Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Penal Grile Complete Finale
Drept Penal Grile Complete Finale
) au ca subiect activ:
A) numai cetateanul roman;
B) cetăteanul român sau persoana fără cetătenie care domiciliază pe teritoriul statului român
C) cetătean străin sau persoana fără cetătenie care nu domiciliază pe teritoriul statului ro mân
ANS: B
2. Forma de intentia intentia intentia vinovătie cu care se poate comite infractiunea de trădare este:
a) intenșia directa sau indirecta
b) intenția indirectă
c) intentia directă
ANS: C
4. Forma de vinovătie cu care se poate comite infractiunea de trădare prin ajutarea inamicului este:
A) intentia directă sau indirectă
B) intentia indirectă
C) intentia directă
ANS: A
5. Forma de vinovătie cu care se poate comite infractiunea de trădare prin transmite de secrete este:
a) intentia directă sau indirectă
b) intentia indirectă
c) intentia directă
ANS: A
6. Forma de intentia intentia intentia vinovătie cu care se poate comite infractiunea de complot este:
a) intenția directă sau indirectă
b) intenția indirectă
c) intenția directă, calificată prin scop
ANS: C
12. Suprimarea vietii unei persoane grav bolnave la rugămintea acesteia (eutanasia ):
A) nu reprezintă infractiune
B) reprezintă infractiunea de omor
C) reprezintă infractiunea de omor calificat
ANS: B
13. Eroarea cu privire la persoana împotriva căreia este îndreptată actiunea ucigătoare:
A) înlătură răspunderea penală a autorului
B) diminuează răspunderea penală a autorului
C) nu prezintă relevantă în ce răspunderea penală a autorului
ANS: C
14. Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis în una din următoarele împr ejurări:
A) în timpul noptii
B) cu premeditare
C) de către o persoană având asupra sa o armă, o substantă narcotică sau paralizantă
ANS: B
15. Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis în una din următoarele împr ejurări:
A) de două sau mai multe persoane împreună;
B) asupra sotului sau unei rude apropiate;
C) asupra unei femei gravide:
ANS: B
17. Există agravanta prevăzută la art. 175 lit. h) C. pen omorul săvârsit pentru a înlesni au a ascunde săvârsirea altei
infractiuni:
A) indiferent dacă scopul urmărit a fost sau nu realizat
B) chiar dacă infractiunea scop este o tâlhărie
C) dacă infractiunea scop a fost săvârsită sau urmează a fi săvârsită doar de către făptuitor
ANS: A
22. Dacă făptuitorul a ucis în aceeasi împrejurare, cu intentie, două persoane, se retine:
A) săvârsirea a două infractiuni de omor simplu aflate în concurs
B) săvârsirea unei infractiuni de omor
C) săvârsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav
ANS: C
24. Prin infractiunea de pruncucidere se întelege uciderea copilului nou-născut, săvârsită imediat după nastere de către
mama aflată:
A) într-o stare de tulburare pricinuită de nastere
B) în stare de betie involuntară si completă
C) într-o stare de tulburare gravă pricinuită de nastere
ANS: A
27. Realizarea infractiunii de pruncucidere este conditionată de starea de viabili tate a copilului nou-născut ?
A) da
B) nu
C) da, dar în anumite circumstante
ANS: B
28. Este necesar a se demonstra legătura de cauzalitate dintre actiunea sau inact iunea mamei si decesul copilului nou-
născut?
A) nu
B) da
C) numai în anumite circumstante
ANS: B
35. Limita legală de îmbibatie alcoolică a cărei depăsire antrenează răspunderea persoanelor ce conduc autovehicule pe
drumurile publice este de:
A) 1,00 g/l alcool pur în sânge;
B) 0,80 g/l alcool pur în sânge;
C) 0,40 g/l alcool pur în sânge;
ANS: B
36. Constituie infractiunea de lovire sau alte violente fapta prin care se produ ce victimei o vătămare ce necesită pentru
vindecare îngrijiri medicale de:
A) peste 20 de zile;
B) cel mult 20 de zile;
C) peste 60 de zile;
ANS: B
38. Actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul rmătoarelor infractiuni:
A) vătămarea corporală ;
B) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte;
C) vătămarea corporală grava
ANS: A
39. Atunci când vătămarea corporală are loc asupra membrilor familiei:
A) actiunea penală se pune în miscare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
B) actiunea penală se pune în miscare si din oficiu;
C) actiunea penală se pune în miscare numai din oficiu;
ANS: B
40. Consecintele prevăzute de lege pentru ca fapta să constituie infractiunea de vătămar e corporală gravă sunt:
A) vătămarea integritătii corporale sau a sănătătii care necesită pentru vindecare îngrijiri icale cel mult de 60 de zile;
B) o infirmitate temporara fizica sau psihica;
C) vătămarea integritătii corporale sau a sănătătii, care necesită pentru vindecare îngrijiri dicale mai mult de 60 de zile ANS:
C
41. Lovirea intentionată de către făptuitor, cu aceeasi ocazie, a două persoane constitu ie:
A) o infractiune de lovire sau alte violente
B) două infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
C) o infractiune de lovire sau alte violente în formă continuată
ANS: B
42. Dacă în urma unui accident de circulatie au fost ucise două persoane, fapta consti tuie:
A) o infractiune de ucidere din culpă, modalitatea simplă
B) două infractiuni de ucidere din culpă aflate în concurs
C) infractiunea de ucidere din culpă în variantă agravată
ANS: C
44. Forma de vinovătie în cazul infractiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte e ste:
A) culpa
B) intentia
C) praeterintentia
ANS: C
46. În care din următoarele împrejurări întreruperea cursului sarcinii constituie infracti une:
A) în afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop ;
B) dacă vârsta sarcinii nu a depăsit patrusprezece săptămâni;
C) de către o persoană care are calitatea de medic de specialitate;
ANS: A
47. Întreruperea cursului sarcinii este legală dacă, între alte conditii, se realizează:
A) de către o persoană care are calitatea de medic de specialitate.
B) în afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop ;
C) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate;
ANS: A
48. Care este forma de vinovătie în cazul în care prin infractiunea de provocare ilega lă a avortului s-a cauzat femeii
însărcinate o vătămare corporală gravă sau moartea acesteia?
A) culpa
B) intentia
C) praeterintentia
ANS: C
49. Uciderea din culpă, din punctul de vedere al elementului material, este o infractiune:
A) omisivă
B) comisivă, care se poate săvârsi doar prin actiune
C) comisivă, care se poate săvârsi atât prin actiune, cât si prin inactiune
ANS: C
52. Pătrunderea, fără drept, într-o locuintă, constituie infractiunea de violare de domici liu în variantă agravată, dacă se
săvârseste:
A) prin simulare de calităti oficiale;
B) în timpul noptii;
C) prin folosire de chei mincinoase
ANS: B
53. Folosul pe care autorul intentionează să-l dobândească prin săvârsirea infractiunii de santaj este de ordin:
A) numai material;
B) numai moral;
C) material sau moral;
ANS: C
54. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru vindecare 8 zile de îngrij iri medicale, fapta va fi încadrată
ca:
A) vătămare corporală din culpă - art. 184 alin. (3) C. pen.
B) lovire sau alte violente - art. 180 alin. (2) C. pen.
C) fapta nu este infractiune.
