În loc de prefață ……

Proiectul CRED este cel mai mare atât ca amploare cât și ca efect, întrucât se pliază
perfect pe nevoile învățământului din contextextul actual. Nu cred că este școală care să nu fi
avut cel puțin un participant la cursurile de formare din cadrul acestui proiect până în prezent,
deci identificarea soluțiilorpentru susținerea învățământului este mult ușurată deoarece aceste
cadre didactice pot veni cu exemple de bune practica din cadrul activitaților de formare.
Ținând cont de acest lucru, susțin cu toată convingerea că acest proiect a venit la
momentul potrivit și este, în prezent, de un real spijin pentru procesul instructive-educativ.
Activitățile de formare din cadrul proiectului CRED le-aș putea asemăna cu o călătore
cu circuit închis, în care fiecare serie de cursanți se urcă în vagoane cu un bagaj de cunoștințe și
idei iar la final, în stația de sosire coboară cu o altă mentalitate, gânduri spre o altfel de abordare
didactică, dornici de a fi mai creativi, mai jucăuși, mai apropiați de către beneficiarul primar, al
educației, mai bogat cu acumularea experienței acestei călătorii dar și a experiențelor celorlalți
participanți.
Călătoria este reluată apoi de o altă serie, și tot așa până la epuizarea călătorilor. Fiecare
călătorie exte unică, diferită, datorită participanților care sunt unici și diferiți și ei, cu viziuni și
abordări diferite, cu zone de interes aparte, provenind din clase și medii diferite, însă scopul este
acelaș: dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de a promova practici didactice eficiente la
clasă, în contextual aplicării noului curriculum națioal.
Noul curriculum național vine cu promovarea competenței ca rezultat al învățării avânt
drept țintă profilul de formare al absolventului de învățământ, în cazul de față a elevului care
finalizează învățământul primar. Pornind de la aceasta, doate documentele de proiectare cor fi
aliniate noului context și vorfi construite strategii de predare-învățare-evaluare variate care să
aibă în central lor elevul și care să permit adaptarea demersului didactic la nevoile acestuia, cu
accent pe elevii aflați în risc de excluziune.
Aflată la a treia călătorie, au urcat în vagoane un număr de 25 călători, dornici de o nouă
experiență, dar și cu tmerile și emoțiile specific, firești umane, mai ales când pornești într-o
călătorie nouă.
Atâta muncă și atâtea resurse consummate cu fiecare călătorie, atâtea creații originale și
atât de mult effort din partea participanților au dus la idea de a nu le lăsa pradă prafului și uitării,
de a le aduna și face cunoscute drept exemple de bună practică, de a-I face pe autorii lor să fie
mândri, de a-I încuraja să continue să creeze pentru elevii domniilor lor, să creeze context
favorabile, optime învățării, de a-i încuraja și pe alții să li se alăture, de a promova , de fapt,
activitatea cadrelor didactice, care este valoroasă, altruistă și creativă.
În această călătorie interesantă, călătorii sunt însoțiți de ghizi turistici care facilitează
accesul la informațiile cuprinse în suporturile de curs și care creează contextele de învățare, fiind
la dispoziția călătorilor pentru a răspunde oricăror provocări venite din partea lor.
Am avut plăcerea de a fi ghid pentru grupa a doua din cea de-a treia serie de călători,
misiune îndeplinită cu succes, toți călătorii ajungând la final teferi și cu o bogată și utilă
experiență.

Expert formator,
Prof înv primar Crina- Rozalia BLIDAR
 Un gând de apreciere …..

Schimbările produse în societate şi prognoza accelerării schimbărilor în etapele ce vor

urma, impun ca necesară nu numai adaptarea sistemelor educative la noile realităţi economice,
sociale, culturale şi ştiintifice, ci şi formarea în cadrul acestor sisteme a capacităţii de reglare
continuă şi de autoperpetuare a adaptabilităţii.
Din această perspectivă principiile educaţiei permanente devin linii orientative pentru
acţiunea educativă în general, iar educaţia adulţilor constituie un segment a cărui accentuare
poate fi considerată un element prioritar.
Trăind într-o societate bazată pe cunoaştere, indivizii sunt puşi în situaţia de a-şi structura
permanent propriul mod de acces la informaţie şi propria capacitate de selectare a informaţiilor.
Formarea reprezinta, în acest context, o acţiune de modelare a educatului conformă cu exigenţele
societăţii actuale.
Formarea cadrelor didactice constituie o strategie prin care se poate asigura dezvoltarea
calităţii învăţământului. Este evident rolul formării continue pentru realizarea calităţii în
educaţie. Întrucât sistemele educative se caracterizează prin dinamism, formarea devine o
pârghie importantă pentru a asigura reorientările necesare ale educaţiei.
Dezvoltarea profesională este indispensabilă evoluției în carieră și este foarte strâns legată de
dezvoltarea personală, ambele fiind acțiuni continue, de schimbare în mai bine, atât a noastră, a
dascalilor, cât și a sistemului din care facem parte.
Volumul de față este rezultatul unui proces care a însemnat documentare dintr-o
multitudine de surse, realizată de autorii lucrarilor, rezultând o lucrare care se află într-o zona de
interdisciplinaritate cu puternice valențe teoretic-aplicative, pentru care aprecierile mele sunt la
mare înălțime.
Lucrările reprezintă dovada unei puternice dorințe de dezvoltare profesională, un proces
complex care-l depășește pe cel al formării profesionale propriu-zise. Este efortul dascălului de a
fi la curent cu cele mai noi descoperiri, tendințe, iar mai apoi de a le împartăși, asa cum îi este
menirea, tuturor factorilor implicați în educație.
Prin modul de structurare a informațiilor și diversitatea experiențelor prezentate, autorii
lucrărilor au reușit să ofere reale puncte de sprijin pentru toate cadrele didactice.
Altfel spus, lucrarea de față oferă repere reale care pot fi valorificate de către toți cei care
manifestă interes și deschidere pentru cunoașterea acestei problematici și care au ajuns la o
maturitate profesională și la o anumită deschidere către provocările școlii zilelor noastre.

prof. Cristina Buda

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Tîrgu Lăpuș
Expert local monitorizare și raportare- CRED
 Ce înseamnă să fi dascăl……

,, Să ţii în palmă sufletul unui copil este, cu siguranţă, un privilegiu; să fii important în
viaţa unui copil este, în opinia mea, un dar divin” .(J.J. Rouseau).

Ce înseamnă să fi dascăl……….un privilegiat al soartei pentru că am oportunitatea

de a ţine de mână „Măria sa copilul” şi a-l conduce cu pricepere, înţelepciune şi dragoste
necondiţionată pe drumul cunoaşterii, al descoperirilor, că sunt părtaş la bucuriile şi împlinirile
sale, că sunt prezent când are nevoie de alinare
Indiferent din ce generaţie fac parte, dascălii au aceeaşi menire – menirea de a
educa şi a deschide ferestrele sufletului şi minţii elevilor săi.
Ca dascăl trebuie să îndrăgeşti profesia, să o exerciţi cu pasiune, dragoste, blândeţe,
toleranţă, sinceritate, optimism, tact, consecvenţă în cerinţe, creativitate, înaltă moralitate,
modestie, profesionalism, dăruire şi deschidere către nou. Aş mai adăuga: naturaleţe, diplomaţie,
intuiţie… apoi altruism, bunătate, generozitate faţă de elevi şi faţă de colegi.

