Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUBIECTUL I
1.MIŞCAREA OMULUI SAU MOTRICITATEA REPREZINTĂ UNA DINTRE NOŢIUNILE
FUNDAMENTALE ALE DOMENIULUI.
A.Definiţi motricitatea.
- este capacitatea omului de a efectua miscari care implica un predominant efort fizic. Ea se refera la
totalitatea miscarilor efectuate de om, cu ajutorul muschilor scheletici, pentru intretinerea relatilor sale cu
mediul natural sau social in care exista, inclusiv prin practicarea unor sporturi (motricitatea se mai numeste si
miscarea omului).
B.Enumeraţi şi definiţi elementele componente/de structură ale motricităţii.
-Actele motrice, sunt fapte simple de comportare realizate în mod voluntar pentru îndeplinirea unor
acţiuni sau activităţi motrice. Termenul poate sa indice si alte reflexe, instinctuale şi automatizate.
-Acţiunile motrice sunt ansambluri de acte motrice astfel structurate încât realizează toturi unitare în
scopul realizării unor sarcini imediate care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activităţi motrice
-Activităţile motrice sunt ansambluri de acţiuni motrice încadrate într-un sistem coerent de idei, reguli şi
forme de organizare în vederea obţinerii unui efect complex de adaptare a organismului uman şi de perfecţionare
a dinamicii acestuia, în concordanţă cu obiective bine precizate.
C.Daţi câte două exemple, pentru fiecare element precizat la punctul b.
- Actul motric specific educaţiei fizice şi sportului este exerciţiul fizic, datorită intenţionalităţii şi finalităţii
sale. Exemple de acte motrice: flexia antebraţului pe braţ, strângerea degetelor în pumn, aplecarea capului etc.
- Acţiuni motrice sunt deprinderile motrice, priceperile motrice
Exemple de actiuni motrice: alergarea, căţărarea, aruncarea la poartă etc.
-Activitati motrice
Exemple: educaţia fizică, antrenamentul sportiv, activitatea competiţională, activitatea motrica recuperatorie,
etc.
SUBIECTUL II
1.ALCĂTUIŢI UN SISTEM DE OPT EXERCIŢII, EŞALONATE METODIC, PENTRU ÎNSUŞIREA
ATERIZĂRII, CA ELEMENT COMPONENT AL SĂRITURII ÎN LUNGIME CU ELAN.
Pentru usurarea invatarii unei aterizari cat mai eficiente vom folosi urmatoarele exercitii:
1. Formaţia de lucru: coloana cate 4 - saritura in lungime fara elan, aterizare in ghemuit. Dozaj: 4-6x;
pauză pasivă 45sec.;
2. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, se execută săritură în lungime de pe loc peste o bandă
elastică aşezată la o înălţime de 20 cm. Săritorul trebuie să-şi ridice picioarele pentru a putea ateriza ghemuit
dincolo de banda elastică. Dozaj: 4-5x; pauză pasivă 30sec.;
3. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, cu elan de 3-5 paşi, 5-7, 9-11, sărituri peste diferite
obstacole cu înălţimea de 40-60cm şi aterizare pe ambele picioare în groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauză
pasivă 30sec.;
4. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, cu elan de 7-9 paşi, desprindere cu aterizare în groapa de
nisip în ghemuit, 3-4x; pauză pasivă 30sec;
5. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15 paşi de alergare, săritură cu
bătaie liberă, zbor şi aterizare în poziţia „fandat". 3-4x; pauză pasivă 30sec-40sec ;
6. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, cu elan de 9-11, paşi, bataie libera, saritiura cu 11/2 pasi,
aterizare pe ambele picioare, cu accent pe alaturarea piciorului de impulsie langa cel de avantare, doar in
ultimul moment; 3-4x; pauză pasivă 30sec;
7. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, cu elan de 9-11, 13-15 paşi, bataie libera, saritiura cu 11/2
pasi, aterizare pe ambele picioare, cu accent pe actiunea de aterizare; 3-4x; pauză pasivă 30sec;
8. Formaţia de lucru: în coloană câte unul, cu elan de 9-11, 13-15 paşi, bataie libera, saritiura cu 11/2
pasi, aterizare pe ambele picioare, cu marcarea in cadrul aceleasi incercari a celor trei momente, in succesiunea
lor – mentinerea pozitiei de pas sarit, alaturarea piciorului de bataie, efectuarea aterizarii; 3-4x; pauză pasivă
30sec.
SUBIECTUL II
1.ELABORAŢI UN COMPLEX FORMAT DIN ZECE EXERCIŢII, PENTRU DEZVOLTARE FIZICĂ
ARMONIOASĂ, EŞALONATE METODIC, EXECUTATE LA BANCA DE GIMNASTICĂ. IN DESCRIEREA
EXERCIŢIILOR, MENŢIONAŢI: ACŢIUNEA MOTRICĂ; DOZAREA; FORMAŢIILE DE LUCRU.
Exercitii pentru brate si centura scapulara:
1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpa
fata de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca – arcuiri de trunchi; 2x8, pauza
30sec.
