PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Bahan Simona Mihaela

DATA: 15 noiembrie 2010
CLASA: a V-a
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Căprioara de Emil Gârleanu (receptarea textului)
TIPUL LECŢIEI: receptare a unui text literar
DURATA: 50’

COMPETENŢE GENERALE:
1.receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
3.receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1.- identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
1.3.-sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora;
3.3.-identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text narativ.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să citească expresiv textul;
O2 – să construiască mesaje orale şi scrise pornind de la textul literar;
O3 –să construiască enunţuri cu elementele lexicale noi ale textului;
O4 –să identifice figuri de stil învăţate în textul studiat;
O5 – să dovedească pasiune pentru lectură;
O6 – să-şi exprime punctul de vedere clar, concis, argumentându-şi răspunsurile

STRATEGIA DIDACTICĂ

RESURSE:
-capacităţi normale de învăţare ale elevilor
-loc de desfăşurare: sala de clasă

METODE ŞI PROCEDEE:
-lectura expresivă, conversaţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire

MATERIALE ŞI MIJLOACE:
-manual, fişe de lucru
FORME DE ORGANIZARE:
-frontal, pe grupe

FORME DE EVALUARE:
-orală, scrisă (test formativ)

BIBLIOGRAFIE:
-Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005
-Sofia Dobra – Ghid de limba şi literatura română pentru clasa a V-a – a VIII-a, Ed. Plus, 2005
-Valeriu Marinescu – Metodica predării limbii şi literaturii române, , Ed. Fundaţiei România de mâine,
Bucureşti, 2002;

MOMENTE ŞI TIMP CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

OBIECTIVE FORME RESURSE
OPERAŢIONA DE ORG. MAT. ŞI
LE PROCED.
Moment 3’ -organizarea clasei şi asigurarea Frontal Conversaţia Verificarea modului în care
organizatoric climatului necesar desfăşurării activităţii Caietele elevilor elevii au alcătuit tema pentru
-verificarea temei pentru acasă acasă şi corectarea
eventualelor greşeli

Captarea 5’ Profesorul propune elevilor rezolvarea Frontal Exerciţiul Rezolvarea rebusului

atenţiei unui rebus, pentru a afla titlul noii lecţii. Fişa de lucru
(Anexa 1)
Anunţarea 2’ Profesorul notează la tablă titlul noii lecţii Frontal Conversaţia Elevii notează titlul în caiete.
subiectului şi enumeră obiectivele operaţionale. Caietele elevilor
lecţiei şi
enumerarea
obiectivelor

Conducerea
învăţării şi
asigurarea feed-
back-ului
O1, O5 5’ Profesorul realizează lectura model a Frontal Lectura Citirea expresivă a textului.
textului, după care sunt solictaţi elevii (2- expresivă
3 elevi) să citească expresiv textul. Conversaţia

O2, O3 Elevii sunt apoi împărţiţi în patru grupe şi
15’
li se împart fişe de lucru cu exerciţii
vizând forma literară a unor cuvinte,
explicarea modului în care s-au format
unele cuvinte, sinonime, antonime,
sensuri diferite ale unor cuvinte.(Anexa 2)
Pe grupe Rezolvarea sarcinilor de pe
Exerciţiul
fişa de lucru: identificarea
Descoperirea
formei literare a unor cuvinte,
Conversaţia explicarea modului în care s-
au format unele cuvinte,
găsirea de sinonime, antonime,
 alcătuirea de enunţuri cu
sensuri diferite ale unor
cuvinte.

Elevilor li se împarte apoi cea de-a doua Pe grupe Exerciţiul Rezolvarea sarcinilor de lucru:
10’ fişă de lucru (Anexa 3), cu cerinţe ce Problematizarea identificarea unor comparaţii,
O4 vizează înţelegerea textului. Descoperirea înţelegerea corectă a sensului
unor comparaţii şi a unor
fragmente de text.