A fi profesor „atunci” sau „acum” înseamnă să vrei să dăruieşti tot ce ai mai bun în tine
pentru ceilalţi, să-i ajuţi să crească şi să devină cu adevărat oameni. Şi „atunci” şi „acum” –
menirea dascălului – depăşeşte propria menire – să creeze lumea de mâine.
Dascălul este dator să găsească „perla” în fiecare copil, „oricât de adâncă este” şi
să-i dea strălucirea de care este capabil.
Dascălii adevăraţi au avut şi „atunci” şi „acum” soarta lumânării – luminează
celor din jur, consumându-se pe ei. Preocupările dascălilor de „atunci” sau a celor de azi sunt la
fel: – a-i învăţa pe elevi că munca, cinstea, omenia sunt cel mai potrivit fel de convieţuire –
pentru că generează progres atât pentru individ cât şi pentru societate. Deosebirea însă aici
constă că înainte erau promovate modele, valori iar astăzi pe canale media de multe ori –
nonvaloarea..
Deosebirea apare între şcoala de ieri şi cea de astăzi şi în utilizarea unor metode şi tehnici
noi, utilizând tehnologia informatică computerizată, atât de necesară zilelor noastre . Profesia
aceasta cere învăţare permanentă, având mereu în minte cuvintele lui Nicolae Iorga: „Un secol
de trăieşti, un secol învaţă, dar nu mereu în aceeaşi clasă“.

Expert formator
Prof înv primar Loredana Covaci
 Cine suntem noi?

Curioasă
Rebelă
Inimoasă
Năvalnică
Ambițioasă
Blidar Crina- Rozalia, profesor
învățămân primar la Școala
Gimnazială Băsești, în present
detașată la Școala Gimnazială
Băița de sub Codru, cu o
vechime de 19 ani în învățămînt,
gradul didactic I.

Natural
Amabilă
Darnică
Inteligentă
Ambițioasă Sunt Vele Nadia Laura, învățătoare la
Scoala
Gimnazială Coroieni- Ponorata. Lucrez in invatamant de
18 ani și am gradul didactic I.

Reactiv
Atent
Dungos
Uglea

Uglea Radu Vasile,

învățător la Școala Gimnazială Coroieni

â
Sensibilă
Entuziastă
Miloasă
Interesată
Darnică
Autoritară
Mă numesc Pop Semida Dina, sunt profesor
pentru învățământ primar la Școala Gimnazială
,,Nicolae Steinhardt"-Rohia, structura Răzoare.
Profesez de 15 ani și am gradul didactic I.

Modestie
Altruism
Răbdare
Iubire
Lăcomie
Energie
Naturalețe
Activă/ Ambiție
Pop Marilena, profesor învățământ primar la
Școala Gimnaziala, Augustin Buzura Copalnic
Manastur. Am gradul didactic I și o vechime de
36 ani

Darnică
Inventivă
Norocoasă
Ambițioasă
Sunt POP DINA CLAUDIA, prof. înv. primar la Școala
Gimnazială ,,Florea Mureșanu” Suciu de Sus. Lucrez în
învățământ de 23 de ani și am gradul didactic I.
Iubitoare
Onestă
Altruistă
Năstrușnică
Amabilă
Mă numesc Bizo Ioana Mărioara, sunt
învățătoare la Școala Gimnazială Coroieni și am o
vechime în învățământ de 15 ani.
Încă din copilărie am visat că voi fi
învățătoare, iar mai târziu dragostea de copii m-a
făcut să-mi aleg această meserie.

Creativă
Responsabilă
Inteligentă
Sinceră
Tenace
Iubitoare
Natural
Altruistă Sunt Coman Maria Cristina, învățătoare la
Școala Gimnazială Lăpuș, gradul didactic I,
lucrez de 17 ani, iar anul acesta școlar
coordonez, cu drag, clasa I A

Determinată
Marinimoasă Altruistă
Ambițioasă Neostenită
Răbdătoare Iscusită
Iubitoare Energică
Ageră Loială
Abilă

Sunt Jurji Maria -Daniela, învățătoare la Școala

Gimnazială Lăpuș, gradul didactic I, profesez
de 29 de ani și in prezent, coordonez clasa a III-
a A.
Modestie
Ambiție
Respect
Iubire
Atașament
Ma numesc BOB ANA MARIA si sunt
profesor pentru invatamant primar la
Scoala Gimnaziala Augustin Buzura
,Structura Laschia .Lucrez in invatamant
de 25 de ani si am gradul didactic l .

Liniștită
Meticuloasă Inspirată
Intuitivă Vivace
Creativă Inovativă
Ludică Autentică
Empatică Natural
Ambițioasă

Sunt Liviana Micle, învățătoare la Școala

Gimnazială "Augustin Buzura"-Structura Curtuiușu
Mic. Lucrez în învățământ de 28 de ani și am gradul
didactic I.

Muncitoare
Onestă
Năstrușnică
Indecisă
Creativă
Ascultătoare
Sunt STRATU FLOAREA - Prof. înv. primar la
Școala Gimnazială "Nicolae Steinhardt" - Rohia.
Am gradul didactic I și lucrez în învățământ de
19 ani.
Motivate
Antrenant
Relaxant
Inventive
Natural
Sunt Marin Stratu, profesor învățământ primar la
Scoala Gimnaziala "Nicolae Steinhardt" - Rohia. Am
grad did. I si lucrez in învățământ de 24 ani

Darnică
Altruistă
Calmă
Iubitoare
Amabilă
Norocoasă
Activă
Mă numeac Sas Olimpia Daciana şi sunt dăscălita
la Şcoala Gimnazială "Alexandru Ivasiuc", Baia
Mare. Profesez de 18 ani si am gradul didactic I

Muncitoare
Ambițioasă
Realist
Încrezătoare
Curioasă
Emotivă
Loială
Altruistă
Sunt Ungur Marcela Crina, prof.înv. primar la Școala Gimnazială
,,Augustin Buzura ", Copalnic Mănăștur, Structura Berința . Am
gradul didactic I și 24 de ani vechime în învățământ .
Sinceră
Atentă
Neobosită
Darnică
Activă
Mă numesc Filip Sanda-Ana-Maria. Sunt dăscăliță la
Şcoala Gimnazială Lăpuş. În acest an şcolar mă
îngrijesc de Clasa Florilor vesele ( clasa I B). 20 ani
vechime in invatamant

Natural
Enervantă
Liniștită/Lucidă
Inspirată
Consecventă
Amuzantă/ Ambițioasă
Măguț Valentina, învățătoare la
Școala Augustin Buzura Copalnic
Mănăștur

Răbdătoare
Onestă
Docilă
Isteață
Creativă
Amabilă
Sunt Pop Rodica de la Școala
Gimnaziala Lapus. Am gradul didactic I și o
vechime de 26 de ani.
Glumeț
Rabdtor
Isteț
Genial
Onest
Riguros
Enervant
Sunt Nechita Grigore Dumitru , profesor pentru
învățământul primar la Școala Gimnazială
Augustin Buzura Copalnic Mănăștur, Structura
Preluca Nouă . Am gradul didactic I și o vechime
în învățământ de 23 ani.

Sinceră
Înaltă
Neobosită
Zâmbitoare
Inteligentă
Atentă
Atentă
Neînfricată
Activă
Sunt Sînziana Șanta, profesor învățământ primar
la Școala Gimnazială Coroieni - Ponorâta.
Lucrez în învățământ de 27 de ani și am gradul
didactic I. Îmi iubesc munca, îmi plac copiii si
florile.