ANS: C
55. Dacă s-a provocat vătămarea corporală din culpă a mai multor persoane, încadrarea juridi că va fi:
A) o singură infractiune de vătămare corporală din culpă în varianta tip
B) o singură infractiune de vătămare corporală din culpă în variantă agravată
C) un concurs de infractiuni de vătămare corporală din culpă (atâtea infractiuni câte persoa ne au fost vătămate)
ANS: C
61. Forma de vinovătie cu care se săvârseste infractiunea de viol în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei este:
A) intentia
B) culpa
C) praeterintentia
ANS: C
69. Actele de violentă intentionate care au pricinuit victimei o vătămare ce necesită pe ntru vindecare 20 de zile de
îngrijiri medicale constituie:
A) infractiunea de vătămare corporală;
B) reprezintă contraventie;
C) infractiunea de lovire sau alte violente art.180 alin. (2) C. pen
ANS: C
70. Poate reprezenta infractiunea de vătămare corporală gravă fapta prin care s-a pricin uit :
A) pierderea cunostintei;
B) pierderea unei proteze;
C) punerea în primejdie a vietii persoanei
ANS: C
73. Lipsirea de libertate în mod ilegal este mai gravă în cazul în care fapta este săvârsită:
A) prin simulare de calităti mincinoase;
B) prin simulare de calităti oficiale;
C) în timpul noptii;
ANS: B
74. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va retine în variantă agravată atunci când fapt a este săvârsită:
A) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;
B) în timpul unei calamităti;
C) în scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei
ANS: C
75. Violarea de domiciliu va fi retinută în variantă agravată atunci când este săvârsită:
A) în timpul unei calamităti;
B) prin folosire de calităti mincinoase;
C) prin simulare de calităti mincinoase;
ANS: B
80. Fapta tatălui de a-si obliga fiica în vârstă de 12 ani să întretină raporturi sexuale cu l reprezintă infractiunea de :
A) viol
B) act sexual cu un minor
C) viol în concurs cu infractiunea de incest
ANS: C
85. Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C. pen pedepsirea unor furturi la plânge rea prealabilă în cazul în care subiectul
activ este:
A) fie găzduitorul, fie găzduitul, care fură unul în paguba celuilalt;
B) găzduitorul care săvârseste furtul în paguba celui pe care îl găzduieste
C) găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl găzduieste
ANS: C
114. Infractiunea de tulburare de posesie, din punct de vedere al unitatii de in fractiune, este:
A) o infractiune continuata;
B) o infractiune continuă;
C) o infractiune de obicei;
ANS: B
115. Există infractiunea de tulburare de posesie în variantă agravată art. 220 alin. (3) C. pen. atunci când:
A) imobilul apartine domeniului public al statului;
B) fapta a fost săvârsită de două sau mai multe persoane împreună;
C) fapta a fost săvârsită în timpul noptii;
ANS: B
124. Complotul:
A) are un obiect material;
B) nu poate fi săvârsit în participatie penală;
C) se poate săvârsi si prin constituirea unei asociatii sau grupări în scopul săvârsirii uno r infractiuni contra sigurantei
statului
ANS: C
125. Scopul prevăzut în art. 167 C. pen. (complotul) constă în săvârsirea uneia dintre următo rele infractiuni:
A) compromiterea unor interese de stat
B) trădarea
C) comunicarea de informatii false
ANS: B
126. In cazul in care faptuitorul s-a aflat in eroare asupra aspectului ilegal a l privarii de libertate, atunci fapta:
A) este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita cu intentie indirecta;
B) este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita din culpa;
C) nu este infractiune.
ANS: C
127. Daca doua persoane, impreuna, iau un bun mobil din posesia sau detentia alt uia, fara consimtamantul acestuia in
scopul de a si-l insusi pe nedrept, constit uie infractiunea de:
A) furt calificat;
B) furt;
C) talharie
ANS: A
128. In cazul infractiunilor contra libertatii persoanei, actiunea penală se pune în miscare la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate în cazul:
A) santajului;
B) violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) C. pen.
C) violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C.pen.
ANS: B
130. Omorul asupra sotului sau unei rude apropiate se retine în caz de:
A) ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin afinitate
B) ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin adoptie.
C) ucidere a copilului concubinului
ANS: B
131. Omorul deosebit de grav art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. se retine dacă omo rul asupra a două sau mai multe
persoane se realizează:
A) doar printr-o actiune unică
B) doar prin actiuni succesive
C) atât printr-o actiune unică, cât si prin actiuni succesive
ANS: C
135. Infractiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută în art. 182 alin. (1) si (2) C. pen. se săvârseste numai cu:
A) intentie indirectă;
B) intentie directă;
C) intentie indirectă sau cu praeterintentie;
ANS: C
136. Infractiunea de vătămare corporală gravă prevăzută în art. 182 alin. (3) se săvârseste cu:
A) intentie indirectă;
B) intentie directă;
C) intentie;
ANS: B
137. La infractiunea de vătămare corporală gravă tentativa se sanctionează în cazul variantei prevăzute în:
A) alin. (1)
B) alin. (1) si (2)
C) alin. (3)
ANS: C
139. În cazul infractiunii prevăzute în art. 185 C. pen., nu se pedepseste întreruperea cursului sarcinii efectuată de medic,
daca:
A) întreruperea cursului sarcinii era necesară pentru a salva viata, sănătatea sau integritatea corporală a femeii însărcinate,
de la un pericol grav si iminent si care nu pu
tea fi înlăturat altfel;
B) întreruperea cursului sarcinii era necesară pentru a salva viata, sănătatea sau integritatea corporală a femeii însărcinate,
de la un pericol grav si care nu putea fi înlătura
t altfel;
C) întreruperea cursului sarcinii era necesară pentru a salva viata, sănătatea sau integ ritatea corporală a femeii însărcinate,
de la un pericol iminent si care nu putea fi înlăt urat altfel;
ANS: A
147. Amenintarea:
A) nu se poate săvârsi decât de către un subiect activ calificat;
B) este lipsită de obiect material;
C) nu se poate săvârsi în coautorat;
ANS: B
149. Participatia penală la infractiunea de divulgarea secretului profesional este posibilă sub forma:
A) coautoratului, instigării, complicitătii;
B) instigării, complicitătii;
C) coautoratului;
ANS: B
151. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este mai grava cand fapta s-a savar sit fata de :
A) doua sau mai multe persoane;
B) sot sau ruda apropiata;
C) un minor;
ANS: C
152. Exista infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii prevazuta de art. 179 C.pen:
A) numai daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc;
B) chiar daca persoana determinata sa se sinucida nu incearca sa se sinucida;
C) cand faptuitorul determina o persoana la sinucidere ori la incercarea acestei a prin mijloace de constrangere fizice ori
psihice
ANS: A
154. Daca in urma unui accident de circulatie au fost ucise patru persoane, fapt a constituie:
A) patru infractiuni de ucidere din culpa, aflate in concurs;
B) ucidere din culpa in modalitate agravata;
C) ucidere din culpa, in forma simpla;
ANS: B
157. Constituie infractiunea de vatamare corporala, numai daca s-a pricinuit o vatamare care necesita ingrijiri medicale
pentru vindecare :
A) cel mult 60 de zile;
B) cel mult 20 de zile;
C) mai mult de 60 de zile
ANS: A
162. Daca infractiunea de violare de domiciliu se savarseste prin folosirea de calitati mincinoase;
A) nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei;
B) constituie modalitate normativa agravata a infractiunii;
C) va exista concurs de infractiuni
ANS: B
167. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, dupa unitatea de infrac tiune, este:
A) continua;
B) continuata;
C) de obicei
ANS: A
169. Producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masur i in scopul lipsirii de libertate in mod
ilegal a unui minor:
A) constituie tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal;
B) constuie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal;
C) nu constituie infractiune
ANS: C
170. Divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari intercepate, chiar i n cazul in care faptuitorul a luat
cunostinta de acesta din intamplare, constitu ie infractiunea de:
A) divulgarea secretului profesional;
B) santaj;
C) violarea secretului corespondentei
ANS: C
171. Pentru a se realiza continutul constitutiv al infractiunii de hartuire sexu ala, amenintarea sau constrangerea trebuie
sa se faca in scopul:
A) de a indeplini un act contrar indatoririlor de serviciu;
B) de a obtine satisfactii de natura sexuala;
C) de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale victimei
ANS: B
172. Actele cu caracter obscen savarsite asupra unei minore constituie infractiu nea de:
A) act sexual cu un minor;
B) coruptie sexuala;
C) perversiuni sexuale
ANS: C
186. Renuntarea voluntara la inceperea actului sexual (desistarea) la infractiu nea de viol:
A) nu atrage raspunderea penala;
B) atrage raspunderea penala in forma tentativei;
C) atrage raspunderea penala, daca survine ca urmare a rugamintilor victimei
ANS: A
190. Se aplica agravanta prevazuta de art. 209 alin.1 lit. g C.Pen. in timpul no ptii in urmatorul caz:
A) fapta a fost savarsita intr-o camera intunecata, situata la subsolul cladirii;
B) fapta a fost savarsita in timpul unei eclipse totale de soare;
C) fapta a fost savarsita la instalarea intunericului
ANS: C
193. Infractiunea de gestiune frauduloasa se realizeaza prin pricinuirea de pagu be unei persoane:
A) cu rea-credinta;
B) cu buna credinta;
C) din neglijenta
ANS: A
198. Infractiunea de distrugere se sanctioneaza chiar cand bunul apartine faptui torului:
A) cand bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare;
B) cand fapta se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, chiar daca nu rezulta pericol public;
C) cand fapta este savarsita prin demolare a unui imobil aflat intr-un stadiu av ansat de degradare
ANS: A
200. In cazul infractiunii de furt calificat, cand autorul are asupra sa o arma, este necesar:
A) ca autorul sa foloseasca arma;
B) sa poarte la vedere arma;
C) nu are relevanta daca victima vede sau nu arma
ANS: C
201. Daca o persoana isi insuseste un bun mobil care a ajuns din eroare in poses ia sa:
A) nu raspunde penal;
B) savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit;
C) savarseste infractiunea de furt
ANS: B
204. Exista infractiunea de distrugere din culpa si atunci cand bunul apartine f aptuitorului, in urmatoarele conditii:
A) cand prin distrugere s-au produs consecinte deosebit de grave;
B) daca fapta se savarseste prin explozie;
C) daca bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica sau arhivistica
