranian)/si unul somatomotor eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei
spinarii sau in nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral )
• Are ca receptori proprioreceptori ( este un reflex proprioceptiv)
• Are ca efectori muschi striati extensori(reflex de extensie)
• Are timp de latenta scurt
• Nu iradiaza
• Ex. : rotulian, tricipital
26
• Are ca efectori muschi netezi si glande
• Calea eferenta este formata din doi neuroni visceromotori :
-fibra preganglionara – cu originea in zona intermediara a maduvei spinarii sau in nucleii vegetativi ai nervilor
cranieni din trunchiul cerebral
-fibra postganglionara – isi are originea in ganglionii vegetativi, unde are loc si sinapsa
Simpatic :
• Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel parasimpatic
• Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in coarnele laterale ale maduvei toraco-lombare .
• Fibra preganglionara este scurta
• Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea coloanei vertebrale, de o parte si de alta a acesteia, in
ganglionii latero- sau paravertebrali
• Fibra postganglionara este lunga
• Efectorii sunt aceeasi cu cei ai parasimpaticului
Parasimpatic
• Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel simpatic
• Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in zona intermediara a maduvei sacrate S2-S4 si in
nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral
• Fibra preganglionara este lunga si se apropie intim de visceral inervat.
• Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea viscerului, in ganglioni previscerali sau intramurali
• Fibra postganglionara este scurta
• Efectorii sunt aceeasi cu cei ai simpaticului
27
• De cele mai multe ori are trei neuroni
-protoneuronul ( primul neuron)- in ganglionul spinal sau anexat unui nerv cranian
-deutoneuronul ( al II – lea neuron) – fie in coarnele posterioare sau laterale ale maduvei spinarii fie intr-un nucleu
senzitiv al trunchiului cerebral ( deutoneuronul ofera intotdeauna colaterale pentru reflexe)
-tritoneuronul ( al terilea neuron)
– in diencefal ( cel mai frecvent in talamus )
-caile ascendente vegetative prezinta si o statie intermediara in hipotalamus
28
RECEPTORII NERVOSI
DEFINITIE
• Receptorii sunt structuri specializate care sesizeaza modificarile din mediul extern sau intern , reactionand
astfel specific la anumiti stimuli
• Pot fi:
-exteroceptori – influentati de stimului externi si sunt situati in apropierea suprafetei corpului, ex. piele sau ochi
-proprioceptori – influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde, in muschi sau articulatii
-viscero-sau interoceptori - influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde,in organe si vase de sange
CLASIFICARE
Dupa structura:
• Terminatii nervoase libere – in viscere, muschi, articulatii sau piele
-sunt receptori pentru durere, tact, temperatura
• Receptori incapsulati( dendrite inconjurate de o capsula conjunctiva)
-pot fi localizati in piele,exteroceptori (ex. corpusculii Meissner, pentru presiunea usoara)
-pot fi localizati in muschi si articulatii, proprioreceptori( ex. fusurile neuromusculare , pentru monitorizarea starii de
intindere sau de contractie)
29
Dupa functie:
• Chemoreceptori -detecteaza chimic prin gust sau miros, sau detecteza concentratia substantelor vitale in
sange (de ex. O2)
• Mecanoreceptori -pot fi -in piele – pentru tact si presiune
-in muschi, articulatii si tendoane – proprioceptori, care inregistreaza starea de intindere sau contractie in muschiul
scheletic
-in organe – in vezica urinara, plaman, intestin, sensibili la intindere
-in vasele sangvine – baroreceptori, sensibili la presiunea sangelui
-in urechea interna – receptori auditivi, sensibili la undele sonore
Dupa localizare
EXTEROCEPTORI ( dendritele odata intrate in capsula conjunctiva isi pierd mielina)
• Terminatii nervoase libere (in epiderm si derm)
• Formatiuni capsulate ( in epiderm si derm)
• Formatiuni peritrihiale ( in derm si epiderm, la jonctiunea intre glanda sebacee si firul de par)
PROPRIOCEPTORI
• Culeg informatii despre starea tonusului muscular si despre deplasarea unui segment al corpului.
• La nivelul aparatului locomotor -articulari
-musculari.
ARTICULARI
• Corpusculii neurotendinosi Golgi
-la joctiunea dintre muschi si tendon
-excitati de miscarile active/pasive din articulatii
• Corpusculii Ruffini
-in capsulele articulare in portiunea superficiala
• Corpusculii Pacini
-in capsulele articulare in portiunea profunda
-excitati de miscarile din articulatii
• TNL
-in toata grosimea capsulei
-receptioneaza stimulii nociceptivi
MUSCULARI
• Fusurile neuromusculare
- receptioneaza tonusul muscular si gradul de contractie musculara
-exista doua tipuri de fusuri neuromusculare: cu sac nuclear, cu lant nuclear
CURS IV
TRUNCHIUL CEREBRAL –
SUBSTANTA CENUSIE
( NUCLEI ECHIVALENTI, NUCLEI PROPRII, SUBSTANTA RETICULATA)
31
Aspect al fetei antero-laterale a TRC
GENERALITATI
Exista deosebire intre structura maduvei spinarii si a trunchiului cerebral:
• Substanta cenusie a TRC-ului este fractionata in nuclei, unii corespondenti coarnelor M.S., unii ce nu isi
gasesc corespondent in maduva spinarii( echivalenti),
(nuclei proprii), la care se adauga si formatiunea reticulata a TRC
• Substanta alba se afla atat printre nuclei cat si la suprafata
• Nucleii echivalenti sunt nuclei de origine – motori si vegetativi ( de unde pleaca fibrele somato- si
visceromotorii ale nervilor cranieni)
-nuclei terminali-senzitivi ( unde vin si fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor cranieni)
Modificarile structurale ale TRC( fragmentarae si deplasarea coloanelor nucleare) se datoreaza urmatorelor cauze:
• Decusatia fibrelor cortico-spinale imparte coloana coarnelor anterioare in doua coloane longitudinale
motorii
-ventrala – corespunzatoare capului cornului anterior medular.
-dorsala – corespunzatoare bazei cornului anterior medular..
• Decusatia lemniscala imparte coloana coarnelor posterioare in doua coloane lontudinale senzitive
-ventrala – corespunzatoare capului cornului posterior medular
-dorsala –corespunzatoare bazei cornului posterior medular
32
• Coloanele vegetative parasimpatice sunt interpuse intre coloanele senzitive si cele motorii
• Fibrele arcuate interne fragmenteaza coloanele longitudinale in nuclei echivalenti ( senzitivi, motori si
vegetativi) de origine si terminali ai nervilor cranieni
DEFINITIE
-TRC este portiunea SNC ( intracraniana, situate inf. de cerebel)
care conecteaza maduva spinarii cu emisferele cerebrale
COMPONENTE
SISTEMATIZARE :
- ventral pars bazilaris (piciorul)
– contine caile importante descendente
-dorsal tegmentum( calota)
-contine marile cai ascendente, nucleii si formatiunea reticulata
-la nivelul mezencefalului, mai dorsal , tectum mezencephalul
-contine coliculii cvadrigemeni
33
• Unii nuclei cenusii se intind in doua sau chiar trei segmente ale trunchiului cerebral
• Substanta reticulata se intinde in tot trunchiul cerebral
• Aceleasi fascicule ascendente, descendente si de asociatie sunt proprii tuturor celor trei segmente
• La nivelul tuturor segmentelor se gasesc originile aparente ale nervilor cranieni
• Toate portiunile TRC se leaga de cerebel similar, prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi
• Senzitivi
-somatosenzitivi generali ( nucleii senzitivi ai nervului trigemen V :nucleul tractului spinal, nucleul principal pontin,
nucleul tractului mezencefalic ;si nucleul solitar bulbar)
-somatosenzitivi speciali( nucleii vestibulari pontini, nucleii cohleari Pontini,)
- viscerosenzitivi parasimpatici - nucleul dorsal al vagului , nucleul rotund al glosofaringianului si nucleul gustativ
Nageotte din bulb – fibrele gustative VII, IX, X
• Visceromotori parasimpatici
-nucleul accesor al oculomotorului III Edinger-Westphal(mezencefal)
-nucleul lacrimo-muco-nazal Yagita al nervului facial VII ( punte)
-nucleul salivator superior al nervului facial VII ( punte)
-nucleul salivator inferior al nervului glosofaringian IX ( bulb)
-nucleul cardio-pneumo-enteric al nervului vag X ( bulb)
2. Nuclei proprii
• Bulb
- complexul olivar ( nucleul principal olivar, nucleii accesori olivari – paraolive)
-nucleii arcuati
-nucleii gracil si cuneat
-nucleul cuneat accesor
-aria postrema
• Punte:
-nucleii proprii pontini
-corpul pontobulbar
-nucleii lemniscului lateral
-nucleii corpului trapezoid
-complexul olivar superior
• Mezencefal
-nucleul interpeduncular
-nucleul interstitial al lui Cajal
-nucleul comisural Darkshewitch
34
-substanta neagra
-nucleul rosu
-coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori
35
-muschiul drept extern/lateral al globului ocular
NUCLEI BRANHIOMOTORI
-se situeaza ventral de nucleii somatomotori si lateral de acestia
- echivalentii capului cornului medular anterior
-fibrele eferente se indreapta initial dorsal, apoi fac o bucla si dupa aceea se indreapta antero-lateral
( fac exceptie fibrele motorii ale trigemenului)
-inerveaza musculatura derivata din mezenchimul arcurilor branhiale
a. Nucleul ambiguu
• CONSTITUTIE
- este nucleul motor al ( dinspre superior spre inferior) nervilor glosofaringian IX, vag X, ramurii bulbare a nervului
accesor XI
-se considera ca ½ superioara a nucleului ( IX si partial X) inerveaza faringele, iar ½ inferioara ( partial X si ramura
bulbara a lui XI) inerveaza laringele
• SITUATIE
-in calota bulbara, la jumatatea distantei intre fosa romboida si fata anterioara a bulbului
• TRAIECT INTRANEVRAXIAL
-face o bucla intranevraxiala si se indrepta antero-lateral
• AFERENTE
-fasciculul corticonuclear pentru miscarile voluntare
-pentru componenta XI, prin fasciculul longitudinal medial, de la coliculii cvadrigemeni pentru reflexele oculo- si
vizuocefalogire
36
-pentru componentele IX si X, de la nucleul solitar, pentru reflexele de deglutitie
• EFERENTE
-IX( portiunea superioara)
- muschiul constrictor superior al faringelui
-muschiul stiloglos
-muschiul stilofaringian
-X ( portiunea mijlocie)
-muschii constrictori mijociu si inferior ai faringelui
-muschiul ridicator al valului palatin-muschiul cricotiroidian
-XI(portiunea inferioara
-muschii intrinseci ai laringelui ( exceptand cricotiroidianul)
b. Nucleii cohleari
• SITUATIE
-la limita bulbo-pontina
-in apropierea pedunculilor cerebelosi inferiori
-nucleul cohlear dorsal proemina ca tubercul acustic la nivelul fosei romboide
• COMPONENTA
-contin deutoneuronul caii auditive
-se descriu -nucleul cohlear dorsal
-nucleul cohlear ventral
• TRAIECT EFERENTE -formeaza trei fascicule
-fasciculul cohlear ventral
-fasciculul cohlear intermediar
-fasciculul cohlear dorsal
-fibrele fasciculelor se incruciseaza formand decusatiile cohleare
(striile acustice)
-fibrele fac sinapsa in nucleul corpului trapezoid si in oliva pontina
-au traiect ascendent ca lemnisc lateral pana in metatalamus
• AFERENTE
-fibre cu origine in ganglionul spiral Corti, ce culeg informatiile de la canalul cohlear
NUCLEII VISCEROMOTORI
CARACTERISTICI GENERALE
-constituie parasimpaticul cranian
-sunt echivalenti zonei intermediare
39
-sunt asezati imediat sub ependimul fosei romboide, lateral de nucleii somatomotori
-axonii acestor nuclei sunt fibre preganglionare , care se ataseaza initial nervilor cu componenta vegetativa
-fac sinapsa in ganglionii vegetativi previscerali atasati nervului trigemen V
-fibrele post ganglionare se ataseaza unor ramuri ale nervului trigemen
-toti nucleii visceromotori primesc aferente prin fasciculul longitudinal posterior de la hipotalamus si de la nucleii
reticulari dorsali
NUCLEII VISCEROSENZITIVI
a. Nucleul dorsal al vagului
• SITUATIE
-in bulb
-nucleu terminal
• AFERENTE
- axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii senzitivi atasati nervului X ( jugular si plexiform)
• TERITORIU SENZITIV -dendritele preiau informatii interoceptive de la zona cardio-aortica, a bronhiilor si
pulmonului, a tubului digestiv
41
• TERITORIU SENZORIAL
-dendritele culeg informatia gustativa din:
-2/3anterioare ale limbii – nervul facial
-1/3 posterioara a limbii – nervul glosofaringian
-radacina limbii – nervul vag
AFERENTE:
-prin fasciculul central al calotei, fibre
- rubro-olivare(nucleul rosu)
- strio-olivare( corpii striati)
-talamo-olivare( talamus)
-tecto-olivare( coliculii cvadrigemeni)
-cerebelo-olivare( prin PCI)
-spino-olivare ( informatii extero- si proprioceptive pentru cerebel)
EFERENTE:
-fasciculul olivo-cerebelos
-fasciculul olivo-spinal ( face parte din sistemul extrapiramidal)
ROL:-face legatura intre sistemul extrapiramidal si cerebel
-rol in reglarea tonusului muscular si al celui postural
a. Nucleii arcuati
• SITUATIE -in profunzimea piramidei bulbare
• ROL -nuclei migrati, omologi celor pontini
• AFERENTE
-cortico-arcuate ( de la cortexul cerebral)
• EFERENTE
-arcuato-cerebeloase ( prin PCI)
• SITUATIE
-in bulb, in portiunea dorsala
42
-ridica proeminente pe fata posterioara a bulbului, inferior de fosa romboida: -nc. Gracil -tuberculul gracil( clava) –
medial
-nc.Cuneat-tuberculul cuneat ( corpul restiform)
-nc. Monakow-cel mai lateral
• ROL - deutoneuronul cailor sensibilitatii tactile epicritice si kinestezice
• AFERENTE
- fasciculele spinobulbare gracil ( din segmentele coccigian, sacral, toracal inferior – in ordine medio-laterala) si
cuneat ( din segmentele toracal superior si cervical – in ordine medio-laterala)
• EFERENTE
- axonii deutoneuronului formeaza fibrele arcuate interne
-se incruciseaza formand decusatia senzitiva a lui Spitzka
-fibrele se indreapta apoi spre bulb, formand lemniscul medial
-fibrele cu origine in nucleul cuneat accesor intra in cerebel prin PCI, sub forma fasciculului cuneo – cerebelos
43
• ROL
-centru supranuclear de control al motilitatii oculare
• AFERENTE
- cele mai importante sunt cele tectointerstitiale ( de la coliculul cvadrigemen superior)
• EFERENTE
-cele mai importante sunt cele interstitionucleare, pentru nucleii motori ainervilor cranieni III, IV, VI
-eferentele sunt transportate prin fasciculul longitudinal medial( nucleul apartine nucleilor FLM)
• ALCATUIRE
- pars compacta
-rol efector
-contine dopamina ce ajunge in corpii striati
-este pigmentata
-sintetizeaza un neurotransmitator , GABA ( acid gama aminobutiric), cu efect inhibitor pe sinapsele
interneuronale
-pars reticulata
-rol receptor
-nepigmentata
-contine un neurotransmitator, serotonina, cu efect
facilitator pe sinapsele interneuronale
• AFERENTE
-fibre cortico-nigrice (de la scoarta frontala)
-fibre strio-nigrice ( prin fascicilul lenticular)
-fibre subtalamo-nigrice ( de la subtalamus)
• EFERENTE
-prin curentul piciorului
-pin fasciculul piramidal, la nucleii motori
ai puntii si bulbului
44
-corpii striati
a. Nucleul rosu
• SITUATIE
-in mezencefal, la nivelul calotei
-posterior de substanta neagra
• ALCATUIRE
-portiunea magnocelulara (paleorubrum)
-portiunea parvocelulara (neorubrum)
• ROL
-se incadreaza in sitemul extrapiramidal
-sinergizarea miscarilor
-coordonarea miscarilor automate si semiautomate
-inhibitor al tonusului muscular
• AFERENTE
- fibre cortico –rubrice ( de la cortexul frontal)
-fibre cerebelo( dento)- rubrice ( vin prin PCS si se incruciseaza, formand in mezencefal decusatia Wernecking)
-fibre tecto –rubrice ( de la coliculul cvadrigemen superior)
• EFERENTE
-fasciculul rubrospinal -in cordonul lateral medular
-prezinta decusatia mezencefalica Forell
-actiune facilitatoare pe flexori si inhibitoare pe extensori
-fibre rubrocerebeloase -prin PCS
-participa la decusatia Wernecking
-fibre rubroolivare -se continua cu fasciculele olivo-cerebelos si olivo-spinal
-fibre rubrostriate
-fibre rubrotalamice
• EFERENTE
-fasciculul tecto-spinal-se incruciseaza in mezencefal
( decusatia Meynert)
-descinde la maduva cervicala(centrii spinali
ai nervului accesor XI), pentru reflexele vizuo-cefalogire
-fibre tectonucleare
-prin FLM
-catre nucleii II, IV, VI, pentru reflexele vizuo-oculogire
45
-prin SRAA, mentine tonusul cortical
-prin curentul descendent, faciliteaza sau inhiba neuronii alfa
-controleaza activitatea cerebelului
-leaga sistemul limbic si hipotalamusul de nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral (reflexe : masticatie, deglutitie,
respiratie, supt, salivatie)
-controleaza activitatea cardio-vasculara si respiratia
-intervine in mecanismul de blocare a durerii, la nivelul cornului posterior
-controleaza motilitatea oculara
-rol in mecanismul somnului
• CARACTERISTICI
-apartine TRC, dar se intinde cranial pana in diencefal si caudal pana in maduva spinarii.