2 Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica, sprijin culcat la nivelul coapsei peste
banca in latime (sau cu spijin pe varful picioarelor pe banca) – indoirea si intinderea bratelor (picioarele raman
intinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec.
Exercitii pentru musculatura spatelui:
3.Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui picior
sprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului spre banca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,
la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul.
4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioarele
departate, sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului opus. Celalalt
brat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in lungime,
apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ.
Exercitii pentru musculatura abdominala:
6.Formatii de lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele sub banca, fata
in fata, intercalati pe doua banci paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire; 2x8,
pauza 30sec.
7. Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica. Asezat, cu fata spre banca, varfurile
picioarelor sub banca:coborarea si ridicarea trunchiului.
8. Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca de gimnastica. Asezat pe banca de gimnastica,
picioarele in echer, mainile prinse de muchia apropiata: indoirea si intinderea alternativa a picioarelor.
Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
9.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de gimnastica; sarituri cu desprindere de pe
ambele picioare peste banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei
10. Formatii de lucru:Pe grupe de 3-5 executanti la banca de gimnastica, stand cu latura spre aceasta;
indoirea rasucita a trunchiului spre banca cu apucarea bancii(mana din afara apuca muchia departata peste
banca, iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata – ridicarea bancii deasupra capului cu bratele intinse –
indoirea picioarelor in ghemuit cu departarea genunchilor – revenire in stand, 3x8, pauza 30sec.
2.ALCĂTUIŢI UN SISTEM DE OPT EXERCIŢII, EŞALONATE METODIC, PENTRU ÎNSUŞIREA
ALERGĂRII DE REZISTENŢĂ, CA PROBĂ ATLETICĂ. IN DESCRIEREA EXERCIŢIILOR,
MENŢIONAŢI: ACŢIUNEA MOTRICĂ; DOZAREA; FORMAŢIILE DE LUCRU. Pasul alergător lansat de
semifond-fond
1. Formaţia de lucru: în linie câte 6-8 elevi, de pe loc şi din mers - exerciţii de respiraţie - 2 timpi
inspiraţie - 2 timpi expiraţie -2 timpi inspiraţie - 3 timpi expiraţie - 3 timpi inspiraţie - 3 timpi expiraţie. Execuţia
se face la semnal sonor, 2x3 min, pauză pasivă 30sec.
2. Formaţia de lucru: în linie câte 6-8 elevi, la semnal sonor, de pe loc, din mers şi din alergare controlul
mişcării braţelor (economică şi corectă ); 3x1min-1min 30sec, pauză pasivă 30sec.
3. Formaţia de lucru: în linie câte 6-8 elevi, mers obisnuit, mers cu pasul intins si trecere in alergare
usoara, 2-3x, pauză pasivă 30sec-1min.Se efectueaza sub forma de alternari cu trecere de la mersul obisnuit la cel
cu pasul intins marind frecventa pana la limita supertabilitatii si drept consecinta trecerea in alergare cu acelasi
tempo, apoi revenire la mers. Se va atrage atentia asupra pozitiei verticale a trunchiului si a miscarii bratelor
indoite din cot si simetric in raport cu umarul.
4. Formaţia de lucru: în şir câte 6-8 elevi, alergare cu schimbarea repetată a tempoului pe teren împărţit
în 3 zone a câte 40m fiecare, cu plecare la semnal vizual - în prima zonă alergare uşoară, în a doua zonă alergare
în tempo susţinut, în a treia zonă mers cu exerciţii de respiraţie, 2-3x, pauză activă l-l,30min;
5. Formaţie de lucru: în linie câte 6-8 elevi, alergare cu menţinerea tempoului pe distanţe ce cresc
progresiv - 50m în 18sec, 100m în 36sec, 150m în 54sec, 200m în 72sec, 2-3x, pauză activă 1 -2min, plecare la
semnal sonor ;
6. Formaţie de lucru: în linie câte 6-8 elevi, alergare pe linia marcată a culoarului (se va atrage atentia
asupra aşezarii tălpilor -paralel cu axa alergării), tempo 2/4, 3-4x50m. pauză 1min (revenire în mers la linia de
plecare ), plecare la semnal sonor; ;
7. Formaţia de lucru: grupe de 6-8 elevi „Ghiceşte timpul realizat"- alergare în tempo moderat pe
distanţa de 100-200m. La sfârşitul fiecărei porţiuni elevii trebuie să aprecieze timpul realizat. Se poate indica
timpul în care elevii au parcurs o treime sau jumătate din distanţa totală. Plecarea se face la semnal sonor, 3-4x,
pauză 1-1,30min (revenire în mers la linia de plecare);
8. Formaţia de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare în tempo moderat pe distanţa de 100m tempo 2/4 -
plecare la semnal sonor, 4-5x, pauză (mers) 1min. Se va pune accentul, tot timpul, asupra necesitatii realizarii
unei alergari economicoase: coordonarea intersegmentara, incrucisata a bratelor cu picioarele;contactul cu solul
pe pingea sau pe toata talpa cu derularea completa a labei piciorului, asezarea labei picioarului facandu-se pe
axa alergarii; pendularea gambei la spate, libera nestanjenita.