ANS: A
205. Furtul calificat savarsit prin efractie:
A) implica intotdeauna o violare de domiciliu;
B) presupune inlaturarea unui obstacol interpus intre faptuitor si bunul pe care intentioneaza sa-l sustraga;
C) presupune folosirea frauduloasa a unei chei adevarate
ANS: B
214. Conditiile punerii in miscare a actiunii penale la forma tip a infractiunii de viol :
A) impacarea partilor inlatura raspunderea penala;
B) actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
C) actiunea penala se pune in miscare atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate , cat si din oficiu
ANS: B
216. Forma de vinovatie, cu care este comisa infractiunea act sexual cu un minor , este :
A) atat intentia directa , cat si intentia indirecta;
B) intentia directa calificata prin scop;
C) praeterintentia
ANS: B
217. In cazul infractiunii de divulgare secretului profesional, prevazuta de art . 196 C.pen., actiunea penala se pune in
miscare :
A) exclusiv, la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
B) din oficiu;
C) atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si din oficiu
ANS: A
218. Divulgarea sectretului profesional, raportata la valorile sociale ocrotite, este o infractiune:
A) contra sigurantei statului ;
B) contra libertatii persoanei;
C) de serviciu sau in legatura cu serviciul
ANS: B
224. Daca faptuitorul ucide victima la scurt timp dupa ce i-a sustras banii, fap ta va constitui:
A) omor calificat ( art.175 lit. b C.pen. );
B) omor deosebit de grav ( art. 176 lit. d ) ;
C) talharie in forma agravanta ( art. 211 alin. 3 )
ANS: C
225. Fapta de lovire savarsita din culpa care a pricinuit o vatamare ce necesi ta pentru vindecare 6-8 zile de ingrijiri
medicale, constituie:
A) infractiunea de lovire sau alte violente;
B) infractiunea de vatamare corporala din culpa;
C) nu este infractiune
ANS: C
226. Vatamarea corporala din culpa este mai grava daca:
A) vatamarile au necesitat pentru vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale;
B) vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale;
C) daca este indreptata aspra mebrilor familiei
ANS: B
227. Vatamarea corporala este fapta prin care s-a pricinuit integritatii corpora le sau sanatatii o vatamare care necesita
pentru vindecare :
A) cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale;
B) cel mult 60 de spitalizare;
C) mai mult de 60 de zile de ingriojiri medicale
ANS: A
228. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele, in ceea ce priveste infractiunile de lovire
sau alte violente si vatamare corporala:
A) numai daca actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
B) atat in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si in cazul in
care aceasta a fost pusa in miscare din oficiu;
C) nu este inlaturata raspunderea penala, daca actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu
ANS: B
233. Obiectul juridic special al infractiunii de hartuire sexuala este constitui t din:
A) relatiile sociale privitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei;
B) relatiile sociale privitoare la libertatea persoanei;
C) pe de-o parte, din relatiile sociale privitoare la libertatea si inviolabilit atea sexuala a persoanei, iar pe de alta parte, din
relatiile sociale care asigu ra buna desfasurare a raporturilor interpersonale la locul de munca
ANS: C
234. Constituie furt la plangere prealabila:
A) furtul comis de un minor in paguba tutorelui sau;
B) furtul din camera unui hotel unde autorul a fost cazat;
C) furtul comis la locul de munca de catre un angajat in paguba colegului sau
ANS: A
240. Lipsirea de libertate poate consta, din punct de vedere al elementului mate rial:
A) atat din actiuni, cat si din inactiuni;
B) exclusiv din actiuni;
C) exclusiv din inactiuni
ANS: A
243. Dintre infractiunile contra libertatii persoanei, prin constrangere, este comisa infractiunea de:
A) coruptie sexuala;
B) viol;
C) seductie
ANS: B
247. Tulburarea de posesie nu poate fi comisa, din punct de vedere al formei de vinovatie:
A) cu intentie indirecta;
B) cu intentie directa;
C) din culpa
ANS: C
253. Sub ce denumire mai este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?
a. drept criminal;
b. drept judiciar;
c. drept infractional;
ANS: A
254. Care sunt functiile sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le indeplineste?
a. asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii, care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor
periculoase, iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;
b. realizarea unor stranse legaturi cu alte ramuri de drept, acest lucru intarindu-i autoritatea si oferindu-i posibilitatea
realizarii cu eficienta a sarcinilor ce-i revin;
c. cercetarea comportamentului cetatenilor care nu sunt inclinati sa comita fapte antisociale
ANS: A
255. Care sunt cele mai cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?
a. Scoala Ardeleana, Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale;
b. Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala clasica.
c. Scoala apararii sociale, Scoala Ardeleana, Scoala simbolista
ANS: B
258. Care sunt principiile de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?
a. protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze
delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode curative si educative);
b. limitarea stricta a sferei de incidenta a liberarii conditionate
c. infractorul este subordonat legilor naturale si sociale si este determinat de aceste legi.
ANS: A
259. Care sunt principiile de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta dreptului penal?
a. comportamentul infractional trebuie primeze in fata justitiei si nu actul incriminat;
b. imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata, acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si
rau
c. sporirea severitatii pedepselor si limitarea posibilitatilor de individualizare judiciara
ANS: C
262. Care sunt principiile care guverneaza Codul penal roman de la 1865?
a. responsabilitatea morala a infractorului;
b. introducerea masurilor de siguranta si a masurilor educative pentru delincventii minori, alaturi de pedepse;
c. introducerea pedepsei cu moartea
ANS: A
264. Care sunt noutatile juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
a. umanizarea pedepsei;
b. responsabilitatea morala a infractorului
c. introducerea de pedepse mai aspre;
ANS: C
267. In ce consta principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii penale?
a. asigurarea prevenirii savarsirii faptelor periculoase, atat prin comportare cat si prin constrangere fata de cei care
savarsesc asemenea fapte;
b. reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat, fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea
penala a unei persoane;
c. constituie o activitate de aparare a intereselor fundamentale ale omului;
ANS: B
274. Cine realizeaza interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?
a. Presedintele tarii in momentul in care promulga o lege;
b. legiuitorul, in momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu privire la anumiti termeni,
expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara;
c. organele judiciare, in momentul in care realizeaza incadrarea juridica a faptei;
ANS: B
288. Care sunt rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a legii penale?
a. "a fortiori", "per a contrario", "reductio ad absurdum";
b. "a fortiori", "per a contrario", "nulum crimen sine lege";
c. "per a contrario", "reductio ad absurdum", "nulum crimen sine lege".
ANS: A
290. In ce situatii, potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi savarsita pe teritoriul Romaniei si,
ca atare, este aplicata legea penala romana?
a. cand o infractiune este savarsita in totalitate pe teritoriul tarii noastre;
b. cand o infractiune este savarsita de un cetatean roman in strainatate;
c. cand o infractiune este savarsita la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se
afla in porturi, in apele maritime interioare si in marea teritoriala a Romaniei;
ANS: A
296. Care sunt situatiile prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?
a. poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare care prevede ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie
infractiuni;
b. legea penala temporara
c. legea penala ordinara daca a fost declarata constitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei;
ANS: A
297. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform
principiului activitatii legii penale;
b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala
c. se va pronunta achitarea;
ANS: B
298.Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?
a. pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput executarea, aceasta va inceta;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform
principiului activitatii legii penale;
c. se rejudeca respectiva cauza, iar pedeapsa este redusa la minimul special;
ANS: A
299. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?
a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala;
b. se va pronunta clasarea;
c. se va pronunta achitarea;
ANS: C
300. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale si
complementare?
a. este inlaturata raspunderea penala;
b. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa momentul intrarii ei in vigoare, conform
principiului activitatii legii penale;
c. inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare, in aceasta situatie aparand o veritabila reabilitare;
ANS: C
301. In cazul caror legi se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16 C.penal?
a. legilor penale de dezincriminare;
b. legilor penale extraordinare;
c. legilor penale temporare;
ANS: C
302.Care sunt criteriile dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?
a. dupa conditiile de tragere la raspundere penala;
b. dupa gravitatea faptei;
c. dupa locul unde a fost comisa fapta;
ANS: A
303. Ce conditii se cer intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?
a. faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie dar cu domiciliul in Romania;
b. faptuitorul sa fie cetatean roman sau strain dar cu domiciliul sau resedinta in Romania;
c. fapta sa fie comisa pe teritoriului tarii;
ANS: A
304. Ce conditii trebuie indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii penale?
a. infractiunea sa fie savarsita pe teritoriul tarii noastre si sa fie indreptata impotriva securitatii nationale a statului roman,
impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane;
b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;
c. infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara cetatenie, domiciliata in strainatate.