Ambițioasă
Darnică
Iute/ Isteață
Mă numesc Adriana Vele, sunt profesor pentru
învățământ primar la Școala Gimnazială,, Nicolae
Steinhardt " Rohia - structura Răzoare. Profesez de
22 de ani și am gradul didactic I.
Credință
Altruism
Modestie
Eleganță
Liniște sufletească
Inspirație
Ambiție
Sunt Camelia Gina Sovre, prof. inv. primar la
Scoala Gimnaziala "Augustin Buzura", Copalnic
Manastur. Am gradul didactic I si lucrez in
invatamant de 36 de ani.

Sinceră
Isteață
Mărinimoasă
Onestă
Neînfricață
Activă
Ma numesc POP SIMONA MARIA și
sunt profesor pentru învățământul primar
la Scoala Gimnazială,,Alexandru
Ivasiuc", Baia Mare. Lucrez in
invatamant de 18 ani și am gradul
didactic I.

Tenace
Elegant
Onestă
Darnică
Ordonață
Rapidă
Activă
Mă numesc Puscas Teodora Cecilia și sunt
învățătoare la Școala Gimnazială ,,Alexandru
Ivasiuc" din Baia Mare.
De 16 ani, îmi place să cred că sunt un eliberator
al minții elevilor, un factor activ în dezvoltarea
armonioasă, cognitivă și morală a copiilor.
Sinceră
Altruistă
Norocoasă
Darnică
Activă
Sunt Vele Sanda Liliana, profesor învățământ
primar la Școala Gimnazială Coroieni. Am
douăzeci de ani vechime în învăţământ și gradul
didactic I. În anul școlar 2019-2020, dirijez
activitatea elevilor clasei a III-a.

Noncomformism
Empatie
Loialitate
Umor

Pop Nelu, învățător la Școala Gimnazială "

Florea Mureșanu" Suciu de Sus, am 27 de ani
vechime în învățământ si gradul l.
 CE CRED EU DESPRE FORMARE ?

1.Foaie verde de cicoare 8.Pentru o bună proiectare

Ce CREDeu despre formare? Să luăm un clar exemplu.
Cum se derulează, oare? Un exemplu ca la cheie,
După o planificare Fără temeri și clișee.
Bine întocmită, mare,
Treci prin cursuri și module,
Apoi urci, conform adresei,
Pe-o platformă de-nvățare 9.Vom lucra într-un final
Și dai click peWebinare. Tema la opțional.
O programă pentru care
2.Și mai CRED, nu doar că sper Scriu profilul de formare
Cei de pe la minister Al elevilormai mici:
Au ales să ne îndrume, Curioși, deștepți, voinici.
Să ne facă mai prezenți,
Mai stilați, mai competenți. 10.Să lucrăm, deci, pentru ei
O programă, dragii mei.
3.Și-au dat vot la formatori. Zic: “Trăistuța cu povești”.
Pentru grupa doi, să spun, S-o luămpeîndelete:
Responsabil cu pricina Câți băieți și câte fete?
Este formatorul Crina. Ce preferă? Cum să fie?
Ce așteaptă? Ce vor oare?
4. Pentru monitorizare Câte nu s-au spus sub soare
Și pentru implementare, Se vor scrie într-o notă,
Pentru sprijin și nevoi Notaei de prezentare.
Vine Clujul pe la noi.
11.Competențe generale
Și specificevom scrie
5.Multe teme, intervenții, Le desprindem din programă
Idei, muncă în echipă, Și le punem pe hârtie.
Implicare sau risipă În coloane alăturate
De talente sau invenții. Completăm, precum se poate,
Conținuturile toate,
6.Potrivite pe module Activități de-nvățare
Și pe teme aplicate, Și resurse necesare.
Fișe lungi și colorate Ca sugestii recomandă
Așezat-am pe spatule Multe metodologia:
Sau întins-am pe perete. Strategii și exerciții
Sunt produsele pe care Și contexte de-nvățare,
Le-am gândit pe îndelete: Forme de evaluare,
Forme de evaluare, Dinamism în proiectare,
Aplicații pe programe, Viziune creatoare.
Teme de consolidare,
Joc de rol , chestionare.

7.În curricula școlară

Așezate sunt, vezi bine,
Toate-n ordine firească,
Frumușel, pe discipline.
 (Măguț Valentina, Micle Liviana, Nechita Grigore, Pop Marilena,
Șovre Camelia, Ungur Maricela

Totul a pornit de la o poveste ....

Nea Petrică, instalatorul competent

Într-o frumoasă zi de
toamna, doamna Popescu se întâlnește întâmplător cu vecinul domniei sale, domnul
Ionescu.
Aceasta este foarte bucuroasă și dorește să împărtășească vecinului motivul
acestei stări de bine.
 UN INSTALATOR COMPETENT!

Și-am purces la drum ….

Astăzi noi am desenat
Vaza cu flori am decorat
Am pictat, am decupat
Prin grădini noi am umblat.
(Pop Semida, Pop Rodica, Șanta Sînziana, Vele Adriana, Vele Sanda Liliana, Vele Nadia)
AVAP
Când zici ”Arte vizuale”
Te gândești la o schimbare …
Fluturi, flori, căsuțe mici
Pentru mari și pentru mici.
Pensule și forfecuțe,
Ață, ac și panseluțe
Voie bună, bucurie
Să tot faci și să tot fie!
Este bines ă muncești,
Nu fi trist dacă greșești!
Iar produsul de final
Spune că ești …. EXTRAORDINAR!
(Daciana, Simona, Teodora, Cristina, Sanda, Daniela)
Când se-anunță ora de arte

Modelaju-I ca la carte.
Decupăm hărtii, cartoane
Recompensele-s jetoane
Obiecte noi creăm
Și apoi ne relaxăm.
(Marin, Floarea, Dina, Nelu, Ioana, Radu)
Arta ne dăruie
Valoare,
Artistul
Pretutindeni rămâne în picioare.

(Maguț Valentina, Bob Anamaria, Șovre Camelia, Micle Liliana, Pop Marilena, Nechita grigore,
Ungur Maricela)
Arta de a desena
Voioșie ne va da
Acuarele, pensulă,
hârtie
Participând cu
bucurie.
(Maguț Valentina, Bob Anamaria, Șovre Camelia, Micle Liliana, Pop Marilena, Nechita grigore,
Ungur Maricela)
 PLAN DE INTERVENŢIE

