Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sinteze Examen TGD
Sinteze Examen TGD
CAP III:
Conceptul dreptului
1. Acceptiunile termenului drept.
2. Originea si evolutia dreptului; dimensiunea istorica
3. Dimensiunea sociala a dreptului
4. Factorii de configurare a dreptului
5. Esenta, continutul si forma dreptului
6. Tipologia dreptului
7. Sistemul dreptului
8. Definita dreptului.
Dreptul este o tehnica care consta in totalitatea procedeelor folosite fie pentru crearea sa cat si pentru aplicarea
acestuia. In literature de specialitate se face referire la 3 concepte de baza : notiunea de drept obiectiv, drept
subiectiv si drept pozitiv.
Orice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite scopuri. Totalitatea scopurilor
prefigurate de norma juridica formeaza dreptul obiectiv. Drepul obiectiv inseamna ratiunea unei anumite
reglementari.
Dreptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a pretinde unui tert respectarea unui
interes legitim..
Dreptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat
Termenul drept mai are si semnificatia de arta. Dreptul reprezinta si arta judecatorului sau a autoritatilor
administrative de a aplica legea. Astfel in aplicarea legii se emit judecati de valoare asupra normelor juridice,
1|Page
fiind necesara interpretarea acestora. Pentru a putea aplica correct o norma juridica, trebuie sa o interpretezi
corect. Arta legiuitorului de a crea dreptul prin folosirea regulilor de tehnica legislativa.
2|Page
Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze:
- cognitive
- actionala
- cultural-axiologica
Constiinta juridica are mai multe functii:
- functia normative (a crea drept)
- functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatile in reglementare
Al doilea element al juridicului il reprezinta dreptul. Dreptul este retinut ca element al juridicului pentru ca el
stabileste in cadrul normativ al puterii in stat, dreptul si libertatile fundamentale ale omului, principalele relatii
sociale din societate.
Al treilea element il reprezinta relatiile juridica. Raporturile juridice si situatiile juridice care dau concretete
dreptului.
1. Factorul geografic
- exista elemente care determina adoptarea unor legi
- in doctrina s-a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta acestui factor; de altfel Blaise
Pascal a atras atentia asupra faptului ca “justitia ar fi hazlie daca ar depinde de un munte.” pentru ca ar depinde
de un meridian, un rau sau un munte.
- acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sa nu exageram cu rolul acestuia deoarece
se poate ajunge la discriminari.
2. Factorul demografic
-influenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative
- exista politici de crestere demografica care implica adoptarea legislatiei corespunzatoare (ex. Tarile nordice au
o legislatie favorizanta)
- s-au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demografica
- exista si politici de scadere demografica (ex China)
- exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte juridice (moartea, scurgerea
ireversibila a timpului –extintiva )
- achizitiva
Cadrul social-politic
– la randul sau are mai multe elemente componente: economic, ideologic, cultural, politic
- sunt structurile organizatorice ale societatii: grupuri de interes, partide politice
Factorul economic – influenteaza dreptul.
In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere-oferta si pe principiul noninterventiei
statului in economie.
3|Page
Factorul ideologic
Acest factor contribuie de asemenea la configurarea dreptului in functie de ideologia existenta la un moment
dat. Ideologia marxista a impus un anumit tip de legislatie, ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul
ei prefigurarea unui anumit sistem de norme juridice.
a. Grupurile de interese: acea structura a grupuriloe care transmit in baza unei atitudini comune unei alte
structuri anumite scoputi in vederea reglementarii acestora
b. Grupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara politicului. Desi afirma ca nu doresc
puterea, aparatele de presiune isi transmit interesele catre autoritatile decizionale exercitand o permanenta
influenta.
c. Partidele politice fie ca acced la putere in urma votului electoral, fie ca nu acced (partidele neparlamentare)
influenteaza adoptarea unei norme juridice din anumite domenii.
Factorul uman
Este cel mai important, deoarece dreptul este facut de oameni si pentru oameni.
Dreptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca fiind obligatorie tuturor membrilor
societatii. Aceasta conduita tip are rolul de a disciplina comportamentul uman.