-se desciu un numar mare de neuroni de forme si dimensiuni variabile, diseminati printre celelalte formatiuni de
substanta alba si cenusie
-poate alcatui si nuclei
-prezinta un numar mare de fibre mielinice si amielinice, directe si incrucisate, prin care impulsul nervos circula lent
• EFERENTE -curentul ascendent al calotei – se indreapta spre talamus, si de acolo spre hipotalamus si cortex
(SRAA)
-curentul descendent
-fasciculul reticulospinal lateral ( in
cordonul medular lateral – inhiba neuronii
somatomotori alfa)
-fasciculul reticulospinal medial (in cordonul medular anterior – stimuleaza neuronii somatomotori alfa)
46
A. FASCICULELE MOTRICITATII VOLUNTARE
a. Fasciculul piramidal ( corticospinal)
- ORIGINE - scoarta cerebrala, lob frontal, aria 4
-TRAIECT
-mezencefal:
- anterior, in pedunculul cerebral
- anterior de substanta neagra /
- lateral de fasciculul geniculat si fronto- pontin-medial de fasciculul temporo-pontin
-punte
-in piciorul pontin
-anterior de fasciculele senzitive
-fragmentat de nucleii pontini
-bulb
-intra in structura piramidei bulbare anterioare.
-medial de oliva bulbara.
- in 1/3 inferioara-80% din fibre se incruciseaza – decusatia motorie si formeaza fasciculul piramidal
incrucisat
-20 % din fibre nu se incruciseaza in bulb si formeaza fasciculul piramidal direct
-maduva spinarii
-fasciculul piramidal direct – cordonul anterior
-fasciculul piramidal incrucisat – cordonul lateral
TERMINATIE:
-cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
-de parte opusa dupa decusatia bulbara pentru FPI.
47
-de partea opusa pentru FPD ( fibrele se incruciseaza intramedular)
B. FASCICULELE EXTRAPIRAMIDALE
(ale motricitatii automate si semiautomate)
a. Cu origine corticala:
- Fasciculele cortico-pontine
- sunt: fronto-, temporo-, parieto-pontine)
- Circuit:
-cortex –> nuclei pontini- lefibre incrucisate ce ajung la neocerebel prin PCM –> fascicul dento-rubro-talamic
si
-> fascicul dento-talamic –de la talamus fibrele se indreapta spre talamus
-Traiect:
-coboara prin pedunculii mezencefalici si , fragmentat, prin piramidele pontine
b. Cu origine subcorticala
- ORIGINE in:
-talamus,
-subtalamus,
-corpii striati.
-TERMINATIE
-substanta neagra,
-nucleul rosu,
-oliva bulbara,
-formatia reticulata
-Fasciculul rubro-spinal
-ia nastere din nucleul rosu
-se incruciseaza in mezencefal – >decusatia Forell
48
-coboara pe partea laterala a calotei se distribuie componentelor trunchiului cerebral
-coboara prin maduva spinarii in cordonul lateral
-Fasciculele vestibulospinale
-anterior
-contine fibre directe si incrucisate
-in maduva se afla in cordonul anterior
-lateral
–contine fibre directe
-se afla in maduva in cordonul lateral
-Fasciculul olivospinal:
-emerge din complexul olivar
-in maduva se afla in cordonul lateral, posterior de originea radacinii motorii
-Fasciculele reticulospinale
-anterior -contine fibre neincrucisate
-in maduva se afla in cordonul anterior
-lateral -contine fibre incrucisate
-in maduva se afla in cordonul lateral.
Caile descendente
a) Fasciculul bulbotalamic
-origine la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb
-contine axonii deutoneuronului cailor:
> tactila epicritica si kinestezica
- fibrele se incruciseza in bulb, la nivelul decusatiei senzitive Spitzka(posterior de decusatia motorie)
-terminatia la nivelul talamusului
c)Fasciculul trigeminotalamic
49
-are origine in nucleul principal pontin
-imediat dupa origine , fibrele
decuseaza si intra in lemniscul medial
-terminatie in talamus
d)Fasciculul solitaro-talamic
-origine in nucleul solitar
-in cadrul acestuia se individualizeaza
lemniscul gustativ, cu origine in
nucleul gustativ al lui Naageotte
-imediat dupa origine , fibrele se
decuseaza si intra in lemniscul medial
-terminatie in talamus
50
B.Lemniscul lateral ( acustic)
-contine deutoneuronul caii acustice
-format din fibrele incrucisate ale corpului trapezoid
-se dispune lateral de lemniscul medial
-terminatie – corpul geniculat medial ( prin bratul conjunctival inferior)
-emite colaterale catre coliculii cvadrigemeni inferiori.
C. Fasciculele spinocerebeloase:
a. Fasciculul spinocerebelos direct posterior Flechsig
- origine in cornul posterior al maduvei spinarii
-deutoneuronul caii sensibilitatii proprioceptive inconstiente
-se afla in cordonul lateral al maduvei spinarii, periferic, dorsal fata de
fasciculul
spinocerebelos incrucisat
-traiect prin pedunculul cerebelos inferior
-terminatie in paleocerebel
51
D. Fasciculele vestibulocerebeloase
-periferic ( fibre directe din nervul vestibular – fara
sinapsa in nucleii vestibulari) si
- central ( fibre eferente ale nucleilor vestibulari)
-trec prin pedunculul cerebelos inferior
-ajung la arhicerebel ( nc. Fastigial)
- de acolo fibre se intorc la nucleii vestibulari( fascicul fastigiovestibular) –> mai departe spre maduva
spinarii ( fasciculele vestibulospinale)si spre nucleii
motori III, IV, VI.( fasciculul vestibulomezencefalic)
E. Alte fibre catre cerebel de la nucleul cuneat accesor, oliva bulbara, nc. solitar
Fibre descendente:
-conecteaza subnucleii oculomotori intre ei
–>pentru conjugarea miscarilor ochilor)
-conecteaza coliculii cadrigemeni cu nucleii III, IV, VI, XI -asigura reflexele vizuo- si acustico-oculocefalogire
-conecteaza nuclelii vestibulari cu nucleul vegetativ al X
-reflexele de voma, transpiratii, cu pornire vestibulara
Fibre ascendente :
-pornesc din nucleii reticulari mediali si urca spre talamus ( sistemul reticulat activator ascendent)
Fibre descendente
-ajung la oliva bulbara
-au origine in -talamus
-corpii striati
-nucleul rosu
f.Substanta neagra
Constitutie:
• Pars compacta - mediator dopamina, rol efector
• Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor
Aferente:
• Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6
• Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat
-globus pallidus
-nucleul subtalamic
Eferente:
• Din pars compacta
-corpii striati (rol de a depune in striat dopamina
– leziune=boalaParkinson)
• Din pars reticularis
-fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS)
g. Oliva bulbara
Aferente:
-scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-putamen
-nucleu rosu
-nucleu dintat al cerebelului
-nuclei vestibulari
Eferente:
-fasciculul olivospinal
Aferente:
-scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-nucleul rosu
-nculeul dintat al neocerebelului
-nucleul fastigial al arhicerebelului
-nucleul subtalamic
Eferente:
-fasciculul reticulospinal medial (din punte)
-fasciculul reticulospinal lateral (din bulb)
53
i. Nucleii vestibulari
Aferente:
-nucleul cerebelos fastigial ( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe)
-scoarta lobului floculonodular al cerebelului ( arhicerebel)
Eferente:
-fasciculele vestibulospinale medial si lateral
h. Cerebelul
Eferente:
• Fasciculul dentorubric -se continua cu
-fasc rubroolivar-olivospinal
-fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale
• Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice
-se continua cu fasc rubrospinal
• Fasciculul dentoolivar
-se continua cu fasciculul olivospinal
• Fasciculul dentoreticulat
-se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculul fastigioreticulat
-se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculele fastigiovestibulare
-unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe
• Fasciculul cerebelovestibular direct
-de la lobul flocculonodular
B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE
a. Tractul rubrospinal
• Are originea in paleorubrum
• Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu, cortex, striat si cerebel
• Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala Forell
• Coboara in MS prin cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa
si gamma din cornul anterior
• Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii
b. Tractul tectospinal
• Originea in coliculul superior
• Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire
• Prezinta decusatia tegmentala dorsala Meynert
• Coboara in MS prin cordonul anterior
• Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe motoneuronii alfa
si gamma din cornul anterior
• Mediaza reflexele cefalogire
c. Tracturile reticulospinale
Tractul reticulospinal medial
• Originea in formatia reticulata pontina
• Coboara in MS prin cordonul anterior
• Majoritatea fibrelor sunt directe
54
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
• Este facilitator pe muschii extensori si inhibitor pe muschii flexori
d. Tracturile vestibulospinale
Tractul vestibulospinal lateral
• Originea in nucleul vestibular lateral
• Are fibre directe
• Coboara prin MS in cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
• Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali
e.Tractul olivospinal
• Originea in oliva bulbara
• Are fibre directe
• Coboara prin MS in cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
f. Tractul nigrospinal
• Originea in pars reticularis
• Are fibre directe
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
55
CURS VI
CEREBELUL – STRUCTURA
( SCOARTA CEREBELOASA – STRUCTURA MICROSCOPICA,
TIPURI DE CORTEX CEREBELOS;
NUCLEII CEREBELULUI)
SI CONEXIUNI
1.Stratul molecular
a.Celulele stelate -mici, superifciale
-cu prelungiri orizontale
-dendritele (scurte) fac sinapsa cu
-axonii in T ai celulelor granulare
-fibrele agatatoare
-axonul ( scurt si amielinic)face sinapsa cu o celula Purkinje
b.Celulele “in cosulet” – mai profunde
-cu prelungiri orizontale
- poarta acest nume deoarece colateralele axonilor lor realizeaza o
retea in jurul corpului fiecarei celule Purkinje
- ( o celula in cosulet face sinapsa cu foarte multi neuroni Purkinje)
-dendritele (scurte) fac sinapsa cu axonii fibrelor paralele ale celulelor granulare
-axonul (lung si amielinic) face sinapsa cu dendritele multor celule Purkinje
2. Stratul intermediar
Celulele Purkinje
-in numar foarte mare
-intr-un singur strat
-au dimensiuni mari
-forma piriforma, cu varful spre stratul molecular si baza spre stratul granular
-dendrite bogat ramificate in stratul molecular, perpendicular pe axul foliolei
-dendritele fac sinapsa cu-cu axonii in T ( fibrele paralele) ale celulelor din stratul granular
-cu fibrele agatatoare
- cu corpul celulelor stelate si in cosulet
-axonul (mielinizat) face sinapsa in nucleii cerebelosi
3. Stratul granular
a. Celule Golgi II
-neuroni mari
-mai putine decat celulele Purkinje
-mai superficiale
-dendritele
-scurte
-raman in stratul granular, formand neuropilul(reprezinta o structura polisinaptica cu ramificatiile axonale in rozeta
ale fibrei muschioase, la care se adauga si dendrite ale
neuronilor granulari)
56
-lungi -ajung in stratul molecular
-axonul ( scurt)
-face sinapsa cu celulele granulare, cu fibrele paralele
• Celulele granulare:
-neuroni mici
-foarte numerosi
-situati mai profund
-primesc aferente extracerebeloase si de la nucleii
cerebelosi
-dendritele (scurte)
-intra in structura neuropilului
-axonul> ajunge in stratul molecular, unde se ramifica
in T, formand fibrele paralele
-face sinapsa cu -celulele stelate
-celulele in cosulet
-celulele Golgi II
-celulele Purkinje
57
TIPURI DE CORTEX CEREBELOS :
a.Arhicerebelul -are conexiuni cu aparatul vestibular
-leziunile duc la tulburari de echilibru
b.Paleocerebelul -are aferente spinocerebeloase
-se conecteaza cu -maduva spinarii
-complexul olivar bulbar
-formatia reticulata
-nucleul rosu
-controleaza tonusul postural al muschilor ( in dublu S): -mm.spatelui
-mm. abdominali
-mm. fesieri
-mm. anteriori ai coapsei
-mm. posteriori ai gambei
-leziuni -hipotonie musculara pana la atonie
c.Neocerebelul -are aferente cortico-ponto-cerebeloase
-controleaza activitatea motorie comandata cortical-miscari voluntare si semiautomate
-miscari fine
-leziuni -perturbari ale activitatii motorii voluntare si automate,
precum si reglarea miscarilor fine ( mers ebrios, tremur intentional)
NUCLEII CEREBELOSI
a.Nucleul dintat -cel mai voluminos nucleu cerebelos
-apartine neocerebelului
-este situat in emisferul cerebelos
-este o lama plicaturata, cu un hil indreptat catre postero-medial (acoperit partial de nucleul
emboliform)
-prezinta o capsula formata din axonii neuronilor Purkinje( ce sinapteaza in acest nucleu)
-este alcatuit din neuroni mari, multipolari
b.Nucleul emboliform -situat medial de hilul nucleului dintat
-alcatuit din neuroni mari, multiformi
-apartine paleocerebelului
c.Nucleul globos -situat medial de precedentul
-mai mari decat cel emboliform
-alcatuit din neuroni multipolari mari si mijlocii
d.Nucleul fastigial -se situeaza in partea anterioara a vermisului
-apartine arhicerebelului
-se mai numeste al acoperisului
-cei doi nuclei sunt separati de substanta alba – comisura interfastigiala
CONEXIUNILE CEREBELULUI
A. CONEXIUNILE ARHICEREBELULUI
-conexiuni cu aparatul vestibular
Calea aferenta
-protoneuronul
-se afla in ganglionul
vestibular Scarpa
-dendritele preiau informatia
de la receptorii vestibulari ai urechii interne
-axonii formeaza
componenta vestibulara a nervului VIII care
fac sinapsa cu deutoneuronul
58
-deutoneuronul
-se afla in nucleii vestibulari din bulb
-axonii formeaza fasciculul vestibulocerebelos central la care se adauga fasciculul
vestibulocerebelos periferic
(protoneuroni veniti direct din ganglionul Scarpa)
-aceste fascicule ajung prin PCI la scoarta nodulofloculara (arhicerebel)
Calea eferenta
-protoneuronul
-in scoarta arhicerebelului, in neuronii Purkinje
-axonii fac sinapsa cu deutoneuronul in nucleu
- Deutoneuronul
-se afla in nucleul fastigial
-axonii pleaca prin PCI sub forma fasciculelor fastigiovestibulare direct si incrucisat si fac
sinapsa cu tritoneuronul
-tritoneuronul
-se afla in nucleii vestibulari din bulb
Din nucleii vestibulari, de la al treilea neuron pot adopta mai multe cai:
• Fasciculele vestibulospinale
-descendente spre maduva
-fac sinapsa cu motoneuronii alfa si gamma din coarnele anterioare ale maduvei spinarii
• Fasciculul vestibulomezencefalic van Gehuchten
-la nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, VI, XI
B. CONEXIUNILE PALEOCEREBELULUI
-conectat cu maduva si trunchiul cerebral in etajul bulbar
1. CU MADUVA SPINARII
Calea aferenta
-protoneuronul -se afla in ganglionul spinal
-dendritele se duc la proprioceptori
-axonii fac sinapsa cu deutoneuronul
-deutoneuronul -se afla in nucleii bazilari ai cornului posterior al maduvei spinarii
-axonii formeaza fasciculul direct ( care prin PCI ajunge in scoarta paleocerebelului) si
fasciculul spinocerebelos incrucisat > care urca prin tot trunchiului cerebral, si prin PCS ajunge
la scoarta paleocerebelului)
Cale eferenta:
-protoneuronul
-in scoarta paleocerebelului
-se indreapta spre deutoneuronul din nuclei cerebelosi
59
Fibrele ajunse la tritoneuron pot lua doua directii:
a.Dupa incrucisare in mezencefal ( decusatia Forell) se formeaza fasciculul rubrospinal, cu terminatie in neuronii alfa
si beta din cornul medular anterior (rol inhibitor)
b.Prin fibre rubro-reticulare se ajunge la nucleii centrali ai formatiei reticulate, de unde ia nastere fasciculul
reticulospinal anterior, cu terminatie in neuronii motori gamma din coarnele anterioare medulare (rol inhibitor)
2. CU TRUNCHIUL CEREBRAL
Calea aferenta
• Fasciculul cuneo-cerebelos ( din nucleul cuneat accesor)
• Fibrele olivocerebeloase(din complexul olivarbulbar)
• Fibrele solitarocerebeloase(din nucleul solitar bulbar)
• Fibrele trigeminocerebeloase( de la nucleul senzitiv al
trigemenului)
Cale eferenta
• Comuna conexiunilor cu maduva spinarii
Calea eferenta
-protoneuronul
-celula Purkinje din scoarta neocerebelului
-axonii fac sinapsa cu deutoneuronul nuclear dentat
-deutoneuronul
-nucleul dintat ( neocerebel)
-axonii formeaza fasciculele dentotalamic si
dento-rubrotalamic ce ajung in trunchiul cerebral prin PCS
-tritoneuronul
-in talamus
60
CURS VII
DIENCEFALUL
A. TALAMUSUL
- STRUCTURA ( SUBSTANTA ALBA SI SUBSTANTA CENUSIE- CLASIFICAREA TOPOGRAFICA SI FUNCTIONALA A
NUCLEILOR) SI CONEXIUNI
B. HIPOTALAMUSUL
- STRUCTURA ( CLASIFICAREA NUCLEILOR )
SI CONEXIUNILE NUCLEILOR
C. EPITALAMUSUL
- ALCATUIRE;CONEXIUNILE NUCLEILOR HABENULEI;EPIFIZA – STRUCTURA, ROL
TALAMUSUL SI METATALAMUSUL
Generalitati
• Talamusul este cea mai voluminoasa regiune a diencefalului
• Este statie pentru majoritatea cailor ascendete senzitive si senzoriale
• Este reprezentat de doua mase de substanta cenusie, de o parte si de cealalta a ventriculului III (superior de
santul hipotalamic)
• Substanta cenusie a talamusului este organizata in grupe de nuclei
• Metatalamusul este considerat o portiunea specializata a talamusului, destinata cailor auditiva si vizuala
Grupul nuclear lateral :are structura cea mai complexa si este impartit in subgrupurile nucleare lateral ventral si
lateral dorsal.