Diagnostic: Simptome specifice ADHD : hiperactiv-impulsiv

Identificarea problemei de către cadrul didactic: Elevul H.A. prezintă comportamente
nepotrivite în mediul școlar, atât în cadrul activităților structurate (în timpul orelor de curs), cât și
în timpul pauzelor.
În timpul orelor:
- e agitat, nu poate sta așezat, deranjându-și colegul de bancă;
- împrăștie lucrurile pe bancă și pe jos, învinuindu-și colegii pentru dezordine;
- comentează răspunsurile colegilor si chiar ale profesorului;
- vorbește mult și trântește răspunsurile;
- refuză îndeplinirea sarcinilor
școlare;
În timpul pauzelor:
- întrerupe/încurcă jocurile copiilor, impunându-și atât prezența, cât și regulile proprii;
- se adresează colegilor/copiilor folosind un limbaj nepotrivit;
- nu respectă regulile de comportare îndeamnându-i și pe alți elevi să nu le respecte;
- este impulsiv și agresiv, dacă ceilalti nu sunt de accord cu el.
Obiectivele programului de intervenție:
- diminuarea frecvenței și intensității comportamentelor verbale și fizice nepotrivite;
- diminuarea comportamentului indezirabil: agasarea celorlalţi copii;
- captarea și menținerea atenției în timpul orelor de curs.
Durata programului de intervenție:
Programul este conceput pentru a fi derulat pe parcursul unui an școlar.
Tipul și frecvența activităților propuse:
Activități curente realizate la clasă prin implementarea unor adaptări de către
cadrul didactic, astfel încât copilul cu ADHD să fie sprijinit în procesul de învăţare,
în fiecare oră de curs:
- în sala de clasă se creează un spațiu special destinat petrecerii a câteva minute de
către elevul cu ADHD, în timpul orelor, pentru relaxare și facilitarea posibilității de a
reveni în activitate. Spațiul desemnat se poate afla în spatele băncilor, într-unul din
locurile din clasă unde nu atrage atenția celorlalți elevi și unde are la dispoziție obiecte
preferate, pe care le poate folosi în liniște;
- stabilirea, împreună cu profesorul, a unui cod silențios pentru facilitarea acordării
timpului în spațiul special;
- cadrul didactic va formula cerinţele în mod clar şi se va asigura că există contact
vizual atunci când îi vorbeşte copilului și că cerințele au fost înţelese de către copil;
- elevul este permanent încurajat să deruleze activități de studiu care îi fac plăcere,
alternate cu sarcini mai puțin agreate, dar necesare;
- atunci când copilul nu face faţă la cerinţelor date de profesor, se va folosi mai puţin
„Nu e bine‘‘, „Nu aşa se face‘‘ , utilizând formulele de tipul „Poţi mai bine‘‘ ,
„Aici se face aşa’’ , „Fii atent aici‘‘ etc., oferind şi ajutor când e cazul;
- folosirea recompenselor, metoda întăririlor şi aprecierilor verbale.
Activități de modelare comportamentală și restructurare cognitivă - o
activitate pe săptămână (15-20 de min., în timpul programului școlar sau în afara
acestuia, în funcție de specificul activității)
Activități de consiliere – de câte ori este nevoie, dar cel puțin o activitate la
două săptămâni – 20 min., în afara programului școlar
Activități specifice:
  Grila de observare utilizată în metoda întăririlor – conţine: numele şi
prenumele elevului, zilele săptămânii, regulile de comportament asertiv și stichere
pentru respectarea sau nerespectarea regulii (pentru activitățile curente).
„Ghemul și ploaia – exercițiu pentru activitățile de modelare
comportamentală și restructurare cognitivă;
 Cartonașul cu conflicte – joc pentru ora de Dezvoltare personală;
 Jocuri de rol pe tema comportamentelor indezirabile, la care elevul va
participa în scopul de a înțelege efectele comportamentelor sale asupra celor din jur;
 Jocul „Mâna mea cea valoroasă’’ – pentru creșterea stimei de sine.
Activități de consiliere: acestea se organizează de către învățătorul clasei (pot
participa și celelalte cadre didactice care predau la clasă) și au ca scop analiza
progreselor elevului și a eventualelor incidente. Accentul va cădea pe progresele
făcute de elev și asupra beneficiilor concrete aduse de modificările comportamentale
(spre ex.: o notă bună, invitația colegilor de a participa la jocuri colective, etc.) Atunci
când elevul a realizat progrese, pot fi invitați și părinții să participe la întâlniri,
comunicarea progreselor fiind important să se realizeze în prezența elevului.
Modalități de evaluare a reușitei/ajustarea programului în funcție de rezultate:
- diminuarea frecvenței comportamentelor nedorite (pe fiecare comportament
în parte; ex. s-au consemnat mai puține situații în care a folosit un limbaj nepotrivit la
adresa colegilor);
- diminuarea intensității comportamentelor nedorite (pe fiecare comportament
în parte; ex.: elevul nu mai comentează vehement și nici nu refuză îndeplinirea
sarcinilor de lucru, dar se mobilizează greu ca să termine temele date.);
În funcție de consemnările de mai sus, se intensifică anumite tipuri de activități,
care îşi demonstrează eficacitatea sau se renunță la altele, care nu se probează.
(Dina, Ioana, Floarea, Nelu,Marin, Radu)
Metode şi strategii didactice pentru integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă

Pentru a se obţine rezultate cât mai bune, este necesară diversificarea strategiilor de predare în
funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi folosirea de material didactic adecvat:
 Planșe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare
pentru discuții frontale, care să dezvolte atenția şi creativitatea.
 Material distributive → Elevii pot alcătui mici texte, oral sau scris. Materialul se poate
folosi şi pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizează interacțiunea elevului cu
colegii săi.
 Calculatorul îi ajută pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viață
(prezentări Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secvența a lecției: pentru
fixarea cunoștințelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.
 Folosirea situațiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor
cu nume de elevi din clasă sau cu situații prin care au trecut elevii. Jocul stimulează
funcțiile intelectuale, modelează procesele afectiv – motivaționale. Prin intermediul
jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul își
asuma roluri luate, fie din viața cotidiana, fie din poveşti. Jocurile de rol sunt numeroase
şi vizează învăţarea diferitelor conținuturi mult mai ușor.
 Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun
pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus,
îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii.
 Lucrul în grup oferă o gamă largă de interrelații care sprijină învăţarea şi evidențiază
rolul social al acesteia.
  Folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dublă intrare, ciorchinele,
cubul, eseul de cinci minute (se poate cere elevilor să alcătuiască un text de 4-5 propoziții
prin care să-şi convingă prietenul să citească un anumit text).
 Rezolvarea creativă a conflictelor din clasă;
 Pentru creșterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, profesorul furnizează
elevilor un feedback pozitiv asupra reușitelor lor și-i obișnuieşte să facă atribuiri interne
ale succeselor.
În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii cât mai apropiate cu elevii,
dar şi eficiente în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de următorii parametri:
 Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare;
 Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu
evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată;
 Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală;
 Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare;
 Învăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri, încurajarea iniţiativei
personale, descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini);
 Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala s-au conceput activităţi
care se pliază pe tipurile de inteligentă predominantă;
 Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului,
acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor.
Cum se mărește eficienţa activităţilor de remediere?
 Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat;
 Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru;
 Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei
sociale;
 Percepţia şi feedback-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere.