Invatarea startului inalt nu ridica nici o dificultate in insusirea lui de catre elevi, preocuparea dominanta
fiind aceea de a asocia acest act motric cu comenzile pe care le da starterul la plecare.
3. PREZENTAŢI UN SISTEM DE OPT EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII
COORDINATIVE (ÎNDEMÂNĂRII), ÎN DESCRIEREA EXERCIŢIILOR, MENŢIONAŢI: ACŢIUNEA
MOTRICĂ; DOZAREA; FORMAŢIILE DE LUCRU.
1.Colectivul împărţit în şase - opt echipe 3 - 4 elevi, fiecare şir are aşezată în dreptul lui la 10m distanţă o
minge medicinală, iar primul din fiecare şir cu două mingi de cauciuc în mâini: la semnal primii execută
deplasare cu ridicarea alternativă a unui genunchi şi atingerea mingilor sub genunchi până la mingea medicinală
unde aşează pe sol cele două mingi de cauciuc cu ambele mâini, predau ştafeta, următorul execută exerciţiul
invers de fiecare dată, 2 - 3 x, pauză 30sec.
2.Colectivul împărţit în patru şiruri de şase - opt elevi, stând depărtat, primul din fiecare şir are o minge
de baschet: la semnalul profesorului primul din fiecare şir dă mingea celui din spate pe deasupra capului înapoi,
ultimul care o primeşte parcurge „tunelul" printre picioarele colegilor rostogolind mingea şi odată ajuns primul,
continuă jocul, câştigând cei care şi-au refăcut echipa iniţială, 2 - 3 x, pauză 20sec.
3.Colectivul împărţit în 6 - 8 echipe de 4 - 5 elevi, în spatele unei linii de start, primul de la fiecare şir cu o
minge de baschet, la 2m în faţa fiecărui şir o banca de gimnastică aşezată longitudinal: la semnalul profesorului
primii pleacă în alergare cu dribling cu mâna dreaptă, continuă driblingul pe bancă, se întorc cu dribling cu
mâna stângă pe bancă şi predau ştafeta următorului, 2 - 3 x, pauză 20sec.
4. Colectivul împărţit în patru-şase şiruri de trei-patru elevi, în faţa fiecărui şir o bancă de gimnastică
aşezată longitudinal cu partea îngustă sus: execută mers pe bancă, întoarcere 360° la jumătatea băncii şi
continuarea deplasării, 3 - 5 x.
5. Colectivul în coloană de gimnastică din aşezat cu câte o minge fiecare fixată între glezne, execută
aruncarea mingii cu picioarele şi prinderea ei cu mâinile, 2x8-10 repetări, pauză 20sec.
6. Colectivul de elevi răspândit în toată sala, fiecare elev cu o minge, cu spatele la perete, execută de la
distanţa de 2m de perete aruncarea mingii printre picioare în perete, întoarcere 180° şi prinderea ei între
genunchi, 2x8-10 repetări.
7. Colectivul în coloană câte unul execută alergare cu joc de glezne simultan cu rotarea braţelor înainte,
la semnalul sonor execută alergare cu joc de glezne cu rotarea braţelor înapoi, pauză mers, 2 x 20sec.
8. Colectivul împărţit în şase - opt echipe de patru - cinci elevi, în spatele unei linii de start, primul de la
fiecare şir cu o minge de baschet, la 2m în faţa fiecărui şir o banca de gimnastică aşezată longitudinal: la
semnalul profesorului primii pleacă în alergare cu dribling cu mâna dreaptă, continuă driblingul pe bancă, se
întorc cu dribling cu mâna stângă pe bancă şi predau ştafeta următorului, 2 - 3 x, pauză 20sec.
SUBIECTUL II
1.ALCĂTUIŢI UN SISTEM DE OPT EXERCIŢII, EŞALONATE METODIC, PENTRU ÎNSUŞIREA
ALERGĂRII DE VITEZĂ, CA PROBĂ ATLETICĂ. IN DESCRIEREA EXERCIŢIILOR, MENŢIONAŢI:
ACŢIUNEA MOTRICĂ; DOZAREA; FORMAŢIILE DE LUCRU.
1.Formatie de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare cu joc de glezne, pe distanta de 20m in tempo3/4-4/4, 2-
3x, pauza pasiva 20-30sec
2. Formatie de lucru:grupe de cate 6-8 elevi, din stand dezechilibrare si alergare cu cresterea progresiva a
tempoului pe distanta de 30m, tempo3/4, 2-3x, pauza pasiva 30-40sec.
3. Formatie de lucru:grupe de 6-8 elevi, start din picioare si alergare accelerata in tempo4/4 pe distanta
30-40m, plecare libera, 2-3x, pauza pasiva 30-45sec.
4. Formatie de lucru:In coloana cate 3, concurs pe grupe; alergare accelerata cu start din picioare la
semnal sonor pe distanta 60m, tempo4/4, 2-3x, pauza (mers) 45sec.