62
Grupul nuclear intralaminar este format din celule fuziforme. Acestea contin urmatorii nuclei:
- Centro-median (CM)
- Para-fascicular(PF)
- Para-central (PC)
- Centro-lateral (CL)
- Centro-medial (CM)
Grupul nuclear al liniei mediane –nucleii sunt slab dezvoltati la om si sunt localizati langa tenia talamica, in
adeziunea intertalamica si partea inferioara a ventriculului III.
Acest gup prezinta cinci nuclei:
- Central median (paramedian)
- Romboidal
- Reunions
- Paraventricular
- Paratenial
Nucleul reticular talamic – apartine sistemului extrapiramidal si are rol de integrare a activitatii talamice.
63
GENERALITATI- nucleii talamici, prin conexiunile pe care le realizeaza, sunt de doua categorii:
• Nuclei de releu
-ce contin al III-lea neuron al principalelor cai ascendente specifice
-de aici fibrele se proiecteaza pe cortex.
• Nuclei cu rol asociativ
-primesc colaterale din caile ascendente si descendente
-leaga diferitele grupuri nucleare intre ele
-realizeaza conexiuni cu formatiunile cenusii invecinate
AFERENTE
1.Senzitivo-senzoriale( toate caile ascendente exceptand calea olfactiva)
a.Lemniscul medial care aduce urmatoarele fascicule:
• Fasciculul bulbotalamic –cu origine in nucleii gracil si cuneat din bulb
-pentru sensibilitata tactila epicritica si kinestezica de la trunchi si member.
• Fasciculul spinotalamic anterior -origine in cornul posterior al maduvei spinarii.
-pentru sensibilitatea tactila protopatica de la trunchi si member.
• Fasciculul spinotalamic lateral -origine in cornul posterior al maduvei spinarii
-pentru sensibilitatea termo-algezica de la trunchi si membre
• Lemniscul trigeminal -cu origine in nucleii senzitivi ai trigemenului
-pentru sensibilitatea generala de la nivelul capului, adusa de nervul V
• Fasciculul solitarotalamic -cu origine in nucleul solitar din bulb ( VII, IX, X)
-pentru sensibilitatea generala adusa de nervii VII, IX si X
• Lemniscul gustativ-cu origine in nucleul gustativ Nageotte din bulb (VII, IX, X)
-pentru sensibilitatea gustativa adusa de nervii VII bis, IX, X
b.Lemniscul lateral
-origine in nucleii cohleari din punte ( nucleii corpului trapezoid)
apartine caii auditive
c.Tractul optic
-origine in neuronii multipolari din retina vizuala(deutoneuronul)
-apartine caii vizuale
d.Nucleii vestibulari
-origine in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul)
-apartine caii a sensibilitatii vestibulare
2.De la neocerebel
-origine in nucleul dintat
-prin fasciculele dento-talamic si dento-rubro-talamic
3. De la corpii striati
-aferente strio-talamice
-prin ansa si fasciculul lenticular
4.De la formatia reticulata
-fibre reticulo-talamice
5.De la hipotalamus
-fibre hipotalamo-talamice
6.De la cortex
-fibre cortico-talamice
EFERENTE
64
• LUNGI
-pornesc din nucleii de releu
-sunt destinati scoartei cerebrale
-fibrele strabat substanta alba a emisferelor in toate sensurile, realizand coroana radiata talamica
-fibrele sunt sitematizate in patru pedunculi talamici
a.Pedunculul anterior
-fibrele trec prin bratul anterior al capsulei albe interne
-contine fibre inspre si dinspre lobul frontal
b. Pedunculul superior
-fibrele trec prin bratul posterior al capsulei albe interne
-fibrele au traiect spre girusurile precentra ( lob frontal) si postcentral ( lob parietal)
c.Pedunculul posterior
-fibrele trec retrolenticular
-fibrele au traiect spre lobul occipital, si spre zonele invecinate ale
lobilor temporal si parietal
-contine radiatiile optice si radiatiile acustice
d.Pedunculul inferior
-are traiect sublenticular
-fibrele sunt destinate lobilor temporal si lobului insulei
-contine si fibre temporotalamice
2. SCURTE
-origine in nucleii talamici asociativi
-realizeaza legaturi cu alte formatiuni nervoase subcorticale
- Fibre intratalamice
-conecteaza grupurile de nuclei intre ei
-Fibre talamohipotalamice
-ce transporta informatii vegetative
-Fibre talamostriatale
-prin care talamusul intervine asupra cailor descendente
Extrapiramidale
-Fibre talamorubrice, talamoolivare, talamoreticulare
9.NUCLEII METATALAMUSULUI
a. NUCLEUL CORPULUI GENICULAT LATERAL (al III-lea neuron al caii optice)
• Aferente
-fibrele aduse de lemniscul lateral
-fibrele au originea in nucleii cohleari din punte
• Eferente
-spre scoarta cerebrala lob temporal prin radiatiile acustice
-spre coliculii cvadrigemeni inferiori
10.NUCLEII RETICULARI
66
• Aferente
-formatia reticulata a trunhiului cerebral
-nucleii de releu pentru caile senzitivo-senzoriale
-hipotalamus
-cortex cerebral
• Eferente
-difuz spre cortex, in SRAA, provocand reactia de trezire a scoartei
11.NUCLEII PARAVENTRICULARI
-Au legaturi in ambele sensuri cu hipotalamusul
HIPOTALAMUSUL
NUCLEII HIPOTALAMICI
GENERALITATI
-hipotalamusul este o masa de substanta cenusie situata inferior si medial de masele talamice, de care este despatit
prin santul hipotalamic
-structural este alcatuit din fibre nervoase si corpi neuronali, al caror ansamblu realizeaza o masa de substanta
nervoasa cu aspect gelatinos,aspect specific pentru structurile vegetative
-fibrele columnei fornicale impart hipotalamusul intr-o arie mediala si intr-o arie laterala
-se mai descrie si o zona periventriculara
-se descrie impreuna cu hipotalamusul si aria preoptica, situata anterior de chiasma optica, ce nu face parte din
hipotalamus, dar are importante conexiuni cu acesta.
CLASIFICARE NUCLEI
a.Aria preoptica
b.Aria periventriculara
-subsatanta cenusie subependimara ( in contact cu cavitatea ventriculului III
-celule mici
c.Aria mediala
• Parte supraoptica
-nucleul supraoptic -este situat pe tarctul optic
-alcatuit din neuroni bipolari si multipolari
-secreta ADH
-nucleul paraventricular-in vecinatatea ventriculului III
-bine vascularizat
-secreta ocitocina
-nucleul anterior-se continua cu aria preoptica
-nucleul suprachiasmatic-inapoia chiasmei optice
-legaturi cu retina
• Parte tuberala -nucleul dorsal
-nucleul ventral
-nucleul arcuat ( infundibular)
-nucleul posterior
• Parte mamilara-nucleul mamilar medial
-nucleul mamilar lateral
-nucleul mamilar intermediar
d.Aria laterala -nucleii tuberomamilari
-nucleii tuberali
EFERENTE
A. ASCENDENTE
• Hipotalamo-corticale
-direct sau prin talamus catre cortexul frontal
• Hipotalamo-talamice
-prin intermediul talamusului la cortexxul frontal
• Fasciculul mamilo-talamic al lui Vicq D Azyr
-impulsuri de la nivelul hipocampului – talamus –sistem limbic
( circuitul memoriei al lui Papez)
B. DESCENDENTE
a.Fasciculul longitudinal al lui Schultze
-din hipotalamusul anterior-la nucleii dorsali ai substantei reticulate si lanucleii visceromotori ai trunchiului cerebral
-astfel, hipotalamusul controleaza activitatea parasimpaticului cranian
b.Fibrele diencefalo-spinale
-din hipotalamusul posterior –cale polisinaptica prin substanta cenusie perisilviana
( din jurul apeductului mezencefalic Silvius),substantei subependimare a ventriculului IV si a celei periependimare a
maduvei spinarii centrii simpatici si parasimpatici medulari
c.Fasciculul hipotalamo-hipofizar
-axonii ai neuronilor secretori ai nucleilor supraoptic si paraventricular
-axonii ajung la neurohipofiza, unde depoziteaza neurosecretii( ADH si ocitocina)
d.Fasciculul hipotalamohabenular
-pentru nucleii habenulei
-controleaza activitatea hipotalamusului
e.Fasciculul tubero-infundibular
-axoni ai neuronilor secretori si nucleii tuberali
-fibrele se temina in portiunea superioara a tijei hipofizare
-neurosecretiile ce se scurg de-a lungul axonilor sunt preluate in circuitul sangvin prin capilarele proximale ale
sistemului port hipotalamo-hipofizar
-prin capilarele disatle, neurosecretiile ajung in jurul celulelor secretorii ale adenohipofizei
-neurosecretiile sunt factori facilitatori sau inhibitori pentru secretia hormonilor tropi ai adenohipofizei
68
EPITALAMUSUL
Este o structura intercalata pe caile olfactive
Este constituit din:
-stria habenulara
-trigonul habenulei cu nucleii habenulari
-comisura habenulara
-glanda pineala ( epifiza)
-comisura posterioara
A.Stria habenulara
-banda de substanta alba
-situata pe suprafata talamusului
-posterior se lateste, ormand trigonul habenulei
-constituita din aferentele habenulare
B.Comisura habenulara
-uneste cele doua trigoane habenulare
-se constituie din fibre comisurale si contralaterale
C. Trigonul habenulei
-contine nuclei habenulari
-este centru de integrare pentru cai aferente somatice, vegetative si olfactive
-Aferente -de la coliculul cvadrigemen superior
-de la hipotalamus
-de la corpii striati ( globus pallidus)
-de la talamus
-de la aria septala ( care primeste aferente de la structurile olfactive) – pentru inchiderea de
reflexe olfactivo-somatice/vegetative
-Eferente
-iau calea fasciculului reflex Meynert
( habenulo-interpeduncular) – de la nucleul interpeduncular, impulsurile ajung la corpii mamilari
D. Epifiza
• Structura
-celulele -gliale (asemanatoare astrocitelor)
-pinealocite -contin si secreta melatonina si serotonina
-fibrele-sunt simpatice post ganglionare din ganglionul simpatic cervical superior
Epifiza
– denumita si glanda pineala, datorita asemanarii cu un con de brad turtit, este asezata inferior de splenisul corpului
calos si deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori.
Ventriculul III, aflat inferior de glanda, trimite o prelungire in baza sa – recesul pineal-limitat de o lama superioara si
una inferioara si una superioara. In lama inferioara se afla comisura posterioara, inferioara, inferior de care se
deschide apeductul cerebral (Sylvius).
Epifiza are o structura complexa, formata din pinealocite, celule nevroglice, fibre vegetative simpatice din plexul
carotic, ajunse aici prin « nervul conarii ».
Epifiza are rol in secretia melanonina, sub influenta legaturilor cu hipotalamusul si retina, deci in ritmul somn-veghe.
Epifizei I se recunoaste , de asemenea, un rol inhibitor in elaborarea FSH si LH.
69
CURS VIII
-Dendrita(de la varf)
-se ramifica in stratul molecular, unde face sinapsa cu celelalte tipuri de neuroni
-Axonul ( de la baza)
-fibre descendente – in evantai, converg catre trunchiul cerebrala
-scurte – se opresc in talamus si in nucleii bazali
70
-lungi – formeaza cai piramidale si extrapiramidale
-intra in constitutia capsulelor albe
-se termina in nucleii motori ai nervilor cranieni si in coarnele anterioare ale
maduvei spinarii
-fibre de asociatie -intraemisferice
-fibre comisurale -interemisferice
3. NEURONI FUZIFORMI
• Sunt neuroni de asociatie
• Se gasesc in straturile III, V, VI
• Formeaza fibre de asociatie ( intraemisferice)
si comisurale ( interemisferice)
71
SCOARTA CEREBRALA – MIELOARHITECTONICA
1.lama tangentiala – dispusa in lama marginala
( strat I)
2.lama disfibroasa – dispusa in lama corpusculara
( strat II)
3.stria Kaes – in lama piramidala ( strat III)
4. stria Baillarger- in lama granulara ( strat IV)
5.stria Gennari – in lama ganglionara ( strat V)
6. lama infrastriata – in lama multiforma ( strat VI)
72
2.MEZOCORTEX
-este un cortex de tranzitie , format din insule de
allocortex inconjurate de izocortex
-se afla la nivelul girului parahipocampic si celui
cingulat
3.IZOCORTEX
-prezinta toate cele VI straturi descrise la
citoarhitectonica scoartei cerebrale
-este cel mai nou din punct de vedere filogenetic
-izocortexul poate fi :
-homotipic - cu straturi uniform
dezvoltate
-heterotipic -in care predomina unele
straturi
-piramidal – predomina neuronii
piramidali
( ariile 4,6,8,44,45 Brodmann)
-granular- predomina neuronii granulari ( stelati), la nivelul campurilor Brodmann
-3,1,2, aria somestezica primara
-17, aria vizuala
-41, 42, aria acustica
-43, aria gustativa
b. ARIILE SUPRESOARE
- inhiba activitatea neuronilor din aria motorie principala – abolirea tonusului muscular si al activitatii motori
-arii din lobii frontal, parietal si occipital trimit eferente unei arii din girul cingulat, care trimite eferente corpilor
striati si substantei reticulate, prin intermediul carora inhiba activitatea motorie
c. ARIA PREMOTORIE
- campul 6 Brodmann
-in lobul frontal, anterior de aria motorie primara
-izocortex heterotipic piramidal agranular ( lipsesc neuronii piramidali giganti Betz)
-rol in controlul miscarilor automate, insusite anterior
-de aici pleaca fibre din circuitul cortico-ponto-cerebelo –talamo-cortical
73
d. ARIA MOTORIE SECUNDARA
-campurile 40 si 43 Brodmann
-in lobul parietal , la baza ariei
somestezice primare
-rol in controlul mimicii
ipsilaterale
e. ARIA MOTORIE
SUPLIMENTARA
-in girul frontal medial
f. ARIILE EXTRAPIRAMIDALE
- se afla mai ales in ariile
motorii primara, secundara si suplimentara
g.ARIA OCULOGIRA
- campul 8 Brodmann
-in lobul frontal
-conectat cu ariile vizuale occipitale
-controleaza miscarile conjugate ale globilor oculari
i.CENTRUL SCRISULUI
-arii de asociatie vizuale
-girusul frontal mijlociu
-campurile 45 si 46 Brodmann
-in emisferul stang la dreptaci
-este responsabil cu activitatea musculaturii ce contribuie la realizarea scrisului
-lezare – agrafie motorie ( nu se poate realiza scrisul, chiar daca mainile pot realiza alte tipuri de miscari fine)
• CORTEXUL VIZUAL
-ARIA VIZUALA PRINCIPALA – occipitala
75
-aria 17 ( striata)-in peretii scizurii calcarine
-in girul cuneus si cel lingual
-aria 18 ( parastriata)
-ARIILE DE ASOCIATIE
-girusurile angular si supramarginal
NUCLEII TELENCEFALICI
CLASIFICARE
• Nucleul amigdalian
• Substanta nenumita Reichert
• Nucleii septali
• Nucleul accumbens septi
• Nucleii bazali
DESCRIERE
1.NUCLEUL AMIGDALIAN
- apartine sistemului limbic
-situat-in polul temporal
-antero-medial de uncusul hipocampului
-anterior de-coada nucleului caudat
-cornul temporal al ventriculului lateral
5. NUCLEII BAZALI
Filogenetic se impart in :
-Arhistriat – claustrum
-Paleostriat – globus pallidus
-Neostriat – putamen si nucleu caudat
Histologic
-portiunea efectorie – globus pallidus
-portiunea receptoare - putamen si nucleul caudat
1. CLAUSTRUM
-intre:
• Nucleul lenticular ( medial)
–despartit prin capsula alba externa
• Lobul insulei ( lateral)
– despartit prin capsula alba extrema
1. NUCLEUL LENTICULAR
76
– triunghiular pe sectiune, prezentand 3 fete:
• Fata laterala
- despartita de claustrum prin capsula alba externa
• Fata mediala
- segment anterior – despartit prin bratul anterior al capsulei albe interne de capul nucleului caudat
-segment posterior -despartit de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne
(segment talamo-lenticular)
• Fata inferioara
-anterior-substanta nenumita Reichart
-posterior-bratul posterior al capsulei albe interne
( segment sublenticular)
Nucleul este impartit prin 2 lame de substanta alba in trei portiuni – dinspre medial spre lateral :
• Globul pallidus medial
• Lama medulara interna
• Globus pallidus lateral
• Lama medulara externa
• Putamen
c. NUCLEUL CAUDAT
-forma de virgula ce circumscrie talamusul
-3 portiuni:
• Capul
-cel mai voluminos
-situat antero-superior
-depaseste anterior talamusul
-se afla pe peretele lateral al cornului frontal al ventriculului lateral
• Corpul
-mai subtire, arcuit
-dorsolateral de talamus
-in partea laterala a planseului raspantiei ventriculului lateral
-intre talamus si nc. caudat – santul talamostriat
( contine stria terminala si vena talamo-striata)
-limita dintre cap si corp – orificiul interventricular Monroe
• Coada
-anterior si inferior, lateral de corpii geniculati
-in tavanul cornului temporal al ventriculului lateral
-la nivelul polului temporal fuzioneaza cu nucleul amigdalian
1.AFERENTE
77
a. Aferentele neostriatului ( putamen si nucleu caudat)
1. Fibre cortico-striate
-fac parte din sistemul parapiramidal
-pornesc din intregul cortex ipsilateral si din cortexul senzori-motor contralateral
-au ca mediator chimuc glutamatul, cu rol stimulator
2. Fibre talamo-striate
-din nucleii nespecifici intralaminari
-fibrele au ca mediator chimic acetilcolina, cu rol stimulator
3. Fibre nigro-striate
–fibre de la pars compacta a substantei negre
-au ca mediator chimic dopamina, cu rol inhibitor
4. Fibre reticulo-striate
- de la nucleii reticulati tegmentali
-au ca mediator chimic serotonina, cu efect stimulator
2. EFERENTELE
a. Eferentele neostriatului
1, Fibre catre globus pallidus
– au ca mediator chimic GABA, cu rol inhibitor
2, Fibre catre substanta neagra
- merg la pars reticulata
( unele cu rol inhibitor, altele cu rol facilitator)
b.Eferentele paleostriatului
-De la GPL
– fasciculul subtalamic
-De la GPM
78
- ansa lenticulara
-fasciculul lenticular
-fibre palido-habenulare
-fibre palido-nigrice
-fibre palido-tegmentale
CURS IX
EMISFERELE CEREBRALE
- SUBSTANTA ALBA :
A. CAILE DE PROIECTIE ASCENDENTE SENZITIVE
( ALCATUIRE, DESCRIERE)
B. CAILE DESCENDENTE MOTORII
( SISTEMELE PIRAMIDAL SI EXTRAPIRAMIDAL)
I. FIBRELE DE PROIECTIE
-Fibrele de proiectie sunt ascendente( corticopete) ce trimit catre creier informatii senzitivo-senzoriale dar si
descendente
( corticofuge), ce trimit spre periferie comenzi pentru motilitatea voluntara si semiautimata.