Orice cadru didactic care are în clasă un copil cu cerințe educaționale speciale (CES) are
nevoie de cât mai multe idei de activități pentru integrarea elevilor cu CES. Cea mai bună cale
rămâne, ca de fiecare dată, jocul.
Voi enumera câteva jocuri destinate copiilor cu CES:
Jocuri de stimulare senzorială
Orele de muzică și mișcare; arte vizuale și abilități practice, precum și cele de joc și mișcare sunt
cele mai generoase pentru includerea în programă a jocurilor senzoriale distractive pentru elevii
cu CES. Iată câteva exemple care vor cuceri întregul colectiv:
 Cursa broscuțelor. Într-o cutie se pun două broscuțe făcute din hârtie (origami).
Fiecare copil primește câte un pai de suc în care trebuie să sufle până când animăluțul
său ajunge la linia de final. Activitățile care implică suflatul ajută de asemenea și la
corectarea dificultăților de vorbire, pronunție a sunetelor.
 Modelaj din aluat – copiii amestecă făină cu apă și din aluatul rezultat pot modela
animăluțe, figuri geometrice, oameni de zăpadă, etc. După uscare, își pot picta
figurinele cu acuarele de apă.
 Împerechează obiectele după sunet- în cutiuțe mici de plastic (gen de surpriză de ou
Kinder) se ascund diverse obiecte mici: boabe de fasole, bănuți, mărgele, bomboane
etc. Copiii trebuie să agite fiecare recipient și să le potrivească după sunetul emis,
două câte două.
Jocuri de autonomie personală
Numită ludoterapie, terapie ocupațională, acțiunea de stimulare a autonomiei personale se poate
face și la școală, nu numai la ședintele de terapie individuală, doar că un pic altfel, împreună cu
elevii tipici!
 Astăzi ne ordonăm lucrurile! Fiecare copil trebuie să își deseneze propriul simbol
ori să-și scrie numele complet pe dulapul sau pe portofoliul personal, pe care să-l
recunoască cu ușurință. Odată pe săptămână, profesorul îi îndrumă pe copii să-și
ordoneze lucrările, proiectele, testele. Elevii cu CES pot învăța, prin această acțiune
repetată, că toate lucrurile au locul lor la școală, că trebuie să aibă grijă de obiectele
personale.
 Jocurile de rol– sunt ideale pentru orice arie de dezvoltare, dar, în cazul autonomiei
personale, elevii speciali pot învăța ușor principii esențiale ale vieții de zi cu zi: „De-a
magazinul”, „La spectacol”, „În vizită la muzeu”, „În excursie”, „Curățenie în camera
mea”. Observând de fiecare dată comportamentul colegilor, imitându-l și generalizând
fiecare noțiune dobândită într-o situație reală, autonomia personală va fi îmbunătățită
semnificativ.
 Exerciţii perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală: „Mergi în ritmul
dat de mine!”, „Baloanele cu zilele săptămânii”, „Stai pe roşu, treci pe verde!”;
exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii; exerciţiu-joc de asociere a
momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare („Orarul în imagini”).
Jocuri de dezvoltare cognitivă
 Gândirea, memoria, atenția, motivația, creativitatea reprezintă elemente esențiale în
obținerea reușitei școlare. Elevul cu CES trebuie să urmeze o programă adaptată conform
cu nivelul dezvoltării sale intelectuale. Profesorul poate folosi însă câteva trucuri, care-l
vor ajuta pe cel mic să învețe cu ușurință:
 alegerea diverselor jocuri didactice precum: jocuri cu elemente de abstractizare și
generalizare, jocul omisiunilor (excluderea elementelor nepotrivite dintr-un ansamblu/
sesizarea elementelor lipsă dintr-un ansamblu); jocuri asociative („Jocul categoriilor”,
„Familia de animale“; „Salata de legume”; „Care este casa lui?”, „La ce foloseşte …?”);
– jocul ghicitorilor.
 Exemple de jocuri care pot fi folosite în procesul de integrare a elevilor cu cerințe
educaționale speciale în învățământul de masă sunt nenumărate; ele pot fi folosite la
absolut orice materie, în pauze, în cadrul activităților extrașcolare.
 Toate au ca scop o incluziune făcută pas cu pas și…cu zâmbetul pe buze!
(Dina, Radu, Floare, Marin Ioana, Nelu)

Metode şi strategii didactice pentru integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă

Pentru a se obţine rezultate cât mai bune, este necesară diversificarea strategiilor de predare în
funcţie de stilul individual de învăţare al elevului şi folosirea de material didactic adecvat:
 Planșe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare
pentru discuții frontale, care să dezvolte atenția şi creativitatea.
 Material distributive → Elevii pot alcătui mici texte, oral sau scris. Materialul se poate
folosi şi pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizează interacțiunea elevului cu
colegii săi.
 Calculatorul îi ajută pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viață
(prezentări Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secvența a lecției: pentru
fixarea cunoștințelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.
 Folosirea situațiilor de joc în învăţare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor
cu nume de elevi din clasă sau cu situații prin care au trecut elevii. Jocul stimulează
 funcțiile intelectuale, modelează procesele afectiv – motivaționale. Prin intermediul
jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul își
asuma roluri luate, fie din viața cotidiana, fie din poveşti. Jocurile de rol sunt numeroase
şi vizează învăţarea diferitelor conținuturi mult mai ușor.
 Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun
pentru a crea conexiuni posibile şi necesare în vederea atingerii scopului propus,
îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii.
 Lucrul în grup oferă o gamă largă de interrelații care sprijină învăţarea şi evidențiază
rolul social al acesteia.
 Folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dublă intrare, ciorchinele,
cubul, eseul de cinci minute (se poate cere elevilor să alcătuiască un text de 4-5 propoziții
prin care să-şi convingă prietenul să citească un anumit text).
 Rezolvarea creativă a conflictelor din clasă;
 Pentru creșterea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii, profesorul furnizează
elevilor un feedback pozitiv asupra reușitelor lor și-i obișnuieşte să facă atribuiri interne
ale succeselor.
În ce priveşte strategiile abordate pentru construirea unei relaţii cât mai apropiate cu elevii,
dar şi eficiente în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de următorii parametri:
 Prioritate pentru sporirea capacităţii de socializare;
 Crearea motivaţiei şi menţinerea fluxului motivaţional prin cerinţe didactice adaptate cu
evaluare şi autoevaluare obiectivă şi imediată;
 Mesaj personalizat şi atitudine empatică pentru o comunicare reală;
 Flexibilitate în designul activităţilor de învăţare;
 Învăţarea centrată pe elev (acceptarea unor dorinţe şi propuneri, încurajarea iniţiativei
personale, descoperirea şi dezvoltarea unor aptitudini);
 Pentru a dezvolta motivaţia învăţării şi a evita rutina şi oboseala s-au conceput activităţi
care se pliază pe tipurile de inteligentă predominantă;
 Pe parcursul fiecărei activităţi s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului,
acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor.
Cum se mărește eficienţa activităţilor de remediere?
 Diversitatea, accesibilitatea şi estetica materialului didactic prezentat;
 Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau schimbarea locaţiei de lucru;
 Aplicarea unor strategii de învăţare prin cooperare ca metode de promovare a armoniei
sociale;
 Percepţia şi feedback-ul părinţilor pe parcursul desfăşurării activităţilor de remediere.

