DINȚII TEMPORARI

PARTICULARITĂȚI
MORFOLOGICE & STRUCTURALE
1. Sisteme de notare a dinţilor
1. Sistemul Zsigmondy-Palmer

• Combină sistemul numeric

cu o reprezentare grafică
pentru a specifica cadranul.

• Sistem unghiular sau sistem

axial ← reprezentare grafică.

• Dezavantaj: greu de
dactilografiat sau verbalizat.
 1. Sisteme de notare a dinţilor
2. Sistemul internaţional - FDI

-2 cifre: - prima cifră - tipul de dentaţie

- cadranul (hemiarcada)
- a doua cifră - precizează dintele
 2. Structura dinţilor temporari
I. SMALŢ
▶ grosimea redusă cu aproximativ 30%
▶ prismele de smalţ la nivelul vârfului cuspizilor/marginii incizale, fisurilor şi fosetelor
ocluzale sunt aproape paralele în axul lung al dintelui
▶ la nivelul coletului - prismele de smalţ sunt înclinate 44-46° faţă de axul longitudinal
pentru dinţii frontali şi 32-34° pentru dinţii laterali ⇒ nu este necesară bizotarea
prismelor de smalţ
▶ striaţiile Retzius aproape paralele cu suprafeţa dintelui
▶ cantitatea de fluor este mai mică datorită perioadei mai scurte de maturare a smalţului
▶ la suprafaţa tuturor dinţilor temporari există un strat de smalţ aprismatic – 30µm
grosime, în care cristalele sunt paralele între ele şi perpendiculare pe JAD ⇒
demineralizare cu acid fosforic 50% timp de 2 minute
 2. Structura dinților temporari
II. DENTINA
▶ redusă dimensional
▶ canaliculele dentinare au diametrul mai mare spre J.A.D. şi se îngustează spre camera
pulpară
▶ dentina mineralizată prenatal faţă de cea mineralizată postnatal → se identifică prin
linia neonatală → incisivi - la nivelul coletului;
→ molari - la nivelul punctului de contact

III. CEMENT

▶ redus dimensional - număr scăzut de cementocite

▶ joncţiunea dento-cementară diferă la dinţii temporari:
• smalţul separat de cement printr-o zonă de dentină în 30% cazuri
• cementul acoperă smalţul în 60% cazuri
• smalţul acoperă cementul în 10% cazuri
 2. Structura dinţilor temporari

IV. PULPA DENTARĂ

▶ aproximativ aceeaşi structură ca la dinţii permanenţi
▶ elementul fibrilar mai bine reprezentat – fibre de colagen şi reticulină
▶ densitatea inervaţiei, numărul şi distribuţia elementelor nervoase reduse faţă DP
▶ unele cerrcetări → plex nervos subodontoblastic nedezvoltat
▶ degenerescenţa vasculară a odontoblastelor
▶ vasele sanguine dilatate → hemoragii pulpare
 4. Particularităţi generale
morfologice si de structură DT

1. COROANA:
• mai mică
• globulară
• mai deschisă la culoare
• convergentă spre cervical
• faţa ocluzală mai îngustă
• smalţul şi dentina reduse dimensional
• zonele de contact dintre molarii temporari sunt foarte plate şi întinse
 4. Particularităţi generale
morfologice si de structură DT
2. RĂDĂCINA
• mai lungă decât coroana
• aplatizată M-D la frontali
• lungă şi mai subţire la molarii temporari comparativ cu cea a molarilor
permanenți
• evazată și îngustată către apex → suficient spaţiu pentru dezvoltarea
mugurilor DP
 4. Particularităţi generale
morfologice si de structură DT
3. PULPA DENTARĂ
• dimensiuni mai mari decât a DP în raport cu volumul coroanei
• forma camerei pulpare urmărește suprafaţa coroanei
• prezintă un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid
• coarnele pulpare sunt mai aproape de suprafaţa dintelui
• coarnele pulpare meziale sunt mai aproape de suprafaţa dintelui decât
cele distale
• camera pulpară a molarilor mandibulari este mai mare decât a
molarilor maxilari
 5. Particularităţi
morfologice si de structură ale incisiviilor
Caracteristici de grup