ANS: C
305. Ce conditii trebuie indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?
a. fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita;
b. fapta respectiva sa fie savarsita cu intentie directa;
c. infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman;
ANS: A
307. Cum poate fi extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?
a. extradarea temporara si extradare permanenta;
b. extradare activa si extradare pasiva;
c. extradare generala si extradare particulara;
ANS: B
321. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a. valoarea sociala careia i se aduce atingere;
b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;
c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
ANS: A
322. Care sunt factorii in functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a. persoana infractorului;
b. gradul de pregatire intelectuala a faptuitorului;
c. antecedentele contraventionale ale faptuitorului;
ANS: A
323. Care sunt cele doua forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica legislativa pericolul social ca
trasatura esentiala a infractiunii?
a. pericol social simplu si pericol social complex;
b. pericol social progresiv si pericol social regresiv;
c. pericol social generic sau abstract si pericol social concret.
ANS: C
328. Care sunt cei doi factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a. intentia directa sau intentia indirecta;
b. constiinta si vointa;
c. usurinta sau neglijenta;
ANS: B
329. Care sunt formele pe care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a. intentia, culpa, intentia depasita;
b. intentia, culpa, pedeapsa
c. culpa, intentia depasita, pedeapsa
ANS: A
330. Care sunt cele doua forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?
a. intentia mijlocita si intentia nemijlocita;
b. intentia principala si intentia secundara;
c. intentia directa si intentia indirecta.
ANS: C
332. Care sunt cele doua modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia penala, culpa?
a. culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau neglijenta;
b. culpa pozitiva si culpa negativa;
c. culpa cu premeditare si culpa spontana;
ANS: A
337. Care sunt, potrivit doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?
a. subiect juridic circumstantiat si subiect juridic necircumstantiat;
b. subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;
c. subiect juridic direct si subiect juridic indirect;
ANS: B
338. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect activ al
infractiunii?
a. sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa aiba libertate de vointa si actiune
b. sa comita infractiunea cu intentie,sa fie responsabila din punct de vedere juridic, sa manifeste libertate de vointa si
actiune ;
c. sa fie responsabila din punct de vedere juridic si sa comita infractiunea cu intentie
ANS: A
343. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?
a. in legi penale si hotarari ale guvernului;
b. in legi speciale, hotarari ale guvernului si decrete ale presedintelui Romaniei;
c. numai in legi penale;
ANS: C
344. Ce conditii trebuie sa indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui infractiune?
a. sa fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp.;
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru
sanctionarea carora este necesara aplicarea unei pedepse;
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea careia este
necesara aplicarea unei pedepse;
ANS: B
345. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:
a. instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza penala;
b. legiuitorul, atunci cand a incriminat-o in legea penala;
c. administratia locului de detinere, atunci cand cel condamnat este liberat conditionat;
ANS: A
355. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
a. sa aiba varsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal;
c. sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstransa asupra
savarsirii infractiunii;
ANS: C
363. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in continutul lor referiri la rezultatul produs?
a. infractiuni materiale sau de rezultat;
b. infractiuni de pericol;
c. infractiuni de atitudine;
ANS: A
367. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata
in cadrul celui de-al doilea curent, cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
a. teoria cauzei adecvate;
b. teoria cauzei proxime;
c. teoria echivalentei conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;
ANS: C
374. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni?
a. fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;
b. numai intr-un rezultat palpabil;
c. in consecintele subsecvente ale infractiunii;
ANS: A
375. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in dreptul penal?
a. infractiunilor formale;
b. infractiunilor formale de atitudine;
c. infractiunilor de rezultat;
ANS: C
378. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala?
a. perioada prezenta si perioada viitoare;
b. perioada activa si perioada pasiva;
c. perioada interna si perioada externa.
ANS: C
380. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?
a. luarea hotararii de a savarsi o infractiune;
b. procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la comiterea faptei;
c. comiterea infractiunii;
ANS: B
381. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile desfasurate pentru a putea fi considerate acte
premergatoare?
a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
b. actiunea inceputa sa fie intrerupta;
c. sa existe legatura de cauzalitate intre decizia de a comite infractiunea si rezultatul produs prin infractiune.
ANS: A
384. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a se diferentia de actele premergatoare si de
infractiunea consumata?
a. sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva, capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
b. punerea in executare a hotararii infractionale;
c. savarsirea infractiunii in functie de scopul propus;
ANS: B
385. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita specificului elementului material?
a. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile de obicei;
b. infractiunile continue, infractiunile omisive, infractiunile formale
c. infractiunile de obicei, infractiunile savarsite din culpa, infractiunile formale
ANS: A
386. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita elementului subiectiv?
a. infractiunile savarsite din culpa, infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie ;
b. infractiunile savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie, infractiunile savarsite cu intentie;
c. infractiunile savarsite cu intentie, infractiunile formale, infractiunile savarsite fara vointa
ANS: A
389. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul comiterii unei infractiuni?
a. impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara, sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;
b. impiedicarea producerii rezultatului poate sa aiba loc si dupa descoperirea faptei;
c. impiedicare producerii rezultatului sa se faca de orice persoana care doreste sa-l ajute pe faptuitor.
ANS: A
392. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii;
b. teza neincriminarii actelor preparatorii;
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii;
ANS: B
407. Care sunt cele trei tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de natura actiunii sau
inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata
b. infractiunea continua, infractiunea deviata, infractiunea de obicei ;
c. infractiunea continuata, infractiunea progresiva, infractiunea complexa;
ANS: A
408. Care sunt cele patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de infractiune?
a. infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
b. infractiunea simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata;
c. infractiunea regresiva, infractiunea de obicei, infractiunea continua;
ANS: A
421. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in cazul savarsirii unei infractiuni continue?
a. momentul consumarii infractiunii;
b. momentul epuizarii activitatii infractionale;
c. momentul producerii rezultatului;
ANS: B
425. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul de prescriptie a raspunderii penale?
a. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
b. momentul consumarii infractiunii continuate;
c. data la care s-a produs rezultatul;
ANS: A
426. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
a. momentul consumarii infractiunii;
b. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
c. momentul producerii rezultatului;
ANS: B
428. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni
continuate?
a. momentul consumarii infractiunii;
b. data savarsirii infractiunii;
c. data epuizarii infractiunii;
ANS: A
432. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art. 330 alin.2 Cp?
a. o infractiune continua;
b. o infractiune continuata;
c. o infractiune de obicei;
ANS: C
433. Care sunt formele sub care se poate prezenta concursul de infractiuni?
a. concursul represiv si concursul preventiv;
b. concursul real si concursul formal;
c. concursul conventional si concursul neconventional;
ANS: B
435. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat si admis de Codul penal roman?
a. sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii pedepselor;
b. sistemul absorbtiei pedepselor si aplicarea pedepsei celei mai grave;
c. sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii pedepselor.
ANS: C
443. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni atunci cand instanta a stabilit numai pedepse
cu inchisoare?
a. se aplica pedeapsa mai grea, la care se adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
b. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este
indestulator se poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
c. se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este
indestulator se poate adauga un spor de pana la 7 ani inchisoare;
ANS: B
444. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci cand instanta a stabilit o pedeapsa cu
inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?
a. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga amenda in totul sau in parte;
b. se aplica pedeapsa inchisorii care poate fi sporita pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator
se poate adauga amenda in totul sau in parte;
c. se aplica pedeapsa inchisorii la care se poate adauga amenda sporita pana la maximul general prevazut de lege;
ANS: A
445. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al recidivei postcondamnatorie pentru a exista
recidiva?
a. numai inainte de inceperea executarii pedepsei;
b. numai in timpul executarii pedepsei;
c. atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare;
ANS: C
448. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al doilea termen sa-1 reprezinte o
condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, rezultata din:
a. savarsirea unei infractiuni din culpa sau intentionate;
b. savarsirea numai cu intentie a unei infractiuni;
c. savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu praeterintentie;
ANS: C
449. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la un an, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate;
b. din trei condamnari la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni intentionate;
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni
intentionate,
ANS: C
452. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii constituite sau legale?
a. existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane, in functie de natura si numarul infractiunilor planuite;
b. existenta unor conditii de timp si de loc cu privire la savarsirea infractiunii;
c. faptele sa fie savarsite la anumite intervale de timp;
ANS: A
457. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale?
a. sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii (instigatorul si instigatul);
b. sa fie savarsite cel putin doua infractiuni de catre instigat;
c. instigatorul sa actioneze numai cu intentie depasita sau din culpa.
ANS: A
459. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii unei infractiuni de catre participanti,
astfel incat aceasta sa poata constitui cauza de nepedepsire?
a. sa se fi inceput executia faptei de catre autor;
b. participantul sa fi intervenit pentru a impiedica consumarea faptei dar acest lucru nu s-a realizat intrucat autorul nu a
acceptat;
c. interventia participantului care determina neconsumarea infractiunii sa aiba loc dupa descoperirea faptei.