-Fibrele sunt dispuse in eventai si converg spre trunchiul cerebral
-Superior de talamus – coroana radiata a lui Reil ;la nivelul talamusului si nucleilor bazali – capsulele albe interna,
externa, extrema
• Nu toate fibrele patrund in capsula alba interna, unele sunt mai scurte:
-fibrele descendente – o parte se opresc in talamus si nucleii bazali
-fibrele ascendente – o parte pleaca da la talamus si se opresc la scoarta, patrunzand in coroana radiata ca radiatii
talamocorticale
79
• Contine preponderent fibre descendente lungi cat si ascendente de la nucleii metatalamici
• Este situata intre talamus si nucleii bazali
• Pe sectiuni orizontale si frontale ( ultimele efectuate inapoia comisurii albe anterioare)- capsula alba interna
descrie un unghi de 90 cu deshidere laterala, ce cuprinde in concavitatea sa nucleul lentiform.
a. ASPECT DESCRIPTIV
• Bratul anterior ( lenticulo-caudat) – intre capul nucleului caudat si nucleul lentiform
• Bratul posterior, cu trei segmente
-portiunea talamolenticulara – intre talamus si nusleul lentiform
-portiunea sublenticulara – dispusa inferior de nucleul lentiform, posterior de comisura alba anterioara
-portiunea retrolenticulara – dispusa posterior de nucleul lentiform
• Genunchiul - se afla la unirea celor doua brate
Pe sectiuni se observa:
• Orizontale – toate elementele capsulei albe interne
• Sagitale – intersecteaza cele doua brate, sau numai genunchiul
• Frontale – doar un element:
-brat anterior – anterior de orificiul interventricular
-genunchi – la nivelul orificiului iterventricular
-brat posterior – posterior de orificiul interventricular
b. COMPONENTA FIBRILARA
Bratul anterior:
• Fibrele frontopontine Arnold
(ajunge in partea mediala a pedunculului cerebral)
• Fibrele caudolenticulare(striile Dejeurine)
• Fibrele pedunculului talamic anterior
Genunchi :
• Fibrele tractului geniculat ( corticonuclear)
b.Fornixul contine fibre ce leaga structuri ale sistemului limbic conectand regiunile posterioare cu cele anterioare,
atat ipsilateral ( fibre de asociatie) cat si contalateral ( comisura hipocampica)
81
-De la splenius – fibrele se raspandesc in lobii occipitali - forceps major ( pe sectiune transversala) – cu doua brate,
medial si lateral ( intre brate se afla cornul occipital al ventriculului lateral)
2. SISTEMUL EXTRALEMNISCAL
• Mai vechi filogenetic
• Cai polisinaptice, ce conduc informatiile cu viteza mica
• Are fibre nervoase ce ajung la neuronii formatiei reticulate, care retransmit informatia devenita nespecifica in
mod difuz spre scoarta cerebrala
• Cuprinde -fasciculul spinotalamic anterior
- fasciculele spinocerebeloase dorsal si ventral
-fibrele spinoolivare
-fibrele spinovestibulare
-fibrele spinopontine
82
-fibrele spinoreticulate
-fibrele spinotectale
-fibrele spinocorticale
Proiectie:
-axonul se proiecteaza pe scoarta cerebrala,
lob parietal, girus postcentral, aria somestezica I campurile 3,1,2
si aria somestezica II campul 40,
Alte cai de poiectie :
-in formatia reticulata, de acolo pe girusul cingular
( proiecti difuza si nespecifica) – cea mai mica parte ( calea paleospinotalamica)
-in zona talamica posterioara, de acolo in aria somestezica secundara
83
b. Fasciculul spinotectal
• Cale a sensibilitatii termoalgezice si al informatiilor legate de prurit
Receptori -TNL
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-neuron pseudounipolar
-dendrita intra in constitutia nervului spinal si ajunge la receptori
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal
Deutoneuronul
- in cornul posterior, lamele I, IV, V
- axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie
preependimara
-ajunge in cordonul lateral -anterior de fasc. spinotalamic lateral
-medial de fasc. spinocerebelos ventral
Tritoneuronul -coliculul cvadrigemen superior
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-neuroni pseudounipolari
-dendrita face parte din nervul spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal
Deutoneuronul
-in cornul posterior si zona intermediara, lamele VI, VII, VIII
- axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara
-dupa decusatie, ajunge in cordonul medular anterior , formand fasciculul spinotalamic anterior, situat
-lateral de fasciculul piramidal direct
-posterior de fasc. vestibulospinal medial
-ajunge in trunchiul cerebral, unde cea mai mica parte intra in calea neospinotalamica si formeaza lemniscul medial
Tritoneuronul
-talamus, nucleul ventral postero-lateral
Proiectie
-aria somestezica I , girus postcentral, lob parietal, campurile 3,1,2
Alte cai
- cea mai mare parte a fibrelor fac parte din calea paleospinotalamica si fac sinapsa in substanta reticulata si apoi in
talamus ( difuz) , proiectandu-se in girul cingular ( nespecific si difuz)
85
C.CALEA SENSIBILITATII TACTILE EPICRITICE, KINESTEZICE SI VIBRATORII
Receptorii :
• Pentru sensibilitatea tactila( exteroceptori din tegument)
-discurile Merckel
-corpusculii Meissner
-terminatii nervoase libere peritrihiale
• Pentru sensibilitatea vibratorie
-corpusculii Pacini
• Pentru sensibilitatea kinestezica(proprioceptori din aparatul locomotor)
-corpusculi neurotendinosi Golgi
-corpusculi Ruffini
-corpusculi Paccini
-TNL
Protoneuronul
-in ganglionul spinal
-neuron pseudounipolar
-dendrita ajunge la receptori
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a
nervului spinal, nu face sipasa in cornul posterior
al MS si formeaza in cordoanele posterioare
fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach)
-fasciculul gracil se afla pe toata intinderea
maduvei spinarii, cel cuneat apare numai de la
nivel toracal superior
-din aceste fascicule se desprind colaterale spre
neuronii motori din cornele anterioare ale MS,
fasciculul reflex Kollicker , care este suportul
reflexelor monosinaptice, miotatice
-fasciculele gracil ( medial) si cuneat ( lateral) urca in MS prin cordoanele posterioare, pe care le ocupa in totalitate
-ajung in bulb
Deutoneuronul
-in bulb, in nucleii Goll(gracil) si Burdach ( cuneat) – nuclei proprii
-axonii acestora se incruciseaza sub forma decusatiei senzitive Spitzka
-de la acest nivel iau traiect ascendent si formeaza lemniscul medial:
-bulb –paramedian, medial de oliva bulbara, sagital
-punte-frontal, dorsal de corpul trapezoid, antero-medial de nucleul motor al facialului VII
-mezencefal -antero-lateral de nucleul rosu si dorsal de substanta neagra
Tritoneuronul
-talamus, nucleul ventral postero-lateral
Proiectie -pe scoarta, aria somestezica I campurile 3,1,2, cat si in aria somestezica II campurile 40, 43
Protoneuronul
-din ganglionul spinal
-pseudounipolari
-dendrita participa la formarea nervului spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal
Deutoneuronul
-nucleul toracic, corn posterior, lama VII
-axonul patrunde in cordonul lateral de aceeasi parte ( nu se incruciseaza)
-formeaza fasciculul spinocerebelos Flechsig, care se situeaza:
-la periferia cordonului lateral
-dorsal de fasciculul spinocerebelos ventral
-lateral de fasciculul piramidal incrucisat
-urca in bulb
-ajunge in cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori
Proiectie -scoarta paleocerebelului
87
-neuroni pseudounipolari
-dendrita ia calea nervului spinal si ajunge la receptor
-axonul patrunde in MS prin radacina post. a nervului spinal
Deutoneuronul
-corn posterior , lama VII
-axonul decuseaza preependimar sau in comisura alba, ajungand in cordonul lateral de partea opusa
-formeaza fasciculul spinocerebelos Gowers, care se situeaza: -periferia cordonului lateral
-anterior de fasciculul spinocerebelos dorsal
-lateral de fasciculele spinotalamic lateral si spinotectal
-urca prin trunchiul cerebral
-patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori
Proiectie -scoarta paleocerebelului
c. Fasciculul cuneocerebelos
Protoneuronul :
-ganglionii spinali din regiunea cervicala( din nervii ce formeaza plexurile cervical si brahial)
-neuroni pseudounipolari
-dendrita ajunge la receptorii din muschii gatului si membrului superior
-axonul patrunde direct in cordonul posterior ( fara sinapsa) prin radacina posterioara a NS , si se alatura lateral,
fasciculului cuneat
Deutoneuronul :
-in nucleul accesor cuneat von Monakov din bulb
-prin PCI ajunge la cerebel
Protoneuronul
-ganglion senzitiv al trigemenului Gasser
-neuron pseudounipolar
-dendtrita ajunge prin ramurile nervului V la receptori
-axonul urca in trunchiul cerebral
88
Deutoneuronul
- in nucleul tractului mezencefalic al lui V
-deutoneuronul poate lua doua cai
-cerebel prin PCS (decusatia Werneking)
-talamus, unde sinapteaza cu tritoneuronul
Tritoneuronul
-talamus, nucleul ventral postero-medial
Proiectie -corticala
Protoneuronul
-ganglionul senzitiv al trigemenului Gasser
-neuroni pseudounipolari
-dendritele ajung prin ramurile V spre receptori
-axonul poate lua 3 cai:
a) -se bifurca intr-o ramura ascendenta catre
nucleul principal pontin si una descendenta catre nucleul tractului spinal al V (sensibilitaatea
epicritica)
b) -nebifurcati,ascendenti catre nucleul principal pontin(tactila protopatica si de presiune)
c) -nebifurcati, decsndenti, catre nucleul tractului
spinal al V ( sensibilitatea termoalgezica)
Deutoneuronul
-nucleul principal pontin si nucleul tractului spinal V
-in nucleul tractului spinal al lui V sosesc si aferente din zona Ramsay Hunt, teritoriu senzitiv exteroceptiv al nervilor
VII, IX, X
-formeaza lemiscul trigeminal
-ventral – din nucleul tractului spinal si principal pontin
-dorsal –numai din nucleul principal pontin
Tritoneuronul
-talamus, nucleu ventral postero-medial
Proiectie -scoarta parietala, portiunea inferioara a girusului postcentral
89
A. TRACTUL CORTICOSPINAL( PIRAMIDAL)
Caracteristici :
• Originea corticala extinsa
• Fibrele coboara prin pedunculii cerebrali, piramidele pontine si bubare
• Se descarca pe neuronii alfa si gamma din cornul anterior
• Fasciculele piramidale faciliteaza neuronii alfa, ce inerveaza muschii flexori, inhibandu-i pe cei extensori
Traiect
-centrul oval Flechsig
-genunchiul capsulei albe interne
-1/5 mediala a peduculilor cerebrali
Terminatie
-nucleii motori ai trunchiului cerebral
2.SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL
A.CENTRII NERVOSI AI SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL
a.Scoarta cerebrala
• Aria motorie principala ( campul4s)
–girul precentral al lobului frontal
• Aria premotorie(campul 6 s)
–situata anterior de precedenta
• Aria motorie suplimentara
- gir frontal medial, fata mediala a emisferului
• Ariile senzitive (3,1,2,si 5)din lobul parietal, campul 8din lobul frontal si aria perisriata(campul 19) din lobul
occipital
Scoarta cerebrala controleaza toate formatiunile sistemului extrapiramidal, cu exceptia nucleilor vestibulari.