• mai mici și mai globuloși decât incisivii permanenți

• marginea incizală netedă, fără lobi de creștere
• creasta cervicală pe faţa V și O
• cingulum pe faţa O
• cameră pulpară sub formă de evantai
• un singur canal radicular:
•larg
•ovalar pe secţiune transversală
•foramen apical cu deschidere mare
 5. Incisivul central maxilar
• coroană dentară mai mică, globuloasă
• diametrul M-D coronar ≥ diametrul C-I coronar
• unghiul mezio-incizal ascuţit
• unghiul disto-incizal rotunjit
• fața orală prezintă un cingulum și creste marginale bine dezvoltate
• punctele de contact întinse pe toată suprafaţa proximală
• stratul de smalţ accentuează convexităţile
• lungime totală = 16,4 mm
• lungime coronară = 6 mm
• rădăcina este conică, lungă, uşor efilată spre regiunea apicală,
uşor înclinată spre D şi V

Morfologie pulpară
• marginea incizală se află la 2,3mm → M şi la 2,4mm D de la
camera pulpară
 5. Incisivul lateral maxilar

• formă asemănătoare cu incisivul central

• coroana dentară mai mică şi mai îngustă
• cingulum-ul mai puţin proeminent
• lungime totală = 15,8 mm
• lungime coronară = 5,6 mm

Morfologie pulpară
• distanţa de la marginea incizală la pulpă =2,6mm
 5. Incisivul central mandibular
• cel mai mic dinte din dentația temporară
• lungime totală ≈ 14 mm
• lungime coronară = 5 mm
• cingulum pronunţat cu creste marginale mai puţin
proeminente
• creasta cervicală V mai proeminentă spre M
• marginea incizală este paralelă cu palnul orizontal
• rădăcina dentară rotunjită şi înclinată spre D

Morfologie pulpară
• camera pulpară urmează conturul suprafeţei externe
• pulpa se află la 2,6 mm de marginea incizală
 5. Incisivul lateral mandibular

• mai mare decât centralul mandibular

• mai lung dar mai îngust
• suprafaţa orală mai concavă
• unghiul mezio-incizal ascuţit
• unghiul disto-incizal rotunjit
• cingulum-ul mai mare decât la lateralul maxilar
• lungime totală = 15 mm
• lungime coroană = 5,2 mm
• rădăcina rotundă, înclinată spre D, mai lungă

Morfologie pulpară
• camera pulpară respectă conturul dintelui
 6. Particularităţi
morfologice si de structură ale caninilor
Caracteristici de grup

☻ coroane mai mici şi mai globuloase decât ale caninilor permanenţi

☻ un cuspid ascuţit care se atriționează în timp
☻ pante cuspidiene inegale
☻ creastă longitudinală pe fața V şi O
☻ punct de contact aproape de treimea cervicală a dintelui
☻ rădăcina este aproape de două ori mai lungă decât coroana
☻ camera pulpară cu un singur corn pulpar care se continuă treptat cu canalul radicular
 6. Caninul maxilar
❖ cel mai voluminos dinte din grupul dinţilor frontali
❖ lungime totală = 18,8 mm
❖ lungime coroană = 6 mm
❖ marginea liberă proeminentă sub formă de „V” → 2 versanți
( dacă sunt inegali, versantul M mai lung decât cel D)
❖ pe fața V, la colet, o proeminență pronunțată
❖ faţa P foarte convexă, prezintă cingulum şi două creste marginale
❖ de la cingulum pornește o creastă longitudinală spre vârf
❖ pe fața V există o creastă similară
❖ coroana are forma de romb
❖ o rădăcină (foarte rar 2) înclinată spre D, triunghiulară pe
secțiune

Morfologie pulpară
• camera pulpară urmează conturul coronar
• cornul pulpar la 3,2 mm de JAD în dreptul cuspidului
 6. Caninul mandibular
❖ mai mic şi mai puţin voluminos decât cel maxilar
deoarece crestele cervicale, vestibulare şi orale sunt mai
puţin pronunţate
❖ marginea incizală prezintă 2 versanţi inegali, cel D mai
lung decât cel M
❖ lungime totală = 16 mm
❖ lungime coroană = 5 mm
❖ rădăcina dentară bine dezvoltată, aplatizată în sens
M-D, înclinată spre D și ușor V