De asemenea, dreptul fixeaza anumite roluri individului in societate (sunt create regimuri juridice pentru
anumite categorii socio-profesionale; ex: statutul cadrelor didactice, politistului, magistratului) – delimiteaza
drepturile si obligatiile persoanelor
Pe de alta parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii pentru buna functionare a societatii si
reprezinta o garantie a statului de drept
A. Esenta dreptului
A studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui, trasaturile calitative si unitatea loturilor care il
compun. In ansamblul intereselor sociale, numai o parte sunt selectate si valorizate pentru a da expresie dorintei
generale a societatii si vointa care apoi este insusita de stat, dorinta oficializata sau dorinta juridica
Esenta dreptului, astfel consta in calitatea juridica a vointei oficializate de stat. Vointa generala a societatii nu
este o simpla suma a vointelor individuale, pentru ca este rezultatul vointelor supuse unui proces de selectie si
ierarhizare. Nu orice vointa poate deveni o vointa cu caracter general.
Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu este oficializata. Caracterul juridic al
vointei este cel care determina esenta dreptului
B. Continutul dreptului
Sunt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il formeaza normele juridice, astfel ca
s-a vorbit de un continut normativ al dreptului (Hans Kelsen). In conceptia lui, singura relatie a dreptului este cu
statul. Aceasta conceptie nu poate fi sustinuta pentru ca dreptul nu poate fi redus doar la un continut normativ
astfel ca pe langa normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice si situatii juridice.
4|Page
C. Forma dreptului
Reprezinta modul de concretizare a continutului dreptului.
Forma cunoaste urmatoarea structura: - interna
- externa.
Forma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului dreptului pe ramuri de drept si in
institutii juridice.
Forma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de catre destinatarii acestuia. Aceasta
cunoaste mai multe modalitati de exprimare:
Izvoarele dreptului:legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina.
Incorporarile sau codificarile rezultate in urma procesului de sistematizare a legislatiei.
Forta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice, astfel putem avea: legi, ordonante de
guvern, hotarari de guvern, ordine ale ministrilor, ordine ale prefectilor, hotarari ale consiliului judetean,
hotarari ale consiliului local, dispozitii ale primarului.
Forma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile, procedeele de tehnica legislativa
Tipologia dreptului
Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii care pun in evidenta existenta
anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor de drept. Exista mai multe criterii de tipologizare a dreptului :
I. Relatiile sociale caracteristice fiecarei epoci istorice in parte. Astfel intalnim:
- pt epoca antica: sistemul de drept sclavagist
-pt evul mediu: sistemul de drept feudal
-pt epoca moderna: sistemul de drept modern
-pt epoca contemporana: dreptul contemporan.
II.Dupa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica,dreptul se imparte in:
-Sistemul de drept Romano-germanic
- Sistemul de drept Anglo-saxon
- Sistemul de drept Musulman
- Sistemul de drept Hindus
- Sistemul de drept Japonez, Chinez
- Sistemul de drept al Africii negre si al Madagascarului
A.Sistemul de drept romano germanic – S-a format ca urmare a receptarii dreptului roman in Europa prin
intermediul Scolii Glosatorilor si a Scolii Postglosatorilor.
Structura:
a. Sistemul de inspiratie franceza
b. Sistemul germano-italiano-elvetian
c. Sistemul tarilor nordice
Codul civil francez adoptat in 1804 cod care a creat o bresa in gandirea juridica a vremii astfel incat a schimbat
radical prin dispozitiile sale conceptia existenta pana atunci. A fost introdus in Belgia, Luxemburg, Romania.
Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil German care a preluat multe din institutiile dreptului roman,
dar a creat si institutii juridice noi. Acest cod a exercitat o puternica influenta in Italia, Elvetia si Austria.
In Europa Nordica o mare influenta a avut Codul Civil German si cutumele proprii.
5|Page
B. Sistemul de drept anglo-saxon
Structura:
a. Sistemul common law
b. Sistemul de equity
c. Sistemul de statutary law
a. Sistemul de common-law reprezinta precedentele judiciare, sau solutiile date de instantele judecatoresti in
problemele de drept.
b. Equity-law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de unificarea jurisdictiilor engleze
c. Statutary-law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute sau regulamente)
Sistemul de drept anglo-saxon este fundamental diferit de sistemul romano germanic (unde izvor de drept este
legea scrisa). In sistemul anglo-saxon un rol important il are cutuma si practica judecatoreasca ce are rol de
precedent cu valoare obligatorie.