91
-oliva bulbara
c. Talamusul
Intervine in controlul motricitatii prin 3 nuclei cu functie motorie:
• Nucleul ventral anterior
• Nucleul ventral lateral
• Nucleul centromedian
Aferentele nucleilor:
• Scoarta cerebrala ariile 4 si 6
• Globus pallidus
• Substanta neagra
Eferentele nucleilor:
• Scoarta cerebrala ariile motorie primara camp 4 si secundara camp 6
( circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical)
e.Nucleul rosu
Aferente:
• Scoarta cerebrala ariile motorii 4 si 6
• Cerebel:
-nucleul dintat ( fibre dentorubrice ce strabat PCS si realizeaza decusatia Werneking)
-nuclei emboliform si globos
Eferente:
• De la paleorubrum
-fasciculul rubrospinal( formeaza decusatia Forell si coboara in MS prin cordonul lateral)
• De la neorubrum
-fasciculul rubroolivar(de la oliva bulbara se continua cu
fasciculul olivospinal)
-fasciculul rubroreticulat( de la formatia reticulata bulbo-pontina se continua cu fasciculele reticulospinale lateraal si
medial)
f.Substanta neagra
Constitutie:
• Pars compacta - mediator dopamina, rol efector
• Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor
Aferente:
• Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6
• Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat
-globus pallidus
-nucleul subtalamic
Eferente:
• Din pars compacta
-corpii striati (rol de a depune in striat dopamina – leziune=boalaParkinson)
92
• Din pars reticularis
-fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS)
g. Oliva bulbara
Aferente:
-scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-putamen
-nucleu rosu
-nucleu dintat al cerebelului
-nuclei vestibulari
Eferente:
-fasciculul olivospinal
Aferente:
-scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6 -globus pallidus
-nucleul rosu -nculeul dintat al neocerebelului
-nucleul fastigial al arhicerebelului -nucleul subtalamic
Eferente:
-fasciculul reticulospinal medial (din punte)
-fasciculul reticulospinal lateral (din bulb)
i. Nucleii vestibulari
Aferente:
-nucleul cerebelos fastigial
( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe)
-scoarta lobului floculonodular al cerebelului
( arhicerebel)
Eferente:
-fasciculele vestibulospinale medial si lateral
h. Cerebelul
Eferente:
• Fasciculul dentorubric -se continua cu
-fasc rubroolivar-olivospinal
-fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale
• Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice
-se continua cu fasc rubrospinal
• Fasciculul dentoolivar
-se continua cu fasciculul olivospinal
93
• Fasciculul dentoreticulat
-se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculul fastigioreticulat
-se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculele fastigiovestibulare
-unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe
• Fasciculul cerebelovestibular direct
-de la lobul flocculonodular
B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE
a. Tractul rubrospinal
• Are originea in paleorubrum
• Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu, cortex, striat si cerebel
• Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala Forell
• Coboara in MS prin cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa
si gamma din cornul anterior
• Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii
b. Tractul tectospinal
• Originea in coliculul superior
• Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire
• Prezinta decusatia tegmentala dorsala Meynert
• Coboara in MS prin cordonul anterior
• Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe motoneuronii alfa
si gamma din cornul anterior
• Mediaza reflexele cefalogire
c. Tracturile reticulospinale
Tractul reticulospinal medial
• Originea in formatia reticulata pontina
• Coboara in MS prin cordonul anterior
• Majoritatea fibrelor sunt directe
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
• Este facilitator pe muschii extensori si inhibitor pe muschii flexori
d. Tracturile vestibulospinale
Tractul vestibulospinal lateral
• Originea in nucleul vestibular lateral
• Are fibre directe
• Coboara prin MS in cordonul lateral
94
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
• Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali
e.Tractul olivospinal
• Originea in oliva bulbara
• Are fibre directe
• Coboara prin MS in cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
f. Tractul nigrospinal
• Originea in pars reticularis
• Are fibre directe
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
CURS XIII
1.RECEPTORUL ACUSTIC
ORGANUL CORTI
Situat in canalul cohlear
Deasupra organului Corti se afla membrana tectoria, spiralata, gelatinoasa, relativ rigida, cu extremitatea mediala
aderenta la limbul lamei spirale si cea laterala libera
Alcatuit din celule senzoriale si celule de sustinere
( tipice Deiters si de tranzitie Claudius)
In portiunea centrala se delimiteaza tunelul Corti,
o arcada intre doi stalpi, care sunt celule de sustinere modificate ; contine endolimfa
CALEA ACUSTICA
CALEA ACUSTICA SENZORIALA
ETAPELE PROCESULUI AUDITIV
Faza aeriana -captarea undelor sonore ( pavilionul urechii)
-dirijarea lor ( meatul acustic extern) catre membrana timpanica
-vibratiile timpanului transmise lantului de oscioare din urechea medie ( miscarea acestora )
Faza lichidiana -transmiterea vibratiilor de la talpa scaritei la perilimfa rampei vestibulare
Faza membranara
-consta in punerea sub vibratie a membranei bazilare( cu cat sunetul este mai inalt, cu atat zona in care se produce
vibratia este mai aproape de baza melcului)
Faza nervoasa -consta in receptionarea , transmisia si procesarea centrala a Informatiei
95
Medial si lateral de stalpi se fala celule de sustinere Deiters, dispuse pe 3 randuri, care se continua treptat cu celule
Claudius
Celulele senzoriale -sunt mecanoreceptori ciliati
-nu ajung la membrana bazilara, se sprijina pe celulele de sustinere
-cilii lor strabat lama reticulara si se inclaveaza in membrana tectoria
-celule interne, piriforme -dispuse pe un singur sir, medial de tunelul Corti
-celulele externe, cilindrice -dispuse pe 3-5 siruri, lateral de tunelul Corti
-intermediara
-contine fibre ce se decuseaza
-se opresc in -lemniscul lateral opus
- CCI
-formatia reticulata
-dorsala
-fibrele inconjoara fata dorsala a PCI si se
decuseaza
-se opresc in -lemniscul lateral opus
-CCI
-este situat
-lateral de lemniscul medial si lemniscul trigeminal
-medial de de lemniscul spinal
-descendente de la
- cortexul cerebral
-coliculul cvadrigemen superior
Eferente
- ascendente
-corpul geniculat medial ipsilateral
( majoritatea) si contralateral
-coliculul cvadrigemen superior
97
-descendente
-iau calea LL si se termina in
nc. complexului olivar superior,
nc. cohleari,
nc. formatiei reticulate
Subnucleul dorsal
Aferente -nc. pericentrali ai CCI
Eferente
-ascendente, pe calea radiatiei auditive, la ariile de asociatie auditive
-descendente, la: -talamus
-CCI
-nc. intercalari ai caii acustice
( nc. LL, nc. complexului
olivar superior, nc. corpului trapezoid)
98
Reprezentate de colaterale desprinse din calea acustica senzoriala la nivelul centrilor subcorticali, care, pe langa rolul
de nuclei de releu au si rolul de centri reflecsi
Activitatea centrilor reflecsi este controlata de cortexul auditiv primar prin intermediul fibrelor cortico-geniculate si
cortico-tectale, ce parcurg in sens invers traseul radiatiei acustice
2. REFLEXELE OCULOCEFALOGIRE
Centru -CCI
Eferentele-ajung la CCS
-iau calea tractului tectospinal-controleaza tonusul musculaturii implicate in miscarile cefalogire
-sau iau calea FLM – controleaza activitatea muschilor extrinseci ai globului ocular
Protoneuronul
-ganglion senzitiv al trigemenului Gasser
-neuron pseudounipolar
-dendtrita ajunge prin ramurile nervului V la receptori
-axonul urca in trunchiul cerebral
Deutoneuronul
- in nucleul tractului mezencefalic al lui V
-deutoneuronul poate lua doua cai
-cerebel prin PCS (decusatia Werneking)
-talamus, unde sinapteaza cu tritoneuronul
Tritoneuronul
-talamus, nucleul ventral postero-medial
Proiectie -corticala
99
• Conduce sensibilitatea termo-algezica, tactila protopatica si de presiune, precum si tactila epicritica
Receptori
-TNL ( sensibilitate termica si dureroasa)
-discuri Merckel, corpusculi Meissner, terminatii peritrihiale (tactila protopatica)
-corpusculi Vater-Pacini, Golgi, Krause, Ruffini ( presiune)
Protoneuronul
-ganglionul senzitiv al trigemenului Gasser
-neuroni pseudounipolari
-dendritele ajung prin ramurile V spre receptori
-axonul poate lua 3 cai:
-se bifurca intr-o ramura ascendenta catre
nucleul principal pontin si una descendenta catre nucleul tractului spinal al V (sensibilitaatea
epicritica)
-nebifurcati,ascendenti catre nucleul principal pontin(tactila protopatica si de presiune)
-nebifurcati, decsndenti, catre nucleul tractului
spinal al V ( sensibilitatea termoalgezica)
Deutoneuronul
-nucleul principal pontin si nucleul tractului spinal V
-in nucleul tractului spinal al lui V sosesc si aferente din zona Ramsay Hunt, teritoriu senzitiv exteroceptiv al nervilor
VII, IX, X
-formeaza lemiscul trigeminal
-ventral – din nucleul tractului spinal si principal pontin
-dorsal –numai din nucleul principal pontin
Tritoneuronul
-talamus, nucleu ventral postero-medial
Proiectie -scoarta parietala, portiunea inferioara a girusului postcentral
II.CAILE DE PROIECTIE DESCENDENTE
1. SISTEMUL PIRAMIDAL
• Este reprezentat de fasciculele corticospinale si corticonucleare
• Are pe traiectul sua 2 neuroni:
-neuron motor central
-de comanda, situat in scoarta cerebrala
-neuron motor periferic
-de executie, situat in coarnele anterioare ale MS
sau in nucleii motori ai TC
-mai poarta numele de cale motorie finala comuna (deoarece la nivelul lui converg
impulsurile piramidale si extrapiramidale)
• La nivel medular
-fasciculul corticospinal incrucisat
-fibre decusate
-in cordonul lateral
-medial de SCD
-posterior de STL
-fasciculul corticospinal anterior -al lui Turk
-fibre nedecusate
-in cordonul anterior
-in jurul fisurii mediane
-fibrele se decuseza etajat
-exista fibre nedecusate ce nu se decuseaza nici la nivelul MS, in cordonul lateral, in interiorul fasciculului piramidal
incrucisat( fasciculul piramidal direct al lui Dejeurine)
101
B. TRACTUL CORTICONUCLEAR( GENICULAT)
Origine
-aria motorie principala ( campul 4)
-campurile 3,1,2
Traiect
-centrul oval Flechsig
-genunchiul capsulei albe interne
-1/5 mediala a peduculilor cerebrali
Terminatie
-nucleii motori ai trunchiului cerebral
2.SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL
c. Talamusul
Intervine in controlul motricitatii prin 3 nuclei cu functie motorie:
• Nucleul ventral anterior
• Nucleul ventral lateral
• Nucleul centromedian
Aferentele nucleilor:
• Scoarta cerebrala ariile 4 si 6
• Globus pallidus
102
• Substanta neagra
Eferentele nucleilor:
• Scoarta cerebrala ariile motorie primara camp 4 si secundara camp 6
( circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical)
e.Nucleul rosu
Aferente:
• Scoarta cerebrala ariile motorii 4 si 6
• Cerebel:
-nucleul dintat ( fibre dentorubrice ce strabat PCS si realizeaza decusatia Werneking)
-nuclei emboliform si globos
Eferente:
• De la paleorubrum
-fasciculul rubrospinal( formeaza decusatia Forell si coboara in MS prin cordonul lateral)
• De la neorubrum
-fasciculul rubroolivar(de la oliva bulbara se continua cu
fasciculul olivospinal)
-fasciculul rubroreticulat( de la formatia reticulata bulbo-pontina se continua cu fasciculele reticulospinale lateraal si
medial)
f.Substanta neagra
Constitutie:
• Pars compacta - mediator dopamina, rol efector
• Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor
Aferente:
• Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6
• Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat
-globus pallidus
-nucleul subtalamic
Eferente:
• Din pars compacta
-corpii striati (rol de a depune in striat dopamina – leziune=boalaParkinson)
• Din pars reticularis
-fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS)
g. Oliva bulbara
Aferente:
-scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-putamen
-nucleu rosu
-nucleu dintat al cerebelului
103
-nuclei vestibulari
Eferente:
-fasciculul olivospinal
Aferente:
-scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6
-globus pallidus
-nucleul rosu
-nculeul dintat al neocerebelului
-nucleul fastigial al arhicerebelului
-nucleul subtalamic
Eferente:
-fasciculul reticulospinal medial (din punte)
-fasciculul reticulospinal lateral (din bulb)
i. Nucleii vestibulari
Aferente:
-nucleul cerebelos fastigial
( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe)
-scoarta lobului floculonodular al cerebelului
( arhicerebel)
Eferente:
-fasciculele vestibulospinale medial si lateral
h. Cerebelul
Eferente:
• Fasciculul dentorubric -se continua cu
-fasc rubroolivar-olivospinal
-fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale
• Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice
-se continua cu fasc rubrospinal
• Fasciculul dentoolivar
-se continua cu fasciculul olivospinal
• Fasciculul dentoreticulat
-se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculul fastigioreticulat
-se continua cu fasciculele reticulospinale
• Fasciculele fastigiovestibulare
-unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe
• Fasciculul cerebelovestibular direct
-de la lobul flocculonodular
104
B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE
a. Tractul rubrospinal
• Are originea in paleorubrum
• Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu, cortex, striat si cerebel
• Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala Forell
• Coboara in MS prin cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa
si gamma din cornul anterior
• Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii
b. Tractul tectospinal
• Originea in coliculul superior
• Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire
• Prezinta decusatia tegmentala dorsala Meynert
• Coboara in MS prin cordonul anterior
• Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe motoneuronii alfa
si gamma din cornul anterior
• Mediaza reflexele cefalogire
c. Tracturile reticulospinale
Tractul reticulospinal medial
• Originea in formatia reticulata pontina
• Coboara in MS prin cordonul anterior
• Majoritatea fibrelor sunt directe
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
• Este facilitator pe muschii extensori si inhibitor pe muschii flexori
d. Tracturile vestibulospinale
Tractul vestibulospinal lateral
• Originea in nucleul vestibular lateral
• Are fibre directe
• Coboara prin MS in cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
• Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali
e.Tractul olivospinal
• Originea in oliva bulbara
• Are fibre directe
• Coboara prin MS in cordonul lateral
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
f. Tractul nigrospinal
• Originea in pars reticularis
• Are fibre directe
• Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii
alfa din cornul anterior
CURS XIV
CALEA OPTICA
Receptorii vizuali sunt singurii din organism ce realizeaza o dubla traducere ( etapta foto-chimica si etapa chimio-
electrica), si sunt superior organizati:
Pentru vederea fotopica , receptorul este de ordinul III, alcatuit din :
-neuron specializat, monopolar, celula cu con
-neuron intercalar, ce face parte integranta din receptor, celula bipolara
106
Pentru vederea scotopica, receptorul este de ordinul IV , alcatuit din :
-neuron specializat, monopolar, celula cu bastonas
-celula bipolara
- celula amacrina , ce se interpune obligatoriu intre celula bipolara si celula multipolara , facand parte din receptor
-segment intern
-prezinta in partea superioara o formatiune fibrilara –elipsoid-in care se termina cilul
-sub elipsoid se afla corpul mioid , cu rol in sinteza fotopigmentilor
Celule orizontale
-au corpul in retina in stratul granular extern si prelungirile in stratul
plexiform extern, unde participa la formarea triadelor
-asigura relatiile intre celulele cu con si intre celulele cu con si cele cu bastonas
II. PRIMUL NEURON AL CAII OPTICE
clasic, este reprezentat de celulele bipolare retiniene , care au corpul celular in stratul granular intern iar prelungirile
in straturile plexiforme
107
Fibrele nervului optic parasesc retina la nivelul discului optic
-oval, cu axul mare vertical
-situat medial si superior de macula lutea
-are culoare alba , deoarece de la acest nivel incepe mielinizarea fibrelor
-la nivelul papilei nu exista elemente fotoreceptoare
NERVUL OPTIC
-Nu prezinta teaca Schwann, ci teaca gliala (oligodendrocite), similar fasciculelor din SNC, nu nervilor periferici
-Se intinde intre globul ocular si chiasma optica
-Are o lungime de 6cm
-Prezinta patru portiuni -intracraniana
-canaliculara
-intraorbitara
-intrabulbara
-Este alcatuit din
-fascicul temporal – fibre directe
-fascicul nazal – fibre ce se vor decusa in chiasma
-fascicul macular –fibre directe si ce se vor decusa in chiasma
CHIASMA OPTICA
Are dimensiuni de 12/8 mm
Are forma patrulatera
Se afla la limita dintre peretii anterior si inferior ai ventricululuiIII
Raporturi
-anterior -vasele anterioare ale poligonului Willis
-posterior - tuber cinereum, tija pituitara si adenohipofiza
Organizare fibrilara
-fibrele directe, temporale, trec prin partea laterala a chiasmei optice in tractul optic omonim
-fibrele nazale superioare se decuseaza in partea posterioara a chiasmei
-fibrele nazale inferioare se decuseaza in partea anterioara a chiasmei
TRACTURILE OPTICE
-Au o lungime de 2-3cm
-Se indreapta posterior si lateral, circumpeduncular
-Participa la formarea spatiului opto-peduncular
-Patrund in fanta lui Bichat, situandu-se in peretele superior al cornului inferior al ventriculului lateral
Organizare fibrilara
-fibre temporale directe ( inclusiv maculare)
-fibre nazale incrucisate ( inclusiv maculare)
Terminatie – doua radacini
-mediala – fibre ce apartin cailor optice reflexe, care se indreapta spre mezencefal prin bratul CCS
-laterala –fibre apartinand caii optice senzoriale, ce se ternima in metatalamus, in CGL
108
-Este reprezentat de neuronii corpului geniculat lateral metatalamic
-CGL
-este echivalentul nucleilor specifici de releu ai talamusului
-este situat supero-lateral de CGM si anterior de pulvinarul talamic
-fibrele tractului optic patrund prin hil ( medial)
-radiatiile optice ies pe partea laterala, opusa hilului
-ca si CCS are structura laminata - 6 straturi celulare separate de benzi de substanta alba
RADIATIILE OPTICE
_La origine, situate in portiunea retrolenticulara a bratului posterior al capsulei albe interne
_Apoi realizeaza un genunchi in jurul ventriculului lateral
-fibrele cele mai inferioare patrund in lobul temporal, in apropierea cornului inferior al ventriculului lateral
-fibrele cele mai superioare se situeaza in apropierea peretelui lateral al raspantiei ventriculului lateral
_Ulterior fibrele radiatiei optice se indreapta posterior , ajung in peretele lateral al cornului occipital al ventriculului
lateral
_Se termina proiectandu-se pe scoarta occipitala , pe buzele scizurii calcarine
V. CORTEXUL VIZUAL
Ocupa scoarta lobului occipital, prelungindu-se in lobii temporal si parietal
a. Aria vizuala principala occipitala este reprezentata de:
-aria 17 ( striata)-situata in peretii si pe buzele scizurii calcarine ( gir cuneus si lingual)
-se intinde si pe fata laterala a emisferului, pana la santul lunat
-aria 18 ( parastriata)
-aria 19 ( peristriata)
ROLURI
In aria 17, fibrele radiatiei optice se termina pe neuronii monoculari din stratul 6, ce se conecteaza cu neuronii
binoculari ai celorlalte straturi, realizandu-se vederea binoculara
Aria 18 are rol in localizarea spatiala a obiectului
Aria 19 detecteaza culoarea
b. Ariile de asociatie
-girul angular
-girul supramarginal
Roluri
-centrii ai memoriei de lunga durata ( stocarea si destocarea informatiei)
-centrii de evocare-comparare-decizie( procesul de recunoastere al imaginii receptionate)
-centrii diferiti pentru recunoasterea diferitelor categorii de imagini ( persoane, animale, litere, cifre, note muzicale)
a. Contingentul pupilo-constrictor
-Se desprinde din tractul optic
-Face sinapsa in nucleul pregeniculat
-Ajunge la aria pretectala
-Se termina in nucleul accesor al oculomotorului N III din mezencefal
-Cale – nervul oculomotor III, ganglionul ciliar, nervii ciliari scurti, muschiul sfincter pupilar
-Determina mioza ( pupilo-constrictia)
b. Contingentul pupilo-dilatator
-Se desprinde din tractul optic
-Ajunge la CCS
-Prin tracturile tecto-spinal si tecto-reticulo-spinal
-Ajunge la centrul ciliospinal al lui Budge C8-T2 , unde se afla neuronul preganglionar simpatic
-Cale – ganglionul cervical superior, plexul carotic intern, radacina simpatica a ganglionului ciliar, ganglionul ciliar,
nervii ciliari scurti, muschiul dilatator pupilar
-Determina midriaza ( pupilo-dilatatia)
2. FASCICULUL RETINO-HIPOTALAMIC
-se desprinde din chiasma optica
-se termina in nucleii hipotalamici preoptic si suprachiasmatic
-roluri -prin conexiunile mediate de epifiza si sitemul endocrin, asigura corelarea ritmurilor endogene cu ritmul
circadian
110
CURS- - Nervi Cranieni
Nervi Cranieni
Relaţia între nervii cranieni şi teritoriul lor periferic se stabileşte în fazele iniţiale ale dezvoltării (săptămâna IV),
moment în care există o distribuţie segmentară a nervilor cranieni, la teritoriile cu care se pun în raport ventral
veziculele trunchiului cerebral: arcurile şi pungile branhiale, inima, tubul intestinal până la nivelul mugurelui hepatic.