SCENARIUL DIDACTIC

Consolidarea 7’ Elevii primesc o fişă cu un test formativ, Individual Exerciţiul Exprimarea propriei opinii şi
cunoştinţelor în care li se cere să-şi exprime părerea în Fişa de lucru argumenatrea sumară a
O6 legătură cu sentimentele pe care le acesteia.
trăieşte cititorul. (Anexa 4)
Asigurarea 3’ TEMĂ PENTRU ACASĂ:
retenţiei şi a Alcătuiţi o compunere în care să vă imaginaţi un alt final al textului „Căprioara” de E. Gârleanu
transferului
ANEXA 2

GRUPA I

„CĂPRIOARA”
de Emil Gârleanu
Fişă de lucru

Se dă textul:
„Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei. Acesta şi-a întins capul
cu botul mic, catifelat şi umed pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge şi
limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl priveşte şi în sufletul ei de fugarnică
încolţeşte un simţimânt stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele
ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise de mult încă. Şi cum se uită
aşa, cu ochii îndureraţi, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbuşit de durere; iedul deschide ochii.”

1. Indicaţi forma literară a cuvântului simţimânt.

2. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: a încolţi, îndurerat.
 3. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: catifelat, fragedă, îndureraţi, scapă.

4. Precizaţi câte un antonim pentru: gros, umed, închişi, venise.

5. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a încolţi:

o a răsări din pământ (plante)
o a apărea (idei, sentimente)
o a înconjura din toate părţile
o a prinde pe cineva la strâmtoare

ANEXA 2

GRUPA II

„CĂPRIOARA”
de Emil Gârleanu
Fişă de lucru

Se dă textul:
„Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare, printre care
vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit şi de duşmănia lupului şi de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile
prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo l-ar fi ştiut ca lângă dânsa. Dar până la
ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi
îndrăzneţe, să încerce puterile iedului. Şi iedul i se ţine voiniceşte de urmă; doar la săriturile ameţitoare se
opreşte o clipă, ca şi cum ar mirosi genuna, apoi se avântă ca o săgeată şi, behăind vesel, zburdă de bucurie
pe picioarele subţiri ca nişte lugere.”

1. Indicaţi forma literară a cuvântului prăpastii.

2. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: duşmănie, voiniceşte.

3. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: se îmbărbătează, porneşte, duşmănia, a se încumeta.

4. Precizaţi câte un antonim pentru: se îmbărbătează, porneşte, duşmănia, acolo.

5. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a încerca:

o a proba ceva
o a-şi măsura forţele cu cineva
o a-şi da silinţa...
o a fi cuprins de un sentiment

ANEXA 2

GRUPA III

„CĂPRIOARA”
 de Emil Gârleanu
Fişă de lucru

Se dă textul:
„Dar trebuie să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara conteneşte
fuga; păşeşte încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi supt bolţi de frunze, pe urmă prin
hrube adânci de verdeaţă, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii.
Şi-au mers mult aşa, până ce au dat în sfârşit de luminiş. Iedul, bucuros, o ia înainte, sărind. Dar în aceeaşi
clipă căprioara se opreşte, ca de-o presimţire, adulmecând. În faţa ei, de supt o cetină, ochii lupului străluceau
lacomi. Un salt, şi iedul ar fi fost sfâşiat.”

1. Indicaţi forma literară a cuvântului scoboare.

2. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: luminiş, presimţire.

3. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: să străbată, conteneşte, bucuros, adulmecând.

4. Precizaţi câte un antonim pentru: să urce, conteneşte, mult, bucuros.

5. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a străbate:

o a pătrunde prin... a traversa
o a parcurge
o a trece pe undeva cu greu
o a reuşi, a izbuti
ANEXA 2

GRUPA IV

„CĂPRIOARA”
de Emil Gârleanu
Fişă de lucru

Se dă textul:
„Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâşietor, cum nu mai scosese încă şi, dintr-un salt, cade în mijlocul
luminişului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul şi se repede la ea...
Prăbuşită în sânge, la pământ, supt colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Şi numai
când acesta, înspăimântat, se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se turbură de apa
morţii.”

1. Indicaţi forma literară a cuvântului se turbură.

2. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text: sfâşietor, înspăimântat.

3. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru: adânc, salt, înspăimântat, se topeşte.

