Numele Prenumele ___Scutelnic Adina-Beatris__ Clasa a VII-a

Citește cu atenție sursele istorice propuse și răspunde la sarcinile de lucru formulate.

Sursa A. ”…Prin tratatul din 1812 turcii cedau, fără să cunoască măcar limitele exacte, un teritoriu care
nu le aparținea și care făcea parte dintr-o țară a cărei integritate teritorială se angajase s-o respecte”.

Nicolae Iorga, istoric

Sursa B.”Bineînțeles, că planurile noastre inițiale (ale Rusiei) au fost mult mai ample: în anul 1806
intenționam să cucerim fără luptă ambele Principate și să formăm din ele patru gubernii rusești, dar în
cele din urmă am fost nevoiți să ne limităm la o achiziție mult mai modestă, din care s-a putut croi
numai regiunea Basarabia… Cu atât mai mult, această extindere ne apropie de Peninsula Balcanică, ne
dădea posibilitatea de a avea un picior ferm pe Dunăre și de a ne pregăti pentru expansiunile următoare
pe seama Imperiului Otoman…”

Leon Casso, istoric rus

Nr. Item Scor

1 Definește noțiunea de autonomie. L
Autonomie reprezintă, din punct de vedere politic, dreptul unui stat, unei regiuni, unei 0
minorități sau unei naționalități de a se administra singură, în cadrul unui stat condus de o 1
putere centrală, fără intervenția statului din care face parte. 2

2 Formulează, în baza surselor A și B, un enunț cu caracter istoric, utilizând noțiunea L

Basarabia. 0
Regiunea Basarabia a fost croită de către Rusia în anul 1806 cu intenția de a se pregăti 1
pentru expansiunile următoare pe seama Imperiului Otoman. 2

3 Menționează, în baza sursei A, care este opinia autorului față de cedarea teritorială făcută de L
turci în 1812. 0
Opinia autorului este că turcii nu au făcut deloc correct deoarece în primul rând acest stat nu 1
le aparținea și ei s-au angajat să o protejeze și în al doilea rând ei nici nu știau concret cât 2
teritoriu se va lua.

4 Formulează o apreciere: cum era văzută de Rusia cucerirea Basarabiei pentru

planurile ei ulterioare în politica externă.
Cucerirea Basarabiei era văzută foarte bine deoarece lor le dădeau
posibilitatea de a avea un picior ferm pe Dunăre și de a se pregăti pentru
expansiunile următoare pe seama Imperiului Otoman.
5 Compară opiniile autorilor surselor A și B. Construiește o concluzie.
În prima sursă se spune ca nu a fost bine așa cum au facut turcii deoarece ei
s-au angajat să respecte teritoriul. Iar in a doua sursă Rusia a achiziționat
regiunea Basarabia. Concluzia este că ambele s-au angajat să respecte un
teritoriu dar nu au facut-o.
6 Explică acțiunile Imperiului Rus și a celui Otoman în cazul anexării
Basarabiei.
Imperiul Rus avea nevoie de Basarabia pentru a avea acces la Dunare si
Prut. Rusia s-a multumit cu Basarabia. Desi, dupa ce cerusera principatele
romane si otomanii refuzand, rusii se multumeau si cu Bugeac, dar datorita
faptului caci aveau castiguri important pe front si-au marit cererea pentru a
avea toata Basarabia si au primit-o.
 1.Indică teritoriile care au fost luate de la Țările Române în sec.XVIII-XIX,
utilizând harta propusă.
Basarabia

2.Numește cele 3 imperii care rivalizau pentru spațiul românesc.

Argumentează răspunsul cu trimitere la suport și cunoștințele anterioare.
Cele 3 imperii care rivalizau pentru spațiul românesc erau Imperiul Rus,
Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic.Aici era cea mai mare piață
comercială din lume de aceea toate doreau acest teritoriu. 4 gubernii rusești
vroia să pună Imperiul Rus. Dar și turcii vroiau pentru că românii plăteau
anual tribut și altele. Iar Imperiul habsburgic dorea să se extindă. Nimeni nu
s-a ales cu nimic doar Imperiul Rus cu Basarabia.

7
Citește atent sursele propuse.

Sursa A.”Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a reprezentat

un moment important în procesul de emancipare și modernizare a
Principatelor. Această revoluție a fost determinată de criza regimului
fanariot, agravarea situației țăranimii care era supusă fiscalității excesive și
abuzurilor boierești, legăturile revoluționarilor români cu organizația
grecească ”Eteria”, condusă de Alexandru Ipsilanti, care pregătea lupta de
eliberare a Greciei de sub stăpânirea otomană. Principala consecință a
mișcării a fost înlăturarea regimului fanariot și revenirea, din 1822, la
domniile pământene.”
Cartea profesorului de istorie
Sursa B.”În primăvara lui 1822, de la București și Iași au fost trimise
delegații pentru a cere Înaltei Porți domni pământeni. Această acțiune a adus
în Moldova, după lunga durată fanariotă, din nou un domn pământean în
persoana lui Ioniță Sandu Sturdza și în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica.
Deși, înfrântă, prin intervenția armatelor otomane, Revoluția din 1821 a
reușit să determine sfârșitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor
pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de poartă
statutului de autonomie a celor două Țări Române”.
Wikipedia

Utilizează sursele și argumentează, într-un text coerent de 8-10 propoziții

afirmația:
Răscoala lui Tudor Vladimirescu – o nouă etapă în istoria Țărilor
Române.

Pe fundalul stării de nemulțumire generală față de domniile fanariote, în

Primăvara anului 1821, în Țara Românească a izbucnit o mișcare
revoluționară, condusă de Tudor Vladimirescu.
Mii de nemulțumiți au răspuns la acest apel. Astfel, Tudor pornește, în
fruntea unei armate de panduri, din Oltenia spre București. Dezaprobarea
celor două mișcări și condamnarea lor oficială de către țarul Rusiei,
Alexandru I, l-a determinat pe Tudor Vladimirescu să nu mai întrețină relații
de colaborare cu Ipsilanti. Tudor părăsește Bucureștiul, unde timp de două
luni a fost singurul conducător al țării. Pentru a păstra unitatea mișcării sale,
renunță la unele obiective propuse initial, punând în prim-plan autonomia
Principatelor. Eteriștii îl arestează în mod perfid pe Tudor Vladimirescu,
acuzându-l de trădare, apoi îl asasinează mișelește. Eteriștii au fost zdrobiți,
la rândul lor, de către oastea Otomană la Drăgășani și la Sculeni.
Deși înfrântă, mișcarea condusă de Tudor Vladimirescu a pus capăt
regimului fanariot. Ea a servit drept un imbold puternic pentru mișcarea de
eliberarea națională a românilor atât în Țara Românească și Moldova, cât și
în provinciile românești, aflate sub ocupație străină. Principatele Române au
pornit pe calea modernizării.