5. Formatie de lucru:In coloana cate 3-4 elevi, alergare pe linia culoarului cu exeminarea urmelor
(paralele cu axa alergarii), tempo ¾, 2-3x 30m, pauza (mers)45sec.
6. Formatie de lucru:Pe perechi; Leapsa pe perechi – cu start din picioare si alergare pe 15-20m, distanta
intre parteneri est e de 2 m, 3-4x, pauza 45sec.
7. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, alergare accelerata in linie dreapta pe 30-40m, cu atingerea
vitezei maxime urmata de alergare libera; 2-3x pauza (mers si revenire in formatie) 30-40 sec.
8. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, start din picioare si lansare pe distanta de 50-60m, sub forma
de concurs cu plecare la semnal sonor 3-4x, tempo3/4-4/4, pauza (mers) 30sec-1min.
2.ALCĂTUIŢI UN SISTEM DE OPT EXERCIŢII, EŞALONATE METODIC, PENTRU ÎNSUŞIREA
SĂRITURII CU SPRIJIN DEPĂRTAT LA CAPRA DE GIMNASTICĂ. IN DESCRIEREA EXERCIŢIILOR,
MENŢIONAŢI: ACŢIUNEA MOTRICĂ; DOZAREA; FORMAŢIILE DE LUCRU.
1. Formatii de lucru: coloana cate unul; cu sprijinul mainilor pe capra, batai succesive pe trambulina cu
departarea picioarelor. 8-10x
2. Formatii de lucru: coloana cate unul;cu sprijinul mainilor pe capra, bataie pe trambulina si trecere in
sezand pe capra. Coborare cu impingere in brate; 2-3x8
3. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste un partener care sta cu
trunchiul indoit inainte (capra vie);4x, pauza 30sec.
4. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra in latime, cu inaltime
mica 3-4x, pauza 30sec.
5. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura peste capra in lungime cu inaltime medie; 3x; pauza
30sec.
6. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra cu bataie pe trambulina;
3-4x; pauza 30sec.
7. Formatii de lucru: coloana cate unul;elan de 4-5 pasi de alergare, bataie pe trambulina si saritura in
sprijin departat peste capra; 3-4x, pauza 30sec.
8. Formatii de lucru: coloana cate unul; elan de 7-9 pasi de alergare, bataie pe trambulina (distanta
marita fata de capra) saritura in sprijin departat peste capra (inaltime marita). Ajutorul - profesorul sta in fata
caprei ,a aparatului, pe saltea si apuca săritorul, aproape de umeri si-1 trage peste capra .
16 IULIE 2008
SUBIECTUL I
1.METODELE VERBALE CONTRIBUIE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE DE
INSTRUIRE.
A.ENUMERAŢI CELE PATRU METODE VERBALE UTILIZATE ÎN EDUCAŢIA FIZICĂ.
1.Expunerea verbala cu procedeele metodice:
Povestirea:
Explicatia:
Prelegerea:
2.Conversatia
3.Brain-stormingul
4.Studiul individual
16 IULIE 2009
SUBIECTUL I
1. INDEMANAREA -CALITATE MOTRICA DE BAZA
A) PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE
1. Capacităţile coordinative generale(îndemânare generală): necesare însuşirii şi efectuării tuturor actelor şi
acţiunilor
motrice.
2. Capacitătile coordinative specifice: evidenţiate în practicarea diferitelor ramuri şi probe sportive.
3. Capacităţile coorinative în regimul altor calităţi motrice: ( în regim de viteză, rezistenţă, forţă)
Formele de manifestare a îndemânarii trebuie raportate şi la alte elemente care reprezintă şi indici valorici ai calităţii
respective astfel:
- gradul de dificultate, complexitatea actului sau acţiunii motrice, în care se integreaza coordonarea simetrica şi
asimetrica;
- indicele de precizie al încadrării mişcării în spaţiu;
- indicele de viteză, dat de timpul de execuţie, tempoul şi ritmul execuţiei;
indicele de forţă care rezultă din raportarea indicelui de precizie, la gradul de incordare musculară la lucrul
efectuat.
B.) PREZENTATI PATRU FACTORI DE CONDITIONARE
1 calitatea sistemului nervos central şi - mai ales - capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;
2 plasticitatea scoarţei cerebrale, adică proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipuri
elementare pentru a elabora un răspuns complex, conform cu situaţiile noi intervenite;
3 capacitatea analizatorilor de a capta selectiv informaţia şi de a realiza sinteza aferentă pentru analiza
situaţiei;
4 calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe căile aferente şi eferente;
5 calitatea inervaţiei musculare, care determină contracţia şi relaxarea;
6 capacitatea de anticipare, atât sub aspectul desfăşurării tehnice, cât şi a celorlalte condiţii (reacţia
adversarilor sau partenerilor, factorii climaterici etc.);
7 memoria de scurtă durată şi de lungă durată;
8 gândirea de tip creativ;
9 volumul şi complexitatea deprinderilor şi priceperilor motrice stăpânite de subiect;
10 nivelul de manifestare a celorlalte calităţi motrice.
C.) PREZENTATI PROCEDEELE METODICE DE DEZVOLTARE/EDUCARE A INDEMANANARII
CU EXEMPLE
a. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante - într-un număr mare de repetări şi
într-un timp îndelungat.