Fibrele receptoare din acest teritoriu sosesc la veziculele trunchiului cerebral, iar fibrele motorii (efectoare), urmează
un traiect invers, distribuindu-se la teritoriile în raport cu trunchiul cerebral. Această relaţie segmentară iniţială se
111
menţine şi ulterior, dar este mai greu de recunoscut şi mai complicată, prin migrarea la distanţă a derivatelor
musculare sau viscerale (inima, tubul intestinal), care pierd raporturile primitive cu veziculele trunchiului cerebral,
dar păstrează relaţia de inervaţie pe care o aveau iniţial.
1-nerv oftalmic
2-nerv maxilar
3-nerv mandibular
4-nerv transvers al gâtului
5-nerv occipital mare
6-nerv occipital mic
7-nerv auricular mare
8-ramurile dorsale ale nervilor spinali III, IV, V
9-nervi supraclaviculari
Fibre somatosenzitive
- origine reală: - ganglion senzitiv de pe traiectul nervului cranian corespunzător
- terminaţie: - nucleu echivalent senzitiv al trunchiului cerebral
112
Parasimpaticul cranian atasat nervului trigemen
• Nuclei vegetativi =echivalenţi porţiunii anterioare, visceromotorii, a coarnelor laterale ale măduvei spinării
- nuclei de origine (pentru fibre preganglionară)
• -origine pentru: - fibre vegetative parasimpatice ataşate nervilor cranieni
- terminaţie pentru:- fascicule descendente vegetative
• - aferenţa: - fascicule de pe căile descendente cu centrii in: - scoarţa cerebrală
- hipotalamus
- sistem limbic
- colaterale pentru reflexe de la nivelul nucleilor senzitivi ai nervilor cranieni
- eferenţa: - fibre vegetative ce vor forma nervul cranian
114
• Nuclei viscerosenzitivi – echivalenţi porţiunii posterioare, viscerosenzitive, a coarnelor
laterale ale măduvei spinării
- nuclei de terminaţie
- se consideră a primi fibre viscerosenzitive pe calea nervilor IX şi X (în special în
reflexele de reglare cardiovasculară)
115
Perechea I – nervii olfactivi
origine: - în retină (unde se află atât protoneuronul caii – celule bipolare, cât şi deutoneuronul căii – celulele
multipolare)
- nervul optic este format din axonii deutoneuronului căii
116
traiect: - o parte din fibrele nervilor optici (cele nazale) se încrucişează formând chiasma optică, care se continuă cu
tracturile optice (formaţiuni localizate pe faţa inferioară a lobilor frontali şi hipotalamusului); fibrele temporale trec în
tracturile optice de aceeaşi parte
117
1-colicul superior
2-colicul inferior
3-corp geniculat lateral
4-corp geniculat medial
5-braţul colicului inferior
6-nerv trohlear (faţa posterioară a
mezencefalului între coliculii inferiori)
7-peduncul cerebelos superior
8-văl medular superior
9-frâul vălului
10-corp pineal
11-reces pineal
Fibrele somatomotorii
COMPOZIŢIE FIBRILARĂ
119
Nervul oculomotor
1-mezencefal
2-m. motor al oculomotorului III
3-m. ridicator al pleoapei superioare
4-m. drept superior
5-m. drept medial (intern)
6-m. oblic inferior
7-m. drept inferior
8-nucleu accesor al ocuomotorului Edinger-
Wetphal
9-ganglion ciliar
10-neri ciliari scurti
11-iris (muschi circulari-puiloconstritie)
12-pupila
13-cristalin
14-ligament suspensor al cristalinului
15-muschi circulari ciliari
Nervul trohlear IV
120
Perechea VI- NERVUL ABDUCENS
- nerv motor fără componentă vegetativă
origine aparentă: -în şanţul bulbo-pontin, de o parte şi de alta a liniei mediane
origine reală: - nucleul motor al abducensului din punte
traiect ŞI RAPORTURI: - intră în plin sinusul cavernos, alături de artera carotidă comună
rapotur I- pătrunde în orbită prin inelul tendinos Zinn (prin fisura orbitară superioară)
- merge pe faţa medială a muşchiului drept lateral
DISTRIBUŢIA: - muşchiul drept lateral al globului ocular (prin contracţia bilaterală a muşchiului drept lateral se
produce abducţia globilor oculari)
nervul abducens VI
1-punte
2-nucleul motor al nervului
abducens VI
3-nervul abducens (fibre
somatomotorii
4-muschiul dreprt extern
(lateral) al ganglionului ocular
5-iris
6-pupila
AFERENŢELE NUCLEILOR
MOTORI AI NERVILOR III, IV,
VI:
121
Iritaţia fibrelor parasimpatice poate determina o contracţie permanentă a muşchilor ciculari ai irisului
determinând pupiloconstricţie =mioză).
Deasemenea afectarea nervului oculomotor va determina o dificultate în acomodarea vizuală, datorită
paraliziei muşchiului ciliar.
Afectarea fibrelor parasimpatice inegal poate duce la anizocorie (inegalitatea pupilară).
Lezarea pedunculilor (crus cerebri) cu interesarea şi a nervului cranian III emergent la acest nivel, va produce
sindromul Weber; acesta constă în paralizia nervului ipsilateral şi hemiplegie contralaterală ca urmare afectării
tractului piramidal, anterior de decusaţia bulbară.
NERVUL TROHLEAR
Paralizia muşchiului oblic superior poate duce la:
- limitarea mişcării spre superior
-devierea ochiului spre inferior
-diplopie.
NERVUL ABDUCENS
-limitarea mişcării de lateralitate a globului ocular
-strabism convergent (contracţia muşchiului drept intern inervat de n. oculomotor, ce nu mai are opozant)
-diplopie.
Origine aparentă: - pe faţa anterolaterală a punţii (între piramida bulbară şi pedunculul cerebelos mijlociu):-
rădăcina senzitivă- lateral
- rădăcina motorie- medial
Nervul trigemen propriu-zis se formează endocranian, la nivelul ganglionului senzitiv Gasser. Astfel, vom
descrie traiectul şi raporturile endocraniene ale n. trigemen, urmând ca apoi să descriem fiecare ramură in parte.
Traiect. Raporturi
Ganglionul senzitiv Gasser: - dendritele sale intră în componenţa nervilor: oftalmic, maxilar, mandibular.
- axonii formează rădăcina senzitivă a nervului trigemen şi fac
sinapsă în nucleul senzitiv al trigemenului, ce se localizezază în bulb, punte şi mezencefal
- este situat într-o fosetă anterioară a stâncii temporalului =
= impresiunea trigeminală, acoperit de dura mater
- fibrele motorii se alătură ganglionului Gasser, fără să schimbe fibre între cele două formaţiuni
Nervul oftalmic
- nerv senzitiv: - teritoriu de recepţie: - regiunea frontooccipitală
- regiunea sprâncenoasă
- jumătatea medială a pleoapelor
- dorsul nasului
- conjunctiva bulbară
- bulbul ocular
124
- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglion ciliar din care pleaca fibre vegetative din nervulIII muschilor ciliari si
circulari ai irisului.
Origine reală:
Traiect. Raporturi.
125
DISTRIBUŢIE
Ramuri colaterale - nervul recurent Arnold (pentru dura mater ce acoperă cerebelul)
Ramuri terminale:
Nervul nazocilar -teritoriu:
- sensibilitatea: - globului ocular
- mucoasei –sinusului sfenoidal
- celulelor etmoidale posterioare
- regiunii mediale tegumentului a etajului superior al feţei (fără pielea frontală)
- porţiunii anterioară a mucoasei nazale
2)N. etmoidal anterior pentru: - porţiunea anterioară a mucoasei foselor nazale (nervi nazali anteriorilaterali şi
mediali)
Nervul frontal –teritoriu:
- sensibilitatea- tegumentul frunţii
- pleoapa superioară
- dorsul nasului
- sinusurile frontale
ramuri: 1)N. supraorbitar - pentru:-pielea regiunii frontale
- regiunea medială a pleoapei superioare şi conjunctiva bulbară
- sinusurile frontale
2)N. supratrohlear - pentru:- pielea regiunii frontale
- pleoapa superioară
- dorsul nasului
Nervul lacrimal - teritoriu:
- glanda lacrimală (fibre din nucleul lacrimo-muco-nazal al facialului, venite pe calea
nervului zigomatic din ganglionul pterigopalatin)
- tegumentul regiunii zigomatico-temporale
- tegumentul pleoapei superioară
126
Nervii oftalmic, abducens şi trohlear
1 - arteră oftalmică
2 - nervul nazo-ciliar
3 - tendonul muşchiului oblic superior
4 - muşchiul drept superior (secţionat şi reflectat)
5 - nervul optic
6 - muşchiul drept lateral
7 - nervul abducens
8 - muşchiul drept lateral
9 - nervul frontal (reflectat posterior)
10 - ramura superioară a nervului oculo-motor
11 - nervul trohlear
12 - muşchiul drept superior (secţionat şi reflectat)
PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI
OFTALMIC
Fibre parasimpatice preganglionare venite pe calea nervului oculomotor până la nivelul ggl. ciliar
Ganglion ciliar – în orbită
- aferenţe: - rădăcina lungă =fibre senzitive din n. nazocilar
- rădăcina scurtă =fibre parasimpatice preganglionare din n. III (cu origine în nucleul accesor al III)
- rădăcina simpatică = din plexul simpatic pericarotidian
- eferenţe: - n. ciliari scurţi - sclerotică
coroidă
muşchi ciliari
- iris
cornee
Fibre venite din nucleul lacrimo-muco-nazal pe calea: - n. vidian → ggl. pterigopalatin (ataşat nervului maxilar) → n.
zigomatic (ramură a nervului maxilar) → n. lacrimal (ramură a nervului oftalmic) → glanda lacrimală.
Nervul maxilar
- nerv senzitiv: - teritoriu: - pielea aripii nasului
- regiunea posterioară a mucoasei nazale
- pielea regiunii geniene (obrazului)
- buza superioară
- mucoasa peretelui superior al cavităţii bucale şi dinţii arcadei superioare
- mucoasa sinusului maxilar
- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglionul pterigopalatin Meckel din care pleaca fibre provenite din nervul VII
la glanda lacrimala,glandele mucoasei nazala si glandele salivare mici de la nivelul palatului si mucoasei jugale.
Origine reală:
- ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)
Traiect. Raporturi.
-iese din craniu prin gaura rotundă
-ajunge în fosa pterigopalatină (alături de artera maxilară)
-ramura sa terminală ajunge în orbită prin fisura orbitară inferioară
127
DISTRIBUŢIE:
Ramuri colaterale:
Ramura meningee – pentru dura mater
Nervul zigomatic:
- ramura lacrimo-palbebrală – anastomoză cu nervul oftalmic (prin nervul lacrimal conduce fibrele parasimpatice
la glanda lacrimală)
- senzitiv – pleoapa laterală
- ramura temporo-parietală – pentru tegumentul regiunilor temporale şi zigomatice
Nerv pterigopalatin = este ramură anastomotică cu ganglionul pterigopalatin Meckel,
ramurile sale fiind considerate eferenţe ale ganglionului:
128
Nervii orbitari senzitivi
- pătrund în orbită prin fisura orbitară inferioară
- pentru: - celulele etmoide şi peretele medial al
orbitei
Nervii alveolari senzitivi
- se desprind din canalul infraorbitar
- pentru: - alveolele dentare ale arcadei superioare
- mucoasa gingivală superioară
- mucoasa sinusului maxilar
Ramuri terminale:
N. infraorbitar –intră în orbită prin fisura orbitară inferioară
- străbate şantul şi canalul infraorbitar (suborbitar)
- iese la suprafată prin gaura suborbitară
- pentru tegumentul: - pleoapei inferioare (+conjunctivă)
- buzei superioare
- porţiunii infero-mediale a nasului
Fibrele au origine în ganglionul lacrimo-muco-nazal (al nervului facial VII) de la nivelul punţii şi fac sinapsă în
ganglionul pterigopalatin Meckel
Nervul mandibular
129
- nerv mixt: teritoriu:- senzitiv: - regiunea temporală
- regiunea parietală (parţial)
- porţiunea posterioară a regiune geniene
- regiunea preauriculară
- partea superioară a regiunii maseteriene
- buza inferioară
- regiunea mentonieră (bărbia)
- mucoasa linguală
- mucoasa peretelui inferior al cavităţii bucale
(în rezumat pielea şi mucoasele etajului inferior al feţei)
- motor: - muşchii masticatori: - maseter
- temporal
- pterigoidian medial
- pterigoidian lateral
- muşchiul milohioidian
- muşchiul digastric (pântece anterior)
- muşchiul tensor al vălului palatin
- muşchiul tensor al timpanului
- i se anexează un ganglion vegetativ =ganglionul otic al lui Arnold din care pleaca fibre provenite de la nervul VII ce
se distribuieglandelor salivare sublinguale si submandibulare, si fibre apartinand nervului IX ce se distribuie glandelor
parotide.
Origine reală
- ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive)
- nucleul masticator din punte (pentru fibrele somatomotorii)
Originea fibrelor parasimpatice care i se anexează este:
Nc. Salivator superior (din punte, aparţine nervului facial VII bis Wrisberg), care se distribuie galndelor sublinguală şi
submandibulară
Nc. Salivator inferior (din bulb, aparţine nervului glosofaringian IX), care e distribuie glandei parotide
Traiect. Raporturi.