Desi, in ceea ce priveste legea scrisa, in doctrina s-a spus ca nu ocupa locul central intre izvoarele acestui sistem
de drept, cutuma nu trebuie privita ca o lex specialia, ea are valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in
solutionarea unei probleme de drept.
Ex:
Consitutia Marii Britanii are o parte cutumiara si una scrisa. Partea scrisa este formata din Magna Charta
Libertatum si Bill of Rights. Nu trebuie privita ca o lex specialia fata de partea cutumiara.
Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii institutiilor juridice in mod distinct fata de
conceptia religioasa (Turcia, Tunisia)
Institutii:
-Institutia Proprietatii – calitatea de proprietar o are Allah; exercitarea acestui drept se realizeaza prin
intermediul califului
- Inst casatoriei
b. Dreptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)-cuprinde actele normative europene adoptate in
baza tratatelor constitutive (directive, regulamente emise de Consiliul Europei, recomandari – Parlamentul
European; decizii- Comisia Europeana; )
6|Page
Are la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii speciale: principiul subsidialitatii,
principiul solidaritatii.
Principii generale- principiul egalitaitii intre state, principiul independentei statului.
UE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa dobandeasca reglementare comuna.
(politica externa, armata si securitatea interna, justitia, moneda nationala)
Sistemul dreputului
Criteriile de structurare a sistemului dreptului:
I. Notiunea sistemului dreptului.
II. Criteriile de structurare a sistemului dreptului
III. Diviziunea dreptului in drept public si drept privat.
III. Diviziunea dreptului in: - drept public (dr const, dr administrativ, dr penal, dr international public)
-drept privat.
Criteriile de distinctie intre ramura dreptului public si ramura dreptului privat:
a.Criteriul interesului ocrotit de norma juridica. Normele drepului public ocrotesc un interes general al societatii
iar normele dreptului privat un interes personal.
7|Page
- treburile particulare apartin dreptului privat. Dreptul privat este mai flexibil pentru ca, ocrotind un interes al
particularilor, contine reglementari mai deschise, si de mai mare stabilitate. Sunt de o mai mare stabilitate
pentru ca ceea ce astazi este de interes public maine poate s anu mai fie, prin urmare normele de drept public
sunt supuse schimbarii, si deci instabilitatii, mult mia mult fata de cele private.
b.Criteriul utilitatii sociale sau al afectatiunii bunurilor. De ex sunt anumite bunuri(plajele, apa teritoriala) care
prin natura lor servesc interesului public si atunci ele nu pot fi reglementate decat prin norme de drept public.
Definitia dreptului
Inca din dreptul roman, drepul se definea ca fiind arta binelui si a echitatii (jus est ars boni et aequi). Din aceasta
definitie => dreptul se confunda cu morala.
In gandirea juridica, dreptul a evoluat desprinzandu-se treptat de morala, si creandu-si un obiect de studiu
propriu.
Scoala Dreptului Natural sustinea ca drepul este de fapt un drept natural cu caracter imuabil, preexistent
omului, cu care ne nastem si pe care il transmitem mai departe. Drepul este considerat un produs al ratiunii
Scoala istorica a dreptului considera ca dreptul nu este nici un produs al ratiunii si nu este nici natural
preexistent omului, ci este un produs istoric al societatii, este rezultatul spiritului poporului(volksgheist), adica
dreptul este creatia exclusiva a omului.
Definitie:
Dreptul reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale din principalele domenii ale
vietii socialle, norme asigurate si garantate de catre stat, care au ca scop organizare comportamentului social
intr-un climat capabil sa asigure apararea drepturilor esentiale ale omului, coexistenta libertatilor si statornicirea
spiritului de dreptate.
Dreptul este un ansamblu de norme juridice asigurate si garantate de catre stat. Scopul normelor juridice care
compun dreptul este disciplinarea oamenilor in relatiile sociale. Normele juridice trebuie sa concureze la
realizarea statului de drept, ceea ce implica asigurarea coexistentei libertatilor, apararea drepturilor
fundamentale ale omului si asigurarea dreptatii.
CAP IV:
Puterea de stat. este al treilea element al continutului statului. In antichitate se facea distinctie intre autoritas si
potestas. Autoritas apartinea senatului si potestas poporului. Astazi titularul puterii este poporul, care o exercita
prin intermediul reprezentantilor sai, care exercita cele 3 institutii ale statului. Puterea nu se instraineaza
niciodata de la popor.
Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi:
-are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti specializati care o realizeaza, este suverana.
Suveranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in interiorul teritoriului, puterea de a crea
dreptul si de a exercita forta de constrangere.
Suveranitatea externa se manifesta in plan international prin egalitatea statului cu alte state.
Independenta statului pe plan international.
Forma statului cuprinde 3 elemente:
-Forma de guvernamant
-Structura de stat
-Regimul politic.
Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a elementelor statului. Forma de
guvernamant este o componenta a formei statului.
Structura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in unitati administrativ-teritoriale precum
si raporturile dintre stat si aceste unitati. Sunt state cu o structura simpla sau compusa(fedelare).
Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state: - totalitare
- democratice.
8|Page
Alta clasificare
Regim politic – parlamentar
- prezidential
- semiprezidential
b. Principii de functionare
-Egalitatii: presupune ca fiecare justitiabil este egal in fata legii, fiecare are dreptul natural la un
judecator, fiecare are un acces nelimitat, legal de a apela la judecata unui judecator. Acest lucru este consacrat
si in conventia europeana a drepturilor omului.
-Gratuitatii: justitia este gratuita. In materie civila si comerciala, in functie de valoarea obiectului
litigiului se pot percepe taxe.
-Libertatii si impartialitatii. Consacrat prin constitutie, justitia este unica, egala si impartiala pentru toti,
iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Un judecator nu poate fi mutat, transferat, detasat fara
acordul lui, odata investit cu judecarea unui caz prin repartizare aleatorie, este liber sa pronunte o solutie in
temeiul legii. Sunt independenti chiar si fata de propriile solutii pronuntate anterior. Nu li se pot impune solutii
de catre alte autoritati.
-Continuitatii: inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod continuu fara intrerupere. Cu toate
acestea este reglementata in unele state in mod distinct vacanta judiciara, dar acest lucru nu trebuie interpretat
ca fiind o intrerupere al serviciului public al justitiei, pentru ca nu reprezinta decat un drept al magistratilor. In
realitate pentru cauzele urgente, judecata este posibil sa continue si in perioada de vacanta.
9|Page
Curti de apel(15)- judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor, deasemenea judeca
apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale si recursurile impotriva hotararilor pronuntate
de tribunale ca instanta de apel.
Inalta curte de casatie si justitie- judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de curtile de apel dar sectia
penal judeca in prima instanta anumite fapte prevazute de lege (oameni politici).
Are -4 sectii: Sectia civila, penala, comerciala, contencios administrativ,
- 2 foormatiuni: - completul de 9 judecatori - judeca recursurile impotriva hotararilor sectiilor
- sectiile unite - judeca recursurile in interesul legii, acele recursuri declarate in scopul
interpretarii corecte a legii.
Jurisdictiile specializate: Tribunale militare, Curtea militara de apel. Deasemenea exista Tribunalul privind
cauzele cu minori, cu sediul la Brasov.
Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor pentru litigiile de munca si judecarea
cauzelor cu minori.
Jurisdictii internationale:
-CEDO (Strasbourg) - judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a drepturilor omului. Deciziile
pronuntate au valoare obligatorie pentru statele membre.
-Curtea internationala de justitie de la Haga este compusa din 15 judecatori. Exercita o dubla competenta:
contencioasa si necontencioasa. Necontencioasa cand ofera consultanta juridica.
In cazul competentei contencioasa judeca litigii. In fata curtii pot aparea numai statele si onu.
- Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg este curtea de justitie a uniunii europene care are in
componenta 3 instante: - Curtea de justitie - judeca litigiile privind principiile dreptului comunitar precum si
chestiunea prujudiciara(inseamna solicitarea din partea instantelor nationale ale statelor membre de a
interpreta o norma de drept comunitar).
- Tribunalul de prima instanta - judeca litigiile privind dreptul concurentei
comunitare si litigiile privind marca comunitara.
- Tribunalul functiei publice, judeca litigiile dintre functionarii europeni (nu
nationali) si institutiile europene.
Deciziile Curtii de Justitie sunt obligatorii statelor membre.
