Structuri de echilibru ale fontelor cenușii

Eseu realizat de studentul Popa Marian-Cristian

Fontele de turnătorie sunt fonte cenușii, adică aliaje ale fierului cu carbonul, în care acesta din urmă se
găsește sub formă liberă, de grafit. Datorită prezenței grafitului, aspectul suprafețelor de rupere ale acestor
fonte de culoare cenușie, de unde derivă și denumirea lor. Grafitul, carbon cristalizat în sistemul hexagonal ,
este un element practic lipsit de rezistență care constituie discontinuități în matricea metalică, cu un efect
marcant de reducere a secțiunii metalice de rezistență și de concentrare a tensiunilor. Formațiunile de grafit
se comportă ca amorse de rupere, cu influențe defavorabile asupra rezistenței și plasticității fontelor.
Fontele cenușii cristalizează după sistemul stabil fier-grafit reprezentat
printr-o diagramă corespunzătoare unei răciri lente , de echilibru,
asemănătoare diagramei Fe-Fe3C, dar având temperaturile de transformare
ceva mai ridicate și concentrația de carbon a punctelor critice ceva mai mică
comparativ cu aceasta (fig. 7.1).
Procesul de cristalizare a grafitului prin descompunerea cementitei
(grafitizarea) este favorizat de conținutul ridicat de carbon, viteza mică de
răcire, prezența unor elemente însoțitoare cu rol grafitizant (Si, Al) și o
temperatură ridicată a fontei topite.
După forma grafitului (grafit lamelar, nodular sau în cuiburi) și procedeul de
elaborare se deosebesc următoarele categorii de fonte de turnătorie:
1. Fonte cenușii obișnuite, cu grafit lamelar;
2. Fonte modificate, cu grafit lamelar sau grafit nodular;
3. Fonte maleabile, cu grafit în cuiburi. 2. și 3. se mai numesc și fonte cenușii speciale

1. Fonte cenușii obișnuite

Fontele cenușii obișnuite sunt fonte cu grafit lamelar care conțin 2,5-3,5% C, 0,5-4,5% Si, 0,4-1,0% Mn,
0,1-1,0% P, 0,02-0,15% S. Forma lamelelor de grafit poate să fie liniară, semiarcuită sau arcuită, asociată cu
forma în cuiburi etc. Separările de grafit pot să aibă un caracter izolat, de aglomerări, de rețea, interdendritic
punctiform sau lamelar, de rozetă etc.
Matricea metalică a fontelor cenușii obișnuite poate să fie perlitică, perlito-feritică, sau feritică. În condiții
deosebite, masa metalică de bază poate să conțină troostită, bainită sau martensită.
Fontele cenușii perlitice prezintă în microstructură lamele de grafit înglobate în matricea perlitică.
Microstructura fontelor cenușii perlito-feritice este constituită din zone albe, de ferită, care înconjoară
grafitul lamelar și zone de perlită. Fontele cenușii feritice au structura compusă din grafit lamelar inclus
într-o matrice alcătuită din poliedri de ferită.
Cele mai bune caracteristici mecanice le prezintă fontele cenușii perlitice cu grafit în lamele fine și izolate.
Fontele cenușii perlito-feritice cu grafit lamelar au o rezistență ceva mai redusă, iar cele feritice cu grafit
lamelar nu se utilizează practic datorită rezistenței mecanice prea scăzute. În construcția de mașini se
utilizează de regulă doar fontele cenușii cu structură perlitică sau perlito-feritică.
Pentru mărirea fluidității și îmbunătățirea rezistenței la uzură a fontelor cenușii obișnuite, în acestea se
poate adăuga o anumită cantitate de fosfor. Fosforul apare în structură ca eutectic fosfor, sub forma unor
zone ramificate cu un fond deschis pe care sunt distribuite globule foarte mici de culoare mai închisă. Dacă
conținutul de fosfor este ridicat, eutecticul se dispune în rețea determinând o structură celulară. Eutecticul
fosforos ternar, prin temperatura de solidificare relativ coborâtă, cca. 963°C și prin duritatea sa ridicată,
500-600 HB, este constituentul care mărește fluiditatea și îmbunătățește rezistența la uzură a fontelor
cenușii. Trebuie menționat însă ca rezistența mecanică și plasticitatea acestor fonte se reduc corespunzător
cantității de eutectic fosforos din structură.
Dacă condițiile nu permit descompunerea întregii cantități de cementită liberă (viteză de răcire prea mare
sau un conținut redus de elemente însoțitoare cu rol grafitizant), în structura fontelor cenușii se pot menține
formațiuni de cementită liberă sau chiar de ledeburită. Fontele de acest tip (numite fonte perlito-cementitice
sau fonte pestrițe) au o structură neomogenă și proprietăți necorespunzătoare unor utilizări practice,
prelucrabilitatea prin așchiere, de exemplu, fiind mult îngreunată de prezența cementitei în structură.