- părăseşte craniul prin gaura ovală
- ajunge în fosa infratemporală, unde se află între cei doi muşchi pterigoidieni (medial şi lateral) şi se împarte
după un scurt traiect în ramuri
DISTRIBUŢIE
Ramuri colaterale:
- Recurente: - ramura recurentă meningeală (senzitivă) – prin gaura spinoasă se reîntoarce în craniu şi se
distribuie durei mater
- Laterale: - n. temporo-maseterin (motor) dă naştere:
- nervului temporal profund posterior – pentru muşchiul temporal
- - nervului maseterin – pentru muşchiul maseter
- n. temporal profund mijlociu (motor) – destinat muşchiului temporal
- n. temporo-pterigo-bucal (nerv mixt)
- nerv temporal profund anterior (motor) – destinat muşchiului temporal
- nerv pterigoidian lateral (motor) – destinat muşchiului pterigoidian
lateral
- - n. bucal (senzitiv) – inervează senzitiv: -tegumentul obrazului şi
- mucoasa obrazului
(+ff. parasimpatice ataşate, destinate glandelor
130
mucoasei obrazului)
- Mediale: - n. pterigoidian medial (motor)
- se distribuie: - muşchiului pterigoidian medial
- muşchiului tensor al vălului palatin
- muşchiullui tensor al timpanului
- Posterioare. - n. auriculotemporal (senzitiv)
- se distribuie: - pielii regiunii temporale
- pielii conductului auditiv extern
- pielii pavilionului urechii
(+ff. parasimpatice, ce se distribuie glandelor parotide)
Ramuri terminale
- Nerv lingual (ramură senzitivă)
Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, anterior de n. alveolar inferior
- ajunge pe partea postero-laterală a limbii, apoi în fosa sublinguală
- primeşte anastomoză n. coarda timpanului, prin care i se ataşează fibre parasimpatice pe următorul traiect: nucleu
salivator superior(al n. facialVII din punte ) - n. coarda timpanului (prin nervul lingual) - ganglionii vegetativi
sublingual şi submandibular - glandele sublinguală şi submandibulară
- ramuri:- senzitive pentru mucoasa: - vălului palatin si a amigdalelor
- gingiei şi planşeului cavităţii bucale
- feţei inferioare a limbii
- celor 2/3 anterioare ale feţei dorsale a limbii
- Nerv alveolar inferior (ramură mixtă)
Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, posterior de nervul lingual ,- pătrunde în canalul alveolar inferior
(al mandibulei) si- se exteriorizează prin gaura mentonieră
- ramuri:- senzitive: - dentare inferioare
- gingivale inferioare
- pentru tegumentul: - mentonier (bărbie)
- buză inferioară
- motorii: - pentru:- muşchiul milohiodian
- pântecele anterior al muşchiului digastric
131
Ramurile nervului mandibular
NUCLEUL SENZITIV
- aferenţe: - ganglionul senzitiv trigeminal Gasser
- eferenţe: - talamus (al III-lea neuron de pe calea sensibilităţii epicritică, protopatică, termică, dureroasă,
proprioceptivă de la nivelul capului)
- cerebel (pentru sensibilitatea legată de tonusul muscular)
- colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi):
- pentru masticaţie (aferenţă=limba) spre:
- nc. motori:- V din punte (nc. Masticator) -pentru m. masticatori
- VII din punte pentru m. orbicular al buzelor
- XII din bulb pentru m. limbii
- pentru deglutiţie (aferenţă=limba) spre:
- nc. motori: - XII din bulb pentru m. limbii
- IX din bulb pentru m. faringelui
-X din bulb pentru m. faringelui şi porţiunea superioară a esofagului ce prezintă muşchi striati
- nc. vegetativi:- X din bulb pentru m. porţiunii inferioare a esofagului ce prezintă muşchi netezi
- pentru clipit (aferenţă=conjunctiva bulbară) spre:
- nc. motor VII din punte, pentru m. orbicularul ochiului
132
- pentru salivaţie (aferenţă=limba) spre nucleii vegetativi:
- salivator superior VII din punte (fibrele se distribuie glandelor sublinguală şi submandibulară)
- salivator inferior IX din bulb (fibrele se distribuie glandei parotide)
NUCLEUL MOTOR
eferenţe: - muşchii masticatori
- aferenţe - fasciculul corticonuclear
- fibre extrapiramidale
- conexiuni cu sistemul limbic (pentru reflexe de masticaţie, deglutiţie)
- colaterale pentru reflexe (primite de la nucleii senzitivi ai căii aferente)
- pentru masticaţie de la nucleii senzitivi:
- V pentru sensibilitatea tactilă a limbii
- nc. solitar (VII, IX, X) pentru sensibilitatea gustativă
- pentru deglutiţie =aceleaşi aferenţe ca pentru reflexul de masticaţie
- MOTRICITATEA este modificată în cazul leziunilor de neuron motor periferic, determinând dificultăţi în
masticaţie şi vorbire. Poate fi afectată şi în leziunea de neuron motor central, având în vedere că nucleul motor al
trigemenului primeşte aferenţe bilaterale de la cortex.
- REFLEXELE: - reflexul cornean (atingerea uşoară a corneei cu vată trebuie să producă închiderea ochiului)
- reflexul conjunctival (se preocedează la fel, atingând o zonă a conjunctivei)
- reflexul maseterin
Poate fi idiopatică (nu i se poate descoperi cauza), fiind totuşi incriminată o inflamaţie arahnoidiană; poate fi
secundară, tumorală, inflamatorie (cel mai frecvent de la o colecţie sinusală sau de la o afecţiune dentară) sau
traumatică – i se asociază hipo/anestezie cutanată, reflex coronar diminuat.
Pot să apară nevralgii localizate dentare sau nevralgii ale ganglionilor vegetativi care se ataşează nervilor
cranieni, care vor limita durerea la teritoriul eferenţelor trigeminale ale ganglionului respectiv.
Funcţii:
133
Nerv facial VII:
- motor: - muşchii mimicii
muşchiul scăriţei
- muşchiul stilohioidian şi pântecele posterior al muşchiului digastric
- muşchiul ridicător al vălului palatin şi muşchiul uvulei prin intermediul:
ganglion otic - nerv sfenoidal intern - nerv vidian - ganglion pterigopalatin
- muşchi palatofaringian şi palatoglos (stafilofaringian şi stafiloglos)
- parasimpatic: - glandele lacrimale (prin intermediul nervului oftalmic)
- glandele nazale şi glandele palatine (prin intermediul nervului
maxilar)
Origine aparentă
- în şanţul bulbo-pontin
- în foseta supraolivară (superior de oliva bulbară)
- nervul VII este situat medial (rădăcina motorie)
- nervul VII bis este situat lateral (rădăcina senzitivă)
Origine reală
fibre motorii = nucleul motor al facialului din punte
- intranevraxial – descriu o buclă în jurul nucleului motor al abducensului (dinspre medial spre lateral, înconjurându-l
posterior)
Origine reală
fibre senzitive = în ganglionul senzitiv ataşat nervului cranian VII (= ganglion geniculat) situat în stânca temporalului.
Axonii acestora fac sinapsă în nucleul senzitiv al facialului din bulb (nucleul gustativ al lui Nageotte, o componentă a
nucleului solitar) unde se află deutoneuronul căii gustative.
fibre vegetative:
- nucleul lacrimal (Yagitta) (sau lacrimo-muco-nazal), luând calea:
nervul pietros mare - nerv vidian - ganglion pterigopalatin (al nervului maxilar)
- glanda lacrimală (prin nerv zigomatic - nerv lacrimal al nervului oftalmic)
- glandele mucoasei nazale (nervi nazali posteriori şi superiori)
- glande palatine (nervi palatini)
TRAIECT. RAPORTURI
134
În fosa cerebrală posterioară (loja cerebeloasă)
Intră în meatul acustic intern (pe faţa posterioară a stâncii temporalului)
- alături de nervul vestibulocohlear VIII
- se află în foseta antero-superioară a acestuia
135
Raporturile la baza craniului şi raporturile intraparotidiene
ale nervului facial
1. Faringele
2. Procesul stiloidian
3. Gaura stilomastoidiană (prin care emerge nervul
facial)
4. Coloana vertebrală şi muşchii prevertebrali
5. Buchetul lui Riolan= muşchii stilieni (stiloidian,
stilofaringian, stiloglos)
6. Glanda parotidă
7. Muşchiul pterigoidian medial
8. Mandibula
9. Spaţiul prestilian
10. Ramurile terminale ale nervului facial
11. Muşchiul maseter
12. Venă jugulară externă
13. Artera carotidă externă
14. Mastoida
15. Muşchiul sternocleidomastoidian
16. Muşchiul digastric (pântece posterior)
17. Spaţiul retrostilian
18. Gaura jugulară (cu emergenţa nervilor : IX, X, XI)
Di
s tri
b uţi
a
nervului facial
136
1.Aria gustativă (lob parietal, girus postcentral) 2.Talamus 3.Nucleul solitar (componenta gustativă – nucleul gustativ
Nageotte) 4.Nucleul salivator superior 5.Nucleul lacrimo-muco-nazal 6.Nucleul motor al facialului (destinat
inervaţiei muşchilor mimicii) 7.Fibrele preganglionare(ce formează nervul vidian şi sinaptează în ganglionul pterigo-
palatin) 8.Fibrele postganglionare para-simpatice destinate glandei lacrimale 9.Fibrele postgan-glionare
parasimpatice destinate glandelor din mucoasa nazală şi palatină 10.Muşchiul occipito - frontal 11.Glanda lacrimală
12.Muşchiul orbicular al ochiului 13.Muşchii din jurul orificiilor foselor nazale 14.Muşchiul buccinator 15.Muşchiul
orbicular al gurii 16.Ganglionul senzitiv ataşat nervului VII (ganglionul geniculat) 17.Fibre senzoriale gustative ce se
distribuie la 2/3 ante-rioare ale limbii (intră în nervul coarda timpanului) 18.Limba 19.Fibre preganglionare
parasimpatice destinate glandelor salivare (intră în nervul coarda timpanului) 20.Axonii neuronilor din ganglionul
senzitiv 21.Ganglionul sublingual 22.Glanda sublinguală 23.Ganglionul submandibular 24.Glanda submandibulară
DISTRIBUŢIE
Ramuri colaterale
• Colaterale intrapietroase
137
Colateralele intrapietroase ale nervului facial
1.Nervul facial 2.Ganglionul geniculat (genunchiul superior al facialului) 3.Nervul pietros mare 4.Nervul muşchiului
scăriţei 5.Gaura stilomastoidiană 6.Ramul senzitiv al conductului auditiv extern 7.Nervul coarda timpanului
8.Ganglionul otic (al nervului mandibular Vc) 9.Nervul lingual (ramură a nervului mandibular) 10.Gaura ruptă
11.Procese pterigoidiene 12.Canalul pterigoidian (conţinând nervul vidian) 13.Ganglionul pterigopalatin (al nervului
maxilar Vb) 14.Os palatin (şi fosă pterigopalatină) 15.Maxilă 16.Nervul zigomatic 17.Nervul lacrimal (din nervul
oftalmic Vc) 18.Glanda lacrimală 19.Gaura sfenopalatină 20.Nervi nazali 21.Canalul palatin mare 22.Nervi palatini
23.Fibre din nervul coarda timpanului ce preiau sensibilitatea gustativă de la 2/3 anterioare ale limbii 24. Limba
25.Fibre parasimpatice destinate glandei sublinguale 26. Glanda sublinguală 27. Fibre parasimpatice destinate
glandei submandibulare 28. Glanda submandibulară
Ramul senzitiv pentru conductul auditiv extern ( fibrele senzitive ale zonei Ramsay-Hunt)
1. Perete posterior
2. Aditus ad antum
3. Nervul facial
4. Braţul lung al nicovalei
5. Braţul scurt al nicovalei
6. Nicovala
7. Ciocanul
8. Plica maleolară anterioară
9. Plica maleolară posterioară
10. Manubriul ciocanului
11. Peretele superior
12. Peretele anterior
13. Peretele inferior
14. Nervul coarda timpanului
15. Membrana timpanică
Colaterale extrapietroase
a) Nervul auricular posterior
- ramura posterioară - muşchiul occipital
- ramura anterioară - muşchii auriculari
- muşchiul temporo-parietal
b) Ramura pentru muşchii - stilohioidian
- digastric (pântece posterior)
- trimite o ramură anastomotică prin ansa lui Haller nervului glosofaringian - pentru muşchiul faringopalatin
c)Ramura linguală
- fibre senzitive: pentru o porţiune posterioară a mucoasei limbii
- fibre somatomotorii : - muşchiul palatoglos
- muşchiul stiloglos
Ramuri terminale – pentru muschii mimicii
Ramura temporo-facială se bifurcă în:
- ramura temporo-frontală
- ramura zigomatică (ramuri palpebrale)
Ramura transverso-facială se bifurcă în:
- ramura bucală
- ramul marginal al mandibulei
Ramura cervico-facială
139
Ramurile terminale ale nervului facial
a) (S-a ridicat muşchiul platisma; porţiunea superficială a glandei submandibulare s-a excizat)
1. Prelungirea anterioară a glandei parotide 2. Ductul parotidian Stenon 3. Muşchiul maseter
4. Ramurile nervului facial 5. Artera facială 6. Vena facială 7. Nervul hipoglos 8. Muşchiul sternocleidomastoidian 9.
Unghiul mandibulei 10. Ramura cervicală a nervului facial 11. Nervul auricular mare 12. Glanda parotidă 13.
Ramurile nervului facial 14. Artera temporală superficială
(Glanda parotidă şi pavilionul urechii au fost excizate)
1. Porţiunea profundă a muşchiului maseter 2. Ramura zigomatică a nervului facial 3. Ramură a nervului infraorbital
4. Porţiunea superficială a muşchiului maseter 5. Ramura bucală 6. Ramura marginală a mandibulei din nervul facial
7. Ramura cervicală a nervului 8. Pântecele anterior al muşchiului digastric 9. Artera tiroidiană superioară 10. Vena
jugulară internă 11. Nervul accesor 12. Pântecele posterior al muşchiului digastric 13. Artera carotidă externă 14.
Nervul facial 15. Mastoida 16. Meatul acustic extern 17. Ramura temporală a nervului facial
140
- de la centrii hipotalamici, scoarţă cerebrală şi sistem limbic (pentru reflexul condiţionat sau în conexiune cu alte
procese, cum ar fi termoreglarea)
Nucleul solitar (=nucleul senzitiv VII, IX, X):
aferenţe: axonii ganglionilor senzitivi ataşaţi nervilor VII, IX, X
eferenţe:
colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi):
- masticaţie: nuclei motori - masticator V din punte
- facial VII din punte
- hipoglos XII din bulb
- deglutiţie: nuclei motori - hipoglos XII din bulb
- nucleu ambiguu (IX glosofaringian, X vag) din bulb
- nucleu vegetativ al X vag din bulb (pt. musc neteda esofagiana)
- salivaţie: nuclei vegetativi - salivator superior VII din punte
- salivator inferior IX din bulb
- secreţia gastrică (în faza cefalică) - centrul gastrosecretor din bulb (nucleul vegetativ al nervului vag X)
calea gustativă (talamus - aria gustativă)
calea sensibilităţii generale (talamus - aria somestezică principală, girus postcentral, lob parietal).
LEZIUNILE NEUROLOGICE
Lezarea nervului facial în paraliziile centrale generează două tulburări ale mimicii:
abolirea mişcărilor voluntare prin leziuni ale ariei motorii corticale sau ale fasciculului corticonuclear (îşi păstrează
mimica automată, emoţională)
persistenţa mimicii voluntare şi abolirea celei involuntare reflexe prin lezarea sistemului extrapiramidal (boala
Parkinson)
În acest caz, nu este afectată regiunea superioară a feţei, ci numai cea inferioară.
Simptomatologia în paraliziile periferice de nerv facial depinde de nivelul leziunii:
- dacă leziunea se produce sub gaura stilomastoidiană (sub desprinderea nervului coarda timpanului) –
afectare simplă a muşchilor pieloşi faciali (cu simptomatologia motorie descrisă mai sus)
dacă leziunea are sediul distal de ganglionul geniculat dar intrapietros se adaugă:
- tulburări de secreţie salivară
- tulburări ale sensibilităţii gustative
- hiperacuzie (paralizia muşchiului scăriţei)
- dacă leziunea are sediul cranial de ganglionul geniculat:
- pierderea totală a sensibilităţii gustative
- apariţia lacrimilor de crocodil (lacrimaţie la stimuli salivari) la un singur ochi
- tulburări în secreţia glandelor mucoasei nazale şi a celei palatine.
141
Perechea VIII – NERVUL VESTIBULO - COHLEAR
Este un nerv senzorial cu o diviziune vestibulară (pentru echilibru) şi una cohleară (pentru auz) şi vor fi descrise în
cadrul capitolului"Analizatorii".
Originea aparentă
- în şanţul retroolivar de la nivelul bulbului
- între - VIII vestibulocohlear
-X vag
Originea reală
• pentru fibrele somatomotorii: porţiunea superioară a nucleului ambiguu = nucleul în care îşi au originea nervii IX
glosofaringian, X vag, XI ambiguu.
142
pentru fibrele parasimpatice: în nucleul salivator inferior din bulb(fibrele preganglionare de la acest nivel vor face
sinapsa in ganglionul otic atasat nervului mandibular)
Traiect. Raporturi
- părăseşte craniul prin gaura jugulară; împărţită în:
compartiment posterolateral - vena jugulară internă
- compartiment antero-medial, conţinând dinspre anterior spre posterior:
- nervul glosofaringian IX
- nervul vag X
- nervul accesor XI
143
Diafragma stiliană e formată din:
- buchetul stilian Riolan- muşchi: stilofaringian, stilohioidian, stiloglos
ligamente: stilohioidian, stilomandibular
- aponevroza faringiană:
în plan frontal
între - procesul stiloid
peretele lateral al faringelui
1. Spaţiul prestilian
2. Spaţiul retrostilian
3. Ramura mandibulei
4. Muşchiul pterigoidian medial
5. Muşchiul sternocleiodomastoidian
6. Glanda parotidă
7. Muşchiul stilohioidian
8. Muşchiul stiloglos
9. Muşchiul stilofaringian
10. Proces stiloidian
11. Aponevroza faringelui
12. Faringele
13. Spaţiul prevertebral
14. Orificiul carotic extern
15. Artera carotidă internă
16. Gaura jugulară
17. Nervul glosofaringian IX
18. Nervul vag X
19. Nervul accesor XI
20. Nervul hipoglos XII
21. Ganglionul simpatic latero-cervical superior
22. Pântecele posterior al muşchiului digastric
23. Mastoida
24. Muşchiul sternocleidomastoidian
144
Spaţiul retrostilian drept
1. Nervul mandibular
2. Artera carotidă internă (secţionată)
3. Tendonul intermediar al muşchiului
digastric
4. Glanda submandibulară şi ductul
acesteia
5. Nervul laringeu superior
6. Cornul mare al hioidului
7. Ramura faringiană a nervului vag
8. Nervul accesor
9. Nervul hipoglos
10. 10.Gaura jugulară
11. Nervul vag
12. Nervul glosofaringian (pe muşchiul
stilofaringian)
145
- medial de vena jugulară internă
- pătrunde între muşchii- stilofaringian - stiloglos
În regiunea paraamigdaliană:
- între: - muşchiul stiloglos (lateral)
- muşchiul constrictor superior al faringelui (medial)
• La baza limbii.
