Sunteți pe pagina 1din 2

Climatul psihosocial

Climatul psihosocial este un nivel superior de integrare a factorilor interni si externi, obiectivi si
subiectivi care au semnificatie pentru grup si care genereaza o dispozitie psihica relativ stabila si
generalizata la nivelul membrilor grupului.
Climatul psihosocial are un caracter generalizat la nivelul grupului respectiv, chiar daca atitudinea
unora dintre membrii grupului fata de unele aspecte ale vietii de grup poate fi diferita.
Factorii care contribuie la formarea climatului pot fi:
a) fizico-materiali (conditiile fizice si materiale in care grupul isi desfasoara activitatea);
b) sociali (care tin de cadrele sociale generale, de caracteristicile sistemelor economice,
politice sau juridice care au impact asupra grupului ca intreg, cel mai frecvent prin intermediul
mediului institutional sau organizational caruia ii apartine grupul);
c) psihosociali (rezultati din interactiunea membrilor grupului sau dintre acestia si alte
persoane sau grupuri din exterior);
d) psihici (constand din caracteristicile psihoindividuale ale membrilor manifestate in
contextul vietii si activitatii de grup). Actiunea acestor factori este cel mai adesea reala, insa poate fi
si numai invocata ca iminenta. In toate cazurile, este necesar ca acesti factori sa capete semnificatie
pentru viata de grup pentru a deveni factori generativi ai climatului. Totodata, trebuie sa existe
circumstante relativ stabilizate pe fondul carora sa se dezvolte un anumit climat psihosocial.
Dimensiunile climatului se afla intr-un raport de interconditionare, fiecare continand mai
multi factori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii:
(b) Dimensiunea motivational-atitudinala include: tipul de atitudini interpersonale (respect,
consideratie, apreciere etc.); atitudinea fata de grup si fata de activitatea pe care o desfasoara; gradul
de congruenta a intereselor si trebuintelor membrilor grupului, compatibilitatea acestora cu
obiectivele generale ale grupului; gradul de satisfactie/insatisfactie etc.
(c) Dimensiunea cognitiv-axiologica cuprinde aspecte referitoare la: comunicarea
interpersonala (indicele de centralitate a retelei, forma de realizare, indicele de „bilateralitate“ etc);
gradul de cunoastere interpersonala; gradul de convergenta si compatibilitate a opiniilor,
convingerilor si conceptiilor tematice ale membrilor grupului; gradul de elaborare si modul de
functionare a normelor de grup; nivelul de constituire a traditiilor si modelelor comportamental--
atitudinale.
(e) Dimensiunea structurala reflecta: varsta medie a membrilor; gradul de omogenitate (statut
social, nivel de cultura generala, mediul de provenienta, varsta s.a.); raportul numeric dintre barbati
si femei.Etc....
Studierea climatului psihologic în grupă
Climatul psihologic la nivelul sferei emoționale se reflect asupra relațiilor reciproce în colectivul
format, asupra caracterului colaboratoric,asupra atitudinii față de evenimente importante ale vieții în
colectiv. Deci climatul psihologic în colectiv se formează pe baza "atmosferei psihologice" – starea
emoțională a grupului, care are loc relativ într-un scurt timp și care la rîndul său se formează datorită
stărilor emoționale situative ale colectivului.
Pentru determinarea profilului de climat s-a folosit urmatoarea metoda. In prima faza, membrilor
unor grupuri de diferite tipuri (scolare, industriale si studentesti) le-a fost prezentata intr-un mod
intuitiv notiunea de climat psihosocial de grup, valoarea generala a acestuia (pozitiva sau negativa)
si faptul ca fenomenul este generat de o serie de factori interni si externi. In a doua faza s -a cerut ca
Climatul psihosocial

fiecare membru sa aprecieze pe o scala cu sapte valori climatul existent in grupul din care fac parte
(-3, -2, -1, 0, +1, +2, +3), dupa care sa enumere cauzele care generat respectivul climat; dupa
enumerarea tuturor cauzelor, li s-a cerut sa acorde o pondere (de la 1 la 5) fiecarei cauze, dupa
importanta pe care respectiva cauza a avut-o la generarea climatului asa cum a fost apreciat anterior.
In a treia faza s-a procedat la o analiza de continut a raspunsurilor, gruparea lor in cele sase categorii
prezentate anterior, si calcularea ponderii statistice pe care fiecare categorie de factori o are in
determinarea climatului in acel grup, precum si in randul grupurilor de un anumit tip. Astfel, sa putut
determina atat profilul climatului, specific pentru grupurile scolare, industriale, studentesti, militare
s.a., cat si profilul climatului unui anumit grup; prin compararea profilului particular al unui grup cu
profilul general.

Am raspuns tema comunicarea persoasiva si Referatul

S-ar putea să vă placă și