CAP VI:
Corelatia normelor juridice cu normele tice
Inca din antichitate se observa o impletire a dreptului cu morala. Plecand de la aceasta conceptie, s-a considerat
ca dreptul, in fapt reprezinta un minim de morala. Normele juridice ar fi de fapt norme morale insusite de stat si
transformate in norme obligatorii. S-au conturat 2 categorii de conceptii:
Conceptiile moraliste despre drept – dreptul cuprinde in mod necesar si obligatoriu un minim de morala, adica
reprezinta transpunerea in forma obligatorie a principiilor morale. Dreptul nu poate sa fie imoral.
Conceptia scolii pozitiviste – normele dreptului sunt create de stat, separate de moraluri si nu se confunda;
singura relatie pe care dreptul o are este cea cu statul.
Cap VIII:
I. Notiunea si trasaturile normei juridice
Norma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si obligatoriu care are ca scop realizarea
intereselor sociale si asigurarea acestora si a carei indeplinire se realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin
forta de constrangere a statului. Din definitie rezulta trasaturile normei juridice:
10 | P a g e
a.Norma juridica are caracter general si impersonal – reglementeaza acele situatii care reprezinta un
comportament repetat de majoritatea membrilor societatii, unanim acceptat de acestia ca fiindui aplicabil
indiferent de statutul personal al fiecaruia. Norma juridica reprezinta de fapt reglementarea intereselor generale
ale societatii. Ea nu poate avea caracter personal. Caracterul general si impersonal al normei juridice nu dispare
daca norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriu al statului, ci numai asupra unei parti a teritoriului
sau daca nu se aplica asupra intregii populatii, ex norma juridica poate fi destinatara numai a unor anumite
subiecte de drept: pensionari, studenti, profesori, functionari publici. De asemenea, caracterul general si
impersonal al normei se mentine si atunci cand norma juridica se aplica numai anumitor persoane, de ex.
Ministri, presedintele curtii constitutionale, presedintele inaltei curti de casatie si justitie, avocatul poporului,
pentru ca este avuta in vedere nu persoana ci functia pe care o exercita. Pe de alta parte caracterul general si
impersonal al normei juridice nu poate fi infrant nici pe motive de autonomie locala. Autonomia locala este
reglementata in art 119 din Consttitutie si inseamna o descentralizare a autoritatilor si o deconcentrare a
serviciilor publice in teritoriu. Astfel exista autoritati locale: consiliul local, consiliul judetean, precum si servicii
publice de interes local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial. Normele juridice emise de aceste
autoritati au acelasi caracter general si impersonal si invers, actele normative ale autoritatilor centrale au
caracter general si impersonal, fiind deci aplicabile si autoritatilor autonome locale.
c. Implica un raport intersubiectiv – norma juridica reprezinta o relatie intre oameni. In baza normei
juridice iau nasteri raporturi juridice, ceea ce duce la conturarea caracterului bilateral al normei juridice.
Caracterul bilateral al normei juridice pune in evidenta 2 idei:
-Ideea de alteritate a normei – transformarea obiectivului in subiectiv. Subiectele de drept incheie
anumite raporturi juridice
-Ideea de reciprocitate a normei – posibilitatea incheierii de raporturi juridice in baza normei
d. Caracterul obligatoriu – acest caracter este esenta normei juridice, o distinge de celelalte norme
sociale. Inseamna ca atunci cand regula de conduita prescrisa de aceasta este incalcata aceasta este restabilita
prin forta de constrangere a aparatului statal. Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventa
aplicarii normei juridice in timp. Pot sa fie norme juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice a caror
aplicare sa fie suspendata, norme juridice cu caractrer temporar.
Dispozitia inseamna comandamentul normei si poate sa constea intro actiune sau inactiune. Se clasifica in:
-dispozitii absolut determinate
- relativ determinate.
11 | P a g e
Sanctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei( sanctiune negativa sau masuri de stimulare
in respecatrea dispozitiei).Sanctiunile pot fi(in fct de criteriul de clasificare):
- Sanctiuni absolut determinate sau relativ determinate
- Sanctiuni pozitive sau negative
- Sanctiuni civile sau penale
- Sancitiuni alternative (infractiunea X se pedepseste cu amenda sau inchisoare) sau santiuni cumulative.