4. Precizaţi câte un antonim pentru: atunci, cade, uită, durere.

5. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile verbului a cădea:

o a pica (un obiect)
o a se desprinde
o a se îmbolnăvi
o a nu reuşi
ANEXA 3
GRUPA I

Fişă de lucru

1. Identificaţi în textul citat o comparaţie.

2. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită:

„muşchiul gros, cald ca o blană a pământului”
„ca un muget înăbuşit de durere”
„se opreşte... ca şi cum ar mirosi genuna”
„se avântă ca o săgeată”
„picioarele subţiri ca nişte lugere”
„inima întunecată ca un iad al pădurii”
*puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele
unor flori
*iedul se avântă după mama lui iute şi uşor
ca săgeata
*adâncul pădurii apărea întunecat şi plin
de primejdii
*mugetul ei ascundea durerea reţinută a
căprioarei
*iedul se opreşte temător pe marginea
prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o
*muşchiul care acoperea pământul era gros
şi cald ca blana unui animal

3. Alegeţi variantele potrivite:

a) În inima căprioarei „încolţeşte un simţimânt stăruitor de milă” pentru că:
trebuia să se despartă de puiul ei;
puiul era încă mic şi neajutorat;
puiul n-o mai asculta;
venise de mult vremea înţărcatului.

b) „vremea înţărcatului venise de mult” semnifică:

mama amânase momentul despărţirii de pui;
puiul trebuia să-şi poarte singur de grijă;
despărţirea nu mai putea fi evitată;
venise vremea să trăiască împreună cu celelalte capre.

c) „din pieptul căprioarei scapă un muget înăbuşit de durere” pentru că:

trebuia să se despartă de puiul ei drag şi mic;
nu voia să-şi arate durerea ca să nu-l întristeze;
se lovise la un picior;
nu putea să-l mai ocrotească de primejdiile din jurul lui.
ANEXA 3
GRUPA II

Fişă de lucru

1. Identificaţi în textul citat o comparaţie.

2. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită:

„muşchiul gros, cald ca o blană a pământului”
„ca un muget înăbuşit de durere”
„se opreşte... ca şi cum ar mirosi genuna”
„se avântă ca o săgeată”
„picioarele subţiri ca nişte lugere”
„inima întunecată ca un iad al pădurii”
*puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele
unor flori
*iedul se avântă după mama lui iute şi uşor
ca săgeata
*adâncul pădurii apărea întunecat şi plin
de primejdii
*mugetul ei ascundea durerea reţinută a
căprioarei
*iedul se opreşte temător pe marginea
prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o
*muşchiul care acoperea pământul era gros
şi cald ca blana unui animal

3. Alegeţi variantele potrivite:

a) „Căprioara se îmbărbătează... şi porneşte spre ţancurile de stâncă” pentru că:
vrea să-l lase rătăcit, făcând despărţirea mai uşoară;
se hotărăşte să se despartă de el, fiindcă aşa era legea firii;
puiul trebuia să urce singur;
pe stâncile greu accesibile, iedul ar fi fost ferit atât de „duşmănia lupului” cât şi de
„iscuşinţa vânătorului”.

b) „Căprioara îşi azvârle picioarele în fugă fulgerătoare , în salturi îndrăzneţe” deoarece:

vrea să-i facă iedului o bucurie;
se jucau;
voia să încerce puterile iedului;
voia să verifice dacă este pregătit să înfrunte primejdiile de unul singur.

c) „Iedul i se ţine voiniceşte de urmă... behăind vesel...zburdă de bucurie” pentru că:

iedul ia totul ca pe o joacă;
este bucuros de această fugă avântată;
puiul nu se poate ţine de mama lui;
deşi se teme uneori, el o urmează voiniceşte.
ANEXA 3
GRUPA III

Fişă de lucru

1. Identificaţi în textul citat o comparaţie.

2. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită:

„muşchiul gros, cald ca o blană a pământului”
„ca un muget înăbuşit de durere”
„se opreşte... ca şi cum ar mirosi genuna”
„se avântă ca o săgeată”
„picioarele subţiri ca nişte lugere”
„inima întunecată ca un iad al pădurii”
*puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele
unor flori
*iedul se avântă după mama lui iute şi uşor
ca săgeata
*adâncul pădurii apărea întunecat şi plin
de primejdii
*mugetul ei ascundea durerea reţinută a
căprioarei
*iedul se opreşte temător pe marginea
prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o
*muşchiul care acoperea pământul era gros
şi cald ca blana unui animal