ANS: A
460. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii reglemetate de Codul penal roman?
a. modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie si lipsa de vinovatie;
b. modalitatea intentie si culpa si modalitatea culpa si intentie;
c. modalitatea intentie si culpa si modalitatea lipsa de vinovatie si intentie;
ANS: A
461. Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea faptei prevazuta de legea penala?
a. instigatorului;
b. coautorilor;
c. complicelui;
ANS: B
462. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea infractiunii ca va tainui bunurile provenite din
aceasta, dar dupa savarsirea ei, nu-si mai tine promisiunea?
a. complicitate;
b. nu are semnificatie penala;
c. este lipsita de pericol social;
ANS: A
463. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii promite faptuitorului ca il va favoriza?
a. infractiunea de favorizare a infractorului;
b. nu are semnificatie penala;
c. complicitate;
ANS: C
464. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi
participanti cu aceeasi forma de vinovatie?
a. participatiei improprii;
b. complicitatii delict distinct;
c. participatiei proprii (propriu-zise);
ANS: C
465. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multi
participanti cu forme de vinovatie diferite?
a. coautorilor;
b. participatiei improprii;
c. participatiei ocazionale;
ANS: B
466. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44 alin. 2 C. pen.?
a. material, direct, imediat, injust si proportional;
b. material, direct, imediat si injust;
c. material, direct si injust;
ANS: B
467. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
a. celui care se apara sau altei persoane;
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important;
c. celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui interes obstesc;
ANS: C
473. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a. in aceea ca fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol social;
b. in aceea ca fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala;
c. n aceea ca fapta nu este savarsita cu vinovatie;
ANS: C
474. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu constituie infractiune?
a. este o fapta socialmente utila;
b. nu este savarsita cu vinovatie;
c. se considera ca echivaleaza cu neprevederea ei in legea penala;
ANS: B
476. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale?
a. iminent;
b. grav;
c. imediat;
ANS: B
477. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul fortuit?
a. datorata neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculos;
b. consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acesta;
c. consecinta unei comportari imprudente;
ANS: B
478. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal
al faptei?
a. faptuitorul trebuie sa fie bolnav mintal sau toxicoman;
b. faptuitorul trebuie sa fie intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante;
c. faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal;
ANS: C
479. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul
penal al faptei)?
a. consumului de alcool;
b. unei boli nervoase;
c. alienatiei mintale ori altei cauze;
ANS: C
480. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare?
a. voluntara si completa;
b. accidentala si completa;
c. preordinata;
ANS: B
483. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea
penala?
a. minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;
b. minorii care nu au implinit varsta de 15 ani;
c. minorii care nu au implinit varsta de l8 ani;
ANS: A
484. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit 16 ani, care savarsesc fapte prevazute de
legea penala, raspund penal?
a. intotdeauna raspund penal;
b. nu raspund penal;
c. raspund penal numai daca au savarsit faptele cu discernamant;
ANS: C
489. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii
asupra carora exercita o influenta preponderenta?
a. cauzele care privesc pedeapsa, cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc vinovatia;
b. cauzele care privesc pericolul social, cauzele care privesc prevederea in legea penala a faptei, cauzele care privesc
vinovatia;
c. cauzele care privesc vinovatia, cauzele care privesc persoana faptuitorului, cauzele care privesc prevederea in legea
penala a faptei;
ANS: B
490. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru existenta legitimei aparari?
a. atacul sa fie direct, material, imediat;
b. atacul sa fie material, indirect, just;
c. atacul sa fie indirect, legal, imediat;
ANS: A
493. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii fizice?
a. sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
b. sa existe o constrangere asupra psihicului unei persoane;
c. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;
ANS: A
495. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii morale?
a. sa existe o actiune de constrangere savarsita de o persoana asupra psihicului unei alte persoane ;
b. constrangerii sa i se poata opune o existenta eficace din partea victimei;
c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
ANS: A
496. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului fortuit?
a. fapta sa poata fi prevazuta de faptuitor, dar acesta sa nu poata actiona datorita culpei sale;
b. fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs
rezultatul periculos;
c. pericolul grav cu care este amenintata persoana sa poata fi inlaturat astfel incat aceasta sa nu sufere leziuni grave.
ANS: B
498. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de minoritate drept cauza care inlatura caracterul
penal al faptei?
a. fapta sa fie savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a raspunde penal;
b. minorul sa mai fi comis o alta infractiune anterior;
c. minoritatea faptuitorului trebuie sa existe in momentul judecarii lui pentru fapta comisa.
ANS: A
499. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?
a. betia accidentala, betia totala, betia provocata;
b. betia involuntara, betia fortuita, betia incompleta;
c. betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara;
ANS: C
500. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?
a. betia accidentala si betia voluntara;
b. betia completa si betia incompleta;
c. betia simpla si betia preordinata;
ANS: B
501. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a. betie accidentala si incompleta;
b. betia voluntara si incompleta;
c. betie accidentala si completa;
ANS: C
502. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
a. eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;
b. eroare de fapt obiectiva si eroare de fapt subiectiva;
c. eroare de fapt conventionala si eroare da fapt universala;
ANS: A
507. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de necesitate?
a. actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei persoane,
a unui bun important ori a unui interes general;
b. fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care are obligatia de a infrunta pericolul;
c. actiunea de salvare sa fie efectuata doar de catre specialisti (pompieri, politisti, militari etc.).
ANS: A
508. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta starii de betie?
a. faptuitorul sa fie in stare de betie chiar si incompleta;
b. starea de betie in care se afla faptuitorul sa fie voluntara;
c. starea de betie sa fie accidentala si completa, adica provocata independent de vointa faptuitorului;
ANS: C
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Nu există infracțiuni care să nu aibă:
a) obiect juridic;
b) obiect material;
c) cerințe esențiale.
3. Prin infracțiuni în știința dreptului penal, în accepțiunea de fapte descrise de legea penală, înțelegem:
a) numai infracțiunile cuprinse în partea specială a Codului penal, în legile penale speciale și în legile nepenale cu dispoziții
penale;
b) numai infracțiunile prevăzute în partea specială a Codului penal și în legile penale speciale;
c) numai infracțiunile prevăzute în partea specială a Codului penal.
13. Praeterintenția:
a) există în cazul în care fapta se comite cu intenție directă sau indirectă, iar rezultatul mai grav i se impută făptuitorului din
culpă;
b) se caracterizează prin faptul că activitatea infracțională se comite cu intenție directă,
iar rezultatul mai grav se produce din culpă;
c) există în cazul în care fapta se comite cu intenție sau din culpă, iar rezultatul mai grav i
se impută făptuitorului din culpă.
14. În sensul legii penale, prin infracțiune, înțelegem:
a) orice faptă care este prevăzută de Codul penal;
b) îndeplinirea cumulativă a trăsăturilor obligatorii (vinovăție, caracter nejustificat, imputabilitate, prevederea în legea
penală);
c) orice faptă cuprinsă în Codul penal comisă cu vinovăție.
29. Complice este persoana care săvârșește fapta prevăzută de legea penală cu vinovăția sub forma:
a) culpei;
b) intenției;
c) praeterintenției.
31. Mobilul:
a) este considerat a fi un indiciu de normalitate psihică a făptuitorului, atunci când se constată la comiterea unei
infracțiuni;
b) trebuie să existe întotdeauna pentru ca fapta să fie infracțiune;
c) nu poate să apară ca element circumstanțial în conținutul calificat al unei infracțiuni.
51. Dacă în conținutul infracțiunii, timpul în care se săvârșește fapta, reprezintă o condiție esențială, nerealizarea
acesteia:
a) face ca fapta să nu se realizeze în variantă calificată;
b) face ca fapta să nu fie infracțiune;
c) nu influențează existența infracțiunii.
53. Când în lege pentru infracțiunea comisă sunt prevăzute pedepse alternative, tentativa la o asemenea infracțiune se
sancționează cu pedeapsa:
a) mai ușoară, cuprinsă între limitele ei speciale;
b) mai gravă ale cărei limite se reduc la jumătate;
c) aleasă dintre cele alternative ale cărei limite se reduc la jumătate.
54. Complicele contribuie la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către autor prin:
a) promisiunea făcută după comiterea infracțiunii că va tăinui bunurile provenite din aceasta;
b) promisiunea făcută în timpul comiterii faptei că îl va proteja pe infractor;
c) sprijinul acordat din culpă autorului.
55. În eventualitatea în care actele comise până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului
constituie o altă infracțiune:
a) nu se pedepsesc;
b) se pedepsesc ca tentativă la infracțiunea de la care s-a desistat autorul;
c) se aplică pedeapsa pentru acea infracțiune.