Exemple:
- achiziţionarea de noi acte, acţiuni motrice determină creşterea bagajului motric care se constituie în
factorul de bază ce condiţionează valoarea îndemânării;
- prin solicitările specifice pe care le implică acţiunea de învăţare se ameliorează activitatea analizatorilor
şi se reglează diferitele funcţii ale organismului implicate în procesele de coordonare;
§ în etapa de iniţiere motrică se perfecţionează percepţiile şi reprezentările motrice îmbunătăţindu-se capacitatea
de adecvare motrică la situaţiile date; se favorizează calitatea execuţiilor şi se faciliteză trecerea subiecţilor la
acţiune prin declanşarea unor activităţi reflectate la nivelul SNC şi legate de experienţa motrică personală
anterioară a fiecărui individ;
Odata cu fixarea, consolidarea actelor, acţiunilor motrice efectuarea acestora se realizează în mai mare
măsură în mod automatizat iar influenţa asupra dezvoltării îndemânării se diminuează semnificativ.
b. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii complexe - cresterea dificultăţilor de execuţie
comparativ cu condiţiile normale.
Exemple:
- execuţie cu segmentul corporal "neîndemânatic" şi în toate direcţiile;
- îndepărtarea centrului de greutate al corpului executantului faţă de sol;
- introducerea unor acte motrice sau acţiuni motrice suplimentare şi concomitente (sărituri,
întoarceri, aruncări şi prinderi de obiecte etc.);
- creşterea numărului de mingi sau alte obiecte în efectuarea aceleiaşi mişcări;
- creşterea numărului de subiecţi pe acelaşi spaţiu de lucru etc.
c. Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii variabile, care să preîntâmpine orice situaţie viitoare
posibilă.
Exemple:
exersare în spaţii in aer liber şi in interior;
exersare în săli de educaţie fizică şi sport cu dimensiuni mari şi în săli cu dimensiuni mici;
exersare în săli de educaţie fizică şi sport cu luminozitate bună şi în săli cu luminozitate slabă;
exersare pe suprafeţe diferite (zgură, ciment, parchet, linoleum, tartan, gazon, pământ);
exersare la momente diferite din zi (dimineaţa, la prânz, după amiaza, seara);
exersare în prezenţa spectatorilor şi în absenţa acestora;
exersare la altitudine mică, medie sau mare;
exersare în condiţii atmosferice normale şi nefavorabile (ploaie, ninsoare, vânt puternic, ceaţă )
SUBIECTUL III
1. ELABORATI UN COMPLEX FORMAT DIN 8 EXERCITII, PENTRU DEZVOLTAREA FIZICA
ARMONIOASA, ESALONATE METODIC, EXECUTATE LA SCARA FIXA. IN DESCRIEREA
EXERCITIILOR, MENTIINATI: ACTIUNEA MOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU.
Ex pentru brate si centura scapulara:
1.Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Menţinut în atârnat; 10-25sec
2. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa: Culcat facial cu faţa la scara fixă, braţele întinse, de prima
şipcă apucat: urcare pe scară din treaptă în treaptă doar cu ajutorul braţelor; 1x8, pauza 40sec;
3. Formatie de lucru: Formatie de lucru: Atârnat cu faţa la scara fixă: coborâre pe scară din treaptă în
treaptă până în stând pe genunchi. 1x8, pauza 40sec Exercitii pentru musculatura abdominala:;
4. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; din atârnat la scara fixă, cu spatele spre scară: ridicarea
genunchilor la piept şi coborâre; 2x8, pauza 30sec
5. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Atârnat la scara fixă, cu spatele spre scară: ridicarea
picioarelor întinse în echer înainte şi coborârea lor lentă; 1x8, pauza 30sec Exercitii pentru musculatura spatelui:
6. Formatie de lucru: Pe perechi, un executant este atarnat, cu fata la scara fixa, apucat de ultima sipca;
partenerul il apuca de glezne si il indeparteaza de scara, tragand inapoi, dupa un anumit numar de exercitii se
schimba locurile; 1x8 Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare:
7. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stând lateral faţă de scara fixă, cu mâna sprijinită la
nivelul bazinului pe şipcă: genuflexiune pe piciorul din interior, cel din exterior se întinde înainte; lucru
alternativ pe ambele picioare; 2x8; pauza 40 sec.
8. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stând cu faţa la scara fixă, sprijinit cu ambele picioare
îndoite la nivelul genunchilor, braţele întinse sus, cu ambele mâini de şipcă apucat: întinderea şi îndoirea
genunchilor pe scară; 3x8, pauza 30 sec
2. ALCATUITI UN SISTEM DE 7 EXERCITII, ESALONAT METODIC, PENTRU INVATAREA
STANDULUI PE CAP DIN GHEMUIT. IN DESCRIEREA EXERCITIILOR, MENTIONATI: ACTIUNEA
MOTRICA; DOZARE; FORMATIILE DE LUCRU
1.Formatie de lucru: coloana cate unul:Culcat facial pe lada de gimnastica cu picioarele in afara ei:
coborari si ridicari ale picioarelor in extensie maxima; 8-10x
2. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: sprijin ghemuit; asezarea mainilor si capului pe sol si revenire; 8-
10x
3. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: Pe genunchi, pe palme si pe cap sprijinti, miscari circulare ale
capului in ambele sensuri, pastrand un punct de contact permanent pe sol, 2x8
4. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea: Sprijin ghemuit, asezarea mainilor si capului pe sol si prin usoara
saltare, desprinderea picioarelor de pe sol, cu mentinerea echilibrului cu picioarele indoite (realizarea
triunghiului); revenire (la inceput cu ajutor);3-4x cu mentinere 5-6sec, pauza 30sec
5. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa: Sprijin ghemuit: cu spatele la scara fixa sau perete, urcarea
alternativa a picioarelor, pana ce corpul ajunge la verticala si revenire, 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec
6. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa Sprijin ghemuit: stand pe cap cu sprijinirea spatelui sau
picioarelor la scara fixa sau perete; 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec
7. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea: Stand pe cap cu ajutor si fara 3-4x; mentinere 5-6sec; pauza
30sec, apoi introducerea elementului in combinatii simple.
Ajutorul se acorda din lateral cu o mana, la nivelul bazinului, iar cealalta la glezna. Se ajuta la ridicarea
picioarelor si fixarea pozitiei corpului la vertical.
10 iulie2010
SUBIECTUL I
1.COORDONAREA (ÎNDEMÂNAREA) ESTE UNA DINTRE CALITĂTILE MOTRICE CARE
CONDITIONEAZĂ EFICIENTA ACTIUNILOR MOTRICE.
A. DEFINITI CALITATEA MOTRICĂ COORDONAREA (ÎNDEMÂNAREA).
Definitii:
Capacităţile coordinative sunt :
- un complex de calităţi preponderent psiho-motric, care presupune capacitatea de a învăţa rapid mişcări noi,
adaptarea rapidă şi efeicientă la condiţii variate, specifice diferitelor tipuri de activităţi, prin restructurarea
fondului motric existent.
-capacitatea organismului uman de a efectua acte şi acţiuni motrice, mai ales în condiţii variate şi neobişnuite, cu
eficienţă maximă şi cu consum minim de energie din partea executantului.
această calitate motrică presupune următoarele elemente componente:
• capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia în întregime pentru efectuarea actelor şi
acţiunilor motrice;
• capacitatea de combinare a mişcărilor;
• capacitatea de diferenţiere a mişcărilor;
• echilibrul;
• precizia;
• capacitatea de orientare spaţială;
• capacitatea de orientare temporală, mai ales ritm şi tempo;
• amplitudinea, pe bază de mobilitate articulară - supleţe - elasticitate musculară;
• ambilateralitatea
13 IULIE 2011
SUBIECTUL I
SUBIECTUL II
1. PROIECTAREA DIDACTICĂ ESTE O ACTIVITATE PROPRIE MANAGEMENTULUI EDUCAŢIONAL.
A.DEFINIŢI CONCEPTUL DE PROIECTARE DIDACTICĂ.
Definiţie: proiectarea didactica este o acţiune continuă şi unitară, vizând întregul macrosistem, se realizează
pe baza curriculumu-lui, a evaluării rezultatelor anterioare şi a situaţiei existente;
Proiectarea didactica reprezintă activitatea de anticipare şi pregătire a tuturor demersurilor pe care le inplică
procesul instructiv şi care are drept scop asigurarea eficienţei acestui proces. Ea vizează întreg procesul de
educaţie fizică desfăşurat pe parcursul unui ciclu şcolar, sau mai adesea a unui an din cadrul său. Urmare a
procesului de proiectare se elaborează toate documentele de planificare cunoscute (planul tematic anual, planul
calendaristic semestrial, unitatea de învăţare, planul de lecţie).
SUBIECTUL III
1. ELABORAŢI O STRUCTURĂ DE ŞAPTE EXERCIŢII, PENTRU ÎNSUŞIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC
DE ATAC, DINTR- UN JOC SPORTIV LA ALEGERE. ÎN DESCRIEREA FIECĂRUI EXERCIŢIU,
MENŢIONAŢI ACŢIUNEA MOTRICĂ, DOZAREA, FORMAŢIILE DE LUCRU, RESPECTÂND
EŞALONAREA METODICĂ A EXERCIŢIILOR ÎN STRUCTURĂ.
Se repeata15-16 IULIE 2004
Formaţii
de lucru,
modalitati Alte
Dozar
Verigi si durata Conţinut de conse
e
exersare si m-nari
indicatii
metodice
3. Influenţarea Exercitii pentru regiunea cervicala - Coloană
selectiva a P.I. Stând depărtat mainile pe sold: de gimn.
aparatului T1-2 - aplecarea capului înainte cu arcuire 2x8T câte 4
locomotor T3-4 - extensia capului, cu arcuire
T5-6 - aplecarea capului lat. stg. cu arcuire
10` T7-8 - aplecarea capului lat. dr. cu arcuire #
Exercitii pentru centura scapulo-humerala
P.I. Stând departat, mainile pe langa trunchi
a)T1-4 ridicarea umerilor, simultan cat mai sus
T5-8 ridicarea umerilor, alternativ cat mai sus 2x8T #
SUBIECTUL I
1. VITEZA REPREZINTĂ O CARACTERISTICĂ ÎNNĂSCUTĂ A INDIVIDULUI, AL CĂREI NIVEL SE
MODIFICĂ PE PARCURSUL ONTOGENEZEI.