Orice cadru didactic care are în clasă un copil cu cerințe educaționale speciale (CES) are
nevoie de cât mai multe idei de activități pentru integrarea elevilor cu CES. Cea mai bună cale
rămâne, ca de fiecare dată, jocul.
Voi enumera câteva jocuri destinate copiilor cu CES:
Jocuri de stimulare senzorială
Orele de muzică și mișcare; arte vizuale și abilități practice, precum și cele de joc și mișcare sunt
cele mai generoase pentru includerea în programă a jocurilor senzoriale distractive pentru elevii
cu CES. Iată câteva exemple care vor cuceri întregul colectiv:
 Cursa broscuțelor. Într-o cutie se pun două broscuțe făcute din hârtie (origami).
Fiecare copil primește câte un pai de suc în care trebuie să sufle până când animăluțul
său ajunge la linia de final. Activitățile care implică suflatul ajută de asemenea și la
corectarea dificultăților de vorbire, pronunție a sunetelor.
  Modelaj din aluat – copiii amestecă făină cu apă și din aluatul rezultat pot modela
animăluțe, figuri geometrice, oameni de zăpadă, etc. După uscare, își pot picta
figurinele cu acuarele de apă.
 Împerechează obiectele după sunet- în cutiuțe mici de plastic (gen de surpriză de ou
Kinder) se ascund diverse obiecte mici: boabe de fasole, bănuți, mărgele, bomboane
etc. Copiii trebuie să agite fiecare recipient și să le potrivească după sunetul emis,
două câte două.
Jocuri de autonomie personală
Numită ludoterapie, terapie ocupațională, acțiunea de stimulare a autonomiei personale se poate
face și la școală, nu numai la ședintele de terapie individuală, doar că un pic altfel, împreună cu
elevii tipici!
 Astăzi ne ordonăm lucrurile! Fiecare copil trebuie să își deseneze propriul simbol
ori să-și scrie numele complet pe dulapul sau pe portofoliul personal, pe care să-l
recunoască cu ușurință. Odată pe săptămână, profesorul îi îndrumă pe copii să-și
ordoneze lucrările, proiectele, testele. Elevii cu CES pot învăța, prin această acțiune
repetată, că toate lucrurile au locul lor la școală, că trebuie să aibă grijă de obiectele
personale.
 Jocurile de rol– sunt ideale pentru orice arie de dezvoltare, dar, în cazul autonomiei
personale, elevii speciali pot învăța ușor principii esențiale ale vieții de zi cu zi: „De-a
magazinul”, „La spectacol”, „În vizită la muzeu”, „În excursie”, „Curățenie în camera
mea”. Observând de fiecare dată comportamentul colegilor, imitându-l și generalizând
fiecare noțiune dobândită într-o situație reală, autonomia personală va fi îmbunătățită
semnificativ.
 Exerciţii perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală: „Mergi în ritmul
dat de mine!”, „Baloanele cu zilele săptămânii”, „Stai pe roşu, treci pe verde!”;
exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii; exerciţiu-joc de asociere a
momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare („Orarul în imagini”).
Jocuri de dezvoltare cognitivă
 Gândirea, memoria, atenția, motivația, creativitatea reprezintă elemente esențiale în
obținerea reușitei școlare. Elevul cu CES trebuie să urmeze o programă adaptată conform
cu nivelul dezvoltării sale intelectuale. Profesorul poate folosi însă câteva trucuri, care-l
vor ajuta pe cel mic să învețe cu ușurință:
 alegerea diverselor jocuri didactice precum: jocuri cu elemente de abstractizare și
generalizare, jocul omisiunilor (excluderea elementelor nepotrivite dintr-un ansamblu/
sesizarea elementelor lipsă dintr-un ansamblu); jocuri asociative („Jocul categoriilor”,
„Familia de animale“; „Salata de legume”; „Care este casa lui?”, „La ce foloseşte …?”);
– jocul ghicitorilor.
 Exemple de jocuri care pot fi folosite în procesul de integrare a elevilor cu cerințe
educaționale speciale în învățământul de masă sunt nenumărate; ele pot fi folosite la
absolut orice materie, în pauze, în cadrul activităților extrașcolare.
 Toate au ca scop o incluziune făcută pas cu pas și…cu zâmbetul pe buze!
(Valentina, Camelia, Maricela, Marilena, Grigore, Ana Maria, Liviana)

Exemple de activități de învățare pentru elevii cu CES

8 competențe cheie

Încă din anul 2002 Ghidul UNESCO precizează că dacă într-o clasă există un copil cu
dificultăţi de învăţare, profesorul poate face faţă provocărilor care apar atunci când știe care sunt
punctele forte şi punctele slabe ale copiilor și dacă planifică lecţiile ţinând seamă de acestea; că
învăţarea copilului poate fi afectată de dizabilităţi sau de lipsuri şi trebuie să folosească strategii
de predare-învăţare-evaluare prin care aceste dificultăţi să fie depăşite. Profesorul trebuie să aibă
încredere în propriile sale capacităţi şi abilităţi de a proiecta lecţiile pentru a răspunde cerinţelor
tuturor elevilor şi pentru a adapta curriculum-ul, astfel încât să se potrivească pentru toţi elevii și
trebuie, de asemenea, să fie ajutat şi sprijinit de către colegi, părinţi şi alte categorii de
profesionişti. El știe că toţi copiii au dreptul la educaţie şi sunt capabili să înveţe, chiar dacă
fiecare are ritmul său.
Referitor la modalităţile prin care profesorii pot asigura învăţarea tuturor elevilor în clasă,
UNESCO (2002) propune respectare a 9 reguli de aur pentru profesorii care au la clasa copii cu
cerințe educative speciale:
1. Includerea tuturor copiilor: presupune a nu lăsa niciun copil în afara activităților didactice
obişnuite, lucrând doar cu elevii cei mai capabili;
2. Comunicarea: să asigure o comunicare eficientă în clasă şi în afara ei între copii şi între
aceştia şi profesori, dar şi o comunicare permanentă cu familiile elevilor;
3. Organizarea clasei: clasa să fie organizată în aşa fel încât să ofere ocazii, oportunităţi de
învăţare tuturor;
4. Planificarea lecţiilor: fiecare unitate didactică trebuie proiectată şi planificată pentru a realiza
integrarea tuturor;
5. Planuri individuale: fiecare copil are particularităţile sale în învăţare de aceea este nevoie de
planuri individuale prin care fiecare să pornească de la nivelul său și apoi să se poată dezvolta
conform potențialului propriu;
6. Acordarea de sprijin individual: atât elevii cu dificultăţi cât şi profesorii au nevoie de sprijin
pentru a parcurge traseul şcolarităţii;
7. Utilizare de mijloace suplimentare de sprijin: acolo unde se simte nevoia, profesorul trebuie
să apeleze la sprijin din partea unor colegi sau a altor profesionişti pentru a adecva învăţarea
elevilor;
8. Managementul comportamentului: comportamentul trebuie condus spre eficienţă şi
participare;
9. Munca în echipă; activitatea în echipă este eficientă, atât pentru elevi cât şipentru profesori.
Fiecare profesor poate sprijini elevul cu dificultăţi de învăţare în clasa obişnuită prin
intermediul individualizării şi prin adaptarea curriculară.
Eleva R.P.D. a fost diagnosticată cu intelect liminal și a primit din partea CJRAE Certificat
de orientare școlară, recomandându-se adaptare curriculară. Eleva este în clasa a III-a, are 10
ani, dar IQ 65 o plasează la dezvoltarea intelectuală specifică unui copil de 7 ani. Provine din
mediu dezavantajat, interesul familiei pentru școală este minim, aceasta nu oferă sprijin pentru
activitatea de învățare decât sporadic. Eleva prezintă o tulburare de învățare care are la baza o
disfuncție neurologică ce împiedică dezvoltarea capacitații de a citi și a scrie, de a calcula.
Confundarea literelor, citirea lenta, dificultățile în întelegerea textului citit sunt doar câteva dintre
manifestări. Copiii dislexici nu-și pot însuși citit-scrisul cu metodele de predare obișnuite, având
nevoie de metode și de terapii specifice.