2. Fonte modificate; 3. Fonte maleabile

Caracteristicile mecanice relativ reduse ale fontelor cenușii cu grafit lamelar se datorează discontinuității
create în masa metalică de lamelele de grafit. Din punct de vedere teoretic, aceste caracteristici ar fi cu atât
mai ridicate cu cât forma cristalelor de grafit s-ar apropia mai mult de cea sferică. Forme mai aglomerate ale
grafitului se pot obține prin adăugarea unor modificatori (ceriu, magneziu, calciu, ytriu) în fonta lichidă,
obținându-se așa-numitele fonte cu grafit nodular, sau printr-un tratament termic de recoacere a fontei albe
(maleabilizare) în urma căruia rezultă fontele maleabile – fonte cu grafit în cuiburi.
Din categoria fontelor modificate fac parte și fontele cenușii în care grafitul deși își păstrează forma
lamelară, prezintă dimensiuni mult mai mici și o dispersie mai uniformă în matricea metalică, ca urmare a
inoculării în fonta lichidă a unor modificatori (siliciu, calciu sau aluminiu sub formă de feroaliaje) ce
creează un mare număr de centre de cristalizare ale grafitului. Aceste fonte, numite fonte modificate cu
grafit lamelar, prezintă caracteristici mecanice superioare fontelor cenușii obișnuite cu grafit lamelar,
structura masei metalice de bază fiind, de regulă, perlitică.
Fontele cu grafit nodular au matricea similară fontelor cenușii cu grafit lamelar, natura lor putând fi
perlitică, perlito-feritică sau feritică. Prin nodulizarea grafitului se obțin rezistențe mecanice înalte și o bună
plasticitate (Rm = 370-900 N/mm², A5 = 2-17%), caracteristicile de utilizare ale fontelor nodulare
apropiindu-se de cele ale oțelurilor nealiate. Datorită proprietăților mecanice ridicate ca și capacității ridicate
de turnare, aceste fonte constituie o categorie de materiale extrem de valoroase în construcția de mașini.
Fontele maleabile se obțin prin grafitizarea fontei albe turnate în piese, în urma unui tratament de
recoacere de maleabilizare. În funcție de procedeul de maleabilizare se deosebesc următoarele tipuri de
fonte:
• fonta maleabilă cu miez negru, maleabilizată în mediu neutru, cu încălzire la 900-950°C, cu menținere
pentru grafitizarea cementitei din ledeburită, urmată de răcire lentă pentru grafitizarea cementitei secundare
și a cementitei din perlită. Structura fontei este formată dintr-o masă de bază feritică și grafit în cuiburi.
Cantitatea mărită de grafit în structură face ca suprafața de rupere a acestei fonte să apară de culoare închisă,
gri-neagră.
• în cazul unui ciclu de tratament similar celui anterior, dar care nu permite descompunerea cementitei
eutectoide, structura masei metalice de bază este formată din perlită în care sunt distribuite cuiburi de grafit.
Aceste fonte se numesc fonte maleabile perlitice.
• fonta maleabilă cu miez alb, maleabilizată în mediu oxidant; ca urmare a decarburării stratului superficial,
la exterior piesele vor prezenta o structură feritică lipsită de grafit, iar miezul va conține perlită sau ferită și
perlită, în care sunt distribuite cuiburi de grafit. Pentru piese foarte subțiri (3-6 mm) structura acestor fonte
poate să fie feritică pe întreaga secțiune. Cantitatea de grafit din structură fiind diminuată, suprafața de
rupere a acestor fonte apare de culoare deschisă , aproape albă. Duritatea pieselor din fontă maleabilă cu
miez alb crește de la margine spre miez – de la cca. 120 HB la cca. 220 HB – cu atât mai mult cu cât piesele
sunt mai groase (proporția de perlită este cu atât mai mare).
Comparativ cu fontele cenușii cu grafit lamelar, fontele maleabile prezintă caracteristici mecanice
îmbunătățite. Astfel, fontele maleabile cu miez negru (feritice) au rezistența la rupere R m = 300-400 N/mm²
și alungirea A5 = 6-18%, la fontele maleabile perlitice R = 400-700 N/mm² dar alungirea este mai redusă
(A5 = 2-8%), iar fontele maleabile fu miez alb R = 400-700 N/mm² iar A5 = 4-10%. Fontele maleabile
prezintă de asemenea o înaltă prelucrabilitate prin așchiere și bune proprietăți de turnare.