Cele trei scoli de gandire (franceza , suedeza si germana) care au influentat evolutia educatiei fizice sunt scolile
intemeiate de:
-Francesco Amoros (Franta)
-Per Henrik Ling (Suedia)
-Fr. Ludwig Jahn (Germania)
B.PREZENTAŢI NOTELE DEFINITORII ALE ACESTOR ŞCOLI DE GÂNDIRE
Scoala Franceza - FRANCESCO AMOROS Gimnastica lui Amoros are la bază în ceea ce
priveşte alegerea, sistematizarea, şi executarea exerciţiilor sale criterii ştiinţifice care se
fundamentează pe cunoştinţe de anatomia şi fiziologie, mecanica mişcărilor şi examenul fizic şi
moral ale elevilor. El are marele merit de a fi primul care a individualizat educaţia motrică
ţinând cont de constituţia fizică şi de personalitatea elevului
Metoda lui Amoros se bazează pe două principii:
a) principiul psihologic, care dezvăluie că sursa de mişcare a omului o constituie senzaţiile
kinestezice, care îşi au originea în centrii nervoşi superiori.
b) principiul utilitarist, care obişnuieşte omul cu asperităţile depăşirii obstacolelor inerente ale
vieţii şi, mai cu seamă, ale vieţii de militar.
Scoala Suedeza - HENRIK LING, Exerciţiile gimnasticii suedeze sunt libere, analitice,
realizate în toate articulaţiile şi planurile corpului uman, efectuate simplu, fără şi cu aparate
specifice (saltea, bastoane, corzi, bancă, ladă, cal, scară fixă, cadru marinăresc), completate cu
jocuri dinamice.
Sistemul suedez a făcut epocă, a avut o generalizare fără egal în mediul şcolar, supravieţuind
în Europa până dincolo de jumătatea secolului al XX-lea; în România, a fost înlocuit, în 1948, cu
gimnastica sportivă a lui Jahn.
Scoala Germana - F.LUDWIG JAHN este considerat părintele gimnasticii sportive. Meritul de
necontestat al lui Jahn este -înţelegerea faptului că exerciţiile fizice sunt necesare pentru dezvoltarea copiilor şi tinerilor,
dar şi pentru antrenarea adulţilor şi că aceste exerciţii sunt mai eficiente dacă sunt exersate în aer liber, în diferite
condiţii climatice.
Sistemul suedez a contribuit la fundamentarea ştiinţifică a domeniului educaţiei fizice, iar prin caracteristicile sale a
determinat promovarea practicării motivate şi conştiente a exerciţiului fizic de un număr foarte mare de persoane din
Suedia şi din alte ţări europene care l-au preluat şi în sistemul şcolar.
SUBIECTUL II
1.EVALUAREA ÎN EDUCAŢIE FIZICĂ PERMITE CONSTATAREA NIVELULUI DE ÎNDEPLINIRE A
OBIECTIVELOR PROPUSE.
SUBIECTUL III
1.ELABORAŢI O STRUCTURĂ DE ŞASE EXERCIŢII PENTRU ÎNSUŞIREA ALERGĂRII DE
REZISTENŢĂ. ÎN DESCRIEREA FIECĂRUI EXERCIŢIU, MENŢIONAŢI ACŢIUNEA MOTRICĂ,
DOZAREA, FORMAŢIA DE LUCRU, RESPECTÂND EŞALONAREA METODICĂ A EXERCIŢIILOR ÎN
STRUCTURĂ.
SE REPEATA, EX AU FOST DATE IN 17 -18 IULIE 2006
2.ELABORAŢI O SECVENŢĂ DE PLAN DE LECŢIE PENTRU O VERIGĂ TEMATICĂ, DESTINATĂ
ÎNVĂŢĂRII SĂRITURII ÎN SPRIJIN DEPĂRTAT PESTE CAPRĂ, LA GIMNASTICĂ. ÎN ELABORARE,
SE VA URMĂRI:
DESCRIEREA EXERCIŢIILOR UTILIZATE;
SUCCESIUNEA METODICĂ A EXERCIŢIILOR;
PRECIZAREA DOZĂRII EFORTULUI;
MENŢIONAREA FORMAŢIILOR DE LUCRU.
Invatarea sariturilor cu sprijin trebuie sa fie precedata de o pregatire prealabila, orientata spre formarea
calitatilor motrice necesare, asa zisa scoala sariturilor.