Clasa a III-a
Disciplina: Limba și literatura română
Competența generală: 3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
Competența specifică: 3.2. Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit

1. Comunicare în limba maternă

 -exercițiu-joc de exprimare prin cuvinte proprii, cu sprijin, a părerii proprii despre conținut,
personaje pozitive, negative din textul citit, ce i-a plăcut/ce nu i-a plăcut;
- analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl însoţeşte;
- discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii
elementare care sunt sugestive pentru mesajul emoțional transmis;

2. Comunicare în limbi străine

- exercițiu –joc de recunoaștere și numire în limba engleză, italiana a unor elemente ale
imaginii care însoțesc textul (culorilor )
- intonarea unui cântec legat de conținutul textului ( în limba engleză )

3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii

- activitate practică de numărare, poziționare în spațiu a personajelor, elementelor din imagine
sau text;
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text
scurt
- exercițiu-joc de utilizare a unor organizatori grafici - hărţi ale textului, tabel – pentru
identificarea unor elemente privind locul, timpul, spaţiul acţiunii;
- realizarea unei scheme, traseu parcurs de personaje;
- alcătuirea de probleme utilizînd informații din text;

4. Competența digitală
- exercițiu-joc de scriere la calculator a unor propoziții care exprimă păreri proprii despre un
personaj sau despre mesajul textului;
- vizionarea unui film scurt sau a unei prezentări ppt pe tema studiată;
- desenarea în paint a unei scene din textul studiat;

5. A învăța să înveți
- joc de rol- Ce meserie vrei să ai atunci când vei fi mai mare? Cum poți să-ți îndeplinești
visul?
- exercițiu–joc de exprimare a bucuriei la aprecierea cadrului didactic sau a colegilor
referitoare la îndeplinirea unei sarcini de învățare;
- formularea de întrebări pentru clarificarea unor sarcini de lucru;
- activități de constientizare a importanței învățării în viața proprie, a rolului școlii în
societate;

6. Competențe sociale și civice

- desprinderea mesajului, învățăturii din textul studiat;
- exerciţiu-joc de exprimare a primelor reacţii faţă de cele citite folosind modalităţi diverse:
desen, mimă, schemă, ritm / melodie
- exerciţii de tipul „dacă aş fi (personajul) ... m-aş simţi/ aş fi ...”
- joc de rol-dramatizare cu dialoguri improvizate pornind de la mesajul textului;

7. Spirit de initiativă și antreprenoriat

- integrarea în grupul de elevi care se implică activ în timpul recreațiilor în inițierea unor
jocuri de mișcare pe baza unui rol, pe fond muzical: Țăranul e pe câmp, Șoarecele și pisica,
Iepurașu-n iarbă etc;
-asumarea unor sarcini simple- implicarea în realizarea unor costume pentru carnaval
,,Personajele copilăriei” , a unei „Colecţii de poveşti” comună (album cu desene realizate de
elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la
computer), a organizării bibliotecii clasei;

8. Sensibilizare și exprimare culturală

- exerciții de împărtășire a unor elemente specifice etniei din care provine, din comunitatea
religioasă căreia îi aparține ( cântece, dansuri, alte obiceiuri specifice)
- exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple, desene, machete care au
legătură cu textul citit;
- Implicarea cu lucrări proprii în activități culturale, extracurriculare organizate în școală și în
comunitatea locală;
- participarea la concursuri de creație plastică organizate special pentru elevii cu CES din
școlile speciale sau cei integrați în școlile de masă la nivel județean sau național.
Am observat că toţi elevii cu dificultăţi de învăţare agreează lucrul în grup și lucrând
împreună, după o perioadă de vreme, devin mai comunicativi şi se angajează mai uşor în
interacţiuni. De asemenea, elevii care lucrează în grupuri absorb informaţia mai uşor şi câştigă
încredere în forţele proprii, demonstrează îmbunătăţiri emoţionale şi capacităţi de interacțiune
socială crescute, conversaţiile elev-elev îmbunătăţesc comunicarea şi dezvoltă capacitatea de a
comunica, fără dependenţă de profesor.
(Grupa Copalnic Mănăștur, Bob Ana Maria, Măguț Valentina, Micle Liviana, Nechita Grigore
Pop Marilena, Șovre Camelia , Ungur Maricela)

Exemple de activități de învățare pentru elevii cu CES, pentru toate cele 8

competențe cheie

V. V. un copil de 6 ani, elev în clasa pregătitoare, a început să manifeste, la puțin timp

după începerea anului școlar, simtome ale ADHD-ului. În urma discuțiilor cu părinții s-a aflat că
acest copil este luat în plasament, iar asistentul maternal refuza să înțeleagă problemele pe care le
are V.: se mișcă și vorbește continuu, este impulsiv, are un limbaj necontrolat, tulburări de
concentrare etc, punând pe seama ”moștenirii genetice” comportamentul băiatului. Datorită
insistențelor, părinții s-au prezentat cu copilul la specialiști, care au pus diagnosticul de ADHD
prescriindu-i tratament medicamentos. Urmare a diagnosticului, s-au stabilit o serie de reguli pe
care V. să le respecte atât în clasă cât și acasă:
 să dispună de un spațiu propriu, atât acasă cât și în clasă, în care se poate refugia
și juca în liniște ori de câte ori simte nevoia;
 să fie respectuos cu cei din jur;
 să lucreze în liniște;
 să fie atent la solicitările părinților și ale cadrului didactic;
 să respecte colegii și ceea ce fac ei;
 să fie pregătit să petreacă o zi plăcută cu cei din jur.
Toate aceste reguli au fost afișate în sala de clasă și în camera copilului sub formă de imagini
sugestive.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu toți copiii, astfel
încât V. să nu se simtă exclus sau diferit și să răspundă intereselor educaționale. Copiii vor fi
stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce
învaţă. La fiecare prezentare individuală elevii vor fi însoțiți de mascota clasei sau de către
mascota proprie. Copilul cu ADHD trebuie să se simtă în centrul atenției, prin urmare V. va fi
antrenat și încurajat să răspundă/ prezinte primul/ printre primii rezolvarea sarcinii de lucru, va
deveni ajutorul cadrului didactic astfel încât va distribui colegilor diferite fișe de lucru, materiale,
jucării etc, i se poate acorda rolul de ”lider” într-un joc sau va avea voie să aducă jucării de
acasă, dacă acestea îl stimulează în dezvoltarea atenției.

Clasa pregătitoare
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Competența generală: 5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
Competența specifică: 5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui
criteriu dat

1. Comunicare în limba maternă

o descrierea obiectelor folosind un limbaj propriu cu accent pe mărime, formă,
culoare, grosime, utilitate etc având suport vizual sau kinestezic adecvat;
o participarea la jocuri de rol în care să povestească mici istorioare sau întâmplări
imaginare a căror personaje sunt obiecte, materiale etc cu folosirea acestora ca
recuzită;
o formularea de întrebări și răspunsuri pe baza ”recuzitei”.

2. Comunicare în limbi străine

o recunoașterea culorilor și numirea lor în limba engleză;
o denumirea fructelor / legumelor/ animalelor în limba engleză.

3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii

o activitate practică de sortare, după gust, a legumelor și / sau fructelor;
o clasificarea animalelor în funcție de numărul de picioare, de mediul de viață,
modul de hrănire folosind machete sau animale de plastic;
o construirea de adăposturi din diverse materiale (cuburi, LEGO, hârtie etc)

4. Competența digitală
o jocuri electronice de tipul construiește/ reconstruiește modelul;
o vizionarea de filme scurte și prezentări ppt a căror personaje sunt viețuitoare;
o explorarea virtuală a diverselor medii de viață sau vizionarea de filme de tipul „
cum se face”.
5. A învăța să înveți
o sortarea și aranjarea propriilor obiecte în funție de spațiu, culoare, formă etc;
o amenajarea spațiului de lucru/ joacă pentru a dispune de suficient loc pentru
rezovarea diferitelor sarcini;
o identificarea unor plante, animale, figuri geometrice în diverse momente din viață
sau în diverse produse pe care le are la îndemână.