(infractiunea X se pedepseste cu amenda si decaderea din drepturile parintesti)
b. Strucura tehnico-legislativa. In literatura de specialitate s-a pus problema structurii unor norme
speciale(penale si drept international si constitutionale). In cazul normelor penale unii autori sustin ca ar avea o
structura dihotonica(ipoteza este subinteleasa, avand doar dispozitie si sanctiune). Alti autori considera ca si
normele penale au o structura trihotonica, chiar daca ipoteza nu apare prevazuta in mod expres.
La normele de drept international, lipseste sanctiunea, dar evolutia ultimilor ani arata ca a inceput sa fie
reglementata (au aparut sanctiuni morale si pecuniare).
In ceea ce priveste structura concreta tehnicolegislativa, normele juridice sunt structurate in articole(unitatea de
baza) iar art in alineate. De regula o norma juridica este cuprinsa intrun articol dar putem regasi si o norma
juridica cuprinsa in mai multe articole.
III. Clasificarea normei juridice
Are atat seminificatii teoretice cat si practice
a. dupa criteriul ramurii de drept (adica dupa obiectul de reglementare si dupa metodele de reglementare):
- norme juridice de drept civil
- norme juridice de drept penal
-norme juridice de drept comercial
- norme juridice de drept constitutional etc
12 | P a g e
-norme mijloace normative: asigura traducerea in limbajul specific dreptului a cerintelor fundamentale de regl a
ordinii sociale
Intrarea in vigoare – de regula norma juridica intra in vigoare la la data aducerii ei la cunostinta publica, sau la o
data ulterioara prevazuta in cuprinsul normei. In Romania norma juridica intra in vigoare in a treia zi de la data
publicarii lor in monitorul oficial. Cele 3 zile sunt zile calendaristice si a treia zi expira la ora 0. Ordonantele intra
in vigoare in ziua publicarii.
In literatura de specialitate, in legatura cu momentul intrarii in vigoare a normei juridice, a fost formulat
principiul nome gensecum ignorare legem (nimeni nu poate invoca necunoasterea legii). De la acest principiu
exista anumite exceptii: atunci cand o parte a teritoriului este izolata(calamitati naturale…) si in mod obiectiv
legea nu poate fi adusa la cunostinta. A doua exceptie, eroare de drept, atunci cand una dintre parti se afla in
eroare cu privire la consecintele juridice ale legii care i se aplica cu ocazia incheierii unui act juridic.
Caracterul activ (actiunea propriu-zisa)-Norma juridica are un caracter activ, adica ea nici nu retroactiveaza si
nici nu ultraactiveaza. Acest moment al activitatii normei este guvernat de principiul neretroactivitatii legii si
principiul neultraactivitatii legii.
- principiul neretroactivitatii: Legea nu se aplica situatiilor juridice anterioare intrarii ei in vigoare. Exceptii:
a.Normele juridice cu caracter interpretativ. Fac corp comun cu legea interpretata si deci se aplica situatiilor
existente anterior intrarii ei in vigoare, deci retroactiveaza.
b.Normele penale dezincriminatorii si normele penale mai favorabile infractorului si normele contraventionale
mai favorabile contravenientului.
13 | P a g e
- principiul neultraactivitatii: Legea nu se aplica situatiilor create dupa iesirea din vigoare.
CAP IX:
Izvoarele formale reprezinta formele de concretizare a normelor juridice.(ex: obiceiul juridic, jurisprudenta,
doctrina:)
Clasificare:
Izvoare oficiale (ex. Legea, jurisprudenta)
neoficiale (ex obicei, doctrina)
Izvoare directe ( act/contract normativ; elaboreaza, modifica, abroga o norma de drept)
Indirecte (obiceiul)
Izvoare creatoare (legea scrisa, cutuma)
Interpretative (jurisprudenta, doctrina)
14 | P a g e
Conditii materiala – practica indelungata cu caracter repetat
subiectiva – convingerea membrilor societatii ca acea practica are caracter obligatoriu
In dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor de drept pentru ca exista practica uzantelor.
In dreptul privat, o cutuma este considerata izvor de drept numai daca legea scrisa face trimitere la ea.
Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor, comentariilor si interpretarilor facute de specialisti cu privire la sistemul
juridic. In Antichitate sau Evul Mediu doctrina era un important izvor de drept, insa in epoca actuala este un
izvor indirect de drept.
Opera doctrinara influenteaza insa atat pe legiuitor cat si pe judecator. Astfel anumite dezbateri doctrinare cu
privire la aprobarea proiectelor de lege pot duce la retinerea solutiilor propuse de catre legiuitor. De asemenea
interpretarile facute de autori anumitor acte normative pot influenta judecatorul in aplicarea legii.