Morfologie pulpară
• camera pulpară urmează conturul coronar
• pulpa coronară se află la 3mm de JAD în direcţie incizală
• spre M şi D distanţa de la JAD la pulpa coronară este de 1,8 mm
 7. Particularităţi
morfologice si de structură ale molarilor
Caracteristici de grup
☻ două variante morfologice
▪ un tipar morfologic asemănător molarilor permanenţi
▪ un tipar morfologic asemănător premolarilor
☻ îngustare cervicală marcată (ștrangulate la colet)
☻ creste cervicale V mai pronunţate
☻ convergenţa spre ocluzal a suprafeţelor V şi O plate
☻ contact strâns între molari rezultând suprafeţe de contact întinse şi plate
☻ camera pulpară mare, în special la molarul prim mandibular
☻ numeroase canalicule accesorii în podeaua camerei pulpare
☻ canale radiculare neregulate
 7. Molarul prim maxilar
• tipar ocluzal premolariform: - 2 cuspizi: - mare V
- mic P
- șanţ longitudinal
- 2 fosete M și D puţin exprimate
• tipar ocluzal molariform: - 2 cuspizi V
- 2 cuspizi P
- şanţ longitudinal
- 2 fosete M şi D + 1 fosetă centrală
• pe faţa V o protuberanţă de smalţ = tuberculul Zukerkandl
• rar – pe faţa P– tuberculul Carabelli
• lungime totală = 15,1mm
• lungime coroană = 5,1mm
• 3 rădăcini – 2 V, 1 P, puternic divergente
Morfologie pulpară
• câte un corn pulpar corespunzător fiecărui cuspid
• cornul M-V cel mai proeminent
• distanţa de la cornul pulpar – vârful cuspidului = 1,8
mm-MV; 2,3 mm-DV; 2 mm-P
 7. Molarul prim mandibular
• în ½ mezială a feţei V – tuberculul Zukerkandl →
- constricţie cervicală V importantă
- suprafaţa M mai lată decât cea D
- suprafaţa ocluzală mult mai îngustă V-O
• 4 cuspizi , rareori 5: 2 V şi 2-3 L
• cuspizii V mai lungi şi ascuţiţi
• cuspizii L mai scurţi şi rotunjiţi
• uneori, o creastă de smalţ unește cuspidul MV şi ML
• șanț longitudinal ocluzal + 2 fosete principale M şi D
• lungime totală = 15,8 mm
• lungime coroană = 6,0 mm
• 2 rădăcini – una M (mai lungă) și una D

Morfologie pulpară
➢ 4 coroane pulpare
➢ coarnele meziale la 2,1mm de JAD
➢ coarnele distale – la 2,4 mm de JAD
➢ rădăcina mezială 2 canale
➢ rădăcina distală 1 canal
 7. Molarul secund maxilar
• este mai voluminos decât primul
• 4 cuspizi ocluzali – 2 V; 2 P
• şanţuri „H”
• 2 fosete principale M şi D
• cuspidul MP – DV – creastă oblică de smalţ
• faţa P – 85% din copii – tuberculul lui Carabelli
• lungime totală = 17,4 mm
• lungime coroană = 5,7 mm
• 3 rădăcini – 2 vestibulare, 1 palatinală

Morfologie pulpară
• coarnele pulpare = 4 sau 5
• cornul MV cel mai mare şi mai apropiat de JAD =
2,8mm
• cornul DV – distanţă faţă de JAD = 3,1mm
 7. Molarul secund mandibular
• configuraţie ocluzală foarte apropiată de molarul prim
permanent (copia fidelă micșorată)
• prezintă proeminenţă cervicală V
• convergenţă ocluzală a suprafeţei V
• contur ocluzal dreptunghiular mai regulat, cu
diametrul M-D mai mare decât cel V-O
• foarte vizibili cei 5 cuspizi ocluzali: 3 V, 2 L
• lungime totală = 18 mm
• lungime coroană = 5,5 mm
• 2 rădăcini foarte divergente şi curbate spre interior

Morfologia pulpară
• 5 coroane pulpare
• cornul M-V cel mai proeminent = 2,8 mm faţă de JAD
• cornul D-V = 3,1 mm de JAD