58. Pedepsele complementare stabilite pe lângă pedepsele principale, în cazul concursului de infracțiuni, se aplică pe
lângă pedeapsa rezultantă:
a) toate dacă sunt de natură diferită;
b) toate dacă sunt de aceeași natură și cu același conținut;
c) doar dacă au fost stabilite pe lângă pedeapsa cea mai grea.
62. În cazul unei condamnări la o pedeapsă cu închisoarea de 6 luni reabilitarea de drept intervine după executarea
acesteia dacă, în termen de 3 ani persoana condamnată:
a) nu a mai comis o infracțiune intenționată;
b) nu a mai comis o altă infracțiune;
c) nu a mai suferit o altă condamnare.
63. Bunurile ce au fost dobândite ca urmare a săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală sunt supuse confiscării
speciale:
a) mereu fără nicio restricție;
b) chiar dacă prin valorificare ar putea ajuta la despăgubirea persoanei vătămate;
c) doar dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.
65. Grațierea:
a) nu are efecte asupra pedepselor principale;
b) nu are efecte asupra măsurilor de sigurță;
c) înlătură răspunderea penală.
69. Pedeapsa pentru comiterea de către o persoană fizică a unei tentative la o infracțiune pe care legea penală o
sancționează doar cu detențiunea pe viață este închisoarea de la:
a) 10 la 20 ani;
b) 10 la 25 ani;
c) 15 la 25 ani.
70. Pentru sancționarea tentativei, legiuitorul a prevăzut reducerea la jumătate a limitelor:
a) pedepselor cu închisoarea;
b) măsurilor educative privative de libertate;
c) pedepselor accesorii.
71. Desistarea:
a) este o cauză justificativă;
b) este o cauză de nepedepsire personală;
c) produce efecte similare amnistiei.
72. Desistarea:
a) trebuie să intervină înainte de descoperirea faptei;
b) poate interveni și după descoperirea faptei;
c) nu are importanță momentul în care intervine.
76. În ceea ce privește tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni, legiuitorul penal român a adoptat:
a) sistemul absorbției, întotdeauna;
b) cumulului aritmetic, întotdeauna;
c) cumulului juridic, de regulă.
79. În cazul în care după ce a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracțiuni continuate, se descoperă acte
ce intră în conținutul aceleiași fapte, instanța:
a) poate aplica o pedeapsă mai blândă decât cea pronunțată inițial;
b) aplică un spor obligatoriu de 1/3;
c) nu poate pronunța o pedeapsă mai blândă decât cea pronunțată inițial.
81. În cazul săvârșirii a trei infracțiuni concurente pentru care s-au aplicat pedepse de 10 ani, detențiunea pe viață și
1000 lei amendă, pedeapsa principală va fi:
a) detențiunea pe viață;
b) detențiunea pe viață și 1000 lei amendă;
c) 10 ani la care se va adăuga amenda de 1000 lei.
82. În cazul săvârșirii a trei infracțiuni concurente pentru care s-au aplicat pedepse de 10 ani, 7 ani și 8 ani închisoare,
pedeapsa principală va fi:
a) 25 ani;
b) 15 ani;
c) 10 ani.
83. În cazul comiterii a 5 infracțiuni concurente pentru care s-au aplicat pedepse de 10 ani, 6 ani, 2 ani, 7 ani, 3
ani, pedeapsa principală va fi:
a) 26 ani;
b) 30 ani;
c) 16 ani.
92. Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt întrunite
următoarele condiții:
a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani;
b) pedeapsa aplicată este numai amenda;
c) pedeapsa aplicată a fost inițial amânată și ulterior amânarea a fost revocată.
93. Amnistia:
a) nu are efecte asupra drepturilor persoanei vătămate:
b) are efecte asupra măsurilor de siguranță;
c) conduce la restituirea amenzii încasate anterior.
98. Instigatorul:
a) va fi pedepsit întotdeauna cu aceeași pedeapsă ca și autorul infracțiunii;
b) acționează întotdeauna cu intenție;
c) poate acționa din culpă.
101. Termenul de prescripție a executării pedepsei în cazul unor întreruperi repetate va produce efecte dacă:
a) se împlinește încă o dată;
b) se împlinește de la ultima întrerupere;
c) se împlinește de la momentul când a început inițial să curgă.
102. Subiectul pasiv calificat al infracțiunii trebuie să îndeplinească printre altele condițiile:
a) să aibă calitatea cerută de norma incriminatoare;
b) să aibă o calificare profesională;
c) să comită o infracțiune calificată.
103. Fapta persoanei care, după ce victima i-a adresat cuvinte injurioase și l-a amenințat cu cuțitul, i-a smuls acesteia
cuțitul din mână și i-a aplicat două lovituri în abdomen provocândui leziuni care au necesitat 14 zile de îngrijiri medicale
pentru vindecare:
a) este infracțiune;
b) este comisă în stare de legitimă apărare;
c) este comisă în condițiile constrângerii fizice.
108. Desistarea sau împiedicarea producerii rezultatului reprezintă o cauză de nepedepsire dacă făptuitorul:
a) acționat din culpă;
b) a acționat sub imperiul unei constrângeri;
c) a acționat mai înainte de descoperirea faptei.
109. Promisiunea de a-l favoriza pe făptuitor făcută înainte de comiterea faptei prevăzută de legea penală, dar care nu
este îndeplinită:
a) reprezintă o contribuție tipică complicelui;
b) reprezintă infracțiunea de favorizare a făptuitorului;
c) nu constituie o contribuție la comiterea faptei.
112. În situația vătămării mai multor persoane prin aceeași faptă pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la
plângerea prealabilă:
a) plângerea prealabilă făcută de una din persoanele vătămate, atrage răspunderea penală doar a persoanei față de care s-
a făcut;
b) este necesară plângerea prealabilă a tuturor persoanelor vătămate pentru a atrage răspunderea penală a participanților;
c) plângerea penală făcută de una din persoanele vătămate atrage răspunderea penală a tuturor participanților.
114. Sustragerea unui bun care se află pus legal sub sechestru se comite cu:
a) intenție;
b) culpă;
c) praterintenție.
115. X a pătruns prin efracție în casa persoanei vătămate Y pentru a sustrage un obiect. Declanșându-se sistemul de
alarmă, agenții de pază au intervenit, l-au imobilizat și l-au predat poliției. În speță vor fi incidente dispozițiile privind:
a) tentativa;
b) desistarea;
c) împiedicarea producerii rezultatului.
116. Aplicarea unei pedepse în cazul unei tentative la săvârșirea unei infracțiuni este condiționată de existența:
a) unei pedepse cu închisoarea mai mare de 3 ani;
b) existența unei norme imperative care să prevadă sancționarea tentativei;
c) unei pedepse cu amenda alternativ cu închisoarea.
124. Pentru a se dispune revocarea obligatorie a suspendării condiționate a pedepsei, noua faptă trebuie comisă:
a) din culpă cu prevedere;
b) nu are importanță forma de vinovăție;
c) cu intenție.
125. Măsura educativă a asistării zilnice în cazul minorului:
a) se dispune de către Serviciul de Probațiune;
b) poate fi luată pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și 6 luni;
c) este însoțită obligatoriu de o pedeapsă complementară.
128. X avea la data comiterii faptei vârsta de 13 ani și 11 luni. Prin urmare:
a) acesta poate fi tras la răspundere penală dacă se dovedește că a comis fapta cu discernământ;
b) acesta va fi tras la răspundere penală;
c) nu poate fi tras la răspundere penală.
135. În cazul unui minor cu vârsta de 15 ani și 6 luni care comite o infracțiune:
a) i se poate aplica detențiunea pe viață;
b) i se poate aplica o amendă;
c) de regulă, se i-a o măsură educativă neprivativă de libertate.
138. Măsura de siguranță a interzicerii ocupării unei funcții sau exercitării unei profesii:
a) poate fi dispusă numai față de o persoană care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală;
b) poate fi dispusă numai față de o persoană care a săvărșit o infracțiune pedepsită cu închisoarea sau amenda;
c) poate fi revocată la cerere.
141. Termenul de 3 ani specific reabilitării de drept pentru persoana fizică începe să curgă:
a) din momentul comiterii faptei;
b) din momentul descoperirii faptei de către autorități;
c) din momentul executării sau considerării ca executată a pedepsei cu închisoarea sau amenda.
143. Grațierea:
a) înlătură în tot sau în parte executarea pedepsei;
b) produce efecte asupra măsurilor de siguranță;
c) produce efecte asupra pedepselor complementare.
144. Grațierea:
a) poate comuta pedeapsa într-una mai ușoară;
b) produce efecte asupra drepturilor persoanei vătămate;
c) produce efecte asupra măsurilor educative neprivative de libertate, întotdeauna.
148. Dacă pe parcursul termenului de supraveghere al amânării aplicării pedepsei, persoana respectivă nu își îndeplinește
obligațiile impuse de către instanța de judecată:
a) se va proceda la o reluare a procesului penal împotriva sa;
b) instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei;
c) instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei adăugând un spor de 1/3 din aceasta.