6. Competențe sociale și civice

o conștientizarea importanței sortăriii și clasificării obiectelor în situații diverse de
viață ;
o participarea la ”interviuri” între colegi în care să fie, pe rând, jurnalist și invitat/
intervievat în cazul unor prezentări de obiecte/materiale;
 o păstrarea unui mediu curat prin aruncarea obiectelor/ materialelor în locuri/
recipiente special amenajate.

7. Spirit de initiativă și antreprenoriat

o planificarea și prezentarea unei expoziții cu obiecte confecționate din materiale
reciclabile/ecologice;
o realizarea și prezentarea profilului unui ”mic afacerist” care are ca domeniu de
activitate construcțiile, creșterea animalelor sau cultivarea plantelor;
o cearea de resurse didactice necesare în orele de matematică, numirea de
responsabil cu stocul și menținerea unei ”contabilități” reale a acestuia:

8. Sensibilizare și exprimare culturală

o identificarea utilităţii meseriei/profesiei de medic veterinar, zootehnist sau
legumicultor prin vizite în teritoriu
o realizarea unor decoruri pentru serbările școlare sau activitățile extracurriculare;
o jocuri de prezentare a unor mini- expoziții/ machete cu obiecte/ materiale proprii
respectând criteriul cultural local;

Grupa:
Pop Rodica
Pop Semida
Șanta Sînziana
Vele Adriana
Vele Nadia Laura
Vele Sanda Liliana
Clasa : a II-a
Disciplina : Dezvoltare personală
Subiectul : Programul zilnic al elevului
Competența specifică: Manifestarea unui comportament social activ și responsabil adecvat unei
lumi în schimbare .

Obiective operaționale
Să argumenteze importanța organizării timpului în viața unei persoane
Să realizeze un regim al zilei corect
Să enumere prioritățile acordate timpului liber în familie
Să aprecieze timpul liber ca prieten sau dușman .
Strategii didactice :
Metode și procedee : Lectura , Analiza , Cercetarea , Argumentarea , Braistormingul , Eseul de 5
minute .
Mijloace didactice : Poster cu zicală , fișe , anexe .
Forme de organizare : frontal , pe grupe , perechi , individual .
Secvențele lecției

EVOCAREA
Joc energizant :
Toți elevii se ridică în picioare , propun să închidă ochii și la semnalul învățătorului să înceapă a
număra până la 60 (exact un minut) după ce s-a scurs un minut le propun să se așeze fără zgomot
, deschizând ochii dar nevorbind
Discuții
Cum v-ați simțit ? De ce? Ce ați observat? Și printr-o ghicitoare propun elevilor să deducă
subiectul orei :
Trece nevăzut
Repede de necrezut
Nu fuge , nu sare
Rost mare în lume are (timpul)

REALIZAREA SENSULUI

Anunț subiectul și obiectivele lecției: Programul zilnic al elevului

Explozia stelară
Cine organizează timpul ?
Ce trebuie să știm despre organizarea timpului?
Unde se utilizează organizarea timpului?
Cum să ne organizăm timpul?
De ce avem nevoie de organizarea timpului?
Pe tablă va fi posterul cu fraza : TIMPUL FUGE NIMENI NU-L AJUNGE
Propun elevilor să citească și să comenteze cum înțeleg ei fraza dată

Le spun elevilor că totuși un grup de hoți au furat timpul lui Habarnam ( se prezintă imaginile
hoților : telefonul mobil , televizorul , computerul ).

Habarnam ne trimite o scrisoare unde ne roagă să-l ajutăm sa-și recupereze timpul furat .

Salut, dragi prieteni!

Eu sunt Habarnam vreau să vă spun, că de la o vreme în coace nu mai am timp , nu știu ce s-a
întâmplat dar nu-i și gata . Îl caut peste tot dar nu-l găsesc și basta , mai mult că mi l-au furat
hoții de timp . Vă rog frumos să mă ajutați să-mi întorc timpul înapoi !
Ca să puteți să mă ajutați mai ușor vă trimit regimul zilnic al meu :
Mă trezesc cam pe la orele 9 si 30 min-10 dimineața , iute iau ghiozdanul și plec la școală .Nu
știu de ce dar întârzii mereu . Cam pe la orele 13 se termină orele . În drum spre casă mă mai
întâlnesc cu un cățeluș cu care mă joc , o pietricică interesantă pe care o analizez și multe altele
și ajung acasă cam pe la orele 16 . Desigur îmi este foame , mănânc și plec la joacă , după joacă
stau și la calculator , apoi la televizor și mă mai joc cu telefonul meu mobil .Nici nu știu când
adorm de obosit ce sunt ? Și cam așa în fiecare zi nu am timp sa-mi fac temele de acasă , să fac
ordine la mine în cameră nici cu tăticul și mămica nu mai am timp să vorbesc .Ce să mă fac ?
Unde e timpul meu? Ajutați-mă să-l găsesc!
Cu drag, Habarnam

După ce copii au citit scrisoarea lui Habarnam întocmesc un regim corect in caiete. După care
verificăm dacă el corespunde cu cel de la tablă.

REFLECȚIA

Elevii se vor grupa câte în 5 grupe și vor extrage câte o fișă din cutia magică
Elevii vor continua ideea și vor argumenta răspunsul lor
Gr 1. Ce înseamnă pentru voi timpul ? Desenați simbolul timpului
Gr.2 Îmi petrec prea mult timpul cu... . Consideri că e corect organizat timpul tău sau nu?
Gr.3 Simt că nu am suficient timp pentru .... Trebuie să petrec mai mult timp cu...
Gr4. Ocupațiile preferate în timpul liber ...
Gr.5. Se propune elevilor o situaţie problemă, în baza căreia se discută.
Alina ieri a pierdut mingea îndrăgită, iar sora ei a pierdut timpul . Cine trebuie să regrete mai
mult? Cine trebuie să caute? Care dintre ele are şanse de a găsi ceea ce a pierdut?
Prezint elevilor materialul Power Point cu poezia *Fă-ți timp*
După ce au audiat poezia rog elevilor sa-mi spună ce activități preferate au în timpul liber
completând un tabel:

Jocuri, Televizor , Muzica , Ocupații cu

lectura sport computer dans familia

Rog elevii să argumenteze alegerea făcută.

EXTINDEREA

Fiecare elev va primi o fișă în formă de ceas pe care va trebui să scrie o compunere de 5 minute
cu subiectul : Timpul –prietenul meu

Temă pentru acasă să ilustreze un proverb despre timp .

(Pop Rodica, Pop Semida , Vele Sanda Liliana, Vele Nadia, Vele Adriana, Șanta Sînziana)
 Mă bucur că am avut ocazia de a cunoaște oameni dedicați, adevărați
profesioniști, care au reușit să facă un imens foc de tabără pornind doar de la o mică scânteie.
Din acest fo al ideilor a ieșit această carte care vine să încunureze munca și efortul depus
ân cadrul activităților proiectului CRED. Crina Blidar