Distribuţie
•Ramuri colaterale
1)Ramuri durale – pentru pia mater şi
arahnoidă
2)Nervul timpanic Jacobson
- conţine: - fibre parasimpatice pentru glanda
parotidă -venite prin nervul pietros mic
- fibre senzitive de la- ureche medie
- tuba auditivă
ajunge în cavitatea timpanică (printr-un canalicul ce pleacă din fossula petrosa – între orificiul extern carotid şi gaura
jugulară – unde se află ganglionul Andersch)
- se ramifică la nivelul promontoriului (vezi capitolul “Analizatori”)
Ramuri:
a) Ramuri timpanice - fereastra rotundă şi ovală
- celulele mastoidiene
b) Ramura tubară – mucoasa tubei auditive
c) Nervul pietros mic - iese din stâncă prin hiatusul accesor
- iese din craniu ajungând la ganglionul otic
- conţine – fibre parasimpatice preganglionare pentru glanda parotidă
d) Ramuri carotidiene (senzitive)
-plex carotidian (pentru sinusul carotidian şi glomusul carotidian) împreună cu:
-fibre simpatice din ganglionii cervicali
-fibre sezitive ale nervului vag
-origine: -baro şi chemoreceptori
146
3) Ramuri faringiene
pentru plexul faringian, care conţine fibre:
-somatomotorii: -pentru muşchii - constrictori ai faringelui:- superior
-mijlociu (1/2 superioară)
- palatofaringian şi palatoglos
-senzitive: -mucoasa faringiană
-vasomotorii: -pentru vasele faringiene
Ramuri terminale
-plex lingual:
-fibre senzitivo-senzoriale destinate inervaţiei -gustative şi senzitive generale a 1/3 posterioare a limbii
APLICAŢII CLINICE
Dacă sunt atinse orofaringele şi uvula, se declaşează un reflex de tuse sau de deglutiţie, care închid laringele şi
traheea de către epiglotă. Dacă pacientul este anesteziat, reflexul nu are loc. Mai mult chiar, pacientul inconştient
vomită adesea. Este deci absolut necesar ca pacientul să nu consume nimic (mâncare sau lichide) cu 8-12 ore înainte
de operaţie; altfel, pacientul va vomita în mod inconştient (fără control), iar conţinutul acid din stomac va pătrunde în
147
trahee (acum larg deschisă), în bronhii şi plămâni, ducând, în cel mai bun caz, la pneumonie prin aspiraţie, dacă nu la
sufocaţie (rezultat fatal).
Perechea X – NERVUL VAG
- senzitiv - somatic: mucoasa faringelui, laringelui, pavilionului urechii, meatului acustic extern
- gustativ: zona valeculară, epiglotică
- vegetativ: viscerele toraco-abdominale
Conţine fibre:
MOTORII: - pentru muşchii constrictor mijlociu şi inferior ai faringelui şi muşchii
vălului palatin (prin ramuri faringiene).
- pentru muşchii cricotiroidian (intrinsec al laringelui) (prin nervul laringeu superior).
- pentru ceilalţi muşchi intrinseci al laringelui (prin nervul laringeu recurentşi inferior) care anatomic aparţine
nervului X, deoarece fibrele acestuia constituie ramuri ale nervului X, dar funcţional aparţine nervului accesor XI,
constituind rădăcina bulbară a acestuia – vezi nervul accesor XI.
VISCERO-SECRETORII:
- pentru mucoasa faringelui, esofagului cervical, laringelui şi traheei cervicale.
SENZITIVE
- SOMATICE:
- de la nivelul conductului auditiv extern şi pavilionului urechii.- GUSTATIVE:
- de la mugurii gustativi din zona valeculară, a epiglotei, a peretelui posterior al orofaringelui.
ORIGINE APARENTĂ:
ORIGINE REALĂ:
FIBRELE MOTORII: - în nucleul ambiguu din bulb, în segmentul mijlociu (în segmentul inferior îşi are originea
rădăcina bulbară a nervului accesor).
FIBRELE PARASIMPATICE PREGANGLIONARE:
- în nucleul cardio-pneumo-enteric (nucleul vegetativ din bulb).
FIBRELE SENZITIVE – în doi ganglioni senzitivi ataşaţi nervului vag X.
ganglionul superior (jugular) pentru sensibilitatea generală: - pavilionul urechii, conductul auditiv extern
148
- mucoasa laringelui şi faringelui
- fibrele fac sinapsă în nucleul solitar din bulb
ganglionul inferior (nodos) pentru sensibilitatea gustativă: - faţa posterioară a rădăcinii limbii
- valecule
- epiglota
- perete posterior al buco-faringelui
- fibrele fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte din bulb (componentă a nucleul solitar)
FIBRELE VISCEROSENZITIVE:
ganglionul inferior nodos: - pentru sensibilitatea provenită de la viscerele toraco-abdominale
- fibrele fac sinapsă în nucleul dorsal al vagului din bulb
TRAIECT:
Iese din craniu prin gaura jugulară (vezi raporturile de la nivelul găurii jugulare prezentate la nervul glosofaringian).
În spaţiul retrostilian (vezi prezentarea de la nervul glosofaringian) coboară vertical.
În regiunea carotidiană:
149
- face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului (având raporturile acestuia)
- se află lateral de glanda tiroidă
La intrarea în torace:
Dreapta: - trece între artera (posterior) şi vena (anterior) subclavie
- la acest nivel emite nervul larigeu recurent drept (ce se încurbează pe sub artera subclavie şi are un traiect
recurent, dinspre inferior spre superior)
dinspre medial spre lateral, artera subclavie are raporturi cu:
- nervul vag şi nervul laringeu recurent drept
- ansa subclaviei a lui Vieussens (ansa stelo-stelată, între ganglionul cervical inferior şi primul ganglion simpatic
toracal)
- nervul frenic
In mediastin
Superior de pediculul pulmonar:
Dreapta:- între trahee (medial)
- arcul venei azygos (lateral)
Stânga: - pe flancul lateral al arterei carotide comune stângi
- încrucişează anterior crosa aortei
La nivelul pediculilor pulmonari:
- ambii nervi trec posterior de pediculii pulmonari
Inferior de pediculii pulmonar:i
- se plasează în mediastinul posterior
Dreapta: - pe marginea dreaptă şi faţa posterioră a esofagului
Stânga: - pe marginea stângă şi faţa anterioară a esofagului
- cei doi nervi vagi se anastomozează rezultând plexul periesofagian
La nivelul hiatusului esofagian
- străbat diafragma alături de esofag fomând prin anastomoza
- trunchi vagal anterior (preesofagian) - preponderent din nervul vag stâng
- trunchi vagal posterior (retroesofagian) – preponderent din nervul vag drept
150
Raporturile nervilor laringei recurenţi
Artera carotidă comună stângă 2.Laringele 3.Nervul vag stâng 4.Glanda tiroida 5.Nervul laringeu recurent stâng
6.Traheea 7.Artera subclavie stângă 8.Ansa nervului laringeu recurent stâng (pe sub crosa aortei) 9.Aorta
descendentă 10.Bronhia stângă 11.Trunchiul arterei pulmonare 12.Nervul vag drept 13.Artera pulmonară dreaptă
14.Vena cavă superioară 15.Aorta descendentă 16.Cosa aortei17.Ansa nervului laringeu recurent drept (pe sub artera
subclavie) 18.Artera subclavie dreaptă 19.Trunchiul brahiocefalic 20.Nervul laringeu recurent drept 21.Artera carotidă
comună dreaptă
DISTRIBUŢIE:
RAMURI INTRACRANIENE:
RAMUL MENINGEAL - se distribuie durei mater din fosa posterioară
RAMUL AURICULAR - pentru conductul auditiv extern
- sigurul ram cutanat al nervului vag
RAMURI CERVICALE:
RAMURI FARINGIENE - intră în constituţia plexului faringian, format din:
- nerv vag
- nerv glosofaringian
- simpaticul cervical
- conţine fibre: - motorii pentru: - muşchii vălului palatin
- muşchii constrictori mijlociu şi inferior ai faringelui
151
- senzitive pentru:- mucoasa faringelui
RAMURI CAROTIDIENE - formează plexul carotidian, constituit din:
- nervul vag
- nervul glosofaringian
- simpaticul cervical
-contine fibrele viscerosenzitive care se distribuie sinusului carotidian (zonă reflexogenă)
NERVUL LARINGEU SUPERIOR
Traiect: - se desprinde în spaţiul retrostilian
- traversează regiunea carotidiană între faringe (medial) şi artera carotidă externă (lateral)
- la nivelul cornului mare al hioidului se bifurcă în ramură externă şi internă
Conţinut în fibre:
- fibre senzitive: - mucoasa - laringelui
- traheei (porţiunii superioare)
- laringofaringelui, zonei valeculare
- fibre gustative: - porţiunea cea mai posterioară a limbii
- faringe
- valecule
- epiglotă
- fibre motorii: - muşchiul cricotiroidian
- muşchiul constrictor inferior al laringelui
RAMURA INTERNĂ:
patrunde între membrana tirohioidiană şi muşchiul tirohioidian
pătrunde în laringe (ridică plica nervului laringeu superior)
se distribuie: - porţiunii celei mai posterioare a limbii (gustativ)
- mucoasei etajului supraglotic al laringelui şi mucoasei laringo-faringelui (ramuri senzitive şi
parasimpatice)
trimite o anastomoză către nervul laringeu inferior –ansa lui Galen
RAMURA EXTERNĂ:
traiect paralel cu marginea posterioară a cartilajului tiroid
se distribuie: - muşchilor cricotiroidan (intrinsec al laringelui) şi constrictor inferior al faringelui
- mucoasei etajului infraglotic al laringelui (ramuri senzitive şi parasimpatice)
4.NERVII CARDIACI:
- superiori şi mijlocii
- ajung în plexul cardiac
RAMURI TORACICE
NERVUL LARINGEU RECURENT (precizăm că nervul laringeu recurent stâng este o ramură toracică)
153
Nervii laringei – traiect, distribuţie
RAMURI ABDOMINALE
NUCLEUL PNEUMO-CARDIO-ENTERIC
este implicat atât în aferenţa cât şi în eferenţa majorităţii reflexelor vegetative (digestive, cardiomotorii, respiratorii
154
Perechea XI- NERVUL ACCESOR
Posedă o dublă origine, astfel că la emergenţa sa din nevrax se constituie din două rădăcini:
una medulară, care pătrunde în craniu prin gaura occipitală (pentru a se uni cu cea bulbara)
una bulbară, cu origine aparentă în şanţul retroolivar
TRAIECT. RAPORTURI
ramura internă (bulbară) - intră în nervul vag
ramura externă (spinală) va parcurge:
- canalul rahidian
- gaura occipitală mare
- fosa cerebrala posterioară
- gaura jugulară
- spaţiul retrostilian: - înconjoară anterior sau posterior vena jugulară internă
- se îndreaptă spre posterior
- fosa supraclaviculară:
- se află în triunghiul omo-trapezoidian; delimitat între:
- muşchiul trapez
- muşchiul sternocleidomastoidian
- pântecele inferior al muşchiului omohioidian
- superficial de muşchiul ridicător al scapulei
DISTRIBUŢIE
155
Traiectul nervului accesor
1. Artera maxilară
2. Artera facială
3. Artera submentală
4. Artera linguală
5. Nevul hipoglos
6. Artera tiroidiană superioară
7. Artera carotidă internă
8. Nerv accesor
9. Artera occipitală
10. Artera auriculară posterioară
11. Artera temporală superficială
1. Bulbul rahidian
2. Fisura mediană anterioară
3. Oliva bulbară
4. Gaura occipitală
5. Osul hioid
6. Membrana tirohioidiană
7. Cartilajul tiroid
8. Membrana cricotiroidiană
9. Cartilajul tiroid
10. Nervul laringeu recurent
11. Nervul vag
12. Ramura internă a nervului accesor
13. Nervul laringeu superior
14. Ganglionul nodos
15. Ramura externă (pentru muşchii
sternocleidomastoidian şi trapez)
16. Rădăcina spinală (C1-C5) a nervului
accesor
17. Gaura jugulară
18. Nervul vag
Lezarea componentei bulbare a nervului accesor dă paralizia jumătăţii de văl palatin şi a plicii vocale
ipsilaterale.
Lezarea componentei medulare atrage paralizia muşchiului sternocleidomastoidian, care este dificil de
observat; când gâtul este în flexie bărbia tinde să se rotească uşor de partea leziunii. Paralizia porţiunii superioare a
muşchiului trapez este evidenţiata prin poziţia de rotaţii înafară şi în jos a regiunii scapulare şi printr-o uşoară
depresiune a umărului de partea leziunii. Se poate testa prin mişcarea de ridicare a umărului împotriva unei
rezistenţe.
TRAIECT:
Iese din craniu prin canalul hipoglosului
(prin condilul occipital)
În spaţiul retrostilian:
- trece între: medial: - artera carotidă internă
- nervul vag
- ganglionul simpatic cervical superior
lateral:- vena jugulară internă
- la acest nivel = anastomoză = ansa atlasului primeste fibre C1-C2 se vor distribui ca:
- ramură meningeală (senzitivă)
- ramuri pentru muşchii lung şi drept ai capului
- ramuri pentru muşchii: - tirohiodian
- geniohioidian
- omohioidian (pântece superior)
În regiunea carotidiană:
În regiunea suprahioidiană
- superior de cornul mare al hioidului
pe faţa laterală a muşchiului hioglos (profund de muşchiul milohioidian)
delimitarea spaţiilor de descoperire chirurgicală a arterei linguale
157
Patrulaterul Beclard (situat posterio-lateral):
- inferior: -cornul mare al hioidului
- posterior: -marginea postrioară a muşchiului hioglos
- anterior: - tendonul intermediar al muşchiului digastric
- superior: - nervul XII hipoglos
Trigonul Pirogov (anterior)
- superior: - nervul XII hipoglos
- posterior: - tendonul intermediar al muşchiului digastric
- anterior: - marginea posterioară a muşchiului milohioidian
1. Muşchiul milohioidian
2. Pântecele anterior al muşchiului digastric
3. Osul hioid
4. Patrulaterul Beclard
5. Triunghiul Pirogof
6. Nervul hipoglos XII
7. Pântecele posterior al muşchiului
digastric
8. Muşchiul hioglos
158
Nervul hipoglos în loja
sublinguală
1. Muşchiul stiloglos
2. Ductul submandibular
3. Caruncula sublinguală
4. Glanda sublinguală
5. Muşchiul genioglos
6. Nervul hipoglos
7. Muşchiul hioglos
8. Muşchiul geniohioidian
9. Mandibula
10. Glanda submandibulară
11. Ganglionul
submandibular
12. Nervul lingual
DISTRIBUŢIE:
Observaţie: ansa cervicală profundă conţine de fapt fibre nervoase ale plexului cervical (C1,C2,C3) unele fibre luând
numai pentru un scurt traiect calea nervului hipoglos.
Ramuri terminale
Pentru muşchii limbii:
- extrinseci: - muşchii: - hioglos
- stiloglos
- genioglos
- intrinseci
ANASTOMOZELE NERVULUI HIPOGLOS XII
159
Cu nervul vag.
Cu ganglionul cervical simpatic
superior:
- fibre vasomotorii pentru: -
vase din musculatura limbii
- artera
carotidă internă, vena jugulară
internă
Cu nevul lingual
- supoziţii: - nervul hipoglos XII
primeşte fibre senzitive pentru
ramura meningeală
- nervul lingual primeşte fibre parasimpatice pentru glandele sublinguală şi submandibulară din ganglionul Popoff
Cu plexul cervical
- din nervii C1-C2 (intră nervul hipoglos) si apoi se desprind ca:
Fibre ascendente: - senzitive:- ramura meningeală
- motorii: - muşchii lung şi drept ai capului
Fibre descendente: - motorii= ramura descendentă superioară a lui Henle care dă ramuri:
Pentru muşchii tirohioidieni şi geniohioidieni
Care se anastomozează cu ramura descendentă inferioară Henle (C2-C3)
- înainte de anastomoză emite ramura pentru pântecele superior al muşchiului omodioidian
- din anastomoză rezultă ansa cervicală profundă ce sa va distribui muşchilor: - sternohioidian; sternotiroidian;
pântecele inferior al omohioidianului
Formarea şi distribuţia ansei cervicale profundă
160
1. Nervul hipoglos
2. Canalul hipoglosului
3. Ganglionul nodos
(senzitiv al nervului vag
X)
4. Ganglionul simpatic
cervical superior
5. Nervul coarda
timpanului
6. Nervul lingual
7. Ramura vasculară
8. Ramura meningeală
9. Muşchii lung al capului
şi drept al capului
10. Muşchiul hioglos
11. Muşchiul stiloglos
12. Muşchiul genioglos
13. Muşchii intrinseci ai
limbii
14. Muşchiul tirohioidian
15. Muşchiul geniohioidian
16. Muşchiul
sternotiroidian
17. Muşchiul
sternohioidian
18. Vena jugulară internă
19. Pântecele inferior al
muşchiului
omohioidian
20. Ansa cervicală
profundă
21. Pântecele superior al muşchiului omohioidian
Lezarea nervului hipoglos dă paralizia unei jumătăţi de limbă, care este derivată de partea leziunii, abolirea
tonusului şi degenerarea atrofică a muşchilor afectaţi.
Juxtapunerea rădăcinii nervului cu tractul cortico-spinal constituie baza anatomică a hemiplegiei alternante
hipoglosale inferioare, care constă în lezarea neuronului motor inferior ipsilateral pentru limbă combinată cu
hemiplegia (neuron motor superior) jumătăţii contralaterale a corpului pronunţată în special în extremităţi.
- deglutiţie: - idem
161
162