156. Dacă minorul nu respectă cu rea-credință obligațiile impuse ca urmare a impunerii unei măsuri de siguranță neprivative
de libertate:
a) instanța poate dispune înlocuirea acesteia cu amenda;
b) instanța nu are alte mijloace legale la îndemână;
c) instanța poate dispune prelungirea măsurii respective.
157. X minor la data săvârșirii unei fapte sancționată de lege cu pedeapsa închisorii cuprinsă între 2 și 7 ani. Instanța poate
aplica măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă cuprinsă între:
a) 6 luni și 1 an;
b) 2 ani și 5 ani;
c) 5 ani și 15 ani.
159. Reabilitarea:
a) are ca efect redobândirea gradului militar pierdut;
b) înlăturarea măsurilor de siguranță;
c) încetarea decăderilor și interdicțiilor ce rezultă din condamnare.
166. În cazul în care se rețin în sarcina unei persoane circumstanțe atenuante, limitele speciale:
a) se reduc la jumătate;
b) se reduc cu 1/3;
c) se reduc cu 1/4.
168. Pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii sau suspendării sub supraveghere a executării
pedepsei închisorii:
a) se suspendă şi executarea pedepselor accesorii;
b) nu se suspendă executarea pedepselor accesorii;
c) constituie un capăt de cerere separat care trebuie soluţionat de instanţa de judecată.
169. Când pedeapsa este detenţiunea pe viaţă, termenul de prescripţie a executării pedepsei pentru persoana fizică este:
a) 25 ani;
b) 20 ani;
c) imprescriptibil.
174. Reprezintă cauze care înlătură caracterul penal al faptei operând efecte in rem:
a) minoritatea;
b) iresponsabilitatea;
c) cazul fortuit.
179. Față de minorul care a comis mai multe infracțiuni de o gravitate redusă se poate lua:
a) doar o singură măsură educativă;
b) mai multe măsuri educative;
c) o măsură educativă și o pedeapsă.
181. Când o infracțiune se săvârșește pentru a ascunde comiterea altei infracțiuni, se realizează:
a) o infracțiune continuată;
b) un concurs cu conexitate consecvențională;
c) un concurs real simplu.
182. Beția involuntară completă, datorată unei stări independente de voința făptuitorului:
a) înlătură caracterul penal al faptei;
b) nu înlătură răspunderea civilă;
c) nu înlătură caracterul penal al faptei.
184. Grațierea:
a) poate fi individuală;
b) este doar colectivă;
c) produce efecte și cu privire la măsurile administrative dispuse într-o cauză.
187. Când pentru fapta săvârșită și sancționată cu detențiunea pe viață, dacă există circumstanțe atenuante:
a) se poate aplica pedeapsa cu amenda;
b) se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 25 ani;
c) se reduc limitele de pedeapsă cu 1/3.
188. X începe a săvârși o infracțiune continuă înainte de a împlini vârsta de 14 ani, infracțiune pe care continuă a o săvârși și
după împlinirea vârstei de 14 ani. Prin urmare:
a) X nu poate fi tras la răspundere penală, întrucât la data începerii activității infracționale nu avea 14 ani;
b) X va fi tras la răspundere penală pentru activitatea infracțională ce urmează împlinirii vârstei de 14 ani;
c) X va fi sancționat obligatoriu cu o măsură educativă.
191. Circumstanțele care privesc fapta prevăzută de legea penală se răsfrâng asupra participanților:
a) în toate cazurile;
b) în măsura în care au fost cunoscute;
c) în măsura în care au fost prevăzute.
194. Reabilitarea :
a) are ca principală urmare, repunerea în situația anterioară a persoanei condamnate;
b) nu produce efecte asupra condamnărilor pronunțate în străinătate;
c) se poate dispune cu privire la toate condamnările suferite de către o persoană.
197. X îl determină pe Y să săvârșească o infracțiune de tâlhărie, dar cel din urmă comite o infracțiune de furt X :
a) nu răspunde penal;
b) va răspunde pentru instigare la tâlhărie;
c) va răspunde pentru instigare la furt.
209. Lipsa unui mobil al făptuitorului în săvârșirea faptei prevăzută de legea penală:
a) înlătură caracterul penal al faptei;
b) reprezintă o cauză de impunitate;
c) reprezintă un indiciu de anormalitate psihică a infractorului.
210. Reprezintă cauze care înlătură caracterul penal al faptei operând efecte in personam:
a) minoritatea;
b) cazul fortuit;
c) starea de necesitate.
211. Reprezintă cauze care înlătură caracterul penal al faptei operând efecte in rem:
a) minoritatea;
b) iresponsabilitatea;
c) cazul fortuit.
219. Dacă infracțiunea continuată a început să fie comisă mai înainte de vârsta de 18 ani și a continuat și după aceea,
infractorul:
a) nu răspunde penal;
b) răspunde penal ca minor;
c) răspunde penal ca major.
227. Când în urma acțiunii de determinare, săvârșită asupra autorului, nu s-a reușit ca acesta să i-a hotărârea de a comite o
infracțiune:
a) nu se realizează o formă de participație penală;
b) se realizează o instigare improprie;
c) se realizează o instigare urmată de desistarea autorului.
228. Autoratul ca formă a participației penale presupune săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală:
a) de doi complici;
b) de doi instigatori;
c) de un autor ajutat de un complice.
229. Instigatorul nu va fi tras la răspundere penală dacă autorul:
a) nu săvârșește o tentativă pedepsibilă;
b) săvârșește o infracțiune mai gravă decât cea la care a fost instigat;
c) comite o infracțiune din culpă.
232. Tentativa:
a) nu este posibilă la infracțiunile omisive;
b) este sancționată la toate infracțiunile la care este și posibilă;
c) comisă de un minor responsabil penal se sancționează obligatoriu cu o măsură
educativă.
235. În cazul comiterii faptei prin violențe asupra membrilor de familie, autorul infracțiunii poate fi:
a) orice persoană;
b) o rudă apropiată;
c) fostul soț.
240. Lipsa plângerii prealabile pentru o faptă care condiționează existența acesteia:
a) înlătură răspunderea penală;
b) nu are urmări asupra făptuitorului, de regulă;
c) nu are urmări asupra făptuitorului, întotdeauna.
241. Pedeapsa principală care poate fi aplicată persoanelor juridice este reprezentată de:
a) amendă;
b) dizolvarea persoanei juridice;
c) plasarea sub supraveghere judiciară.
244. În cazul unui concurs de cauze de atenuare care au ca efect reducerea pedepsei, ordinea aplicării acestora este
următoarea:
a) tentativă, circumstanțe atenuante, cazuri speciale de reducere;
b) circumstanțe atenuante, tentativă, cazuri speciale de reducere;
c) cazuri speciale de reducere, tentativă, circumstanțe atenuante.
250. Dacă o persoană în vârstă de 54 de ani a început să execute la această vârstă detențiunea pe viață:
a) la 65 de ani se va comuta cu pedeapsa închisorii pe 30 de ani;
b) nu va putea fi liberat condiționat în niciun caz;
c) poate fi liberat după ce va executa 30 de ani din pedeapsă.
256. Pentru a avea forma de participație a instigării, este nevoie ca instigatorul să acționeze:
a) cu aceeași formă de vinovăție ca și autorul;
b) mereu cu intenție directă;
c) atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă.
257. Complicitatea:
a) reprezintă o formă de participație principală față de instigare;
b) nu presupune o contribuție directă a complicelui la comiterea infracțiunii;
c) reprezintă o formă a participației care poate coexista alături de instigare, în persoana acelui participant.
271. Statul:
a) poate răspunde penal pentru infracțiunile comise de persoanele desemnate cu atribuții specifice autorității de stat, în
îndeplinirea sarcinilor ce le-au fost atribuite;
b) poate răspunde penal pentru infracțiunile comise în interesul său și de care a luat la cunoștință;
c) nu răspunde penal.
286. Infractorul care stăruie pentru a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii:
a) beneficiază de o circumstanță atenuantă legală;
b) beneficiază de o circumstanță atenuantă judiciară;
c) nu beneficiază de o circumstanță atenuantă decât dacă înlătură efectiv consecințele infracțiunii.
287. Măsura de siguranță a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii poate fi revocată.
a) la cerere sau din oficiu;
b) după trecerea unui termen de cel puțin doi ani, dacă temeiurile care au impus luarea ei nu încetat;
c) numai la cerere.
289. Executarea pedepsei cu închisoarea, atunci când aceasta înlocuiește pedeapsa detențiunii pe viață:
a) se prescrie în 20 ani;
b) se prescrie în 30 ani;
c) este imprescriptibilă.
290. În cazul în care consumarea infracțiunii nu a fost posibilă din pricina modului cum a fost concepută executarea faptei:
a) nu există tentativă;
b) se realizează o tentativă idonee;
c) se realizează o tentativă imperfectă.