3. Alegeţi variantele potrivite:

a) „căprioara conteneşte fuga, păşeşte încet, prevăzătoare” sugerează:
căprioara a obosit;
ea presimte primejdia;
căprioara, ştiind câte pericole ascunde pădurea, merge încet, atentă;
căprioara caută să-l înveţe şi pe ied să se ferească de primejdii.

b) „căprioara se opreşte, ca de-o presimţire, adulmecând” pentru că:

a auzit un zgomot în luminiş;
a văzut ochii lupului strălucind lacomi;
şi-a dat seama că iedul ar fi fost sfâşiat;
simţind primejdia, s-a oprit înfricoşată.

c) „un salt şi iedul ar fi fost sfâşiat” semnifică:

un singur salt ar mai fi trebuit, iar iedul ar fi fost prins de lupul lacom;
lupul mai face doar un singur salt;
printr-un singur salt căprioara salvează puiului său;
ultimul salt al iedului.
ANEXA 3
GRUPA IV
Fişă de lucru

1. Identificaţi în textul citat o comparaţie.

2. Legaţi comparaţiile de explicaţia potrivită:

„muşchiul gros, cald ca o blană a pământului”
„ca un muget înăbuşit de durere”
„se opreşte... ca şi cum ar mirosi genuna”
„se avântă ca o săgeată”
„picioarele subţiri ca nişte lugere”
„inima întunecată ca un iad al pădurii”
*puiul avea picioarele subţiri ca tulpinele
unor flori
*iedul se avântă după mama lui iute şi uşor
ca săgeata
*adâncul pădurii apărea întunecat şi plin
de primejdii
*mugetul ei ascundea durerea reţinută a
căprioarei
*iedul se opreşte temător pe marginea
prăpastiei ca şi cum ar mirosi-o
*muşchiul care acoperea pământul era gros
şi cald ca blana unui animal

3. Alegeţi variantele potrivite:

a) „căprioara dă un zbieret adânc, sfâşietor şi dintr-un salt, cade în mijlocul luminişului”
semnifică:
vrea să-l avertizeze pe ied asupra primejdiei;
cade răpusă de oboseală;
îşi ia rămas bun de la ied zbierând sfâşietor cu inima plină de durere;
se oferă ca pradă ca să-l salveze pe ied.

b) „prăbuşită în sânge, la pământ, supt colţii fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul
ei”:
ea vrea să-l mai vadă pentru ultima dată;
nu se poate linişti până nu-l vede plecând;
nu se mai putea mişca;
inima ei de mamă vrea să-l vadă salvat.

c) „numai când acesta se topeşte în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se
turbură de apa morţii” sugerează:
liniştită că şi-a văzut puiul salvat, căprioara moare;
ea are puterea să lupte cu moartea până îşi vede puiul scăpat de pericol;
căprioara este sfâşiată de lup;
căprioara nu mai vede limpede.
ANEXA 4

TEST FORMATIV

SPUNEŢI-VĂ PĂREREA:

Alegeţi variantele potrivite şi argumentaţi în câteva rânduri sentimentele cititorului:

o durere
o emoţie
o regret
o admiraţie
o nepăsare
o înţelegere
ANEXA 1

1. Figura de stil prin care se alătură doi termeni, cu scopul de a-l evidenţia pe primul se numeşte.................

2. Imaginile vizuale, auditive sunt imagini.....................................

3. Figura de stil prin care se atribuie trăsături omeneşti unor fiinţe necuvântătoare, lucruri, obiecte se
numeşte...........................

4. Comparaţia, personificarea sunt....................(3 cuvinte)

5. Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător se numesc...........................

6. Este alcătuită din două sau mai multe versuri

7. Potrivirea sunetelor finale de la sfârşitul versurilor dintr-o strofă poartă numele de.................

8. Un rând dintr-o strofă

9. Cuvintele cu formă diferită şi sens opus se numesc........................................