Contractul normativ
- a nu fi confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e un act juridic bilateral care produce efecte numai
intre partile contractante)
- contractul normativ se intalneste in 3 ramuri de drept si are efecte obligatorii erga omnes:
in dreptul constitutional - contractul are forma contractului de constituire a federatiei de stat, avand ca
obiectiv crearea statului federal
in dreptul muncii – are forma contractului colectiv de munca ce se incheie la nivel national sau la nivel de
ramura a economiei
- pe baza lui se incheie contractele individuale de munca
in dreptul international public – contractul normativ are forma tratatelor incheiate intre state
- este un izvor de direct de drept
Actul normativ
15 | P a g e
- in sistemul de drept romano-germanic este principalul izvor de drept
- mai este denumit si lege, cunoscand 2 sensuri lege in sens larg: lato sensu
lege in sens restrans: stricto sensu
Lato sensu: orice act normativ, indiferent de autoritatea care l-a emis; constituie lege actele normative adoptate
de Parlament dar si ordonantele,decretele cu caracter normativ,hotararile de guvern,ordinele ministrilor,
hotararile consiliului judetean si local
Stricto sensu: - actul juridic emis de Parlament: legi constitutionale, organice si ordinare
Cu toate acestea, o lege ca act juridic al Parlamentului se deosebeste de celalalte acte normative prin:
- legea are o procedura speciala de adoptare si de modificare
- legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire de alte acte normative, care desi au aceiasi forma pot
avea si caracter individual – ex: a. o hotarare a consiliului local judetean poate avea atat caracter normativ cat si
caracter individual: forma juridica a actului fiind aceiasi; b. un decret al presedintelui, dupa caz, poate avea fie
caracter normativ, fie caracter individual)
CAP X:
Notiunea tehnicii juridice
Tehnica juridica reprezinta ansamblul, procedeele, mijloacele tehnicilor prin care necesitatile vietii sociale
dobandesc forma juridica exprimandu-se in continutul normei de drept in scopul asigurarii convietuirii sociale.
Tehnica juridica priveste intregul sistem al dreptului – toate ramurile de drept si toate institutiile juridice
Principiile legiferarii
1. Principiul fundamentarii stiintifice a elaborarii actului normativ
Elaborarea unei legi presupune un amplu demers stiintific intreprins de legiuitor cu privire la relatiile
sociale ce urmeaza sa fie reglementate, forma reglementarii, studiul dreptului comparat (studiul legislatiei altor
state in aceiasi materie, compatibilitatea/incompatibilitatea cu legislatia UE)
Totdeauna crearea unui nou act normativ este precedata de elaborarea unei prognoze legislative (anticiparea
efectelor posibile a viitoarei reglementari)
Costul social al viitoarei legi:
- fundamentarea stiintifica inseamna determinarea situatiilor de fapt, care urmeaza a fi reglementate
- alegerea modalitatii de transformare a unei stari de fapt intr-o stare de drept
-analiza oportunitatii (nu numai a continutului) abordarii actului normativ
-impactul social al unei legi
16 | P a g e
3. Principiul corelarii actelor normative
Presupune evitarea paralelismelor in reglementare.
De asemenea, noua lege trebuie sa precizeze ce se intampla cu celalalte acte normative cu care se coreleaza.
Astfel, trebuie precizat in cuprinsul noului act normativ, daca se abroga sau se modifica alte acte normative
emise in materia respectiva.
Prezumtiile juridice:
Sunt presupuneri sau concluzii emise de legiuitor sau judecator, prin care se pleaca de la un fapt cunoscut la
unul necunoscut.
A.Incorporarea – presupune gruparea acestora in functie de materia reglementata (ex. legislatia cu privire la
protectia mediului)
-poate fi oficiala – facuta de autoritatile statale
neoficiala – facuta de un simplu particular
B.Codificarea
-este o forma superioara de sistematizare, o adevarata opera de creatie legislativa
-presupune reunirea actelor normative emise intr-o materie si transformarea lor intr-un singur act normativ,
ceea ce implica corelarea dispozitiilor, abrogarea unora sau modificarea altora
CAP XI:
17 | P a g e
Notiunea realizarii dreptului
18 | P a g e