291. În eventualitatea în care actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului reprezintă
o altă infracțiune, se aplică:
a) pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune;
b) pedeapsa pentru tentativă la infracțiunea de la care s-a desistat;
c) pedeapsa pentru concursul de infracțiuni.
296. Consecințele juridice ale unei infracțiuni continuate sunt legate de:
a) data la care s-a consumat infracțiunea;
b) momentul realizării primei acțiuni sau inacțiuni din cuprinsul infracțiunii continuate;
c) momentul epuizării infracțiunii.
297. Complicele este persoana care comite fapta cu vinovăție, sub forma:
a) intenției directe;
b) praeterintenției;
c) culpei.
307. Instigarea:
a) este întotdeauna anterioară săvârșirii faptei;
b) nu determină săvârșirea faptei;
c) poate apărea și în timpul săvârșirii faptei sau chiar anterior.
317. Reabilitarea:
a) nu produce efecte retroactive doar cu privire la condamnările pronunțate în străinătate;
b) produce efecte retroactiv;
c) se poate constata cu privire la toate condamnările pe care le-a suferit o persoană.
322. Desistarea:
a) este o cauză de nepedepsire cu caracter in personam;
b) trebuie să intervină înainte de descoperirea faptei;
c) constituie o cauză de nepedepsire și cu privire la complicii anteriori.
326. Infracțiunea intenționată descoperită în termenul de supraveghere al amânării aplicării pedepsei formează împreună cu
infracțiunea anterioară:
a) orice formă a pluralității de infracțiuni;
b) o anume formă a pluralității de infracțiuni;
c) nu formează nicio formă a pluralității de infracțiuni reglementată de Codul penal.
327. Anularea amânării pedepsei se dispune atunci când pentru infracțiunea săvârșită până la amânarea aplicării pedepsei s-a
aplicat:
a) numai pedeapsa închisorii;
b) pedeapsa închisorii sau amenzii;
c) amenda care însoțește pedeapsa închisorii.
329. Condiția “instanța să aibă convingerea că bunurile provin din activitatea infracțională“ în cazul confiscării
extinse se presupune:
a) că instanța este convinsă pe deplin, pe baza unor probe;
b) dovedirea legăturii nemijlocite dintre infracțiune și bunurile supuse confiscării;
c) că probe din dosar îndreptățesc suspiciunea provenienței bunurilor licite din activitatea infracțională.
341. Potrivit Codului penal, sunt cauze care înlătură sau modifică executarea pedepsei;
a) reabilitarea de drept
b) legitima apărare;
c) prescripţia executării pedepsei.
343. Reabilitarea:
a) se aplică atât în cazul majorilor care au fost condamnaţi, cât şi ai minorilor, dar doar în situaţia în care au executat o
măsură de siguranţă privativă de libertate;
b) în cazul persoanei juridice, poate fi de drept sau judecătorească;
c) intervine de drept în cazul unei pedepse cu amenda în cuantum de 200 lei.
347. Poate fi reţinută comiterea infracţiunii de vionta în măsura în care persoană agresată este:
a) tatăl cumnatei autorului faptei;
b) străbunicul autorului, dar doar în măsura în care are locuinţă comună;
c) fiul autorului dintr-o căsătorie anterioară.
352) Aplicarea legii penale față de infracțiunile săvârșite pe teritoriul țării noastre este:
a) obligatorie doar în cazul în care făptuitorul este cetățean român;
b) obligatorie doar în cazul în care fapta este sancționată cu pedeapsa închisorii;
c) exclusivă și necondiționată de nicio condiție.
353) Dacă o infracțiune de omor a fost comisă pe teritoriul Poloniei de către un apatrid cu domiciliul în România,
împotriva unei persoane ce are cetățenia română, legea penală română:
a) nu se aplică, fiind incidentă doar legea penală poloneză;
b) se aplică în temeiul principiului personalității;
c) se aplică în baza principiului realității.
354) Când prin intermediul unei legi noi este incriminată o faptă care anterior era prevăzută drept contravenție, legea
nouă:
a) este ultraactivă;
b) se aplică doar pentru viitor, în baza principiului activității;
c) este retroactivă.
355) Momentul în funcție de care se stabilește legea penală aplicabilă coincide cu:
a) momentul comiterii faptei de către autor;
b) momentul săvârșirii actului de către complice;
c) momentul comiterii actelor de instigare.
357) Este considerată lege penală mai favorabilă, legea nouă care:
a) micșorează maximul special;
b) limitează sfera subiecților pasivi;
c) prevede numai sancțiuni cu închisoarea, în locul sancțiunilor alternative, închisoare sau
amendă.
358) În cazul unei succesiuni a legilor în timp, stabilirea legii penale mai favorabile se realizează prin analiza:
a) condițiilor de tragere la răspundere penală;
b) exclusiv a minimului special al sancțiunilor prevăzute în legile succesive;
c) exclusiv a maximului special al sancțiunilor prevăzute în legile succesive.
375) Complicitatea:
a) implică în mod obligatoriu un ajutor material;
b) poate consta și în informații oferite autorului infracțiunii;
c) poate consta în ajutor moral după săvârșirea infracțiunii.
387) Prescripția înlătură răspunderea penală dacă termenul de prescripție prevăzut de lege este depășit, oricâte
întreruperi ar interveni:
a) cu o jumătate;
b) încă o dată;
c) cu două treimi.
388) Împăcarea :
a) poate interveni numai pentru infracțiunile pentru care acțiunea se pune în mișcare la plângerea prealabilă;
b) nu poate interveni în niciun caz dacă acțiunea a fost pusă în mișcare din oficiu;
c) poate avea loc printr-un înscris autentic.
394) Reabilitarea:
a) produce efecte asupra măsurilor de siguranță;
b) produce efecte retroactive;
c) se poate constata cu privire la toate condamnările suferite de o persoană fizică.
404) În situația în care un minor (16 ani) comite trei infracțiuni concurente, instanța de judecată:
a) trebuie să impună fie doar pedepse, fie doar măsuri educative;
b) impune o singură măsură educativă;
c) poate impune o pedeapsă mai mare de 20 ani.
406) Măsura de siguranță a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii nu poate fi dispusă:
a) alături de pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie;
b) pe o perioadă mai mică de un an;
c) dacă fapta nu este infracțiune.
407) Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României:
a) are caracter personal;
b) poate fi impusă dacă fapta nu este infracțiune;
c) nu poate fi revocată.
409) În ceea ce privește infracțiunile comise pe teritoriul României, legea penală română:
a) se aplică doar făptuitorilor cetățeni români;
b) nu se aplică făptuitorilor cetățeni străini;
c) se aplică făptuitorilor cetățeni români sau străini.
410) Desistarea :
a) este o cauză de nepedepsire cu caracter in personam;
b) trebuie să intervină înainte de descoperirea faptei;
c) reprezintă o cauză de nepedepsire și cu referire la complicii anteriori.
413) Complicitatea:
a) poate conduce la reținerea unei circumstanțe agravante generale;
b) nu este absorbită de instigare;
c) poate fi reținută în concurs ideal cu tăinuirea.
418) În cazul în care X plătește amenda, însă ulterior intervine o lege de amnistie pentru fapta la care a fost condamnat:
a) amenda nu se restituie;
b) amenda se restituie;
c) amenda se restituie în procent de 1/2.
419) Când legea prevede pentru acea faptă o sancțiune mai mare de 15 ani închisoare, care este termenul de prescripție
al răspunderii penale:
a) 15 ani;
b) 10 ani;
c) 8 ani.
420) Este obligatorie aplicarea legii penale mai favorabile intervenită după judecarea definitivă a cauzei:
a) dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii și pedeapsa amenzii alternativ cu închisoarea;
b) când până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai
ușoară, iar sancțiunea aplicată depășește maximul special prevăzut în legea nouă, mai favorabilă;
c) în cazul măsurilor educative neexecutate, dar care au corespondent în legea nouă, indiferent dacă aceasta este mai
favorabilă.
422) Comiterea unei fapte penale de către un minor cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani care nu are discernământ:
a) atrage aplicabilitatea dispozițiilor privind minoritatea;
b) atrage aplicabilitatea dispozițiilor privind iresponsabilitatea;
c) atrage aplicarea unei măsuri educative neprivativă de libertate.
424) Dacă Z este atacat, însă atacatorul se retrage, iar în timp ce acesta se retrage în fugă, îi este aplicată o lovitură cu
bâta pe spate de către Z:
a) se poate reține, legitima apărare;
b) se poate reține, starea de necesitate;
c) nu se va reține nicio cauză justificativă.
436) Supravegherea:
a) se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 6 luni;
b) se dispune pe o perioadă nelimitată;
c) se dispune pe o perioadă cuprinsă între 7 și 12 luni.