3x
8. Elan 2-3 paşi, săritură în depărtat Pauza Coloana cate unul
peste capra ridicată la o înălţime redusă, 30``
Demonstratii
cu ajutor
corectari
3x individuale
9. Elan 6-8 paşi, săritură în depărtat Pauza
peste capra ridicată la o înălţime redusă, 30`` Coloana cate unul
cu ajutor 4x Demonstratii
Pauza Precizari
10. Efectuarea săriturii complete fără 30`` metodice
ajutor
Coloana cate unul
SUBIECTE BUCURESTI
SUBIECTUL I
1. Indemanarea -calitate motrica de baza
a.) Prezentati formele de manifestare
b.) Prezentati patru factori de conditionare
c.) Prezentati procedeele metodice de dezvoltare/educare a indemananarii cu exemple
SUBIECTUL II
1. Principiul participarii constiente si active reprezinta unul dinte principiile didactice de baza ale educatiei fizice
a.) Precizati laturile acestui principui
b.) Prezentati cerintele privind respectarea acestui principiu
2. Prioectarea didactica exprima gandirea metodica a cadrului didactic
a.) Precizati intrebarile repere ale proiectarii didactice.
b.) Analizati etapele si actiunile corespunzatoare acestor etape
SUBIECTUL III
1. Elaborati un complex format din 8 exercitii, pentru dezvoltarea fizica armonioasa, esalonate metodic, executate cu
bastonul. In descrierea exercitiilor, mentiinati: actiunea motrica; dozarea; formatiile de lucru.
2. Alcatuiti un sistem de 7 exercitii, esalonat metodic, pentru invatarea standului pe cap din ghemuit. In descrierea
exercitiilor, mentionati: actiunea motrica; dozare; formatiile de lucru
3. Elaborati o structura de 7 exercitii, esalonat metodic, penru invatarea unui procedeu tehnic de atac, dintr-un joc
sportiv la alegere. In descrierea exercitiilor, mentionati: actiune motrica; dozarea; formati de lucru.
obiectivele invatarii
La didactica daca ar pica un subiect despre obiectivele invatarii care credeti ca ar fi etapele prin
care ar trebui sa trecem daca ar trebui sa facem un eseu?..de unde invatati?
Obiectivele sunt afirmatii care descriu ceea ce un cursant se asteapta sa dobandeasca ca si rezultat
al instruirii.
obiectivele de invatare sunt afirmatii specifice si masurabile care descriu ceea ce cursantul va fi capabil
sa faca ca si rezultat al activitatii de instruire.
• un rezultat dorit, stabilit printr-un verb de actiune. Poate fi vorba de dobandirea unei abilitati (ce vei fi
capabil sa faci dupa terminarea activitatii de invatare), a unei cunostinte (ce va trebui sa stii si sa intelegi
dupa terrminarea activitatii de invatare) sau o schimbare de comportament, atitudine.
un nivel de performanta trebuie specificat si sa poata fi masurabil
o modalitate de evaluare trebuie sa fie indicata
un termen de indeplinire al obiectivului trebuie sa fie specificat.����
Cand scrii un obiectiv de invatare in termeni de performanta, este important sa alegi un verb de actiune. Iata
cateva exemple de verbe care te pot ajuta sa iti construiesti un obiectiv de invatare:
a demonstra
a� evalua
a organiza
a implementa
a pregati
a dezvolta
a produce
a intelege
Ca sa iti fie mai usor, cand stabilesti obiective de invatare, raspunde-ti la urmatoarele intrebari:
Obiectivele sunt centrate pe performanta mea?
Cum evaluez realizarile obiectivelor de invatare?
Este masurabila sarcina pe care mi-am stabilit-o?
Ce criteriu de evaluare o sa folosesc pentru a stabili ca obiectivul a fost indeplinit.
Pentru a intelege mai bine de ce un obiectiv de invatare este specific si masurabil, va dau un exemplu din
domeniul Customer Service. Sa ne gandim ca vrem sa cream un training despre cum sa vorbeasca la telefon
angajatii din receptia unui hotel. Sa presupunem ca un obiectiv al trainingului nostru ar fi urmatorul: “In acest
training angajatii vor invata cum sa vorbeasca la telefon si sa comunice cu oaspetii.” Este obiectivul formulat,
un obiectiv de invatare?
Aceasta afirmatie este mai degraba o descriere a continutului de training decat un obiectiv de invatare
propriu zis. El nu indica un comportament observabil si nu arata cum poti sa verifici daca angajatii au inteles
ce au de facut.
Aceste obiective sunt mai specifice, mai clare iar angajatii stiu exact ce au de facut si ce se asteapta de la ei.
In plus, comportamentele lor sunt observabile si pot fi masurate dupa modul cum pun in asteptare o
persoana care a sunat sau cum directioneaza un apel.
In concluzie, obiectivele de invatare te ajuta sa fii mai structurat si sa intelegi de ce faci un lucru si la ce te
ajuta. Sunt mai multebeneficii ale obiectivelor de invatare, iata doar cateva:
te motiveaza sa inveti
te ajuta sa te dezvolti profesional si personal
te ajuta sa te focusezi pe rezultate
iti ofera un instrument de auto-evaluare
te ajuta sa intelegi importanta planificarii si iti ofera un control asupra viitorului tau.